Etapele de cercetare Etapele de cercetare necesare necesare în vederea în vederea

elaborării unei lucrări elaborării unei lucrări fizico-geograficefizico-geografice

Cercetarea este un proces compus din etape Cercetarea este un proces compus din etape interdependente, fiecare dintre ele comportând o funcţie interdependente, fiecare dintre ele comportând o funcţie bine definită. Procesul de cercetare posedă o dimensiune bine definită. Procesul de cercetare posedă o dimensiune evolutivă sau ciclică atingerea obiectivelor propuse evolutivă sau ciclică atingerea obiectivelor propuse presupunând:presupunând:

1.1. Parcurgerea succesivă a mai multor etape şi Parcurgerea succesivă a mai multor etape şi respectarea exigenţelor pe care le presupun acestearespectarea exigenţelor pe care le presupun acestea..

2.2.Raportarea critică a rezultatelor acumulate stadial la Raportarea critică a rezultatelor acumulate stadial la concluziile formulate anteriorconcluziile formulate anterior..

Principalele etape ale procesului de cercetare sunt Principalele etape ale procesului de cercetare sunt următoarele:următoarele:

1. Formularea subiectului sau a problemei de 1. Formularea subiectului sau a problemei de cercetarecercetare: Punct de pornire esenţial în cazul oricărui : Punct de pornire esenţial în cazul oricărui demers ştiinţific. Adesori, dacă acest aspect este abordat demers ştiinţific. Adesori, dacă acest aspect este abordat în absenţa unei argumentări prealabile temeinice sau a în absenţa unei argumentări prealabile temeinice sau a unei motivaţii solide, se poate ajunge ca eforturile unei motivaţii solide, se poate ajunge ca eforturile susţinute consacrate cercetării să fie lipsite de o finalitate susţinute consacrate cercetării să fie lipsite de o finalitate ştiinţifică reală.ştiinţifică reală.

Drept urmare, selectarea şi definirea temei de Drept urmare, selectarea şi definirea temei de cercetare trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:cercetare trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:

- - să fie clar formulată;să fie clar formulată;- să fie realizabilă;- să fie realizabilă;- să fie pertinentă - să fie pertinentă sub aspectul relevanţei ştiinţifice şi sub aspectul relevanţei ştiinţifice şi importanţei practice.importanţei practice.

2. Etapa exploratorie2. Etapa exploratorie (pregătitoare, sau de laborator) (pregătitoare, sau de laborator) include 2 subetapeinclude 2 subetape::

2 1.2 1. documentarea bibliograficădocumentarea bibliografică, care presupune la , care presupune la rândul său:rândul său: a. a. elaborarea unui elaborarea unui index bibliograficindex bibliografic cu privire la toate cu privire la toate lucrările referitoare la regiunea luată în studiu. Vor fi incluse lucrările referitoare la regiunea luată în studiu. Vor fi incluse lucrări cu caracter teoretic, metodologic, general şi special, surse lucrări cu caracter teoretic, metodologic, general şi special, surse de informare statistică cât şi referinţe bibliografice din domenii de informare statistică cât şi referinţe bibliografice din domenii înrudite geologie, arheologie, biologie etc.înrudite geologie, arheologie, biologie etc.b. întocmirea fişelor bibliograficeb. întocmirea fişelor bibliografice-pe probleme-geologie, -pe probleme-geologie, geomgeomorfologieorfologie, climă etc. şi înscrierea elementelor esenţiale de , climă etc. şi înscrierea elementelor esenţiale de conţinut: I. autor, titlu, editură, an; II. consemnarea ideilor sau a conţinut: I. autor, titlu, editură, an; II. consemnarea ideilor sau a datelor relevante (succint sau în extenso).datelor relevante (succint sau în extenso).c. selectarea textelor,c. selectarea textelor, considerate de maximă relevanţă; considerate de maximă relevanţă;d. compararea concluziilor d. compararea concluziilor desprinse din sursele bibliografice desprinse din sursele bibliografice de referinţă;de referinţă;

Surse bibliografice de referinţă: Surse bibliografice de referinţă: Geographie physique et Geographie physique et quaternaire (Quebec) Arctic and Alpine Research (USA), quaternaire (Quebec) Arctic and Alpine Research (USA), Quaternary Research (USA), Physical Geographer (USA), Quaternary Research (USA), Physical Geographer (USA), Geografiska Analer, serie B-Physical G. (SW.), A Journal of Geografiska Analer, serie B-Physical G. (SW.), A Journal of Geomorphology (GB), Journal of Biogeography (GB), Progress Geomorphology (GB), Journal of Biogeography (GB), Progress in Physical Geography (GB), Geographycal Journalin Physical Geography (GB), Geographycal Journal (GB) (GB), Revue , Revue de Geographie Alpine; Annales de Geographie (F), Geoforum de Geographie Alpine; Annales de Geographie (F), Geoforum (GB) ş.a.(GB) ş.a.

Informaţia obţinută de pe Internet.Informaţia obţinută de pe Internet. ) arhive, dir. statistice ) arhive, dir. statistice

2.2. Documentarea şi elaborarea cartografică.2.2. Documentarea şi elaborarea cartografică. Etapa presupune:Etapa presupune:

a. a. cercetarea materialului grafic existent în lucrările cercetarea materialului grafic existent în lucrările consultateconsultate (pe seama cărora se pot întocmi fişe speciale (pe seama cărora se pot întocmi fişe speciale referitoare la conţinut, metode de elaborare, sistemele de referitoare la conţinut, metode de elaborare, sistemele de reprezentare utilizate);reprezentare utilizate);

c.c.întocmirea unor materiale grafice de bază întocmirea unor materiale grafice de bază necesare în analiza fizico-geograficănecesare în analiza fizico-geografică. Acestea se bazează . Acestea se bazează pe utilizarea unor suporturi cartografice: hărţile pe utilizarea unor suporturi cartografice: hărţile topografice, aerofotogramele, imagini satelitare, imagini topografice, aerofotogramele, imagini satelitare, imagini radar (detalii suplimentare, inf. directe, multe inedite, radar (detalii suplimentare, inf. directe, multe inedite, posibilităţi de corelare, aprecierea dinamicii anumitor posibilităţi de corelare, aprecierea dinamicii anumitor procese şi fenomene) hărţi geologice, climatice, procese şi fenomene) hărţi geologice, climatice, biogeografice, pedogeografice, documente cartografice, biogeografice, pedogeografice, documente cartografice, istorice ş.a.istorice ş.a.

Pe baza acestora se realizează Pe baza acestora se realizează cartări tematicecartări tematice, , profile, blocdiagrameprofile, blocdiagrame ce vor servi la facilitatrea sesizării ce vor servi la facilitatrea sesizării realităţilor din teren sau chiar ca suport de lucru (de realităţilor din teren sau chiar ca suport de lucru (de ex.harta geomorfologică generală). ex.harta geomorfologică generală).

2.3. Stabilirea itinerariului de teren2.3. Stabilirea itinerariului de teren şi a şi a punctelor de observaţie, măsurare; se realizează în funcţie punctelor de observaţie, măsurare; se realizează în funcţie de timpul disponibil, accesibilitatea terenului, sezon, de timpul disponibil, accesibilitatea terenului, sezon, fondurile disponibile, mijloacele de investigaţie disponibile; fondurile disponibile, mijloacele de investigaţie disponibile; itinerarii generale; itinerarii speciale pt. observaţii itinerarii generale; itinerarii speciale pt. observaţii punctuale, repetate pe cât posibil, mai ales în punctele punctuale, repetate pe cât posibil, mai ales în punctele cheie.cheie.

2.4.2.4. Alegerea aparaturii şi a echipamentuluiAlegerea aparaturii şi a echipamentului-în -în funcţie de temă şi obiectivele urmărite (minimum: busolă funcţie de temă şi obiectivele urmărite (minimum: busolă geologică, altimetru, ruletă gradată, ciocan geologic, geologică, altimetru, ruletă gradată, ciocan geologic, aparat foto, GPS, penetrometru, sonde pentru prelevarea aparat foto, GPS, penetrometru, sonde pentru prelevarea probelor, ambalaje pentru probe ş.a.)probelor, ambalaje pentru probe ş.a.)

2.5. Contactul preliminar cu terenul2.5. Contactul preliminar cu terenul--identificarea trăsăturilor majore, a ariilor de maximă identificarea trăsăturilor majore, a ariilor de maximă relevanţă pentru obţinerea informaţiilor utile, identificarea relevanţă pentru obţinerea informaţiilor utile, identificarea altor surse de informare, locuitori, experţi, instituţii.altor surse de informare, locuitori, experţi, instituţii.

3. 3. Problematizarea şi elaborarea proiectului Problematizarea şi elaborarea proiectului de cercetarede cercetare

Constă în:Constă în:- - stabilirea unor puncte de legăturăstabilirea unor puncte de legătură între disponibilităţile între disponibilităţile bibliografice şi elementele sesizate în teren şi pe această bibliografice şi elementele sesizate în teren şi pe această bază...bază...- - fixarea cadrului teoreticfixarea cadrului teoretic şi înţelegerea problematicii şi înţelegerea problematicii studiate în cadrul respectiv;studiate în cadrul respectiv;- - identificarea obiectivelor principaleidentificarea obiectivelor principale ale cercetării care să ale cercetării care să fie în concordanţă cu exigenţele teoretice şi cu necesitatea fie în concordanţă cu exigenţele teoretice şi cu necesitatea de a investiga aspecte cu de a investiga aspecte cu caracter de noutatecaracter de noutate sau eventual sau eventual de a aprofunda cercetări ale căror rezultate au rămas de a aprofunda cercetări ale căror rezultate au rămas neconcludente;neconcludente;- - fundamentarea dimensiunii practic-utilitare fundamentarea dimensiunii practic-utilitare a cercetării. a cercetării.

Proiectul de cercetare va conţine:Proiectul de cercetare va conţine:- - obiective, concepte, relaţii între concepte, obiective, concepte, relaţii între concepte, ipoteze, relaţii între ipotezeipoteze, relaţii între ipoteze ş.a. (potrivit ş.a. (potrivit obiectivelor specifice, variabilele ce vor fi supuse obiectivelor specifice, variabilele ce vor fi supuse investigaţiei, parametrii de analiză, analiza investigaţiei, parametrii de analiză, analiza relaţională între variabile etc.);relaţională între variabile etc.);- - metodemetode,, modele, procedee de cercetare; modele, procedee de cercetare;- instrumentele necesare- instrumentele necesare;;- - activităţile specificeactivităţile specifice de cercetare; de cercetare;- - etapele de cercetareetapele de cercetare (calendarul); (calendarul);- - costurile cercetăriicosturile cercetării;;- - fezabilitatea cercetăriifezabilitatea cercetării (realismul proiectului, (realismul proiectului, dimensionarea costurilor, riscurile ce planează dimensionarea costurilor, riscurile ce planează asupra elaborării proiectului).asupra elaborării proiectului).

Proiectul de cercetare trebuie să vizeze toate Proiectul de cercetare trebuie să vizeze toate elementele fizico geografice ale unităţii teritoriale, elementele fizico geografice ale unităţii teritoriale, ponderea acordată fiecăruia fiind în funcţie de de ponderea acordată fiecăruia fiind în funcţie de de modul lor de conlucrare, de raporturile de modul lor de conlucrare, de raporturile de cauzalitate pe care le întreţin şi desigur în funcţie cauzalitate pe care le întreţin şi desigur în funcţie de obiectivele studiului. de obiectivele studiului.

Proiectul de cercetare va fi alcătuit în aşa fel Proiectul de cercetare va fi alcătuit în aşa fel încât să reflecte conţinutul prevăzut al lucrării şi încât să reflecte conţinutul prevăzut al lucrării şi direcţiile în care vor fi orientate cercetările în teren. direcţiile în care vor fi orientate cercetările în teren. Evident el este susceptibil de modificări dacă Evident el este susceptibil de modificări dacă cercetarea ulterioară aduce în prim plan elemente cercetarea ulterioară aduce în prim plan elemente neprevăzute sau inedite.neprevăzute sau inedite.

4. Etapa de teren4. Etapa de teren

Permite acumularea materialului faptic prin Permite acumularea materialului faptic prin observaţii la faţa locului, confirmarea sau infirmarea observaţii la faţa locului, confirmarea sau infirmarea supoziţiilor satisfacerea obiectivelor cercetării sau chiar supoziţiilor satisfacerea obiectivelor cercetării sau chiar asumarea altora noi sau, pe scurt, îndeplinirera proiectului asumarea altora noi sau, pe scurt, îndeplinirera proiectului de cercetare.de cercetare.

Pe lângă cercetarea propriu-zisă, nemijlocită sau Pe lângă cercetarea propriu-zisă, nemijlocită sau instrumentală, o mare importanţă are consemnarea instrumentală, o mare importanţă are consemnarea adecvată a informaţiei în carnetul de teren, cartografierea adecvată a informaţiei în carnetul de teren, cartografierea fenomenolor studiate şi suplimentarea informaţiilor directe fenomenolor studiate şi suplimentarea informaţiilor directe cu cele obţinute de la localnici.cu cele obţinute de la localnici.

În carnetul de observaţii se notează zilnic În carnetul de observaţii se notează zilnic data, data, locul şi problema studiată locul şi problema studiată a cărei consemnare se a cărei consemnare se realizează atât din p. de v. cantitativ, cât şi calitativ. realizează atât din p. de v. cantitativ, cât şi calitativ. Aspectele care nu pot fi explicate sau determinate direct în Aspectele care nu pot fi explicate sau determinate direct în teren vor fi subliniate astfel încât acestea să poată fi teren vor fi subliniate astfel încât acestea să poată fi soluţionate ulterior. soluţionate ulterior.

Descrierea aspectelor cercetate va cuprinde pe cât Descrierea aspectelor cercetate va cuprinde pe cât posibil atât elementele esenţiale de manifestare dar şi posibil atât elementele esenţiale de manifestare dar şi detalii suficiente (dimensiuni, proprietăţi, atribute, termeni detalii suficiente (dimensiuni, proprietăţi, atribute, termeni de comparaţie etc) care să permită ulterior aprecierea şi de comparaţie etc) care să permită ulterior aprecierea şi descrierea lor reală.descrierea lor reală.

Cartarea fenomenului la faţa loculuiCartarea fenomenului la faţa locului se realizează se realizează utilizându-se ca suport fie harta topografică, fie o schiţă de utilizându-se ca suport fie harta topografică, fie o schiţă de hartă întocmită direct în teren. In al doilea caz se va urmări hartă întocmită direct în teren. In al doilea caz se va urmări respectarea raporturilor de proporţionalitate dintre respectarea raporturilor de proporţionalitate dintre elementele redate şi utilizarea unor semne şi sisteme elementele redate şi utilizarea unor semne şi sisteme acceptate de cartografiere la care se vor ataşa elemente acceptate de cartografiere la care se vor ataşa elemente de identificare şi caracterizare (poziţia zonei, pante, de identificare şi caracterizare (poziţia zonei, pante, aprecieri privind fragmentarea, vegetaţia, utilizarea aprecieri privind fragmentarea, vegetaţia, utilizarea terenurilor).terenurilor).

Consemnarea cartografică se poate realiza şi sub Consemnarea cartografică se poate realiza şi sub forma profilelor complexe, prin reprezentarea la scară a forma profilelor complexe, prin reprezentarea la scară a proprietăţilor surprinse în aflorimente (orizonturi de sol, proprietăţilor surprinse în aflorimente (orizonturi de sol, structura scoarţei de alterare, detalii tectonice şi structura scoarţei de alterare, detalii tectonice şi structurale etc. proporţii şi indici referitori la: structură, structurale etc. proporţii şi indici referitori la: structură, textură, culoare, PH, forma cutei tipul faliei etc.), schiţe textură, culoare, PH, forma cutei tipul faliei etc.), schiţe panoramice, blocdiagrame (pe mai multe planuri), panoramice, blocdiagrame (pe mai multe planuri), fotografii (se vor nota: nr. clişeului, locul, data expunerii, fotografii (se vor nota: nr. clişeului, locul, data expunerii, un punct de reper şi eventual repere pentru intuirea un punct de reper şi eventual repere pentru intuirea proporţiilor reale).proporţiilor reale).

De mare utilitate sunt informaţiile de la localnici cu De mare utilitate sunt informaţiile de la localnici cu condiţia ca ele să fie filtrate critic (informaţii diverse-condiţia ca ele să fie filtrate critic (informaţii diverse-modificări climatice, hidrologice, peisagistice, alunecări de modificări climatice, hidrologice, peisagistice, alunecări de teren, fenologice, toponimice- se va face apel în special la teren, fenologice, toponimice- se va face apel în special la persoanele mai vârstnice).persoanele mai vârstnice).

Vor putea fi de asemenea folosite informaţii stocate Vor putea fi de asemenea folosite informaţii stocate în muzee, arhive, documente cartografice vechi, informaţii în muzee, arhive, documente cartografice vechi, informaţii provenite de la instituţii specializate.provenite de la instituţii specializate.

Precede redactarea şi finalizarea lucrării. Precede redactarea şi finalizarea lucrării. Sunt avute în vedere aspecte precum:Sunt avute în vedere aspecte precum:

- Realizarea sau completarea acelor investigaţii care nu au - Realizarea sau completarea acelor investigaţii care nu au putut fi finalizate în teren;putut fi finalizate în teren;- Elucidarea aspectelor necunoscute determinate în teren;- Elucidarea aspectelor necunoscute determinate în teren;- Realizarea corelaţiilor, conexiunilor dintre faptele - Realizarea corelaţiilor, conexiunilor dintre faptele studiate, intuirea raporturilor de cauzalitate, de studiate, intuirea raporturilor de cauzalitate, de determinare reciprocă, confirmarea unor legităţi ştiinţifice, determinare reciprocă, confirmarea unor legităţi ştiinţifice, desprinderea trăsăturilor definitorii ale teritoriului studiat.desprinderea trăsăturilor definitorii ale teritoriului studiat.- Elaborarea unor modele cu funcţie de analiză şi - Elaborarea unor modele cu funcţie de analiză şi prognoză;prognoză;- Evaluarea globală a cercetării prin prisma aportului la - Evaluarea globală a cercetării prin prisma aportului la cunoaşterea unor procese fenomene sau unităţi teritoriale.cunoaşterea unor procese fenomene sau unităţi teritoriale.

5. Analiza şi interpretarea rezultatelor

6. Etapa de redactare6. Etapa de redactare..

Nu se reduce la o simpla transpunere grafică în Nu se reduce la o simpla transpunere grafică în condiţii superioare de exprimare şi reprezentare ci se are condiţii superioare de exprimare şi reprezentare ci se are în vedere în vedere integrarea logică a rezultatelor cercetării astfel integrarea logică a rezultatelor cercetării astfel încât acestea să dobândească relevanţă ştiinţifică şi încât acestea să dobândească relevanţă ştiinţifică şi utilitate practicăutilitate practică. În acest scop se vor avea în vedere:. În acest scop se vor avea în vedere:- - întocmirea planului de redactareîntocmirea planului de redactare (pe baza proiectului de (pe baza proiectului de cercetare dar şi prin diferenţieri menite să pună la cercetare dar şi prin diferenţieri menite să pună la maximum în valoare elementele descoperite;maximum în valoare elementele descoperite;- - redactarea propriu-zisă redactarea propriu-zisă care trebuie să asigure care trebuie să asigure înlănţuirea logică, progresivă a ideilor; premisa esenţială înlănţuirea logică, progresivă a ideilor; premisa esenţială este prealabila structurare pe capitole a conţinutului este prealabila structurare pe capitole a conţinutului cercetării, în concordanţă cu cerinţele de relevanţă cercetării, în concordanţă cu cerinţele de relevanţă ştiinţifică, limbaj, tehnoredactare şi deopotrivă, de ştiinţifică, limbaj, tehnoredactare şi deopotrivă, de accesibilitate;accesibilitate;- - întocmirea exhaustivă a listei bibliografice;întocmirea exhaustivă a listei bibliografice;- - adecvarea referinţelor privind bibliografia utilizate;adecvarea referinţelor privind bibliografia utilizate;- - folosirea adecvată a citărilor;folosirea adecvată a citărilor;- - citarea bibliografică la locul cuvenit;citarea bibliografică la locul cuvenit;- - încadrarea materialului graficîncadrarea materialului grafic, cu indicarea conţinutului şi , cu indicarea conţinutului şi a sursei de provenienţă.a sursei de provenienţă.

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIEAlexander, D.(1992Alexander, D.(1992), The causes of landslides), The causes of landslides, Preg. , Preg. Phys. Geogr., 13.Phys. Geogr., 13.Antoine, P.(1977), Antoine, P.(1977), Reflexions sur la cartographie ZERMOS et bilan des experiences Reflexions sur la cartographie ZERMOS et bilan des experiences en cours,en cours, Bull. BRGM., III, Nantes, Bull. BRGM., III, Nantes, p.1-3.p.1-3.Armaş Iuliana, Damian R., (2001), Armaş Iuliana, Damian R., (2001), Cartarea şi cartografierea elementelor de mediuCartarea şi cartografierea elementelor de mediu, , Editura Enciclopedică, BucureştiEditura Enciclopedică, Bucureşti..Armaş, Iuliana, Damian, R., Sandric, I., Gabriela Osaci - Costache, (2003), Armaş, Iuliana, Damian, R., Sandric, I., Gabriela Osaci - Costache, (2003), Vulnerabilitatea versanţilor la alunecări de teren în sectorul subcarpatic al văii Vulnerabilitatea versanţilor la alunecări de teren în sectorul subcarpatic al văii Prahova,Prahova, Editura Fundaţiei Romania de Maine, Editura Fundaţiei Romania de Maine, BucureştiBucureşti, p.208., p.208.Aroldi, C. (2005), Aroldi, C. (2005), Introducere în petrologia sedimentarăIntroducere în petrologia sedimentară. Ed. Accent, Cluj-Napoca, . Ed. Accent, Cluj-Napoca, p.130.p.130.Aumann, G., Ebner, H., Tang, L. (1992), Aumann, G., Ebner, H., Tang, L. (1992), Automatic derivation of skeleton lines from Automatic derivation of skeleton lines from digitized contoursdigitized contours, ISPRS Journal of Photogrammetry and Remote Sensing 46, 259-, ISPRS Journal of Photogrammetry and Remote Sensing 46, 259-268.268.Badea, L.(1993), Badea, L.(1993), Legenda hărţii geomorfologice generale la scară mareLegenda hărţii geomorfologice generale la scară mare (1: 25 000), (1: 25 000), Ed.Academiei Române, Bucureşti.Ed.Academiei Române, Bucureşti.Bălteanu D., Alexe R., (2000), Bălteanu D., Alexe R., (2000), Hazarde naturale şi antropiceHazarde naturale şi antropice, Editura Corint, , Editura Corint, BucureştiBucureşti..Bălteanu, D.(1983), Bălteanu, D.(1983), Experimentul de teren în GeomorfologieExperimentul de teren în Geomorfologie. Editura Academiei . Editura Academiei Bucureşti, p.157.Bucureşti, p.157.Barling, R., D., Moore, I., D., Grayson, R., B. (1994), Barling, R., D., Moore, I., D., Grayson, R., B. (1994), A quasi-dynamic wetness index A quasi-dynamic wetness index for characterizing the spatial distribution of zones of surface saturation and soil for characterizing the spatial distribution of zones of surface saturation and soil water contentwater content, Water Resources Research 30, 1029-1044. , Water Resources Research 30, 1029-1044. Bates, P., D., Anderson, M., G., Horrit, M. (1998), Bates, P., D., Anderson, M., G., Horrit, M. (1998), Terrain information in Terrain information in geomorphological models: stability, resolution, and sensitivitygeomorphological models: stability, resolution, and sensitivity, în vol. , în vol. Landform Landform Monitoring, Modelling, and AnalysisMonitoring, Modelling, and Analysis, ed. S.N. Lane, K.S. Richards, J.H. Chandler, New , ed. S.N. Lane, K.S. Richards, J.H. Chandler, New York, Wiley, 279-310.York, Wiley, 279-310.Berca M., (1998), Berca M., (1998), Teoria gestiunii mediului şi a resurselor naturaleTeoria gestiunii mediului şi a resurselor naturale, Editura Grand, , Editura Grand, BucureştiBucureşti.. Bernardino,G., Pambianchi, G.(1993), Bernardino,G., Pambianchi, G.(1993), Carta delle deformazioni gravitative profonde Carta delle deformazioni gravitative profonde di versante e grandi frane nell’Appennino Centrale.(F.124 Macerata).di versante e grandi frane nell’Appennino Centrale.(F.124 Macerata).Ed.Interlinea, Ed.Interlinea, Camerino,Italia.Camerino,Italia.

(( ex. privind ex. privind adecvarea referinţelor privind bibliografia adecvarea referinţelor privind bibliografia utilizatăutilizată))

1. Procesualitate şi schimbare geografică1. Procesualitate şi schimbare geografică. Geografia . Geografia ultimelor decenii este marcatultimelor decenii este marcată în plan teoretic şi ă în plan teoretic şi metodologic de promovarea pe scară largă a demersurilor metodologic de promovarea pe scară largă a demersurilor fundamentate pe valorificarea diverselor laturi ale fundamentate pe valorificarea diverselor laturi ale conceptului de conceptului de “discontinuitate” “discontinuitate” precum: conţinut, precum: conţinut, semnificaţii, forme de manifestare, implicaţii ş.a. Procesul semnificaţii, forme de manifestare, implicaţii ş.a. Procesul respectiv a generat o firească schimbare de discurs asupra respectiv a generat o firească schimbare de discurs asupra realităţii geografice, purtat într-o relativă concordanţă cu realităţii geografice, purtat într-o relativă concordanţă cu schimbarea radicală a opticii referitoare la geneza, schimbarea radicală a opticii referitoare la geneza, evoluţia şi dinamica sistemelor survenită în alte ştiinţe, evoluţia şi dinamica sistemelor survenită în alte ştiinţe, îndeosebi în fizică, chimie, matematică, biologie ş.a. (I. îndeosebi în fizică, chimie, matematică, biologie ş.a. (I. Mac, D. Petrea, I. Mac, 1994, 2000). Mac, D. Petrea, I. Mac, 1994, 2000).

(ex. privind (ex. privind folosirea adecvată a citărilorfolosirea adecvată a citărilor))

Drept urmare, s-a impus treptat un cadru conceptual a Drept urmare, s-a impus treptat un cadru conceptual a cărui utilizare logică este supusă în mare măsură …cărui utilizare logică este supusă în mare măsură …hazardului, desuetului şi imprecisului. Acest fapt era hazardului, desuetului şi imprecisului. Acest fapt era îndreptăţit semnalat de I. Ianoş (1994, pag.22) care îndreptăţit semnalat de I. Ianoş (1994, pag.22) care sublinia că în ceea ce priveşte problematica riscului şi a sublinia că în ceea ce priveşte problematica riscului şi a aspectelor adiacente “în literatura geografică, în general, aspectelor adiacente “în literatura geografică, în general, şi cu deosebire în cea românească, abordările efectuate şi cu deosebire în cea românească, abordările efectuate până în prezent nu sunt sistematice şi nici clare, lăsând o până în prezent nu sunt sistematice şi nici clare, lăsând o evidentă “undă” de haos semantic şi metodologic”.evidentă “undă” de haos semantic şi metodologic”.

Gleick J., (1987), Gleick J., (1987), Chaos: Making a New ScienceChaos: Making a New Science, Viking , Viking Penguin, New-York Penguin, New-York Grecu Florina, (1997), Grecu Florina, (1997), Fenomene naturale de risc-geologic Fenomene naturale de risc-geologic şi geomorfologieşi geomorfologie, Edit. Univ. din Bucureşti., Edit. Univ. din Bucureşti.Ianoş I., (1994), Ianoş I., (1994), Riscul în sistemele geograficeRiscul în sistemele geografice, Studii şi , Studii şi cercetări de Geografie, tom XLI, Edit. Academiei, Bucureşti.cercetări de Geografie, tom XLI, Edit. Academiei, Bucureşti.Kasperson X. Jeanne, Kasperson R. E., Turner B. L. II, Kasperson X. Jeanne, Kasperson R. E., Turner B. L. II, (1995(1995), Regions at risks: Comparisons of threatened ), Regions at risks: Comparisons of threatened environments,environments, U.N. University Press, Tokyo-New-york- U.N. University Press, Tokyo-New-york-Paris.Paris.Kates R. W., Hohenemser C., Jeanne X. Kasperson, Kates R. W., Hohenemser C., Jeanne X. Kasperson, (1985), (1985), Perilous progress: Managing the hazards of technologyPerilous progress: Managing the hazards of technology, , Westview Press, Boulder.Westview Press, Boulder.Lupasco St., (1982), Lupasco St., (1982), Logica dinamică a contradictoriuluiLogica dinamică a contradictoriului, , Edit. Politică, Bucureşti.Edit. Politică, Bucureşti.Mac, I., Petrea D. (1994), Mac, I., Petrea D. (1994), Tranzienţa şi implicaţiile sale în Tranzienţa şi implicaţiile sale în desfăşurarea proceselor geograficedesfăşurarea proceselor geografice, Studia Universitatis , Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Geographia, nr. 2, Cluj-Napoca.Babeş-Bolyai, Geographia, nr. 2, Cluj-Napoca.

(ex. privind (ex. privind folosirea neadecvată a citărilorfolosirea neadecvată a citărilor))Hazardul semnifică conjunctura cauzală şi circumstanţele spaţio-Hazardul semnifică conjunctura cauzală şi circumstanţele spaţio-temporale ale manifestării fenomenului şi nu fenomenul în sine. temporale ale manifestării fenomenului şi nu fenomenul în sine. Hazard este structura ontică a “momentului” în care fenomenul Hazard este structura ontică a “momentului” în care fenomenul se desprinde ca manifestare realăse desprinde ca manifestare reală. Drept urmare, a desemna . Drept urmare, a desemna elemente prin excelenţă concrete (seisme, inundaţii, alunecări de elemente prin excelenţă concrete (seisme, inundaţii, alunecări de teren, etc.), printr-un termen eminamente abstract este, în mod teren, etc.), printr-un termen eminamente abstract este, în mod evident, o neadecvare lingvistică.evident, o neadecvare lingvistică.După opinia noastră, După opinia noastră, hazardul reprezintă cronotopul neprevizibil hazardul reprezintă cronotopul neprevizibil dar necesar al unei reţele cauzale susceptibil să genereze dar necesar al unei reţele cauzale susceptibil să genereze descărcările energetice neliniare care obiectivează un fenomen descărcările energetice neliniare care obiectivează un fenomen extrem. extrem. Hazardul este matricea cauzală din care decurge Hazardul este matricea cauzală din care decurge fenomenul. Hazardul este spontaneitatea evoluţiei iar fenomenul fenomenul. Hazardul este spontaneitatea evoluţiei iar fenomenul materializarea ei.materializarea ei.

Asumarea conştientă, inconştientă sau instinctuală a Asumarea conştientă, inconştientă sau instinctuală a fenomenului extrem, potenţializează starea de fenomenului extrem, potenţializează starea de “risc” . “risc” . Relaţia Relaţia hazard-fenomen extrem-risc asumat-risc actualizat hazard-fenomen extrem-risc asumat-risc actualizat generează generează “evenimentul” ca element de cotitură în evoluţia sistemului“evenimentul” ca element de cotitură în evoluţia sistemului (Mac (Mac I., Petrea D., 2002)I., Petrea D., 2002)..HazardulHazardul semnifică conjunctura cauzală şi circumstanţele spaţio-semnifică conjunctura cauzală şi circumstanţele spaţio-temporale ale manifestării fenomenului şi nu fenomenul în sine.temporale ale manifestării fenomenului şi nu fenomenul în sine. Prin noţiunea de hazard este definită structura ontică a Prin noţiunea de hazard este definită structura ontică a “momentului” în care fenomenul se desprinde ca manifestare “momentului” în care fenomenul se desprinde ca manifestare reală (alunecări, surpări, rostogoliri, avalanşe, curgeri reală (alunecări, surpări, rostogoliri, avalanşe, curgeri noroioase,etc.). noroioase,etc.). PPrin urmare hazardul reprezintă cronotopul rin urmare hazardul reprezintă cronotopul neprevizibil, dar necesar al unei reţele cauzale, susceptibil să neprevizibil, dar necesar al unei reţele cauzale, susceptibil să genereze descărcările energetice neliniare care obiectivează un genereze descărcările energetice neliniare care obiectivează un fenomen extrem, conturând în acelaşi timp şi matricea cauzală fenomen extrem, conturând în acelaşi timp şi matricea cauzală din care decurge fenomenul (Mac, Petrea, 2002). Asumarea din care decurge fenomenul (Mac, Petrea, 2002). Asumarea prezenţei hazardului potenţializează starea de risc, iar relaţia prezenţei hazardului potenţializează starea de risc, iar relaţia hazardhazard - - fenomen extremfenomen extrem - - risc asumatrisc asumat - - risc actualizatrisc actualizat generează generează evenimentul ca element de cotitură în evoluţia sistemului evenimentul ca element de cotitură în evoluţia sistemului geomorfologicgeomorfologic (..........) (..........)..