8/3/2019 Etape in Dezvoltarea Personalitatii1

http://slidepdf.com/reader/full/etape-in-dezvoltarea-personalitatii1 1/3

ETAPE IN DEZVOLTAREA PERSONALITATII

I. Factorii fundamentali ai dezvoltarii psihice (ai formarii personalitatii)

Ereditatea e primul factor fundamental al dezvoltarii personalitatii si cel dintai care se manifesta. S-a demonstrat ca nu exis

nici o manifestare psihica fara o baza organica asigurata de ereditate.

 Ereditatea e proprietatea fiintelor vii de a transmite urmasilor caractere dobandite de-a lungul filogenezei.

Mecanismul transmiterii acestor caractere e codul genetic, adica ansamblul tuturor genelor proprii speciei umane, organizate

mod specific la fiecare fiinta. Deci, fiecare are propriul sau genom.

Prin acest mecanism se transmit particularitati biologice structurale si functionale ale urmatoarelor tipuri: Apartinand oamenilor din toate timpurile

Proprii unor grupuri rasiale si de sex

Caracteristice unui arbore genealogic

Comune cu ale parintilor directi

Altele sunt rezultate din combinarea aleatoare a genelor primite de la parinti (de la fiecare se transmit cate 23

cromozomi).

Prin urmare, mecanismul ereditar asigura particularitati ale structurarii si functionarii corpului: tipul somatic, aspectele statua

si ponderale, particularitati metabolice, compozitia sangelui, specificul functional al sistemului hormonal si al altor organ

caracteristici ale sistemului nervos si ale organelor de simt, particularitati fizionomice. Caracteristicile corporale se reflecta

continutul imaginii de sine, si anume in eul fizic, si in raport cu acestea fiecare poate trai satisfactii sau dezamagiri si, totoda

incearca pe o cale sau alta sa le optimizeze.

Numeroase cercetari, mai ales cele asupra gemenilor, au demonstrat ca ereditatea e un factor necesar pentru dezvoltarpersonalitatii. Ea asigura premisele organice ale vietii psihice in general si, implicit, ale personalitatii. Contributia ei e m

mare la varstele timpurii cand se asigura cresterea si functionarea organica si, cu deosebire, cea a sistemului nervos. De asemene

importanta ei e mai mare pentru formarea anumitor componente ale personalitatii, cum ar fi temperamentul, inteligenta, aptitudin

speciale.

Dar ereditatea nu e suficienta pentru formarea personalitatii. Ea asigura premisele care sunt totusi potentiale si polivalen

si abia interventia celorlalti factori va conduce la definirea si formarea anumitor componente ale personalitatii. Daca mediul

educatia nu actioneaza la timp, se pierde potentialul ereditar.

E convingator exemplul copiilor crescuti de animale. Astfel, in 1799, in Franta, a fost gasit un copil de 11-12 ani care e

complet animalizat. Doctorul Itard a lucrat 3 ani cu acest copil ca sa-l faca sa se comporte ca oamenii, dar nu a reusit. La fel,

1954, a fost gasit in India un copil de 9 ani care scotea sunete animalice, fugea in 4 labe, isi arata dintii. Dupa ce a fost adus

societate, doi psihologi au incercat timp de 14 ani sa-l invete sa vorbeasca, dar nu au reusit sa-l faca sa scoata nici un sunet uman.

Prin urmare, in aceste cazuri s-a pierdut potentialul ereditar. Influentele de mediu si educatie s-au exercitat foarte tarziu. Ereditat

nu se transforma nemijlocit in componente ale personalitatii, ci se implica in interactiuni complexe cu ceilalti doi factori.

Mediul e cel de-al 2-lea factor fundamental al dezvoltarii personalitatii.

 Mediul e totalitatea influentelor naturale si sociale, fizice si spirituale, directe si indirecte, spontane si organiza

intentionate si neintentionate care constituie ambientul in care se naste, traieste si se dezvolta omul.

Pentru om e important si mediul natural. Dar influenta cea mai mare e exercitata de componentele socio-culturale. Fiecare fiin

interactioneaza de-a lungul vietii cu mai multe medii:

Familial

Al institutiilor educative de diverse grade

Al grupului de prieteni

Al comunitatii urbane sau rurale

A celei regionale si continentale care au si un anume specific socio-cultural

Mediul exercita influente variate si, totodata, caracteristice pentru fiecare varsta. Acestea definesc o nisa de dezvoltare, care

refera la:

Obiecte si locuri accesibile copilului in cadrul acestui mediu

Raspunsurile si reactiile persoanelor din jurul copilului

Cerintele adultilor privind comportamentele si performantele pe care trebuie sa le atinga copilul

Activitatile propuse, impuse sau desfasurate din initiativa copilului si acceptate de cei din jur.

Daca influentele mediului se exercita la timp in concordanta cu derularea programului ereditar, atunci dezvoltarea se realizea

la niveluri inalte. Etnograful francez Vellard a gasit in Peru o fetita de 2 ani provenita dintr-un trib primitiv. Ea a fost integrata in

o familie de intelectuali francezi care i-au asigurat conditii foarte bune de mediu si educatie. Fetita a urmat scoala, a facut stud

universitare si a ajuns etnograf, cunoscand totodata mai multe limbi straine. Prin urmare un mediu stimulativ care isi exercita d

timpuriu influentele poate asigura o dezvoltare foarte buna, daca exista premisele ereditare normale. Cea mai buna perioada

8/3/2019 Etape in Dezvoltarea Personalitatii1

http://slidepdf.com/reader/full/etape-in-dezvoltarea-personalitatii1 2/3

exercitarii acestor influente e intre 2 si 8 ani cand se petrec importante procese de maturizare somatica si de functionare generala

organismului si, mai ales a sistemului nervos.

Influente puternice exercita mediul asupra formarii caracterului. S-a demonstrat ca familia reprezinta un puternic factor

dezvoltare in copilarie. Modelele de conduita a parintilor, cerintele si exigentele lor, stilul lor de viata, climatul socio-afectiv d

familie, dragostea neconditionata fata de copil, constituie influente hotaratoare pentru punerea bazelor personalitatii

 prescolaritate si dezvoltarea ampla a acesteia in urmatorii ani. Expresia “cei 7 ani de acasa” sintetizeaza toate acste influente

exprimarea lor mai ales in caracterul copilului.

Influentele mediului familial sunt complementarizate de cele ale gradinitei si scolii si, treptat, acestea din urma vor domi

 procesul formarii personalitatii copiilor si tinerilor. Scoala, cu sistemul sau de activitati, cu interactiunile de durata dintre elevi

 profesori, si dintre elevii insisi cu regimul zilnic si climatul socio-afectiv caracteristic., va marca dezvoltarea caracteriala a elevil

si va exercita influente hotaratoare asupra dezvoltarii capacitatilor, aptitudinilor, talentelor, creativitatii.Mediul familial si scolar contribuie foarte mult la dezvoltarea sistemului motivational si a aspiratiilor, la formarea idealului

viata.

Incepand cu preadolescenta, creste foarte mult rolul grupurilor formale si mai ales a celor informale. Acesti factori p

consolida anumite trasaturi caracteriale, pot dezvolta altele, largesc experienta sociala a tinerilor, diversifica atitudinile

comportamentele lor prosociale. In lipsa acestor influente, dezvoltarea unei persoane ramane limitata si aceasta ar putea avea

viitor dificultati de integrare sociala.

Educatia e cel de-al 3-lea factor fundamental al dezvoltarii personalitatii si, intr-o acceptie mai larga, poate fi definit astfel:

 Educatia e ansamblul de actiuni si activitati care integreaza fiinta umana ca pe un factor activ, se desfasoara sistematic, unit

 si oranizat, pe durate lungi de timp, avand continuturi definite in raport cu cerintele societatii, utilizand metode si strateg

 fundamentate stiintific si fiind conduse de persoane competente, special calificate.

Multi autori acorda educatiei rolul de factor hotarator in dezvoltarea personalitatii pentru ca: Ea proiecteaza devenirea acesteia si asigura conditii corespunzatoare de realizare

Dezvolta la nivel inalt capacitatile umane

Asigura dezvoltarea deplina a personalitatii

Stimuleaza transformarile ei prin crearea intervalelor optime intre cerinte si posibilitati si sprijinirea adecvata pent

depasirea eventualelor obstacole

Exercita influente sistematice pentru dezvoltarea aptitudinilor, talentelor, creativitatii

Promoveaza constant valori si norme care ajuta la formarea caracterului, a aspiratiilor si proiectelor de viata.

Cu privire la interactiunea dintre factori, se face precizarea: ereditatea e o premisa a dezvoltarii psihice, mediul o sur

si o conditie, educatia un factor determinant, o forta motrica a dezvoltarii.

In relatiile cu mediul si educatia, fiinta umana nu e pasiva, ci in functie de nivelul sau de dezvoltare zizica si psihica, poa

realiza urmatoarele tipuri de interactiuni:

Interactiune reactiva, adica in mediul sau familial, in functie de ce a reusit sa achizitioneze pana la un moment dat, ucopil va raspunde specific lui la anumite stimulari si nu va raspunde la altele; astfel, copilul aflat in primul an de viata v

raspunde unor stimuli sonori, luminosi, etc, iar pe altii ii va ignora.

Interactiune evocativa consta in faptul ca nivelul reactiilor copilului schimbandu-se, antreneaza raspunsuri diferentiate a

celor din jur, atentie si stimulari progresive; astfel, parintii care observa la copil o placere speciala pentru muzica, v

cauta sa asigure cat mai multe ocazii de sustinere a acestei inclinatii. Vor incuraja si valoriza orice reusita a copilului.

Interactiune proactiva se refera la faptul ca pe masura ce copilul si mai ales preadolescentul si adolescentul se dezvolt

ei devin capabili sa selecteze relatiile si influentele ce se exercita asupra lor si sa-si construiasca astfel un mediu propriu;

ex, daca un adolescent e extravertit, el va cauta mereu ocazii de a fi impreuna cu prietenii uneori nemultumindu-si chi

familia.

II. ETAPE IN DEZVOLTAREA PERSONALITATII

1. COPILARIA SI FORMAREA BAZELOR PERSONALITATII

Asa cum am precizat, personalitatea nu se manifesta imediat dupa nastere, chiar daca unele particularitati temperamentale pot

deja constatate. Dupa 3 ani se contureaza componentele de baza ale personalitatii. Astfel, se produc maturizari neurofunctionale,

imbogatesc si se diversifica activitatile prescolarilor care permit sa se dezvolte la un nivel initial acele aptitudini care

componente senzoriale si motrice, asa cum ar fi cele pentru muzica, desen, coregrafie, limbi straine. Acestea se manifesta aacum

receptivitate crescuta fata de stimulii corespunzatori, ca posibilitati de discriminare fina, stocare rapida de informatii semnificativ

insusiri de miscari simple si complexe.

Aptitudinile se dezvolta apoi in scolaritatea mica, sub influenta sistematica a procesului instructiv-educativ, astfel incat

exprima deja in rezultate semnificative relevate de invatatoare, de cei din familie, de colegi. In situatia unei inzestrari nativ

speciale, chiar in prescolaritate, aptitudinile pot atinge niveluri inalte si se pot exprima in rezultate remarcabile.

8/3/2019 Etape in Dezvoltarea Personalitatii1

http://slidepdf.com/reader/full/etape-in-dezvoltarea-personalitatii1 3/3

In prescolaritate, incep sa se formeze primele trasaturi de caracter, cum ar fi respectul fata de altii, harnicia, autonom

independenta, initiativa, etc. Modelele si cerintele parentale joaca un rol foarte important. In relatiile din cadrul gradinitei

dezvolta cu precadere sociabilitatea, disponibilitatea la colaborarea cu altul, etc. Odata cu intrarea in scoala se pot dezvolta trasatu

caracteriale cum ar fi sarguinta, constiinciozitatea, punctualitatea, autoexigenta, etc.

Totodata incep sa fie din ce-n ce mai evidente diferentele individuale in manifestarea personalitatii, iar cunoasterea acestora

foarte importanta pentru optimizarea educatiei scolare si familiale de la aceste varste.

2. PREADOLESCENTA SI ADOLESCENTA

In cursul acestor stadii, se produc schimbari importante la nivelul personalitatii. Se dezvolta capacitatile si aptitudinile si

manifesta talente pentru noi domenii (informatica, matematica, fizica, chimie, literatura, filosofie, etc). Acestea se exprima rezultate remarcate mai intai la nivelul intregii scoli, apoi la nivel regional si national. Creativitatea se exprima in preadolescenta,

un spor de fluiditate, iar in adolescenta, prin cresterea originalitatii.

Se consolideaza trasaturile de personalitate formate in copilarie, altele isi schimba pozitia in structura generala a personalita

 pentru a corespunde mai bine cu progresele psihice generale si cu implicarile adolescentilor in activitati si relatii noi. Se formea

noi insusiri caracteriale ce reglaza relatiile sociale mai largi ale adolescentului si orientarile sale in viitor. Procesul transformaril

caracteriale nu e simplu, adesea tensionat, rascolitor, definind o adevarata criza de dezvoltare care a fost numita “criza d

originalitate a adolescentului”. Mai ales in adolescenta, se formeaza noi componente ale personalitatii ce exprima orientar

generala a persoanei, asa cum ar fi: o conceptie proprie de viata, un sistem personal de valori, un ideal de viata, constiin

apartenentei la generatie, imaginea de sine, identitatea de sine.

3. STADIUL TINERETII SI AL ADULTULUI

Angajarile fundamentale ale tinerilor in viata sociala, in profesie, in viata de familie consolideaza si imbogatesc structu

 personalitatii. Aptitudinile si talentele devin o certitudine si se exprima in rezultate semnificative mai ales in plan profesion

Tinerii sunt, cu deosebire, interesati de sarcinile creative si de ocaziile de manifestare a disponibilitatilor lor.

Componentele temperamental-caracteriale sunt stabilizate fara a fi rigide si exprima un nivel nou al maturizarii personalitatii

Tinerii demonstreaza cateva trasaturi dominante cum ar fi:

Energie si dinamism;

Orientare expresa spre nou si viitor 

Aspiratii inalte

Generozitate si incredere in ceilalti

Curaj si temeritate

Intrarea in profesie si intemeierea propriei familii cristalizeaza identitatea profesionala, familiala si socio-culturala ca

reprezinta o alta particularitate a evolutiei personalitatii intre 25 si 35 de ani.

In cursul stadiului adult, se consolideaza identitatea profesionala, familiala si socio-culturala si se maturizeaza pe dep

 personalitatea. Trasaturile dominante ale personalitatii din acest stadiu sunt:

Stapanirea de sine

Echilibrul afectiv

Independenta in decizii si actiuni

Autonomia

Prudenta

Obiectivitatea in perceperea de sine si a altora

Expansiune moderata si fundamentala cu privire la proiectarea viitorului

Infruntarea matura a marilor incercari ale vietii

4. BATRANETEA

Despre batranete se spune ca are un trecut lung si un viitor scurt, ceea ce simplifica planurile de viata si exprima intelepciune

adaptarii la scaderea treptata a fortelor fizice si psihice.

Iesirea din campul profesional si organizarea vietii in jurul problemelor casnice si a conducerii la libera voie a acesto

genereaza o descrestere a responsabilitatilor sociale personale si aduce relaxare si posibilitatea de a se bucura de o anumi

libertatew. Dar aceste efecte apar numai la cei care isi gestioneaza dezangajarea profesionala si gasesc noi cai de a fi activi si d

ajutor celorlalti.