Estul Europei Şi Filmul Religios

2
Estul Europei şi filmul religios Apărut în Ziarul Lumina de sâmbătă 16 aprilie 2011 Cadru din "uga" de !engi# Abulad#e $a%ă tre%em sinteti% în re&istă dire%'iile prin%ipale de interes ale %urentelor %inematografi%e ante( şi postbeli%e) nu ne &om mira %ă) în linii mari) atât filmul ameri%an *de#&oltat) mai ales după apari'ia sonorului) sub #odia di&ertismentului oll+,oodian-) %ât şi %el so&ieti% *ini'ial) ş%oală şi laborator al a&angăr#ilor) apoi tribună a realismului so%ialist- au ignorat temele metafi#i%e. Epo%a postbeli%ă nu a fă%ut de%ât să ridi%e şi mai mult spoiala a%ademi%ă de pe %ele două mari ideologii) fă%ându(le să tri umf e în toa t ă nud ita tea lor . /ra gma tis mul a def ri ş at ter en edonismului şi instin%tualită'ii %are) epui#ându(se repede şi degenerând) au des%is gustul  pentru patologi% *foarte pre#ent în %inematograful anilor 0-) as%uns sub poalele psianali#ei freudiene şi ale unui neo(ni ilism. !ot marismul şi pragmatismul sunt) până la urmă) responsabili de a%el 3suflu nou4 despre %are se &orbea %u entu#iasm în %riti%a anilor 60. 5o%iologia de stânga şi(a găsit o refle%tare fidelă în eorealismul italian şi una mai anari%ă) mai reti%entă politi% şi mai indi&idualistă în 7ree Cinema şi în Cinematograful e,(8or9e#. Eliber ân d ar ta fi lmul ui de gu st ul 3b ur g e# 4 pe ntru di&e rti sment ş i de a% ad emismul %onstru%'iei plasti%e şi s%enaristi%e : a%i#i'ii ale %inematografului %lasi% ameri%an) respe%ti& so&ieti%) noile %urente nu au fă%ut de%ât să o supună altor ideologii; politi%e) e&idente *în %a#ul  eorealismului- sau filo#ofi%e) mai &agi) mai greu de des%operit *în %a#ul oului < a l 7ran%e#-. =ri%ât de 3pură4) arta filmului) a&ând la ba#ă o nara'iune %ir%ums%risă istori%) nu se  poate rupe de realitatea %on%retă. $e%onstru%ti&ismul) rea%'ie la &ora%itatea intele%tuală a stru%turalismului) dar şi tentati&ă de 3asanare4 a ultimelor pulsiuni de tradi'ionalism) do%trină minată de totala relati&i#are a &alorilor) eperimentată în oul oman 7ran%e#) s(a oglindit pe e%rane în apoliti%ul ou&elle <ague) rănind mai târ#iu *împreună %u manifestul $ogma >- şi 3noile &aluri4 ale 3%inematografulu i %on%ret4 sau iperrealist a%tual. $esigur) o operă de artă nu poate fi subsumată integral unei ideologii. ?nsă fenomenul de %urent) definitoriu pentru %inematograful postbeli%) ne obligă să refle%tăm la ideea de artă  programati%ă) pentru a dete%ta ideile dominante) generatoare ale %ăutărilor unei epo%i sau ş%oli %inematografi%e.

Transcript of Estul Europei Şi Filmul Religios

8/18/2019 Estul Europei Şi Filmul Religios

http://slidepdf.com/reader/full/estul-europei-si-filmul-religios 1/2

Estul Europei şi filmul religios

Apărut în Ziarul Lumina de sâmbătă 16 aprilie 2011

Cadru din "uga" de !engi# Abulad#e

$a%ă tre%em sinteti% în re&istă dire%'iile prin%ipale de interes ale %urentelor %inematografi%eante( şi postbeli%e) nu ne &om mira %ă) în linii mari) atât filmul ameri%an *de#&oltat) mai alesdupă apari'ia sonorului) sub #odia di&ertismentului oll+,oodian-) %ât şi %el so&ieti% *ini'ial)ş%oală şi laborator al a&angăr#ilor) apoi tribună a realismului so%ialist- au ignorat temelemetafi#i%e.

Epo%a postbeli%ă nu a fă%ut de%ât să ridi%e şi mai mult spoiala a%ademi%ă de pe %ele două mariideologii) fă%ându(le să triumfe în toată nuditatea lor. /ragmatismul a defrişat terenedonismului şi instin%tualită'ii %are) epui#ându(se repede şi degenerând) au des%is gustul

 pentru patologi% *foarte pre#ent în %inematograful anilor 0-) as%uns sub poalele psianali#eifreudiene şi ale unui neo(niilism. !ot marismul şi pragmatismul sunt) până la urmă)responsabili de a%el 3suflu nou4 despre %are se &orbea %u entu#iasm în %riti%a anilor 60.5o%iologia de stânga şi(a găsit o refle%tare fidelă în eorealismul italian şi una mai anari%ă)mai reti%entă politi% şi mai indi&idualistă în 7ree Cinema şi în Cinematograful e,(8or9e#.

Eliberând arta filmului de gustul 3burge#4 pentru di&ertisment şi de a%ademismul%onstru%'iei plasti%e şi s%enaristi%e : a%i#i'ii ale %inematografului %lasi% ameri%an) respe%ti&so&ieti%) noile %urente nu au fă%ut de%ât să o supună altor ideologii; politi%e) e&idente *în %a#ul

 eorealismului- sau filo#ofi%e) mai &agi) mai greu de des%operit *în %a#ul oului <al7ran%e#-. =ri%ât de 3pură4) arta filmului) a&ând la ba#ă o nara'iune %ir%ums%risă istori%) nu se

 poate rupe de realitatea %on%retă. $e%onstru%ti&ismul) rea%'ie la &ora%itatea intele%tuală astru%turalismului) dar şi tentati&ă de 3asanare4 a ultimelor pulsiuni de tradi'ionalism) do%trină

minată de totala relati&i#are a &alorilor) eperimentată în oul oman 7ran%e#) s(a oglindit pee%rane în apoliti%ul ou&elle <ague) rănind mai târ#iu *împreună %u manifestul $ogma >-şi 3noile &aluri4 ale 3%inematografului %on%ret4 sau iperrealist a%tual.

$esigur) o operă de artă nu poate fi subsumată integral unei ideologii. ?nsă fenomenul de%urent) definitoriu pentru %inematograful postbeli%) ne obligă să refle%tăm la ideea de artă

 programati%ă) pentru a dete%ta ideile dominante) generatoare ale %ăutărilor unei epo%i sauş%oli %inematografi%e.

8/18/2019 Estul Europei Şi Filmul Religios

http://slidepdf.com/reader/full/estul-europei-si-filmul-religios 2/2

5ingurul spa'iu geo(politi% în %are sfârşitul ă#boiului e%e a orientat lumea artisti%ă spre%ăutarea libertă'ii în afara sistemului : pe ori#ontală) spre <est *&e#i filmele politi%e%ontestatare ale lui @ada) Bieslo,s9i) st&an 5#abo) Abulad#e) $anieliu%) /intilie-) pe&erti%ală) spre $umne#eu *&e#i filmele de medita'ie religioasă ale unor !ar9o&s9i) 5o9uro&)/aradano&) a%eiaşi Bieslo,s9i şi Abulad#e) Zanussi- : a fost lagărul so%ialist est(european.Cu toate %ă sistemul politi% a fun%'ionat şi în alte #one ale lumii. Ai%i) în ăsărit) instalareaCortinei de fier) %onugată pe plan intern %u de#ilu#ia în sistemul so%ialist) au generat%onştiin'a de pri#onierat %ole%ti&) %are a dus la pra%ti%area unei arte %u mesa în%ifrat)

 polemi%ă) inteligibilă numai din interior) a&ând uneori trimiteri &oalate %ătre sa%ru şi$umne#eu. $a) în 3Est4 *din /olonia până în Dal%ani şi în ..5.5- s(a i#butit să se fa%ăuneori) în o%ul de(a &(a'i as%unselea %u %en#ura) film %u substrat religios. Erau a%ele raremomente de gra'ie) %e asigurau supra&ie'uirea spirituală. 5ingura eliberare ade&ărată. ampaşi e%ranul *uneori) şi salonul literar- erau singurele tribune de unde se putea rosti în mod

 publi%) fie şi şoptit) fie şi alu#i&) ade&ărul : %el politi%) moral şi) etrem de rar) %el religios.

$esigur) nu putem ignora elementele para(religioase şi misti%e din %ele mai di&ersefilmografii; <isele lui Burosa,a) paradoalul Fira%ol la Filano al lui $e 5i%a) Faabaratalui /eter Droo9) egele pes%ar al lui !err+ Gilliam) %a să nu mai &orbim de fantas+(ul de%onsum al ultimelor două de%enii : dar a%estea %aută mai degrabă romantismul miti%)irumperea din %otidian ori spe%ta%ularul para(religios) iar nu rela'ia definitorie a omului %u$umne#eu.

ată de %e %inematograful) %a fenomen artisti% de masă) a de&enit un taini% re%epta%ol alsa%rului to%mai în fo%arele europene ale ateismului militant; în sistemele totalitar(%omunistedin estul şi %entrul Europei.