EstimareaEstimarea şşi i managementul risculuimanagementul riscului

Program de masterat:

Managementul mediului

Profesor Maria GavrilescuCatedra Ingineria și Managementul Mediului

8

Riscul asociat cu substanţele şipreparatele chimice toxice, periculoase

Substanţe şi preparate periculoase

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 200 din 9 noiembrie 2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi

preparatelor chimice periculoase

Categoriile de substanţe desemnate ca toxice şi periculoase cuprind următoarele clase:

a)substanţe şi preparate explozive:

substanţele şi preparatele solide, lichide, păstoase sau gelatinoase, care pot să reacţioneze exoterm în absenţa oxigenului din atmosferă, producând imediat emisii de gaze, şi care, în condiţii de probă determinate, detonează, produc o deflagraţie rapidă sau sub efectul căldurii explodează când sunt parţial închise;

b) substanţe şi preparate oxidante:substanţele şi preparatele care în contact cu alte substanţe, în special cu cele inflamabile, prezintă o reacţie puternic exotermă;

c) substanţe şi preparate extrem de inflamabile:substanţele şi preparatele chimice lichide cu un punct de aprindere foarte scăzut şi cu un punct de fierbere scăzut, precum şi substanţele şi preparatele gazoase care sunt inflamabile în contact cu aerul la temperatura şi la presiunea mediului ambiant;

d) substanţe şi preparate foarte inflamabile:

• substanţele şi preparatele care pot să se încălzească şi apoi să se aprindă în contact cu aerul la temperatura ambiantă, fără aport de energie;

• substanţele şi preparatele solide care se pot aprinde cu uşurinţă după un scurt contact cu o sursă de aprindere şi care continuă să ardă sau să se consume şi după îndepărtarea sursei;

• substanţele şi preparatele lichide cu un punct de aprindere foarte scăzut;

• substanţele şi preparatele care în contact cu apa sau cu aerul umed emană gaze foarte inflamabile în cantităţi periculoase;

e) substanţe şi preparate inflamabile –

substanţele şi preparatele lichide cu un punct de aprindere scăzut;

f) substanţe şi preparate foarte toxice –substanţele şi preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanată în cantităţi foarte mici pot cauza moartea sau afecţiuni cronice ori acute ale sănătăţii;

g) substanţe şi preparate toxice –substanţele şi preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanată în cantităţi reduse pot cauza moartea sau afecţiuni cronice ori acute ale sănătăţii;

h) substanţe şi preparate nocive –

substanţele şi preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanată pot cauza moartea sau afecţiuni cronice ori acute ale sănătăţii;

i) substanţe şi preparate corosive –

substanţele şi preparatele care în contact cu ţesuturile vii exercită o acţiune distructivă asupra acestora din urmă;

j) substanţe şi preparate iritante –

substanţele şi preparatele necorosive care prin contact imediat, prelungit sau repetat cu pielea ori cu mucoasele pot cauza o reacţie inflamatorie;

k) substanţe şi preparate sensibilizante –substanţele şi preparatele care prin inhalare sau penetrare cutanată pot da naştere unei reacţii de hipersensibilizare, iar în cazul expunerii prelungite produc efecte nefaste caracteristice;

l) substanţe şi preparate cancerigene –substanţele şi preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanată pot determina apariţia afecţiunilor cancerigene ori pot creşte incidenţa acestora;

m) substanţe şi preparate mutagenice –substanţele şi preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanată pot cauza anomalii genetice ereditare sau pot creşte frecvenţa acestora;

n) substanţe şi preparate toxice pentru reproducere –substanţele şi preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanată pot produce ori pot creşte frecvenţa efectelor nocive nonereditare în progenitură sau pot dăuna funcţiilor ori capacităţilor reproductive masculine sau feminine;

o) substanţe şi preparate periculoase pentru mediul înconjurător –

substanţele şi preparatele care, introduse în mediul înconjurător, ar putea prezenta sau prezintă un risc imediat ori întârziat pentru unul sau mai multe componente ale mediului înconjurător.

Se exceptează de la prevederile OUG 200 (2000) următoarele substanţe şi preparate chimice în formă finită, destinate utilizatorului final:

a) produsele medicamentoase de uz uman sau veterinar;b) produsele cosmetice;c) amestecurile de substanţe devenite deşeuri;d) produsele alimentare;e) alimentele pentru animale;f) pesticidele;g) substanţele radioactive;h) muniţiile şi explozivii plasaţi pe piaţă în scopul obţinerii unui efect practic prin explozie sau efect pirotehnic;i) substanţele chimice periculoase pentru care sunt prevăzute proceduri de autorizare şi aprobare prin alte reglementări legale în vigoare şi pentru care cerinţele sunt echivalente cu cele stabilite prin prezenta ordonanţă de urgenţă.

Estimarea riscului ecologic indus de substanţe şi preparate periculoase

Hotărârea Guvernul României HG 2167/2004 privind stabilireaprincipiilor de evaluare a riscurilor pentru om şi mediu ale substantelor notificate

• cuprinde principiile de evaluare a riscurilor pentru om şi mediu ale substanţelor notificate

• autoritatea competentă pentru evaluarea riscurilor pentru om şi pentru mediu ale substanţelor notificate este Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase

• autoritatea competentă colaborează cu Comitetul interministerial ştiinţific consultativ pentru evaluarea toxicităţii şi ecotoxicităţii substanţelor chimice periculoase.

Terminologie

În cadrul studiilor privind riscul indus de substanţele şi preparate periculoase se utilizează o serie de termeni şi concepte (HG 2167/2004), OUG 200/2000):

• identificarea pericolelor - activitatea prin care se identifică efectele adverse pe care o substanţă are capacitatea intrinsecă de a le produce;

• evaluarea relaţiei doză-răspuns sau concentraţie-efect - estimarea relaţiei între doză sau nivelul de expunere la o anumită substanţă şi incidenţa şi gravitatea efectului;

• evaluarea expunerii - determinarea emisiilor, căilor de transfer şi a vitezelor de pătrundere a substanţei, precum şi de transformare sau degradare a acesteia, în vederea estimării concentraţiilor/dozelor la care populaţiile umane sau componentele de mediu sunt sau pot fi expuse;

• caracterizarea riscurilor - estimarea incidenţei şi gravităţii efectelor adverse susceptibile a se produce în cadrul unei populaţii umane sau într-o componentă de mediu, datorită expunerii reale sau previzibile la o substanţă; caracterizarea poate include estimarea riscurilor, adică cuantificarea acestei probabilităţi;

• recomandări de reducere a riscului - recomandări care permit reducerea riscurilor pe care le prezintă comercializarea substanţei pentru om şi/sau mediu.

• substanţă - element chimic şi compuşii săi în stare naturală sau obţinuţi printr-un proces de producţie, conţinând orice aditiv necesar pentru protejarea stabilităţii produsului şi orice impuritate care derivă din procedeul utilizat, exceptând orice solvent care poate fi separat fără a afecta stabilitatea substanţei şi fără a-i modifica compoziţia;

• preparat - amestecuri sau soluţii de două sau mai multe substanţe;

Procedura de estimare a riscurilor induse în mediu de prezenţa substanţelor şi preparatelor periculoase

Conform Hotărârii Guvernului României nr. 2167 din 30/11/2004, evaluarea riscurilor include:

1. identificarea pericolelor şi, după caz, evaluarea relaţiei doză-răspuns sau concentraţie-efect

2. evaluarea expunerii

3. caracterizarea riscurilor.

Etapele se vor analiza din suportul de curs, paginile 45-47

Regulamentul CE nr. 1907/2006 - REACH privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice

Scopul : de a se asigura un înalt nivel de protecţie a sănătăţii şi mediului precum şi libera circulaţie a substanţelor pe piaţa internă, asigurand totodata cresterea competitivităţii şi inovaşiei.

Stabileşte dispoziţii referitoare la substanţe şi amestecuri în înţelesul articolului 3. Aceste dispoziţii trebuie să se aplice producerii, introducerii pe piaţă sau utilizării unor asemenea substanţe ca atare sau în compoziţia amestecurilor sau a articolelor, precum şi introducerii pe piaţă a amestecurilor.

Se bazează pe principiul precauţiei, astfel că este în sarcina producatorilor, a importatorilor şi a utilizatorilor din aval să se asigure că produc, introduc pe piaţă sau utilizează substanţe care nu au efecte negative asupra sănătăţii umane sau mediului.

Abordare unitara privind inregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea produselor chimice, la nivelul

UE este realizată prin Crearea Agentiei Europene pentru Produse Chimice – ECHA, care funcţionează la

Helsinki, Finlanda.

Este operaţională de la 1 iunie 2008

In Romania:

Termene privind intrarea în vigoare şi aplicare a Regulamentului REACH(1) a intrat în vigoare la 1 iunie 2007.(2) Titlurile II, III, V, VI, VII, XI şi XII, precum şi articolele 128 şi 136 se aplică de la 1 iunie 2008.(3) Articolul 135 se aplică de la 1 august 2008.(4) Titlul VIII şi anexa XVII se aplică de la 1 iunie 2009.

Regulamentul CE nr. 1272/2008privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor

şi amestecurilor

În luna decembrie a anului 2008, la nivelul Uniunii Europene, a fost adoptat Regulamentul (CE) nr.1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 , denumit Regulamentul CLP.

Abordarea Strategică a Managementului Internaţional al Chimicalelor

Procesul de Abordare Strategică a Managementului Internaţional al Chimicalelor (SAICM) a fost adoptat ca document oficial pentru prima dată la Conferinţa Natiunilor Unite pentru mediu şi dezvoltare (UNCED), în anul 1992 la Rio de Janeiro, în cadrul discuţiilor referitoare la Capitolul 19 - Environmentally Sound Management of Toxic Chemicals, Including Prevention of Illegal International Traffic in Toxic and Dangerous Products al Agendei 21.

În urma acestei conferinţe a fost creat Forumul Interguvernamental pentru Siguranţa Chimicalelor (IFCS), care trebuia să promoveze şi să pună în acţiune procesul de implementare a obiectivelor stabilite, prin identificarea priorităţilor şi dezvoltarea de strategii specifiice

La inceputul anului 2006, in Dubai, la Conferinta Internationala privind Managementul Chimicalelor (ICCM) peste 100 de guverne au confirmat angajarea voluntară a statelor în procesul de implementare a Abordării Strategice a Managementului Internaţional al Chimicalelor (SAICM), prin adoptarea celor trei documente ce conturează această Abordare Strategică, şi anume:

Declaraţia de la Dubai - care formulează angajamentul de îndeplinire a obiectivelor SAICM al miniştrilor, şefiilor de delegaţii, a reprezentanţilor societăţii civile şi a sectorului privat.

Strategia politica - care stabileşte scopul SAICM, cui se adresează şi obiectivele pentru: reducerea riscului, cunoastere şi informare, guvernare, creşterea capacităţii instituţionale şi cooperării tehnice, prevenirea traficului ilegal internaţional cu substanţe toxice periculoase, subliniind totodată principiile, aranjamentele institutionale si financiare.

Planul global de acţiune - care stabileşte domeniile de activitate propuse pentru implementarea Abordării Strategice.

Implicarea României în implementarea SAICM

La prima reuniune ICCM care a avut loc în 2006, în Dubai, România a ocupat una din cele 4 poziţii de vicepreşedinte a Conferinţei, iar pentru perioada intersesională a fost aleasă Punct Focal pentru regiunea Central Est Europeană.

În anul 2008 intre 8-11 septembrie, România, în calitate de Punct focal regional, prin Ministerul Mediului, în colaborare cu Secretariatul SAICM, a organizat a doua reuniune regională privind SAICM, la Bucureşti.

România a contribuit financiar cu 20 000 euro la susţinerea activităţilor de implementare a SAICM, , după cum urmează 10 000euro pentru organizarea ICCM2 si 10 000euro pentru proiectele in cadrul QSP, contribuţie aprobată de Guvernul României în anul 2009 . Ca urmare , Romania este invitată să participe la reuniunile Comitetului Executiv al QSP, anul acesta la Geneva în perioada 19-20 aprilie 2010.