Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” – Bucureşti

Titlul disciplinei: ESTETICA ARHITECTURII ŞI TEORIA ARTEI Cod: CDe 1 Semestrul: 1Tipul activităţii: CURS Ore/săptămână: 2C Număr de credite: 2

Titular: lect. dr. arh. Augustin IOANCatedra: Istoria şi Teoria ArhitecturiiObiective: Ĩnscrierea arhitecturii in problematica esteticii si a teoriei artelor, prin marcarea

similitudinilor si a diferenţelor semnificative, individuante ĩntre arhitectură şi celelalte arte. Cursul problematizează locul arhitecturii şi identitatea acestei situări relative. Domeniul local al esteticii arhitecturii, asa cum s-a cristalisat in tratatele de arhitectura, este ĩn permanenţă raportat la câmpul mai general al esteticii filosofice.

Titlul cursurilor

1 Introducere ĩn teoria artelor. Teoria arhitecturii fata de teoria artei2 Estetică generală şi estetici pe domenii. Estetica arhitecturii.3 Categorii estetice: Frumosul. Frumosul ĩn arhitectură4 Sublimul. Sublimul ĩn arhitectură. Colosal versus monumental5 Tragicul. Tragicul ĩn arhitectură 6 Comicul. Ironie, auto-ironie şi umor ĩn arhitectură? 7 Sub-categorii estetice: eroicul, tragi-comicul, pitorescul. Echivalenţe arhitecturale.8 Despre valoare. Originea conceptului de valoare. Valoare absolută/valoare contextuală.

Valoarea estetică.9 Despre adevăr ĩn artă. Despre adevăr ĩn arhitectură. Decorum şi tectonică.

10 Triada bine-adevăr-frumos si reflectarea ei in teoria arhitecturii. Pledoarie pentru o etică a frumuseţii adevărate. Estetică şi est-etică ĩn arhitectură.

11 Clasificările artelor. Criterii. Graniţele fluide ĩntre arte. Genuri şi specii. Arhitectura in cadrul clasificarilor artelor.

12 Clasificările hegeliene. Clasificările hartmanniene. Locul arhitecturii. Relevanţa contemporană a acestor clasificări

13 Arhitectura şi artele direct asociate ei. Intensificatori estetici ĩn arhitectură: arhitectura ca “biblie pentru popor” (Hugo).

14 Arhitectura ĩn ansamblul culturii: literatură, ştiinţe socio-umane, ştiinţe politice, filosofie (a spaţiului), ştiinţe. Pledoarie pentru un câmp deschis al arhitecturii văzute ca profesiune liberală, culturală, intelectuală.

Forma de predare:Prelegeri cu prezentare de diapozitive şi filme video

Materiale didactice: Crestomaţii de texte (filosofie, estetică, estetica arhitecturii, teoria artei)

Mod de evaluare: Examen final cu comentarea a două cărţi din bibliografia extinsă pusă la dispoziţie la ĩnceputul cursului (un autor străin şi un autor român) şi prezentarea unei lucrări pe o temă fixată la jumătatea semestrului).

Bibliografie: Bachelard: La Poetique de l’Espace ; G.M.Cantacuzino: Izvoare şi popasuri, Pentru o estetica a reconstructiei ; Madalina Diaconu: Pentru o estetică a tactilităţii ; Hegel: Prelegeri de estetică ; Hartmann: Estetica; I.Ianoşi: Despre sublim, Istoria filosofiei româneşti, Dicţionarul operelor filosofice româneşti ; A.Ioan : Pentru o noua « estetica a reconstructiei »; N.Leach: Rethinking Architecture, Architecture and Revolution; G. Lukacs: Estetica ; PA Michelis: Estetica arhitecturii ; C-tin Noica: Cuvânt ĩmpreună despre rostirea românească ; A.Perez-Gomez: Chora: Intervals in the Philosophy of Architecture ; C.Radu: Artă şi convenţie ; R.Scruton : the Aesthetics of Architecture ; B.Zevi: Codul anticlasic-Limbajul modern al arhitecturii

An universitar 2000/2001

Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu” – Bucureşti

Observaţii: * Pe durata semestrului studentul întocmeşte o lucrare de sinteză cu temă la alegere, dintr-o listă de domenii comunicată la începutul anului

An universitar 2000/2001