Eshatologia Epistolelor Eshatologia Epistolelor I - II CorinteniI - II Corinteni

Pr. Prof. Stelian TOFANĂPr. Prof. Stelian TOFANĂ

PreliminariiPreliminarii Corintul a fost unul din cele Corintul a fost unul din cele mai populate oraşemai populate oraşe ale ale

antichităţii şi mai prosper datorită aşezării sale între antichităţii şi mai prosper datorită aşezării sale între două mări, dar mai ales traficului comercial care lega două mări, dar mai ales traficului comercial care lega Occidentul de Orient. Occidentul de Orient.

Din punct de vedere cultural, Corintul constituie o Din punct de vedere cultural, Corintul constituie o sinteză a culturii greco‑romane şi orientalesinteză a culturii greco‑romane şi orientale. .

Intrând în conflict chiar cu Roma geloasă este Intrând în conflict chiar cu Roma geloasă este distrus distrus de Lucius Mummius în anul 146 î.d.Hr.,de Lucius Mummius în anul 146 î.d.Hr., dar este dar este restaurat complet din porunca lui restaurat complet din porunca lui Iulius Cezar în anul 46 Iulius Cezar în anul 46 î.Hrî.Hr – – devindevine e colonie romană.colonie romană.

AugustusAugustus îl ridică la rangul de îl ridică la rangul de capitalăcapitală a provinciei a provinciei proconsulare Ahaia, în care îşi avea reşedinţa un proconsulare Ahaia, în care îşi avea reşedinţa un proconsul. proconsul.

În secolul întâi creştin, În secolul întâi creştin, populaţia Corintului era populaţia Corintului era eterogenăeterogenă - - băştinaşi şi emigranţi veniţi din băştinaşi şi emigranţi veniţi din toate colţurile Imperiului. toate colţurile Imperiului.

În centrul oraşului, pe AcropoleÎn centrul oraşului, pe Acropole - - templul templul AfroditeiAfroditei - - centrul desfrânării, ridicată la rang de centrul desfrânării, ridicată la rang de cult, alimentat de 1000 de ierodulecult, alimentat de 1000 de ierodule

CCentrul prin excelenţă al dezastrului moral al entrul prin excelenţă al dezastrului moral al lumii antice, fapt exprimat prin dictonul: lumii antice, fapt exprimat prin dictonul: „„a trăi a trăi ca la Corintca la Corint”,”, expresie ce a devenit de ocară expresie ce a devenit de ocară chiar şi pentru păgâni.chiar şi pentru păgâni.

Corintul era şi unul din marile centre Corintul era şi unul din marile centre sclavagiste ale Imperiuluisclavagiste ale Imperiului - - dintr‑o populaţie de dintr‑o populaţie de 600.000600.000 de locuitori, aproximativ de locuitori, aproximativ 400.000 erau 400.000 erau sclavi,sclavi, ceea ce reprezenta 2/3 din populaţie. ceea ce reprezenta 2/3 din populaţie.

Gloria, puterea şi viaţa acestui oraş Gloria, puterea şi viaţa acestui oraş metropolă au fost înmormântate pentru metropolă au fost înmormântate pentru totdeauna de totdeauna de flagelul jugului turcesc. flagelul jugului turcesc.

Pe vatra cetăţii de altădată n-au mai Pe vatra cetăţii de altădată n-au mai rămas astăzi decât câteva rămas astăzi decât câteva ruine ruine neânsemnateneânsemnate, vstigii interesante doar , vstigii interesante doar pentru cercetătorii pământului grecesc. pentru cercetătorii pământului grecesc.

Corintul de astăzi este un alt orăşel, Corintul de astăzi este un alt orăşel, clădit la o oarecare depărtare de vatra clădit la o oarecare depărtare de vatra vechii cetăţi. vechii cetăţi.

Referinţe eshatologice (I Cor 15)Referinţe eshatologice (I Cor 15)

Se pare că negarea învierii morţilor de Se pare că negarea învierii morţilor de către unii corinteni a ajuns la cunoştinţa către unii corinteni a ajuns la cunoştinţa lui Pavel prin viu grai (15,12) şi nu va fi lui Pavel prin viu grai (15,12) şi nu va fi făcut parte din întrebările trimise de făcut parte din întrebările trimise de corinteni printr-o scrisoare (cf. 7,25; 8,1; corinteni printr-o scrisoare (cf. 7,25; 8,1; 12,1; 16,1).12,1; 16,1).

Problemele tratate în acest capitol se Problemele tratate în acest capitol se împart în două părţi:împart în două părţi:

1. argumentarea învierii morţilor1. argumentarea învierii morţilor 2. natura trupurilor înviate2. natura trupurilor înviate

Învierea morţilor – argumenteÎnvierea morţilor – argumente

În argumentare - Apostolul Pavel aduce În argumentare - Apostolul Pavel aduce 4 serii4 serii de argumente: de argumente:

1. Argumentul istoric ( 15,1-11)1. Argumentul istoric ( 15,1-11)

În această categorie de argumente, Apostolul înşiră În această categorie de argumente, Apostolul înşiră

- evenimentul - evenimentul Învierii lui HristosÎnvierii lui Hristos „„Căci v-am dat întâi de toate ceea ce Căci v-am dat întâi de toate ceea ce şi eu am primitşi eu am primit că Hristos că Hristos

a murit pentru păcatele noastre după Scripturi; Şi că a fost îngropat şi că a a murit pentru păcatele noastre după Scripturi; Şi că a fost îngropat şi că a treia zi a înviat după Scripturitreia zi a înviat după Scripturi”” (15,3‑4). (15,3‑4).

- arătările după Înviere:- arătările după Înviere:- - arătarea lui Chefaarătarea lui Chefa- celor Doisprezece- celor Doisprezece- la peste 500 de fraţi- la peste 500 de fraţi- lui Iacob - lui Iacob - în cele din urmă - lui însuşi- în cele din urmă - lui însuşi (15,5-8). (15,5-8).

2. Argumentul logic2. Argumentul logic ( 15,12-19) ( 15,12-19)

În categoria acestei serii de argumente, În categoria acestei serii de argumente, apostolul Pavel face referire la apostolul Pavel face referire la consecinţeleconsecinţele lor în cadrul credinţei lor în cadrul credinţei creştine:creştine:

negarea învierii fizice - negarea învierii fizice - negarea faptului că negarea faptului că Hristos a înviatHristos a înviat (15,13) (15,13)

negarea învierii anulează inima mesajului negarea învierii anulează inima mesajului evanghelieievangheliei - Ap. Pavel leagă Învierea lui - Ap. Pavel leagă Învierea lui Hristos de semnificaţia profundă a existenţei Hristos de semnificaţia profundă a existenţei credinţei creştine (15, 13‑14). credinţei creştine (15, 13‑14).

apostolii Bisericii ar fi nişte apostolii Bisericii ar fi nişte „înşelători”,„înşelători”, propovăduind acest mesaj, dacă Hristos n-propovăduind acest mesaj, dacă Hristos n-a înviat (15,15-16)a înviat (15,15-16)

mântuirea corintenilor ar fi mântuirea corintenilor ar fi doar o ideedoar o idee, , fără corespondent în realitate, credinţa lor fără corespondent în realitate, credinţa lor fiind zadarnică (15,17)fiind zadarnică (15,17)

fără învierea lui Hristos, fără învierea lui Hristos, moartea ar fi moartea ar fi veşnicăveşnică, iar rezulatul ar fi dezastrul , iar rezulatul ar fi dezastrul universal veşnic (15,54-56) etc.universal veşnic (15,54-56) etc.

3. Argumentul teologic3. Argumentul teologic ( 15,20-28) ( 15,20-28)

principiul teologic al unirii destinului creştinilor cu principiul teologic al unirii destinului creştinilor cu destinul lui Hristos - destinul lui Hristos - 4 consecinţe4 consecinţe pozitive ale acestei pozitive ale acestei unităţi unităţi

Hristos înviat devine Hristos înviat devine pârgăpârgă a învierii celor morţi –a învierii celor morţi –””Precum în Adam toţi mor, aşa şi în Hristos toţi vor Precum în Adam toţi mor, aşa şi în Hristos toţi vor

învia”învia” (15,21-22) – subliniat aspectul recapitulativ al (15,21-22) – subliniat aspectul recapitulativ al răscumpărăriirăscumpărării

MoarteaMoartea, ca personificare al ultimului duşman al lui , ca personificare al ultimului duşman al lui Hristos, Hristos, va dispăreava dispărea ( 15,25-26). ( 15,25-26).

Nu trupurile umane vor fi nimiciteNu trupurile umane vor fi nimicite, aşa cum suţineau , aşa cum suţineau unii corinteni, ci moartea.unii corinteni, ci moartea.

Hristos cel înviat îşi manifestă victorios Hristos cel înviat îşi manifestă victorios autoritatea autoritatea peste toatepeste toate ( 15,27-28) ( 15,27-28)

4. Argumentul empiric4. Argumentul empiric ( 15,29-34) ( 15,29-34)

Ap. Pavel se referă la practica celor din Corint, Ap. Pavel se referă la practica celor din Corint, care care se botezau pentru cei morţi.se botezau pentru cei morţi.

Viaţa creştinilor presupune - unele renunţări şi Viaţa creştinilor presupune - unele renunţări şi jertfe. De aceea, ar fi o nebunie dacă moartea jertfe. De aceea, ar fi o nebunie dacă moartea ar însemna sfârşitul tuturor. ar însemna sfârşitul tuturor.

O parte dintre corinteni obişnuiau să se boteze O parte dintre corinteni obişnuiau să se boteze pentru cei morţi, tocmai pentru că sfârşitul nu pentru cei morţi, tocmai pentru că sfârşitul nu însemna pentru ei punctul final al existenţei. însemna pentru ei punctul final al existenţei. „ „ Fiindcă ce vor face cei care se botează pentru Fiindcă ce vor face cei care se botează pentru cei morţi? Dacă morţii nu înviază nicidecum, cei morţi? Dacă morţii nu înviază nicidecum, pentru ce se mai botează pentru ei?” pentru ce se mai botează pentru ei?” (15, 29).(15, 29).

Natura trupurilor înviateNatura trupurilor înviate

În partea a II‑a a excursului său Apostolul vorbeşte de În partea a II‑a a excursului său Apostolul vorbeşte de manieramaniera în care se va face învierea, dar mai ales de în care se va face învierea, dar mai ales de natura trupurilor înviatenatura trupurilor înviate. .

Maniera ÎnvieriiManiera Învierii

În acest sens el face o comparaţie cu sămânţa care, În acest sens el face o comparaţie cu sămânţa care, înainte de a răsări din ea o plantă nouă, putrezeşte : înainte de a răsări din ea o plantă nouă, putrezeşte : „„Dar va zice cineva: Cum înviază morţii? Şi cu ce trup Dar va zice cineva: Cum înviază morţii? Şi cu ce trup au să vină? Nebun ce eşti! Ce semeni tu nu va da viaţă, au să vină? Nebun ce eşti! Ce semeni tu nu va da viaţă, dacă nu va fi murit”dacă nu va fi murit” (15,36). (15,36).

Stricăciunea devine astfel - cauză şi condiţie a Stricăciunea devine astfel - cauză şi condiţie a nestricăciunii viitoare: nestricăciunii viitoare: „ Aşa este şi cu învierea morţilor: „ Aşa este şi cu învierea morţilor: Se seamănă trupul întru stricăciune, înviază întru Se seamănă trupul întru stricăciune, înviază întru nestricăciunenestricăciune”” (15, 42). (15, 42).

Fiecare va învia Fiecare va învia în trupul pe care l‑a avutîn trupul pe care l‑a avut, , făcând deosebirea între trupurile oamenilor, făcând deosebirea între trupurile oamenilor, dinainte de înviere, şi cele de după înviere, dinainte de înviere, şi cele de după înviere, precum şi între trupurile cereşti şi cele precum şi între trupurile cereşti şi cele pământeşti pământeşti

Natura trupurilor înviateNatura trupurilor înviate

Trupurile cereşti, de după înviere, se găsesc Trupurile cereşti, de după înviere, se găsesc într‑un într‑un contrastcontrast evident cu cele pământeşti. evident cu cele pământeşti.

Ele vor avea însuşiri cu totul deosebite de cele Ele vor avea însuşiri cu totul deosebite de cele ale lumii materiale, fiind: ale lumii materiale, fiind:

a. nestricăcioasea. nestricăcioaseb. pline de slavă şi putere b. pline de slavă şi putere c. duhovniceşti c. duhovniceşti (15, 39‑44).(15, 39‑44).

Argumentul suprem al acestei dualităţi este Argumentul suprem al acestei dualităţi este atins în atins în versetul 45versetul 45, unde se face paralela între , unde se face paralela între Adam cel dintâi, cu suflet viu, şi Adam cel de pe Adam cel dintâi, cu suflet viu, şi Adam cel de pe urmă, care are şi puterea de a da viaţă.urmă, care are şi puterea de a da viaţă.

Trupul celui de‑al doilea Adam este o materie Trupul celui de‑al doilea Adam este o materie pnevmatică, reînnoită, nestricăcioasă: pnevmatică, reînnoită, nestricăcioasă:

„„... ... Căci trebuie ca acest trup stricăcios să se Căci trebuie ca acest trup stricăcios să se îmbrace în îmbrace în nestricăciunenestricăciune şi acest trup muritor şi acest trup muritor să se îmbrace în să se îmbrace în nemurire.nemurire. Iar când acest trup Iar când acest trup stricăcios se va îmbrăca întru nestricăciune şi stricăcios se va îmbrăca întru nestricăciune şi acest trup muritor se va îmbrăca întru acest trup muritor se va îmbrăca întru nemurire, atunci va fi cuvântul care este scris: nemurire, atunci va fi cuvântul care este scris: moartea a fost înghiţită de biruinţămoartea a fost înghiţită de biruinţă.”.” (15, (15, 47‑54).47‑54).

Bibliografie selectivăBibliografie selectivă

Leon Morris, Leon Morris, The First Epistle of Paul to the The First Epistle of Paul to the Corinthians, Corinthians, Tyndale New Testament Commentaries, Tyndale New Testament Commentaries, Grand Rapids: Wm.B.Eerdemans Publishing 1958Grand Rapids: Wm.B.Eerdemans Publishing 1958

W. Schrage, W. Schrage, Der Erste Brief an die KorintherDer Erste Brief an die Korinther, (EKK) , (EKK) (1,1-6,11), Neukichener Verlag, 1991(1,1-6,11), Neukichener Verlag, 1991

J. HeringJ. Hering, , The First Epistle of Paul to the CorinthiansThe First Epistle of Paul to the Corinthians, , London 1962 London 1962

Donald GuthrieDonald Guthrie, , New Testament IntroductionNew Testament Introduction,, Downers GroveDowners Grove,, Illinois S.U.A, 1990 Illinois S.U.A, 1990

Raymond Brown, Joseph A. Fitzmyer, Roland E. Raymond Brown, Joseph A. Fitzmyer, Roland E. Murphy, O. CarmMurphy, O. Carm, , Introducere şi comentariu la Sf. Introducere şi comentariu la Sf. Scriptură,Scriptură, vol. I, trad. şi prelucrare pentru limba română de vol. I, trad. şi prelucrare pentru limba română de Dumitru Groşan, Târgu-Lăpuş 2005Dumitru Groşan, Târgu-Lăpuş 2005

Raymond Brown, Raymond Brown, An Introduction to the New Testament, An Introduction to the New Testament, New York 1997New York 1997

Simon J. Kistemaker, Simon J. Kistemaker, 2 Corinthians, 2 Corinthians, (NTC), Grand Rapids, (NTC), Grand Rapids, Michigan 2007Michigan 2007

John F. Walvoord, Roy B. Zuck ( editori),John F. Walvoord, Roy B. Zuck ( editori), Comentariu al Comentariu al Noului Testament,Noului Testament, Ed. Multimedia, Arad 2005 Ed. Multimedia, Arad 2005

Peter SthulmacherPeter Sthulmacher, , Theologie des Neues TestamentTheologie des Neues Testament, , Gottingen 1992Gottingen 1992

Donald GuthrieDonald Guthrie, , New Testament TheologyNew Testament Theology, Illinois 1981, Illinois 1981

Repere eshatologiceRepere eshatologice (II Cor 5,1-10) (II Cor 5,1-10)

Eshatologia accentuează mai mult caracterul efemer Eshatologia accentuează mai mult caracterul efemer al existenței pământeștial existenței pământești

Exprimare metaforicăExprimare metaforică- cort - cort - locuința pământească- locuința pământească- casă- casă- zidire- zidire- haină- haină

Trecerea exprimată în termeni antagoniciTrecerea exprimată în termeni antagonici- efemer – veșnic- efemer – veșnic- stricăcios – nestricăcios- stricăcios – nestricăcios- îmbrăcați – goi- îmbrăcați – goi- muritor - nemuritor- muritor - nemuritor

Fiindcă noi Fiindcă noi ştimştim ( (i;damen ga.r) că dacă acest cort — ) că dacă acest cort — locuinţa noastră pământească (locuinţa noastră pământească (h` evpi,geioj h`mw/n oivki,a tou/ skh,nouj ) — se va desface, ) — se va desface, avem zidireavem zidire de de la Dumnezeu (la Dumnezeu (ivkodomh.n evk qeou/ e;comen), casă ), casă nefăcută de mână, veşnică în ceruri. nefăcută de mână, veşnică în ceruri.

- - i;damen ga.r (1,7; 4,14; 5,11) – mărturie a descoperirii directe a adevărurilor eshatologice

- h` evpi,geioj h`mw/n oivki,a tou/ skh,nouj – realitatea – realitatea existenței pământeștiexistenței pământești

- ivkodomh.n evk qeou/ e;comen – realitatea existenței cerești- veșnică - ceruri = transcendența

2 - 2 - Că’ntru aceasta şi suspinăm Că’ntru aceasta şi suspinăm ((stena,zomen), întru dorul (), întru dorul (evpipoqou/ntej)de )de a ne îmbrăca pe deasupra (a ne îmbrăca pe deasupra (evpendu,sasqai) ) cu locuinţa noastră cea din cer, cu locuinţa noastră cea din cer,

- - stena,zomen – suspinul = veșnicia realitate ființală

- evpendu,sasqai = trupul material nu va fi nimicit, ci transfigurat

3 - 3 - astfel încât, după ce vom fi fost îmbrăcaţi astfel încât, după ce vom fi fost îmbrăcaţi cu ea, să nu fim găsiţi goicu ea, să nu fim găsiţi goi ( (gumnoi.))

- - gumnoi = unitatea ființei eshatologice = = unitatea ființei eshatologice = sufletul dimpreună cu trupulsufletul dimpreună cu trupul

4 - 4 - Că noi, cei ce suntem în cortul acesta, Că noi, cei ce suntem în cortul acesta, suspinăm suspinăm îngreuiaţi, de vreme ce dorim nu să ne scoatem îngreuiaţi, de vreme ce dorim nu să ne scoatem haina, ci haina, ci pe deasupra să ne îmbrăcăm cu cealaltăpe deasupra să ne îmbrăcăm cu cealaltă, , pentru ca ceea ce este pentru ca ceea ce este muritor să fie muritor să fie înghiţitînghiţit de de viaţăviaţă ( (i[na katapoqh/| to. qnhto.n u`po. th/j zwh/j)

- - katapoqh – fulgerător proces de transfigurare (I Tes 4,14-15)

5 - 5 - Iar Cel ce ne-a făcut spre aceasta este Iar Cel ce ne-a făcut spre aceasta este Dumnezeu, Carele ne-a dat nouă Dumnezeu, Carele ne-a dat nouă arvuna Duhuluiarvuna Duhului

- autorul noii condiții eshatologice = - autorul noii condiții eshatologice = DumnezeuDumnezeu

- - arvuna Duhului (arvuna Duhului (to.n avrrabw/na tou/ pneu,matoj) – ) – cel ce va opera noua condiție = cel ce va opera noua condiție = Duhul SfântDuhul Sfânt

vv. 6-8 - ”Aşadar, întotdeauna vv. 6-8 - ”Aşadar, întotdeauna plini de plini de încredereîncredere şi ştiind noi că petrecând în trup şi ştiind noi că petrecând în trup suntem suntem departe de Domnuldeparte de Domnul, 7. căci , 7. căci umblăm prin credinţăumblăm prin credinţă, nu prin vedere…, 8. , nu prin vedere…, 8. avem încredere,avem încredere, şi mai degrabă vrem şi mai degrabă vrem să să plecăm din trupplecăm din trup şi şi să petrecem lângă să petrecem lângă DomnulDomnul.”.”

- - dia. pi,stewj ga.r peripatou/men - - realitatea eshatologică – obiect al credinței realitatea eshatologică – obiect al credinței

- - qarrou/men - realtatea eshatologică = - realtatea eshatologică = obiect al speranței obiectiveobiect al speranței obiective

vv. 9-10 vv. 9-10 ”De aceea ne şi străduim (”De aceea ne şi străduim (filotimou,meqa) ca, ) ca, fie că petrecem în trup, fie că plecăm din el, să-I fim fie că petrecem în trup, fie că plecăm din el, să-I fim bineplăcuţi Lui. bineplăcuţi Lui. 10. Pentru că 10. Pentru că noi toţinoi toţi ( (pa,ntaj h`ma/j) trebuie să ne ) trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos înfăţişăm înaintea scaunului de judecată al lui Hristos ((fanerwqh/nai dei/ e;mprosqen tou/ bh,matoj tou/ Cristou/), pentru ca fiecare ), pentru ca fiecare să primeascăsă primească după cele ce după cele ce a făcuta făcut prin trup, ori bine, ori rău.” prin trup, ori bine, ori rău.”

- - filotimou,meqa – strădanie activă = dinamismul faptelor bune – criteriul judecății

- pa,ntaj h`ma/j fanerwqh/nai dei/ e;mprosqen tou/ bh,matoj tou/ Cristou = - eshatologia - realitate universală- finalitatea existenței – definită de judecata universală- supremul act de dreptate a lui Dumnezeu