TILCUIREAEPISTOLELOR CATREGALATENI, EFESENI,

FILIPENI $I COLOSENIA slAvrrulur $r pREA-rAuraruLUr Aposrot. IAVEL

de

Sfintul Teofilact, Arhiepiscopul Bulgariei

tdlmdcrtd din elina veche in cea nou6 qi

impodobitd cu felurite insemndri de cdtre

Nicodim Aghioritul

intreptarea t61m[cirii, note ale ediliei gi inainte-cuvintare:Florin Stuparu

Er;;kBucureqti

Cuprins

rircum.gA Eprsrorer cArnp GALATENT

Pricina epistolei cdtre Galateni, dup[ Hrisostom,Teodorit, Teofilact gi Icumenie ...................7Capitolul I................ .................9Capitolul II............... ...............25Capitolul III ............. ...............39Capitolul IV............. ...............55Capitolul V............... ...............71Capitolul VI............. ...............97

TILCUIREA EPISToLEI CATRE EFESENI

Pricina epistolei cdtre Efeseni, dup[ Hrisostom,Teodorit, Teofilact qi Icumenie .............. 101Capitolul I................ ............. 103Capito1u1ll............... ............. 119Capitolul III ............. ............. 139Capito1u1lv............. ............. 151Capitolul V............... .............1j6Capitolul VI............. ............. 19g

TILCUIREA EPISToLEI CATRE FILIPENI

Pricina epistolei c[tre Filipeni, dupd Hrisostom,Teodorit, Teofilact gi Icumenie ..............225Capitolul I................ .............227Capitolul II............... .............245Capitolul III ............. .............268Capitolul IV............. .............297

TILCUIREA EPISToLEI CATRE CoLoSENI

Pricina epistolei acesteia cdtre Coloseni, dupd Hrisostom,Teodorit, Teofilact gi Icumenie .............. 307Capitolul I................ .............310Capitolul II............... .............341Capitolul trI ............. .............361Capitolul IV............. .............396

399

.:.;-

rrului. ii amdgeau pe Gala-el uneori taie imprejur, une-

'te altcer.a. $i ziceau futurorpe Hristos nu L-a vdzut tru-ul. ci este ucenic al ucenici-neze lui Petru qi Apostolilorill.

:oate acestea, fericiful pavelmd-o. precum a dictat toatera sa. a$a cum zice singur:tGalateni 6:1 1).1 Iar precu--eofilact

- o scrie cu multdlajin catre ucenicii care au: ader.Srat ce voiegte a-i fo-fericindu-l pe Petru, in ur-l. ci nu cuge{i cele ale lui-a fel. gi pe ceilal{i ucenicisinteli fbrd pricepere" (Ma-ii gi Corintenilor mai cu as-la ceea ce ziceauam[gitoriitoli sint ucenici ai lui Hris-rr lui Hristos, iar nu al luicuratA ce aveau in Hristos,i5te lipsili de minte.dupd Avraam gi dovedeqter imprejur gi toate ale Legiirea lui lkistos, au incetat.:e la cuvintele amdgitorilor- dar care skici t[ierea im-raluri. sfirgegte trimiter ea.2

\-r-i-o dumtlezeiescul pavel cu::+hri" tFilimon 19). (n. aut.)::-ii i:r care ;i-a scris pavel tri_:.r-;: cdtre Corinteni, dupd cearr-ed-.:ri zice Teodorit in inain_

CAPITOLUL I1 Pavel - Apostol nu de lu oameni, nici prin om,

incd de la inceputul epistolei acesteia, Pavel surpd zicerea cd este ucenic qiApostol (trimis) de oameni, spunind c[ nu a fost chemat de oameni, ci de sus,de la cer, gi nu prin vreun om, ci prin Iisus Hristos. Fiindc[ Pavel a fost bote-zat de Apostolul Anania, dar acela nu l-a gi chemat la credin{d qi la vredniciaapostoleascd; ci Hristos l-a chemat din cer in vreme de amiazd, prin acea ve-dere infricoqat[ ce a strllucit mai mult decit soarele (Faptele Apostolilor 9).Pentru ce nu a zis insd Pavel ,,chematul", precum scrie in epistola cdtre Ro-mani qi in cea cdtre Corinteni, ci a zis: ,,Pavel, Apostol"? Pentru cd despreaceasta era toatd pricina cuvintului, f,rindcd Evreii ce crezuserd de curind zi-ceau cd Pavel s-a ales Apostol de cbtre oameni, iar nu de Hristos de-a dreptul,precum am zis mai inainte, la inceputul pricinii epistolei acesteia. Deci, impo-trivindu-se acestui cuvint, Pavel a scris ,,Apostol", ar[tind cu aceasta cd nueste ucenic al oamenilor qi c6 nu a fost ales Apostol de cdtre oameni.

ci prin Iisus Hristos Si prin Dumnezeu-Pdrintele,Care L-a sculat pe EI din morli -

Faptele Apostolilor aratd cd Pavel s-a rinduit Apostol de cdtre Sfintul Duh,cici * zice *,,slujind ei Domnului qi postind, a zis Duhul cel Sfint: OsebiliMie dar pe Varnava qi pe Saul pentru lucrul la care ii chem pe ei" (FapteleApostolilor l3:2). Aici Pavel zice ?nsd cd a fost rinduit Apostol de cdtre Pdrin-tele qi de Fiul, ca s[ invdldm c6, una este stdpinirea Tat61ui, a Fiului qi a Sfin-tului Duh, a Sfintei Treimi celei nedespdr[ite qi de o fiinla. Iar mai ales a fosttrimis de cdtre Fiul, cdci El Insugi a zis cdtre dinsul: ,,Mergi, cd Eu te trimit la<<neamuri>>, departe" (Faptele Apostolilor 22:2I).Ia aminte insd cb propunerea

[,,prepozi!ia", n. m.f ,,prin" se afl[ aici qi laTatdl qi cd Pavel L-a rinduit maiintii de Fiul pentru ereticii care iscodesc acestea, clci fIrd osebire sint la Pavelrinduielile propunerilor qi ale dumnezeieqtilor Fe{e ale Sfintei Treimi; pentrucd intocmai sint de o fiin![, mdcar c[ r?nduiala lor fireascd se cuvine a se p[zifird schimbare, precum ne-a predanisit insugi Domnul labotez, precum scrieVasilie cel Mare, cum am zis gi in altl parte'.

$i Pavel pomeneqte de moartea gi invierea lui Hristos la vreme cuvenit[, pen-ttu ca s6-i induplece pe Galateni s5 nu mai ia aminte la Lege gi la obiceiurlle Le-gii, fttndcd Legea nu le-a pricinuit nici un folos, ci sd ia aminte gi s[ se supund

I Vezi despre aceasta la insemnarea ziceii ,,acelaqi Dumnezeu hcreazdtoate intru toti" (1

Corinteni 12:6).

TILCUIREA EPISTOLEI CATRE GALATENI

lui rkistos, care a murit gi S-a sculat din morfi pentru mtntuirea ror. $i fle spu_nel cr a se despdrgi gi a se depdrta de un fbcdtoi de bine ca asestade Hristos adi-cd, este o faptd de prea mare ne-mulfumire. $i Pavel ,ic,e cdTatdlL-asculat dinmorfi pe rkistos, o dap_nentru neputinla socotin{ei Galatenilor, gi alta pentru cdtoate cite le lucreazr gi le-a ficut Fiul se pun in seama Tatdlui, * lu radd";;;;pricina dumnezeirii. Fiindcd Fiul nu era neputincios de a se scula singur dinmorfi, El, care a dat putere gi altora care au crezutin El sd inviezemorli doar cuumbra trupurilor lor. pentru aceasta a gi zis: ,,Strica{i gir..i"u aceasta,qi in heizileBu o voi ridica. El insd o ziceapentru ldcaqur trupurui iiu,, Tloon 2:r9).2 Si totrifrayii care stnt tmpreund ca mine _

De vreme ce Evreii care crezuserd ?l defbimau pe pavel, zicindcd doar elpropoviduieqte a se strica Legea Yeche gi obiceiurile ei, el aratd aici cd, arcmulfi alfi fra{i qi Apostoli impreund-pdrtagi ai acestei socotinJe qi impdciri in_tru cite scrie in aceast[ epistol[.

bisericilor Gulatiei,

Yezi - o, cititorule! - minia gi durerea fericitului pavel?! pentru ci nu azis: ,,celor iubitri", ,,celor sfin1i1i", nici: ,,bisericilor lui Dumnezeu,, - precumobiqnuieqte a scrie in celelalte epistole - ci azis doar: ,,bisericilor Galatiei,'.Fiindcd aveau ins[ dezbinrri gi se osebeau unul de altul, dupd cuviin{d ii nu_meqte ,,biserici", multe adicd,, nu o Bisericd. $i,ruqinindu-i cu numirea Biseri_cii, ii indeamnd s6 vin6 la unire qi la in{eleg.r., i. vreme ce aceiacare sintdezbinali qi desparfi{i in multe pdrfi nu se pot numi cu acest nume al Bisericii,cdci Biserica voiegte sd fie unire, impdcare qi adunare ?ntru una. $i vezi despreaceasta qi in epistola intii cdtre Corinteni, capitolul 1, stih 2.

3 hsr voud qipuce

Fiindcd Galatenii se primejduiau a cddeadin darul lui Dumnezeu, cdci luauaminte la Legea cea veche qi la pindirile ei, paver r. ,oug; lor aici darur luiDumnezeu. $i iardqi, fiindcr Garatenii se fbcuserd vrajmali cdtre Dumnezeu,voind sd intdreascd obiceiurile Legii,pe care Dumnezeu le stricase qi le opri_se, Pavel, cu numirea pdcii, ii intoarce iardgi lapaceacu Dumnezeu. (vezi gitilcuirea zicerli,,har fie voud" ra epistora intii cdtie corinteni r:3.)

de la D umnezeu-pdrintele

Dumnezeu - zice - S-a ficut p5rinte al nosfu. pentru care pricind? oare de raLege - la care voi, Galatenii, lua{i aminte cdscind gurile - o.i a" la botezul lui

l0

-.1-:E\-I

mru mintuirea lor. $i [le spu-rine ca acesta, de Hristos adi-:l zice cd Tatil L-a sculat dinGalatenilor, qi alta pentru c6ma Tatdlui, cala rdddcina qios de a Se scula singur dinn El sd invieze morfi doar cu4i Biserica aceasta, qi in heirpului Sdu" (Ioan 2:19).

pe Pavel, zicind cd doar el-nile ei, el aratd aici cd, aretei socotin{e gi imp6c6ri ?n-

Llui Pavel?! Pentru c6 nu a'lui DumnezetJ" - precumdoar:,.bisericilor Galatiei,,.: altul. dupi cuviinfd ii nu-inindu-i cu numirea Biseri-[e rreme ce aceia care sintcu acest nume al Bisericii,

Lre intm una. $i vezi despre1. stih 2.

ul lui Dumnezeu, cdci luau. le roagd lor aici darul luirrdjmaqi cbtre Dumnezeu,rezeu le stricase gi le opri-:ea cu Dumns2sg. (Vezi giCorinreni l:3.)

ilru care pricind? Oare de la.tril€ - ori de la botezul lui

CAPITOLLL ]

fkistos? E ardtat c[ de la botezul lui l{ristos! Deci cum vi tntoarceli voi de la fd-cdtorul vostru de bine lkistos? $i ia aminte cf,,de la Dumnezeu-Pdrintele" e scrisfbrd articol, pentru cei ce zic cdFiul e mai injosit, fiindcl Evanghelistul loan il nu-meqte ,,Dumnezeu" lardarticol, zictnd: ,,gi Dumnezeu era Cuvtntul" (Ioan l:l).

Si de lu Domnul nostra Iisus Hristos,

Zice: O, Galatenilor! - nu este domn al nostru, al Cregtinilor, Legea la care lu-a{i aminte voi, ci Domn al nosku este Iisus Hristos. $i inseqi numirile acestea aleDomnului sint ardtStoare ale facerii de bine cdtre noi. Cdci Se numeqte ,,Iisus"pentru cd ne-a mintuit de p[cate, precum a zis ingerul cdtre Fecioara Maicd:./.cesta va mintui norodul Sdu de pdcatele lor" (Matei 1:21). $i Se numegte

,flristos" de la ungerea Sfintulul Duh cu care S-a uns pentru noi, sfin[ind toatd fi-rea noastrd prin luarea ei qi diruindu-ne a ne numi ,,Creqtini" de la numele Sdu.l

4 Celui ce S-a dut pe Sine pentru pdcutele noastre,

Iatd cd aici Pavel zice cd" Hristos S-a dat pe Sine pentru plcatele noastre de

bund voie qi ca un stdpin, aqadar cd nu a slujit la iconomie2 ca un rob, precumziceauArienii3. Deci, cind vei a:uzi cd Hristos a fost dat de citre Pdrintele - cd

zice: ,,Prunc S-a ndscut noud Fiul qi S-a dat pentru nor" (Isaia 9:6) - prin ,,da-rea" aceasta sd in{elegi buna-voin{[ qi primirea Tatdlui, precum a zis gi Teolo-gul Grigorie: ,,<<Trimiterea>> socoteqte-o a fi buna-voin!6 a Pdrintelui" (Cuvintla Naqtere Si la Pasha). Deci Hristos S-a dat pe Sine de bund voie pentru ca sd

ne slobozeasc[ de pdcate, de care Legea nu ne putea slobozi. Deci - zice *cum voi, Galatenii, L-a{i l[sat pe slobozitorul vostru Hristos qi lua{i aminte laLege, care nu v-a folosit cu nimic?

cu sd ne scoutd pe noi din ucest vesc rdu de acum,

La aceastd zicere, ereticii Maniheia sar qi zic: Iatd, Apostolul a numit ,,rdu"veacul acesta de acum, adicd,via\a aceasta a noastrd! tnsl in{elegerea nu este

a$a precum zic aceqti stricaJi de minte, cdci zlleIe nu sint rele de sine! Cdci ce

t Despre numirea lui Hristos vezila capitolul 1:10 al epistolei cdtre Romani, la subinsem-nare. (n. aut.)

2 ,,Planul'lui Dumnezeu-Tatdl de a ne mintui prin intruparea Dumnezeu-Cuvintului. (r. m.)

3 Ucenici ai lui Arie, marele eretic din veacul al patrulea, cel care tdgdduia dumnezeireaMintuitorului Hristos. (n. m.)

a Ucenici ai lui Mani (216-276), cei care credeau cd Fdcdtorul este ,,Dumnezeul cel rdu",iar impotrivitorul Satana,,Dumnezeul cel bun". (n. *.)

11

TILCUIREA EPISToLEI CATR E GALATEN I

rdvtate are drumul gi migcarea soarelui, celui ce face zilelegi wemile? Sau cer[utate poate avea trecerea zllelor? cu adevbrat, nici una! Nici zilele - zic -nu sint rele de sine, nici viala noastrd nu este rea de sine, cici cum ar fi rea, devreme ce cu aceasta Il cunoaqtem pe Dumnezeu, qi lucr5m poruncile Lui gi fi_losofbm pentru lucnri viitoare? Deci pavel nu*.!t. ,,veac r6u,, faptele rie givoinJa proprie a omului cea rea qi stricatd din care se fac lucrurile. Cdci noiaqa obiqnuim a zice: Rea zi am avut astdzi! - cu aceasta defrimind nu ziua givremea, ci intimplarea, fapta qi reaua-norocire ce ni s-a intimplat in ziua ace_ea.' De aceea, Hristos n-a murit ca sd ne omoare qi s[ ne scoatd din viaJaaceasta, precum birfesc Maniheii, ci ca si ne slobozeascd de faptele cele rele.cdci, de vreme ce mai sus a zis c6 Hristos S-a dat pe Sine pentru ca si ne slo-bozeascd de picatele fbcute mai inainte gi trecute, u"rr- zice aicica ne-a intd_rit sd nu pdcdtuim nici in viitor qi ne-a slobozit de via{a cea p?ng6rit[ qi rea. IarLegea - zice - la care voi, Galatenii, luafi aminte, nu a gters nici pdcatelenoastre trecute, nici nu ne-a intdrit a nu mai pdcdtui ?n viitor.2

dupd voia lui Dumnezeu-pdrintelui nostru,

Galatenii socoteau cd., dac6, vor ldsa Legea veche, se vor face neascultdtorilui Dumnezeu, 9i de aceea Pavel indreaptd aici bdnuiala aceasta qi aratd c6 vo-ia lui DumnezevTatdl este sd ne slobozim de pdcate qi de moarte prin FiulSdu, iar nu prin Lege. $i vezi c[ nu a zis cd" Fiul ne-a slobozit dupd poruncalui Dumnezeu Pdrintele, ci dup[ ,,voia" Lui, adic[ dup6 buna-vointra. $i, nu-mindu-L ,,Pdrinte" al nostru pe Dumnezeu, ne aduce aminte iardqi de frcxtorutnostru de bine Hristos, Care pe Pdrintele Sdu cel firesc L-a fbcut qi pirinte alnostru dupd dar. Deci - zice - cum voi - o, Galatenilor! - v[ dep[ria1i de la unfbcdtor de bine ca acesta?

5 Cdruiu sluva tn veucurile veucurilor! Amin!in nici o altd.epistold nu l-a pus paver pe ,,amin,, la inceput, decit numai in

aceasta, ca sd arate c[ qi-a sfirqit cuvintul gi cd destule sint cele zise spre mus-ttarea Galatenilor. Cdci - aducindu-le aminte mai sus de nenumiratele faceride bine ale lui Dumnezeu, de cdtre care se os?ndeau Galatenii, fiindcd-L ldsa_serd pe al lor fbcdtor de bine Hristos, ddtdtorul acestora; apoi, mirindu_se qi in_spdimintindu-se pentru aceqtia, gi neavind a zice altcevi spre lauda loi - a

1 Vezi gi tilcuirea zicerli ,,zilele rele', (Efeseni 5:16). (n. aut.)2 Yezi qi tilcuirea qi subinsemn area ziceili,pdcatul nu vd va st6pini, c6ci nu sinte{i sub Ze-

ge, ci sub dar" (Romani 7:15). (n. aut.)

t2

--- _: \l

a"-e zilele qi vremile? Sau cenici una! Nici zilele - zic -le sine- cdci cum ar fi rea, de;i lucram poruncile Lui gi fi-ite ..\-eac r[u" faptele rele qire se fac lucrurile. Cdci noiaceasta defiimind nu ziua gini s-a intimplat in ziua ace-re gi s5 ne scoati din via{aczeascd de faptele cele rele.pe Sine pentru ca s[ ne slo-acum zice aici cd, ne-a int5-

r-iaga cea ping[rit[ gi rea. Iarrte. nu a qters nici pdcatele.. ,I ln \-iltor.-

te. se r-or face neascultltoriLuiala aceasta qi aratd, cd vo-cate gi de moarte prin Fiulne-a slobozit dupd poruncai dupd buna-voin{d. $i, nu-:e aminte iar[qi de fdcdtoruliresc L-a fdcut qi pdrinte alrilorl - r'[ depirtali de la un

'' la inceput, decit numai inule sint cele zise spre mus-sus de nenumdratele faceriu Galatenii. fiindcd-L l6sa-.crra: apoi. mirindu-se qi in-altcer-a spre lauda lor - a

c.{PI lLr:--" -

sfirqit cuvintul cu slavoslovia [,,lauda", tr. D.] gi multrumirea lui Dumnezeu,pecetluind slavoslovia aceasta cu zicerea ..amin", cum este obiceiul.l

6 Md mir cum aga tn grubd vd mutalide lu Cel ce v-u chemat pe voi intru darul lui Hristos

Cu aceste cuvinte, Pavel aratd cd avea oarecare mare nldejde pentru Gala-teni, qi de aceea zice:Md mir qi nu md dumiresc dacd voi, Galatenii, care a{i os-tenit atit de mult in credinfa lui Hristos, vd intoarceli de la aceasta atit de in gra-b[. Aici, arati dou[ mustrdri ale Galatenilor: una, c[ s-au intors de la credinJalui Hristos, qi alta cd s-au intors curind, incit cei ce i-au amdgit nici nu au avuttrebuinJd de multd vreme spre a-i rdtdci, ceea ce-i ardta pe Galateni a fi deger{igi ugori la socotin!6. $i nu a zis cd. s-au intors de la credinla lui Hristos din we-mea trecutd qi sfirqiti, ci cd se intorc in timpul de fa{1 qi ne-sfirqit, larltind cuaceasta] cd incd nu crede qi nu socoteqte cd aceia s-au rdtdcit des[virgit. Veziirasd - o, cititorule! - infelepciunea lui Pavel. Cdci, de vreme ce Galatenii, linindLegea Veche, socoteau cd astfel slujesc qi bine-plac lui Dumnezeu-Tat[1, Paveldovedeqte cu totul dimpotrivd, c[ cei ce iau aminte la Legea Veche nu numai c[nu bine-plac lui Dumnezeu-Pdrintele, dar se gi mutd qi se depdrteazd de laBl.C[ci le-a zis'. ,,vd muta{i de la Cel ce v-a chemat pe voi - adic[ de la Tatbl - in-tru darul lui Hristos", adicd'. Ali fost chemali de Tatdl ca sd vd indreptali de laHristos nu cu faptele voastre, ci cu darul Lui. Ci Tat6l - zice - v-a chemat spre

alua terlarea p[catelor voastre, iar Hristos v-a dat iertarea aceasta cu darul Sdu.

7 Iu altd evanghelie, csre na este altu, dectt cd sint oarecarice vd tulburd Si voiesc sd strdmute evangheliu lui Hristos.

De vreme ce amdgitorii care-i am[geau pe Galateni numeau rdtdcirea lor,,evanghelie", Pavel se impotriveqte qi se luptd pentru numele ,,evangheliei"acelort, zicind: Nu este altd evanghelie afard de ceea ce voi, Galatenii, ali pri-mit de la mine. Cdci doar una este evanghelia care cuprinde dreapta-s16vire,aceea pe care v-am propovdduit-o eu, ,,decit cd sint oarecari ce vd tulburi" qi v[amelesc ochii cei ginditori ai sufletului, qi astfel vd fac sd vedeli altceva in locula ceea ce este, cu socoteala de a strbmuta evanghelia lui Hristos, ca qi aceia ca-re, cldtindu-qi genele cu degetul, iqi fac ochiul sd vadd pe una ca doud qi pedoui ca multe. $i, mdcar cd Eweii din Galatia ce crezuserd nu strdmutatt toatd

tD"rp.",,amin", vezila subinsemn[rile capitolului 2 al epistolei cdtre Romani, stih 25,pentru ce slavosloveqte qi mullumegte Apostolul cind pomeneqte de Dumnezeu-Pdrintele.Vezi qi la subinsemnarea stihului 20 al capitolului 4 ai epistolei cdtre Filipeni.

'D..p." evanghelie, vezilacapitolul 14 al epistolei cdtre Romani, strh24,in subinsemnlri.

: r:t:li- caci nu sinte{i sub Ie_

13

TiLCUIREA EPISTOLEI CATRE GALATENI

evanghelia, ci inv6Jau. numai s6 se pdzeascd porunca despre sirnbata qi despretdierea imprejur, paver arutd cdgi pulin dacd ircbti cinwl din evanghelie, acelpu{in clatind qi r6stoam6 toatd,uungt.tiu, aga cum;;;;i;. taie o micr parredin moneda impdriteascd face netrei'nici toati moneda. $i ia amintela aceastapentru cei ce cugetr cu nebdgare de seamd gi zic c6 acesta'este un pdcat mic qi oc'care micd de poruncd,.gi de aceea ,. "uuin.

a fi ingaduit sd se facd.rIar ereticii Marchionili2 apucd zicereaaceasta a lui pavel qi zic cd din aceastase arati cd nu se cuvine a primi cere patru .uu"grr"rii ur.'jrr-o.r.ieqtilor Evan_gheliqti, ci numai una. pe aceasta uttu insa, .i ur"ur"atoii-Jf,io citesc amestec?n_d-o qi curmind-o in multe pdrfi. cdci iatd.- zic ei-ca pavei voiegte a fi o singu_rd evanghelie. citre care noi iaspundem: ce are a face.ruintot rui pavel cu in_Jelegerea aceasta pe care o facelivoi? Noi zicem.a,"l. p"l" evanghelii pe ca_re le primim sint o evanghelie intru impreun'-grdsuirea pe care o au. c6ci niciPavel nu vorbeqte aici deipre numdrul rr_..1**.""rrgrrJriil"r, ci despre osebi_rea gl5suirii qi deosebirea evangheriilor. r'iindc a - ,i"J I ae-vreme ce evanghe_lia (propovdduirea) amd_gitorilir qi ingeldtorilor este por.i*i.a gi osebitd deevanghelia ce se propovdduieqte de Apostoli, atunci u"."u n, este evanghelie.Cdci, dacd, ar fi de y Slls

^cu aceea, negreqit gi aceasta u, fi

"rrurrghelie, adicdpropoviduire apostoleascd, incit cuvinteG Marchionitritor stnt birfiri.

^ I 9U rdu este nebagarea de seamd se aratd de Canonul5 al lui vasilie cel Mare, in caresfintul roagd a nu se afla r6ul acesta intru episcopii r"l,li"r"a'l"nnu.or t"t Dumnezeu a nu seafla intru voi"' $i dumnezeiescul Isidor Petusiotul zice: ,,A zice cd,u""urtu nu e nimic a fbcuta glumi tdutatea asupra vieJii." $i dumnezeiescul Hrisosto- ,1".,-,j".asta dar sd o facem ginoi, qi r[utatea ce este.intru noi sd o depdrldm cu mare grabd", canu cumva, sporind ea, sdcreascd boala' caci r[nile prcatelor, necdutindu-se, se factai mari, qi cele ale bolii gi ale ne-sdndtilii nu stau pind ra.rdni, ci pricinuiesc qi moarte celui nemuritor tsuneturui , n. m.l. Cdci,dacd le vom strica pe celemici de la inceput, nici

""te mari nu ," nrul il.', (tilcuirea psalmului6)' gi iardgi zice: ,,sd ne

.silsyim a departa qi p[catere ce par a fi ;;];t proaste, ori in cuvint,ori in lucruri; cdci aqa, niciodatd or ',ro- "ja.u

io pdcateie ".r" -u.i, iuca ne vom depdrta decele mici" (cuvintul 14 la Naqtere). $i dumnezeieicul Isidor pelusio*t ,i". iarrqi: ,,Din fireurmeazd' ca picatele cele prea-mari sr se nascr din cele *"i *i"i;lEilstola 9 citre Actic). giiatdqi zice Hrisostom cd "cumplit este a da incapere acestor patimi rele. De aceea, trebuie aopri gi a inchide intrarca ror in tot chipul. caci, cind," uo, ufu"u d" sunet qi il vor stipini,aprind vdpaie infricoqatd, ca gi cum ar cddea ro1. n" u.""u, ,ogo-*i, r^our"sd faceti ca sd in_chideti intrarea 1or. Sd nu vb mingiiall p" rrol io9ilra c,, cugetuf Jei ilio'etorde suflet a gr6md_di toatd rdutatea zicind: ce e de acearL gi

". " de aceeai pentru ia o"nrr*arute rele se nascdin aceasta, cdci diavorur spurcat forosegte rourd reu,ur., gr pot.."-qi figoramint spre pierza_rea oamenilor qi din cele mai mici lovegte. Pentru aceasta, trebuie a iace totul ca sd strici ince_puhrrile 1or, cd s6 nu cayli la firea pacatutui "a "rr"

mic, cdci, invechindu-se, se face pricindde mare pdcat" (cuvintul 86 la Maii). vezi li suuinsemnarea zicerii:,,intru darul cel in Hris_tos Iisus" (2 Timotei 2:l). (n. aut.)2 Ucenicii ereticului Marchion. (n. m.)

'a,l:);,

;i;e despre simbdtd gi desprerti

"-iner a din evanghelie, acelrn si cel ce taie o mici parterneda. Si ia aminte la aceasta1 acesta este un p6cat mic gi oingaduir si se facd.1Iui Pavel gi zic cd, din aceasta:lii ale dumnezeieqtilor Evan-;ituit-o qi o citesc amestec?n_cd Par,el voiegte a fi o singu-face cuvintul lui pavel ruin-i cele patru evanghelii pe ca-urea pe care o au. Cdci nicii aneheliilor, ci despre osebi-zice - de vreme ce evanghe-sre porivnica qi osebitd decl aceea nu este evanghelie.easta ar fi evanghelie, adicdrililor sint b?rfiri.

-'- :^ iui \-asilie cel Mare, in care;: .-\I5 roe lui Dumnezeu a nu ser:;e c;l aceasta nu e nimic a Idcutzi:e: ..-{ceasta dar sI o facem si,ia ca nu cumva, sporind ea, j:: :lari. ;i cele ale bolii gi ale ne_:=;riror fsufletului, n. m.l. Cdci,' se nai fac" (tilcuirea psalmului

' il nrici si proaste, ori in cuvint,:-: :tan. dacd ne vom depdrta deFelusiorul zice iar69i: ,,Din fire

^l:c:" rEpistoia 9 cdtre Actic). $i:t::ni rele. De aceea, trebuie a:: -;a de suflet gi ii vor stdpini,-.-:--ni- toate sd facefi ca sd in_- :e- -::erzator de suflet a grdmd_:-=* ;f nenumdrate rele se nasc-:::: s: rLrgoramint spre pierza_:-:: : :);e totul ca si strici ince_:- :_-.:;l.lndu-se. se face pricind::::--:: .-htru darul cel in Hris_

CAPITOLLA I

8 Dar, chiur ducd noi sau inger din cer ar bine-vesti voudafsrd de ceea ce v-sm bine-vestit noi, Jie unatemull

Pentru a nu zice cineva cd anatemataeazd, chiar gi pe sine insuqi, pentru iubi-rea de slav[, Pavel aratd qi adevereazd, aici dogmele sale. $i, pentru cd Galateniind^nau la dregdtorii de oameni, qi-l puneau inainte pe cdpetenia Petru, pe Iacov

9i pe Apostolii cei mai alegi ce erau impreun[ cu dingii, Pavel vorbeqte qi de in-geri. A addugat insd,,din cer", fiindcd gi preo{ii se numesc ,,ingeri", dupd zicereaaceea a lui Maleahi: ,,Buzele preotului vor pAzi cuno$tinta... c6ci inger al Domnu-1ui atotfiitorului este" (capitolul 2:7).Drept aceea, ca sd nu socoteasci cineva c6zlce aaeasta de obgte, prin addugirea zice/rt,,din cer", a ardtat cd. o zice pentru in-gerii cereqti. $i nu a zis: ,dacd propovdduiesc cele dimpotriv[", ci'. ,dacd. ar br-ne-vesti pu{in ceva afard de cele ce noi v-am bine-vestit, sd fie anatema"2. $i, cutoate cd nu e cu putlnp cindva ca ingerii cei buni - precum zice Hrisostom - s[bine-vesteascd afard de evanghelia lui Hristos, Pavel a zis acest lucru cu neputinlidupd prepunere, ca s[ opreascd cu tot dinadinsul gi cu covirqire pe oricine ar cdutasd inve{e afard de cele rinduite. Deci, anatematrzindu-i pe ingeri dacd ar inv[Jacumva altele afard de evanghelie, cu aceasta depdrteazd orice dregitorie qi per-soand sl[vit6, atit cereascd, cit gi piminteascl. Anatematizindu-se ins[ gi pe sinedacd cumva, dupd prepunere, ar invbla qi el cele dimpotriva evangheliei, cuaceasta leapdd[ afard gi orice persoand apropiatd lui, ca gi cum ar zice: Sd nu-mizrcilu- o, Galatene! - cd, iat6, Petru qi ceilal{i Apostoli impreun[ cu el invaJ[ alt-ceva osebit de cele ce tu propoviduieqti, cdci eu nici pe sine-mi nu md cru{, ci mdanatematizez dacd v-a$ propovddui altele afard, de cele ce v-am propovdduit intii.insl Pavel nu le zice acestea ca s[-i prihdneascd pe Apostoli , ci ca s[ astupe guri-le amdgitorilor ce-i amdgeau pe Galateni qi sl arate cd nu se ruqineazd de nici odreg[torie omeneascd atunci cind e vorba despre dogmele credin{ei.

9 Precum am zis mai tnainte, Si acum iurdsi zic:Dacd cineva vd bine-vesteqte afard de ceea ce ali primit, unutemu Jie!

Pentru ca Galatenii s[ nu socoteascd cum cA Pavel ar fr zis ca din rIpirecele de mai sus, fiind tulburat de minie, el spune aici aceleagi lucruri incd o

1 Pavel a folosit aceeaqi pricinl gi covirgire [.,lipse de mdsurd", ,,exagerare", n. m.f nepu-tincioasd [care e cu neputin{d a fi, n. m] gi in zicerea ,,Ndddjduiesc cd nici moartea, nici via{a,. : .. :nici Ingerii, nici Incepatoriile, nici Puterile... nici altd fbpturd nu va putea a ne despdrfi pe noide dragostea lui Dumnezeu" (Romani 8:38'1. /n. aur.'\

' Iu, ""

va sd zicd, ,,anatema" gi cum cd nu se cuvine a anatematiza cineva, vezila tilcuirea qi

subinsemnareazicerli,,m-a$ ruga 4 fi su insrrmi anatema de la Hristos" (Romani 9:3). (n. aut.)

i5

TILCUIREA EPISTOLEI CATRE GALATENI

datd', ca sd arate cd nici primele cuvinte nu le-a zis frrdjudecatd, ci, intbrin_du-le intru sine-gi cu adeverire qi in statorniciel ,le-a zishJtaritor.

l0 Cdci oue acum tnduplec oameni sau Be Dumnezeu?Sau caat sd pluc oamenilor?

Pavel va sd se dezvinov[{eascd de cele prin care era defbimat de citre amdgi-tori, anume cd nu este ucenic al lui Fkistos, ci al Apostolilor. $i, ca s6 nu se min_dreasci Galatenii cd se judecd cu ?nvdldtorul lor qi cd au prl".a cu dinsul, pavelzbe aqa: Nu socotitri cdmd,dezvinovdtlsc ai cd,rra3rrd.. nnluvoastrd, sau cd osd vd incredin\ez cd sint ucenic al lui rlristos, gi nu al oamenilor; c6tre Dumnezeuf7c toajdjudecata gi dezvinovdlkeamea. Deci nu scriu acestea iubind a dobindislav[ de la voi sau pentru a v6 avea ucenici ai mei; ba, ci le scriu dezvinovdtin_du-md cdtre Dumnezeu penfiu dogmele credinlei pe care repropovdduiesc, qi nupentru cd voiesc si plac oamenilor.z Sau se inlelege qi aga: de weme ce aceia cmecrezuserd dintre Ewei in Galatiail defbimau pe rivet - zicind,cd propov[duiefteunele unora, gi altele altora,prefbcindu-se dupd oameni - el ziceaga: oare eu mdsirguiesc a-i ?ncredin{a pe oameni gi a pldceaior, iarnu lui Dumnezeu? Sd nu fie!Penhu c6, de aq fi voit sd plac oamenilbr, negreqit ag fi frcut ceea ce ziceli qi aq fischimbat propoviduirea dupd oamenii pe care i_aq i aflx.

cdci, dacd aq pldceu tncd oumenilor, nu as Ji sruga rui Hristos.cu acest cuvint, Pavel zice c6 nu se silegte a pldcea oamenilor, cd nici pe

Galateni nu ii m[guleqte, gi cd nici nu propovdduieqte lucruri osebite dup[ oa_meni, zic?nd: cdci, dac6,m-ag sili s6 prac oamenilor, nu aq lisa cele legiuite qi

t Cdci - dupd ritori - a zice cineva de doud ori acelagi cuvint este semn de adeverire. (n. aut.)2 Ia. aminte cb - dupd Vasilie cel Mare - ,,cel ce face porunca lui Dumnezeu se cuvine a

avea gindul sdu vrednic de ispravd. Cdci se infrunti cel ce vrea sd placa oamenilor, aritindsirguin{d celor ce il laud5, iar fa\d de cei ce il prihdnesc ftcindu-se leneq. cici, dac[ voiegte aplacea Domnului, sr fie totdeauna gi pretutindeni acelaqi, plinind ceea ce s-a zis: <prin omuldreptdfii cele de-a dreapta qi cele de-a stinga>" (Hotdrirei -i-3 din cele pe scurt). Dar cum arputea cineva scbpa de a pldcea oamenilor? Rispunde acelaqi vasilie: ,,Aqa va scdpa, cu depli_na incredin{are c[ Dumnezeu este de fa]d, gi cu nerdspinditd purtare de gnjd pentru buna-pld-cere cdtre Dumnezeu gi cu infocat dor de fericirile celi zise de Domnul t...]" (la fel, Hotdrirea34)' $i una este iubitorul de slavd deqartb, gi alta cel ce wea sd placd oamenilor, dupf, acelagiVasilie, cate zice:

',socotesc cd iubitorul de slavd deqarti este cel ce face qi zice ceva pentru ogoal6 slavi a lumii de la cei ce vdd gi aud. Iar cel ce vrea sb placr oamenilor este acela careface voia vreunui om spre pldcerea aceluia, chiar dacd lucrul ce se face ar fi vrednic de necin-ste" (la fel, Hotdrirea 52). Yezi insd cd Apostolul zice aici cd cel ce e pl6cut oamenilor nueste sluga lui Hristos, precum zice qi in altii parte: ,,slujind nu dupd vederea ochilor, ca aceiace vor s5 placi oamenilor, ci ca robi ai lui llristos,, (Efaeni 6:6). (n. aut.)

t6

f-I.TE\I

zrs fArA judecatd, ci, ?ntdrin_e-a zis hotdritor.

lumnezeu?

: era defiimat de citre ambgi_postolilor. $i, ca sd nu se min_ci au pricind cu dinsul, paveljudec infalavoastrd, sau c6 oal oamenilor; cdtre Dumnezeu

'criu acestea iubind a dobindi: ba- ci le scriu dezvinovdfin-e care le propovdduiesc, qi nugi a5a: de weme ce aceia care'el - zicind cd propovdduiegtereni - el zice aqa: Oare eu m6'nu lui Dumnezeu? 56 nu fie!; fi frcut ceea ce zice{i gi aq fiaflat.

;laga lui Hristos.

llicea oamenilor, cd nici pe:gte lucruri osebite dup6 oa-)r. nu a; ldsa cele legiuite gi

rl este Semn de adeverire. (n. aut.)rrunca lui Dumnezeu se cuvine arrea sd placd oamenilor, aritindtdu-se leneg. Cdci, dacd voieqte ainind ceea ce s-a zis: <prin omull-l din cele pe scurt). Dar cum ar\-asilie: .Aga va sc6pa, cu depli-purtare de grijd pentru buna_pld_e Domnul [. .]" (la fel, HotdrireasE placd oamenilor, dupd acelaqi: cel ce face gi zice ceva pentru oI placd oamenilor este acela carect se face ar fi vrednic de necin_ci c-el ce e pldcut oamenilor nuu ,i4re vederea ocbilor, ca aceia:6t tn- aut.l

CAPITOLI-.]I- I

pindirile Evreilor, alergind la Hristos; nici nu ag defdima neamurile, prietenii

ti atita slav[ ce aveam intre Iudei, qi sd aleg mai bine a suferi goane, primejdii

;i necinste pentru Hristos.

l1 $i vd fac cunoscut, frulilor, cd evanghelia bine-vestitd de minenu este dupd om;

Fiindcd voieqte sA arate Galatenilor cd a l6sat Legea qi cele ale Legii cuadevdrat qi s-a intors cu totul la Hristos, dumnezeiescul Apostol aratd aici via-ta sa de mai inainte qi acea grabnic[ schimbare a sa intru Hristos, ca sd aratecd nu s-ar fi schimbat atit de in grab6 dac[ nu ar fi primit in inima sa o deplindincredin{are dumnezeiascl qi cereascd. De aceea gi zice: Evanghelia mea nueste dupd om, adicA eu nu am al.ut inv[![tor un om, ci m-am fbcut ucenicchiar al lui Hristos insuqi.

12 cdci eu nu um luut aceastu Si nici n-um tnvdlat-o de Ia om,ci prin descoperireu lui Iisus Hristos.

Fiindcd cei ce-l defbimau pe Pavel ziceau cd el nu a fost ucenic v[zltor qi

ascult[tor al lui Hristos, ca ceilaltri Apostoli, ci a luat toate cite propovdduieqtede la oameni, aici el zice toate cele impotriva celor spuse de aceia, anume c6:

insuqi Hristos, Cel care i-a invdlat pe Petru qi pe cei mai alegi Apostoli de pe

lingd Petru, mi-a descoperit gi mie evanghelia qi aceastd propov[duire apos-

toleasc[ pe care o propov[duiesc.

13 Cdci uli auzit despre petrecerea mea de ultddatd tn iudaism,

De unde este ar[tat - zice - c[ eu, Pavel, am primit evanghelia cu descope-rire dumnezeiascd? De la viala gi petrecerea mea de mai inainte . Cdci eu, go-nitorul cel atit de mare al Creqtinilor, cum m-aq fi schimbat aqa de grabnic incredinla lui Hristos, dacS nu m-ar fi tras la Dinsul o descoperire dumnezeiascdgi mai presus de fire? lar cd eram mare qi infierbintat gonaci al lui Hristos qi alCregtinilor este ardtat qi de la voi ingiv[, Galatenii, care, cu toate cd sinteli de-pdrta\i de Ierusalim cu atit de multd depdrtare de loc, a\i auzit totugi infrico-gata goand ce fdceam impotriva Creqtinilor - precum tilcuieqte Severian.l

I Acelaqi lucru zice gi Teodorit: ,,Nimic nu este necunoscut voud - zice * din cele ale me-le, cdci, degi sinteli depdrtaJi de Iudeea cu multe stadii, totuqi vestea a alergat pretutindeni gi a

fEcut ardtate tuturor cele despre mine, cd de mult eram vrijmaq cumplit gi ardtat al Bisericii,avind ca lel a o rdsturna din adincurile temeliei." (n. aut.)

t7

TILCUIREA EPISTOL EI CATRT CALATENI

cd cu covirSire goneam Biserica lui Dumnezeu Si o stricam.

vezi cum Apostolul a pus aici fiecare zicere cu addugire. cdci nu a zisdoar: ,,goneam Biserica lui Dumn ezetJ,,, ci: ,,o goneam cu toatd covirqirea,,. $inu s-a mullumit numai cu aceasta, ci a addugat: ,,o stricam pe ea,,, adicd: ,,mdapucam sd o rdstorn din temelie qi s6 o pierd,,, c6 acesta este lucrul celui cestric[ vreo cetate: a o rdsturna din temelie qi a o pierde.

14 $i spoream tn iudaism mai mult dectt multri din cei de o vtrstd cu minedin neamul (mea), fiind foarte rivnitor pdrintestilor mele predanii.

Mai mult * zice - dec?t tofi acei Evrei rivnitori ai Legii ce erau de o virstdcu mine' eu ardtam fierbinfeal[ qi rivnd in Lege gi ,,spoream',, adicd.cregteamin rdzboiul asupra cregtinilor. Sau, zicerea ,,spoream ?ntru iudaism,' insem_neazd, aceasta: Eram cinstit intre Iudei ca un invd[atin Lege, qi apdr[tor qi in_vdfdtor al Legii.

Sd nu socoteqti insd - o, cititorule! - c6 aceastd pomire a lui pavel asupracreqtinilor ar fi fost ispravd a slavei degarte sau a m?niei lui, nu; ci a fost lucrual rivnei ce avea in Legea cea veche a lui Dumnezeu. Deci - zice- dacd maiinainte goneam Biserica lui Hristos nu ca s[ plac oamenilor sau pentru vreunalt scop omenesc, ci numai pentru r?vna lui Dumnezeu, chiar daci erardtdcitd,cum a$ putea propovbdui unele qi altele pentru pldcerea omeneascd sau pentruiubirea de slavd omeneascd acum, dupd ce am cunoscut adevdrul? sau cum aqinvdla ceva afard de adevdr gi afard de cele ce Hristos m-a invd\at? Aceastaeste cu totul de neurmat gi de necrezut.

15 lar ctnd u bine-voit Dumnezeu, Cel ce m-a ales pe minedin pintecele muicii mele

Dacd fericitul Pavel a fost rinduit spre buna-vestire a lui Hristos din pinte-cele maicii salel gi dacd, a fost ales spre aceasta de Dumnezeu, negregit pentruoarecare alt[ iconomie a rdmas in iudaism in vremea aceea ain mi3tlc jadicd

t [...] s" poate infelege cd cei ,,sfin{i{i din pintecele maicii lor,, se numesc aga pentru cd au

fost inainte-hotari{i de Dumnezeu cu deosebit chip din pintecele maicii lor. Iar pavel zice aicic[ s-a inainte-hotdrit de Dumnezeu din pintecele maicii sale, deci nu este nici o necuviin]6 sdspunem cd 9i el s-a sfintit din pintecele maicii sale. Cici - dacd s-au sfinlit din pintece patriar-hul Iacov (dupd Ambrozie, dupd Iacov fratele lui Drrmnezeu, dupb Ighisip qi iup5 Epifanie),logodnicul losif (dupd Gherson qi dupi ierusalimicescul tipic), Mo"isi (dupi nrr"- si*rj,Samson (dupd Evsevie), Marele Nicolae gi Sava (dupd oarecari istorici) - ," l.r.* de mirareeste deci ca qi marele Apostol pavel s6 fi fost sfin{it din pintecele maicii sale? (n. aut.)

t8