Eseuri
3
Vijulie Emilia – Brînduşa Costul de oportunitate sau costul oportunităţii? Orice decizie cu privire la viaţa de zi cu zi are un cost de oportunitate. Acest concept are un conţinut mai cuprinzător decît cel de cost din exprimarea curentă, obişnuită. El nu se limitează la simpla cheltuială bănească, ci desemnează o estimare subiectivă a oportunităţilor sacrificate, care pot însema mai mult decît banii cheltuiţi. Referindu-ne la situaţiile prezentate în text, un prim acord îl putem avea cu expresia “Trebuie să faci o facultate, aşa este bine – vei avea un venit mai bun asigurat!”. Oare totul se reduce la partea financiară? Co-fondatorul Microsoft, Bill Gates – da! a renunţat la cursurile universităţii Harvard din anul III, în condiţiile în care Informatica era mai mult decît un hobby, el încercînd mereu să se autodepăşească in activităţile sale. Şi ce poate fi mai motivant decât înfiinţarea propriei companii IT, într-o perioadă de deplină dezvoltare tehnologică şi informaţională (anii ’80) cu influenţe din ce in ce mai puternice in viaţa de zi cu zi? Un alt nume cunoscut al Americii – Oprah Winfrey, provenită dintr-o familie modestă din Mississippi – a atins vârful carierei la 30 de ani, odată cu moderarea propriei emisiuni talk-show – al cărui succes i-a adus supranumele de “Regina Mass- Media” şi este totodată cel mai bogat Afro-American al secolului XX. Să nu uităm nici lumea sportului naţional American – baseball –ul, unde Alex Rodriguez poate fi un exemplu potrivit studiului nostru. Ştim cu toţii că sportul de performanţă are vârsta lui. Cei trei deja numai reprezintă doar un factor de producţie (forţă de muncă) – ci numele lor în sine reprezintă un brand, ce creează atât costuri cât şi profit, şi nu doar lor ci şi toturor celor implicaţi in această “economie”. Sunt “un produs” asupra
-
Upload
adelinahoca -
Category
Documents
-
view
213 -
download
1
description
vcvbhh
Transcript of Eseuri
Vijulie Emilia Brndua
Costul de oportunitate sau costul oportunitii?
Orice decizie cu privire la viaa de zi cu zi are un cost de oportunitate. Acest concept are un coninut mai cuprinztor dect cel de cost din exprimarea curent, obinuit. El nu se limiteaz la simpla cheltuial bneasc, ci desemneaz o estimare subiectiv a oportunitilor sacrificate, care pot nsema mai mult dect banii cheltuii. Referindu-ne la situaiile prezentate n text, un prim acord l putem avea cu expresia Trebuie s faci o facultate, aa este bine vei avea un venit mai bun asigurat!. Oare totul se reduce la partea financiar?Co-fondatorul Microsoft, Bill Gates da! a renunat la cursurile universitii Harvard din anul III, n condiiile n care Informatica era mai mult dect un hobby, el ncercnd mereu s se autodepeasc in activitile sale. i ce poate fi mai motivant dect nfiinarea propriei companii IT, ntr-o perioad de deplin dezvoltare tehnologic i informaional (anii 80) cu influene din ce in ce mai puternice in viaa de zi cu zi? Un alt nume cunoscut al Americii Oprah Winfrey, provenit dintr-o familie modest din Mississippi a atins vrful carierei la 30 de ani, odat cu moderarea propriei emisiuni talk-show al crui succes i-a adus supranumele de Regina Mass- Media i este totodat cel mai bogat Afro-American al secolului XX. S nu uitm nici lumea sportului naional American baseball ul, unde Alex Rodriguez poate fi un exemplu potrivit studiului nostru. tim cu toii c sportul de performan are vrsta lui.Cei trei deja numai reprezint doar un factor de producie (for de munc) ci numele lor n sine reprezint un brand, ce creeaz att costuri ct i profit, i nu doar lor ci i toturor celor implicai in aceast economie. Sunt un produs asupra cruia consumatorul (publicul) are dreptul de a alege dac l cumpr sau nu.Privind n ansamblu, probabil c cei 3 nu au greit atunci cnd au renunat/ amnat studiile superioare. Pentru ei poate ar fi reprezentat doar o hrtie, succesul lor venind din ceea ce reprezint ei pentru ei nii i din ncercarea continu de autodepire.
Vijulie Emilia Brndua
Cri de credit i / vs bani
Cu toii ntlnim n media anunuri publicitare care mai de care cu oferte tentante de produse. Dar ce facem dac nu dispunem de banii necesari? Ne mprumutm cunoscuilor sau instituiilor bancare? Mai ales la auzul unor argumente de tipul - rate fixe, dobnd 0 , acordare pe loc ba mai primeti i vacan la plata ratelor. Cnd spunem bani ne referim la instrumentul clasic de plat bancnote i monede. Cardurile de credit ns, dup cum susin unii economiti, nu ar fi bani, ci doar o modalitate convenabil de a obine un mprumut pe termen scurt de la instituia bancar emitent a cardului. Este adevrat, cardurile sunt un suport al unei sume de bani mprumutate ( de obicei mai mic dect valoarea unui credit obinuit) care aju la meninerea echilibrului pieei bunurilor de larg consum. Cum funcioneaz? S presupunem c dorim s cumprm un laptop n valoare de 2000 Ron. Pe cardul de credit dispunem de o limit total de 3000 Ron. Dac alegem s platim n rate egale, la achiziionarea produsului banca va plti comerciantului 2000 Ron, urmnd ca lunar, clientul s plteasc bncii o sum egal, n funcie de numrul de rate ales. Astfel, banca pune n circulaie o valoare tranzacionabil i banii reintr n circulaie. De cele, mai multe ori, costurile suplimentare ale acestui tip de plat sunt minime (se achit o tax anual de administrare cont i o tax de emitere a cardului). Dar ce se ntmpl dac cei 3000 Ron sunt cheltuii ca i o sum de bani lichizi, pe care probabil nu vom reui s o returnm bncii integral fr dobnd? Se va plti lunar cel puin o sum minim, ns datoria achitat ctre banc nu va fi egal cu suma pltit din aceasta se va scdea dobnda la suma rmas de plat. Aadar, dobnzile, comisioanele i alte sume pltite n plus se intorc mai devreme sau mai trziu n economie, n Pia. Putem spune c un card de credit ajut la echilibrarea balanei Venituri/Cheltuieli pentru o perioad scurta de timp, funcionnd ca i bani.
