David Hume - Eseuri Politice

254
7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 1/254 AVIHUME ESEURI POLITICE Traducere din engleză de ADINA AVRMESCU şi CĂTĂLIN AVRMESCU Studiu introduciv ADINA AVRAMESCU T

Transcript of David Hume - Eseuri Politice

Page 1: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 1/254

AVIHUME

ESEURI POLITICE

Traducere din engleză deADINA AVRMESCU şi CĂTĂLIN AVRMESCU

Studiu introducivADINA AVRAMESCU

TBŞ

Page 2: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 2/254

p G

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionae a RomânieiHUME,DAVI

Eeuri politice /David Hume; trad: Adina AvramescuCătălin Avamscu pref Adina Avamescu BuureştiHumanias 2005

ISBN 973-50-0685-5 A vramscu, Adina (pref rd)I Avramescu, Cătăln (tad)

82111196=135.1

AHMEY P

© HMAA 5 penu przna rsun rmânasc

EDTURA HUMANITASPiaţa Presi Libe 1, 013701 Bucueşi Romniael 01/222 85 46 fax 021/224 36 32wwwhumanitasoComenzi CARTE PRN POŞTĂ t 021/311 23 30,fax 021/313 50 35, PCE CP 14, Bucuştiemai [email protected]

B 97-0068-

Page 3: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 3/254

STUDU NTRODUCTV 

Davd Hume 1711177) ete ne cunocut atăz în pecal datortă lucrăr ale de tneree, A reatise of Human Nature (ratat asupra naturii umane) deş, la data apare e ( 1739), aceata nu a ucurat de o recepe 

favorală, fnd aandoată car de autor Screrle ale eetce de natură poltcă, morală ş lterară, precum ş History of England (Istori Angliei) unt cele care au adu mult râvnta famă lterară ş care au conacrat la vremea repectvă ca flozof, torc ş economt De fapo nă parte dn vaa a, începând de prn 174 ş până 

în anul 177, când a mrt, Hume a ocat adu de crerea ş revzurea eeuror ae Faptul că ee au fot ctte cu avdtate de către plc ete demontrat foarte clar de ucceunea numeroaelor ed, aupra cărora ne vom opr în contnuare

Tree preczat, cu referre a ttll căr de faă, că nu 

etă nc o crere c acet nume care ă f et de upana flozofulu coan Mlte dntre eeurle c prne în ea a apărut ma·întâ la Ednurg, ca Essays Moral and Politica (Eseu morale şi politicePrmu volum al acete lucrăr edtat de Aleander Kncad) a văzut lumna tparlu în 17 41, urmat de cel deal dolea de o a doua edte corectată a prmulu vom în 1742 n 748 apar a Lon dra ş la Ednurg, întrun volum c, tre no eer, cu ttlul ree Essays Moral and Politica (rei eseuri morale şi 

Page 4: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 4/254

SUDIU INRODUCIV

poliice) Este impotant să menţionăm această cate,eoaece ea este pima inte lcăile li Hme caei poată nmele şi cae machează începtl colaboăii � 

new Milla, pincipall să eito in Lona n 752, Hme pblică nmeoase esei, sb titll Poliica Discourses (Discursuri poliice) lcae cae a avt n scces atât e mae, încât o a oa eiţie a fost pblicată încă înainte e sfâsitl aceli an, mată e o a teia, în 754 În anl 175, Hme a anat vaiatele sale esei 

înto colecţie intitlată Essays and reaises on SeveraSuects (Eseuri şi raae despre derie suiecte) in cae piml volm, apăt în 753, cpine Essays Moral and Poliica volml pat Poliica Discourses ia volmele oi şi tei, Enquiries Concerning H uman Undersanding(Cerceare asupra inelecului omenesc) şi Enquiries Con

ceing e Princles of M orals (Cerceare asupra principiilor morale) Hme a eţint acest titl pent eiţiile lteioae ale lcăilo sale, in 758, 7, 74, 77,78, 177, 1772 şi 1777 În eiţia in 1758, Hme ană pent pima ată eseile sb titll Essays Moral Poliica and Lierary (Eseuri morale poliice şi lierare) în volml , aăgânle câteva noi esei şi alte sciei stfel,eiţia postmă a acestoa conţine 39 e esei 19 inte acestea povin in cele oă volme iniţiale ale Eseurilormorale şi poliice in 17 4 17 42, astfel că în 777 anseseă la cea e a nspezecea eiţie, oăzeci e esei aost e atnci aăgate, opt a fost scoase, ia altele oă a fost estinate nei pblicăi postme

În 77, Hme, eşi gav bolnav, a făct aanamentele pent pblicaea postmă a mansciselo sale Of Suicde(Despre sinucdere) şi Of e mmoraliy of e Sul (Despre nemurrea sueului) şi a pegătit pent eitol să,illiam Stahan, coectile pent noile eiţii in Hiso

 _y

of England şi Essays and reaises on Severa Suecs n 

Page 5: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 5/254

SUDU NRODUCV

scrisoara p car am Smith, pritn ş amirator al li Hm, ia trimiso l llam Strahan p  9 nombr  marl conomst povstşt că, făcân o vztă 

filozofl scoţian, p 8 agst în aclaşi an (c aproap oă săptămâni înant moarta acsta, car sa ptrct p 5 agst), a găsit lcrân încă la fntivara scririlor sal, Essays and reatises on Severa SuectsHm citis, c câtva zil în rmă, Dogues of te Dead (Dogurie morior a li Lcan, ca c îi ofra acm 

prill să facă câtva spclaţ amzant spr sczl p car i lar pta ofr li Charon pntr ca acsta să nl obig să s rc în lntra sa Cm n ava nc o casă p car să o trmn constrt, nci o fcă car să tr-biască să aibă griă şi nc şman p car să vra să s răzbn, Hm a mărtrisit li Smth: Cr că aş pta să spn« Bnl Charon, tocmai îm corctz lcrăril în vra ni noi iţii Mai îngămi pţn timp ca să pot va cm snt primit cătr pblc mofcăril p car lam făct » Dar Charon miar răspn:« Cânvi va fctl acstor moificări, v ori să fac altl şi t şi sczl ta vor contina la infinit, aşa că rogt,cnstit pritn, trci în lntr» ş pta totş să mplor în continar « i pţnă răbar, bnl Charon, am încrcat să schi ochi pblicli Dacă ma trăisc câţva ani, aş pta să am satsfacţa a va prăbşira nora ntr sstml promnant al sprstţii» Dar Cha-

ron îşi va pir răbara şi simţl cnţ: « âlhar n-şinat, asta n s va întâmpla cât pst mlt st anCrzi că o săţi acor n răgaz atât lng ? rci imiat în barcă, tâlhar nrşinat şi trânav »" S par că pblicl n a avt nvoi n ră  az atât lng, cl pţin în c privşt opra l Hm n proaa -894 a fost 

pblcat şasprzc iţi a    Eseurior şi pst cinczc  ţii al storiei Angiei n ltml scol însă, acstor 

Page 6: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 6/254

8 STUDI U INTRODUCTIV

lcrări lea fost preferate altele i opera li Hme, e la îceptl secolli XX şi pâă acm eapărâ ici oeiţie completă a eserilor sale ată e ce cartea e faţă îşi 

prope, fie şi sb forma ei selecţii a eserilor politice,să facă reptate geili li Hme, acâ îaitea cititorilor o serie e scrieri care a fost îelg aclamate câva.

Pet că eserile politice cprise î iferitele versii ale colecţiilor e eseri ale li Hme pot fi rese cşriţă la sistem şi pet că oricm ele a fost scrise,î geeral, ca piese separate, este ecesar să proceăm la o examiare iivială a celor mai importate itre acestea

Î esel ce tratează Despre libertatea presei", Hme se sitează pe o poziţie liberală, î cotextl epocii saleDpă ce evieţiază icitatea Marii Britaii î comparaţie c ţările i r î ce priveşte extrema libertate' a presei, el îşi prope să etermie caza acesti privilegi,precm şi acă exercitarea eîgrită a libertăţii presei  oate fi cosierată avataoasă sa ăătoare pblicli priviţa primei chestii, Hme observă că aceasta se atorează formei mixte e gverare existete, car ar fi î îtregime moarhică, ar ici complet repbli-caă vatal i asemeea terme mei ître ceea ce Hme cosieră a fi extremele moarhiei absolte şi rep-blicaismli (care î opiia sa se regăsesc î Fraţa şi,

respectiv, Olaa) costă î aceea că el se trace atomat,ată fii atra celor oă tipri e gverare meţioate, îtr echilibr al libertăţii moarhli şi al sp-şilor săi Dat fii faptl că aceste oă părţi se mai află eapărat pe poziţii opse, ele itră î competiţie, îşi exercită cotroll a aspra alteia î ceea ce priveşte liber

tatea sa pă cm se exprimă Hme î termeii teoriei pasiilor, îtreţi o iviie ecrţătoare a faţă e 

Page 7: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 7/254

SUDU NRODUCV 9

cealaltă. ceastă stare e lcrri mpieică alnecarea ie n extrema pterii absolte a monarli, ie n aceea a pterii arbitrare a nei anări emocratice. Milocl cel 

mai eicient pentr a menţine acest ecilibr este exerci-tarea nei libertăţi nengrăite a prsei, singra care poat semnala abzrile e ptere şi ntreţine n spirit atent al poporli. Este o opinie greşită că acesta in rmă, n coniţiile nei libertăţi nngrăite a presei, ar ptea i incitat la revoltă socială Explicaţia acesti apt este ată e Hme 

ntro notă la na in eiţiile eserilor: n om izolat care citeşte o carte sa n pamlet politic n poate i contaminat e pasinile celorlalţi, aşa cm se ntâmplă ntro anareEsel li Hme espre libertatea presei este na in piesele notabile in această perioaă scrise n avoarea reptli la liberă exprimare, care sscita nmeroase controverse n co iţiile  care presa moernă era abia la nceptrile sale.

n esel n care isctă acă Politica poate i resă la o ştiinţă", Hme abanonează scepticisml şi noiala epistemologică, rămânân nsă iel poziţiei sale politice,airmân n mo răspicat aptl că politica ni stat, mai precis orma şi consecinţele gvernării sale, poate ace obiectl nei ştinţe a cărei precizie este smilară c cea a matematicii ceasta este o preocpare estl e comnă n secoll al lea, iar apogel acestei irecţii pare să se găsească n opera li Conorcet Hme şi argmentează poziţia ssţinân că o gvernare este ssceptibilă e stabilitate şi preictibilitate c coniţia ca ea să n ie exercitată pă bnl plac al vernanţilor, c alte cvinte să n e-pină e caractel şi comportamentl lor, ci să se rapor-teze  mo constant la n corp e legi. Prin rmare, natra şi consecinţele nei gvernări, obiectl ştiinţei politice, pot  ese c precizie matematică prin analiza elli n care 

ormele e gvernare se raportează la aceste legi Hme proceează la n emers ectiv, acân n spriinl 

Page 8: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 8/254

STUDIU NTRO>UC'V

să eemple onete pent ceea e, spn el, poate fi demonstat la fel de bine n mod priri. stfel, ntn egim democatic, pteea politiă n poate paţine  

mod colectiv maselo, caz n cae se ange la anaie, ci tebie ncediţată epezentanţilo aleşi colo nde pteea legislativă apaţine n ntegime sa paţial nobilimii, ea n tebie mpăţită nte membii clasei nobiliae (cazl Poloniei), n fncţie de ang, ci teie să fe execitată coleciv de căte aceştia (cazl Veneţiei), dispăând 

astfel iscl ca ea să fie cotolată la n momet dat doa de câţiva O gvenae poate fi libeă şi atnci când o pate impotantă a pteii este asmată de svean, ca o contapondee la pteea legislativli, asigând asel ecilibl acesteia toitatea sveanli este ntemeiată pe pincipil eedita sa pe cel eectiv Î pivinţa acestia di mă,o analiză atentă va scoate la iveală o seie de inconveniente, confeite de caze şi pincipii etene şi imabile Pincipall inonvenient a fi acela că alegeile vo dce n mlte cazi la ăzboi civil: pinţl eedita, nobilimea făă vsali şi popol ce votează pin epezentanţii săi alcăties cel mai bn egim politic ngând n cest pnct al demonstaţiei, Hme eafimă astfel adeenţa sa la n egim politic t cae mbină ingedientele enmeate mai ss easta este iaăşi o poziţie destl de comnă n epoca sa,

 na cae şi ae oiginile n gâdie a politică clasică.

n Despe pimele pincipii ale gvenăii", Hme şi 

pope să ceceteze cazele ce detemiă şiţa c cae cei mţi st gvenaţi de câţiva, pecm şi sbodonaea sentimentelo şi pasinilo oamenilo faţă de cele ale condcătoio lo O dată ce a stabilit că sveanl şi ntemeiază nteaga atoitate pe opinia pe cae masele gvenate o teţin c pivie la legitimitatea sa, Hme oseă că 

această opinie se efeă fie la inteesl pblic pomovat de ce aflaţi la condcee, fie la deptl acestoa la ptee şi 

Page 9: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 9/254

SUDU INRODUCIV

propritat Cât prvşt lgitmitata tr gvrări, Hm rămâ fil ozţ sal cosatoar, ssţâ că vchima gvrăr st ca car cofră 

îrtăţira csară pt a coc Ataşamtl faţă  ca c st vchi şi famlar, rcm şoozţa faţă  o costit fat al atri ma. cotar,Hm rsg afrmaţa avasată Harrgto cm că rtl la tr st irct roorţoal c rtl asra rorităţ. P lâgă acst ric rimar al gvrăr, Hm a î cosrar ş o sr rc scar, car, s l, ot sor sa lmta forţa orar a clor tâ, ar î c caz ot îtmia sgr atortata gvr st vorba opil îtmat p trsl propr, frcă sa afcţin Motvl ptrcar l ot fcţoa singr în ircţia asigrăr tr gvrări st acla c acst psin acât o fltă lmtată

Î sl Dsr origina gvnări, onpozţii cotractalist, xlicâ origna stat ptr oltic î trmii zvoltri istoric obabil că rmtl asma stitţii st gt î aca a cocătorlor mltar a tribrilor primitiva căror atortat aspra mmbrilor comtăţ ra mai şor sttit î coiţiil războil, câ cstata xstţ i acor am ra tric rsmţită, iar crajl ş taltl miltar al ora îi rica aspra 

clorlalţ Obsrvaţa avatajlor car l cofra coca ctralzată î tim războ a făct ca a să f rtată ş tmp c, fcţa fi aca a rzolva ivrgţl sâl comtăţi O ată istitită, gvrara îctază să mai f obctl algr lbr, sra faţă a f îtmată atortata 

clor aflaţ la gvrar Scol oricări form gvrar, s Hm, st acla a amstra rtata

Page 10: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 10/254

2 SUU NRODUCV

î abseţa căreia societatea îcetează să mai exste Ea este o iveţie cu rol aliativ î raort cu o slăbiciue ce caracte-rizează atura umaă, aceea de a fi icaabilă să urmărească 

u iteres e trme lug, cedâd î favoarea itereselor de momet atuci câd acestea iteerează cu cele ditâiAceastă slăbiciue se maifestă şi î cazul justiţiei, ale cărei acte idividuale ot fi de multe ori ciar cotrare itereselor de momet ale uor idiviz  lisidui e aceştia de motivaţia ecesară îfătuirii lor. acest caz, rolul guver

ări este de a îmiedica îcălcarea legilor, de a oblga idivizii, oricât ar fi ei de refractari, să urmărească iteresele lor reale Eseul Desre ideedeţa Parlametului" se costituie îtru alt argumet etru regimul mixt, aşa cum era el realizat î Mara Britaie, caracterizat ritrodistribuţie a uteri ce creează o iterdeedeţă între com-oentele sale (Parlamet şi moarh), asigurâd cel mai bie romovarea iteresului ublic Cestiuea aturii sistemului olitic eglez este reluată şi î Dacă guverarea britaică îcliă mai mult sre o moarie absolută sau sre o reublică" Afirmâd că rofeţia este omaieră de abordare icomatibilă cu adevărata ştiiţă,Hume îşi roue să arate care formă de guverămât ar fi referabilă î condiţiile iotetice î care forma existetă sar răbuşi. Hume se rouţă î favoarea uei moarii absolute mai curâd decât a uei reublici şi îşi susţie oziţia argmetâd că sigura formă de reublică ce ar utea fi istituită î Aglia î codiţiile dizolvării moariei ar rerezeta decât tiraia uei facţiui, a cărei dizolvare ar duce la război civil etru imuerea itereselor altui artidu roces ciclic şi î mod evidet dezavatajos etru iteresul general care u şiar utea găsi sfârşitul decât ri imuerea uei moarii abso

lutiste Reţierile lui Hume faţă de forma reublicaă sut şi ele destul de coforme cu starea de sirit a aţiuii 

Page 11: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 11/254

SUD U NRODUCIV 3

egleze, petru care tulburările războiului civil erau îcă eveimete destul de recete

Partidele, facţiuile sau sectele" sut ţita criticii lui 

H ue şi î eseul Despre partide î geeral". Acestea ar duce la dezordie şi, î ultiă istaţă, la aarie. Partidele iau aştere ca urmare a uor difereţe percepute la ivelul itereselor, pricipiilor sau afectelor. Partidele care exprimă iteresele diferitelor raguri  i ordii sociale sut pe cât de reale, pe atât de eradicabile. ce priveşte facţiuile îte-

meiate pe difereţe de pricipii, î special pricipii speculative abstracte, acestea, î mod ecesar, u se rezumă la exprimarea acestor difereţe, ci sut sursa celor mai violete dispute Războaiele religioase sut u exemplu î acest ses O istorie a partidelor politice di Marea Britaie, precum şi o aaliză a acestora î termeii opoziţiei 

de iterese sau de pricipii reprezită subiectul eseului Despre Partidele di Marea Britaie" Critica spiritului de partid are o justificare asemăătoare aceleia a libertăţii presei, î codiţiile î care sistemul moder de partide era o realitate î curs de costituire î perioada î care au fost scrise aceste eseuri

Despre libertatea civilă" este u eseu î care Hume semalează existeţa uor trăsături comue regimurilor moarice şi democratice ce îl determiă să adopte o atitu-die ezitată î priviţa recomadării uuia sau altuia ditre aceste regimuri, precum şi î priviţa posibilităţii emiterii uor predicţii legate de evoluţia viitoare a acestor regimuri Astfel, o aaliză a celor două tipuri de uverare dea lugul istoriei relevă faptul că ambele au costituit u mediu prielic pet dezvoltarea ştiiţelor, artelor şi, mai recet, a comerţului.

Î Despre cotractul origiar", poate el mai importat ditre eseurile sale politice, Hume tratează validitatea teoriei care vede oriiea uverării î cosimămâtul 

Page 12: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 12/254

4 SUDIU INRODUCIV

ndvzlor eprmat prntrun fel de pact ocal Cu toate că admte că întrun anumt en e poate pune că geneza ordn poltce tă în conmământ el arată că acet conmământ a fot adeea tact ş mperfect" ş ca atare nu a putut forma aza une admntra normale Cât depre faptul că în prezent legtmtatea puter poltce ar prn tot pe un contract înceat între ueran ş popor Hume une că aceată dee nu poate f acceptată Argumentul 

ău ete de natură torcă potca ete în realtate o ucceune de acte de foră ce nu mplcă nc un fel de conmământ A une că o guernare nu ete legtmă decât în măura în care e azează pe rarele epoade conenuale dn tora unu popor îneamnă a nu cunoaşte au recunoaşte) autortatea poltcă reală Conmământul atunc 

când ete pol întro formă deplnă ar f cea ma mportant ş ma acră temele a guvernăr Dn păcate natura umană ne determnă ă acceptăm că etă ş alte modur de a întemea autortatea poltcă Hume uplmentează acet argument prntrunul logc repectarea contractulu preupune în fecare dn părle contractante un m al 

olgae care nu poate face oectul la rândul ău unu alt contract c face parte dn datorle noatre morale fundamentale aşa cum unt dezvălute de reflece ş de eperenă Eeul aceta a fot una dn cele ma mportante crtc formulate împotra teore contractulu ocal în ecolul al IIIlea

n Depre oedena pavă" Hume arată că întrucât autortatea guvernulu e întemează pe crterul utltă pulce olgaa upuner faă de aceta încetează în momentul în care guvernul aconează contrar acetu prncpu Deş afrmă dreptul la reztenă al celor guverna

condle în care e poate face apel la aceta unt atât de evere încât Hume aproape anulează acet drept

Page 13: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 13/254

SUDIU INRODUCIV 5

eseul Despre coalţa partdeor" Hume se referă la faptul că teresele promovate de partdele poltce engleze u sunt ntemeate decât pe pasule ş afectele egoste ale 

acestora. Aalza dscursurlor lor poltce relevă o falsă argumetare storcă precum ş avasarea demagogcă a une false percepţ a stuaţe poltce exstete. Elmarea acestor prejudecăţ ar crea posltatea uu acord eefc teresulu geera

sfârşt Ideea ue repulc perfecte" Hume co-sderă că tcâ exsteţa delugată a uu guver este cea care coferă autortate orce cercare de ovaţe cu prvre la forma de guvernare este tâmpată cu u refuz categorc orcât de temeate ar părea raţoamentele care stau a aza propuer. Expereţa este sgura sursă a cuoaşter oastre astfel cât dtre toate guerele posle ce exstet este cu sguraţă de preferat Utople poltce orcât de perfecte ar părea rămâ la ragul de ăscocr ale magaţe tcât sutem capal de a cuoaşe efectele actuazăr lor seu acesta este u fe de alteratvă la Oceana lu Harrgto o lucrare dstul 

de cttă n peroada aceeaDupă cum ese se poate costata d rezumatul de ma sus dscursure poltce ale lu Hume au conturat u utor uet domeul poltc morale ş ecoome că gâdre a cotrut la cosodarea ueţe lealsmulu coservator Europa cele dea doua părţ a 

ecoulu a XVIIIea A DNA VRAMESC

Page 14: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 14/254

Page 15: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 15/254

NOĂ SUPR EDE

de econome el fnd nfuenţt de mercntlsm ş flân-duse n termen de pretene cu Adm Smt utorul Avuţiei naţiunilr Cu tote că n prm jumătte secolulu l XVIIIle nu est o ştnţă econome n sensul contemporn cre să fe seprtă de flozof morlă m consdert că ntre cele două tpur de eseur economce ş poltce estă o dferenţă destul de sustnţlă c să justfce ecludere lor dn prezent selecţe. n eseurle 

economce Hume este preocupt de suecte precsecum r f efectu pe cre numte poltc fscle l pot ve supr comerţulu eteror Trducător edţe româneşt  Eseurilr plitice le lu Hume părută n 00 l edtur Incttus u reţut tre dntre ceste eseur economce

lătur de unul cre nu se regăseşte nc e n prezent selec-ţe ce depre prejudecăţle morle Selecţ or se pre că mers nsă m deprte pentru că e u renunţt l mportnte eseur poltce ncluse n prezent edţe cum r f cele despre prtdele rtnce despre lnţ puter ş despre succesune protestntă Intenţ cre  gdt selecţ nostră fost cee de lcătu o edţe cre să cuprndă tote eseurle de teore poltcă le u Hume cu ecepţ celu despre populţe

coecţ de fţă eseurlor potce m găst de cuvnţă să dăugăm câtev pgn utoogrfce scrse de 

Hume nttulte Vţ me". Aş cum recunoşte cr utorul screre n cuză este m degră o store pulcţlor lu cre oferă mănunte grătore despre crcum-stnţee n cre u fost elorte ceste despre mdul n cre u fost ele receptte de către cttor. Ş m presus

de tote despre ttudne fozofulu nsuş fţă de ceste lucrăr. Avem stfel de fce cu o rtă personlztă  

Page 16: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 16/254

8 O SUPR EIIEI

scelo poltce stoce flozofce ş teae ale lu Humedeoset de utlă celo cae vo să se famlazeze cu opea sa. De alel Hume nsuş a otăât ca sceea Vaţa mea"să pefaţeze edţle postume ale lucălo sale.

raducătorii 

1 La vremea la are auto biografia a fost srisă boaa are îl va răpune pe Hume pe 25 august 776 avansase destu de mut Humea înrediţat manusrisee sae ui dam Smith ăruia i-a sris pe 3 mai următoarele rânduri: "Vei găsi între mausrisele meeo lurare foarte iofensivă intitulată  « Viaţa mea» pe are am 

ompuso u âteva zie înaite de a părăsi Edinburghul âd redeam a şi prietenii mei de altfe ă viaţa mea a ajuns la finalores a aeastă miă sriere să fie trimisă domnilor Strahan şiCadel şi proprietarior elorate urări ae mee pentru a prefţa orie ediţie iitoare a aestora Q Y T Greig Th Lttrs ofDavidm Oxford Clarendon Press 2 p 3 1 8) Pe 7 august Hume a adăugat un odiil la testamentul său în arei înredinează mau

srisee sae lui Strahan dâdu-i aeeaşi indiaii în e priveştesrierea sa autobiografiă (Greig 2 p 53 )

Page 17: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 17/254

VIAŢA MEA

Este diicil pentu cineva să vobească mult despe elînsusi ăă să cadă în păcatul vanitătii; pin umae, voii â se poate de succint. Însuşi aptl că am petenţia să vorbesc eu însumi despre viaţa mea a ptea i luat drept

un exemplu al unei asemenea vaniăţi, da această naa-ţiune va i în principal o istorie a scrierilo mele, deoarecemiam dedicat apoape întreaga viaţă preocupărilo şiambiţiilor literare. Iar succesul iniţial pe care 1a înregistrat multe dintre scrieile mele nu poate i considera nici pe depate ca ăcând obiectul veunei vanităţi

M am născut la 26 aprilie 1711 la Edinbugh. Povindintro amilie nobilă: tatăl me a ost un descendent alcontelui Home sa Hume, iar stămoşii mei au deţinut decâteva geneaţii acest titlu pe cae îl posedă acum atelemeu Mama mea a ost iica lui Si David Falcon, preşe-dintele Colegiuli Juiştilo; titlul de lod Halketon arevenit atelui ei.Cu toate acestea, amilia mea nu a ost bogată, iar mie,ca iul cel mai mic, mia revenit potrivit obiceiurilo aces-tei ţări o avee destul de modestă atăl meu, cae treceadrept un om de valoae, a mrit când eu eram oate mic,lăsândune pe mine, pe atele meu mai mare şi pe soaea în grija mamei mele, o emeie deosebită, cae, deşioarte tânără şi moasă, şia dedicat întreaga viaţă ceşteriişi edcării copiilo ei. La şcoală am ost un elev merituos

Page 18: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 18/254

2 SURI POIIC

şi a o ârt fragd a îndrgit itratra car a dodit paina donant a iţii şi o r inpizabid atifacţii Incinaţia a pntr tdi riozitataşi tnacitata a ia fct p ci din faii cradc aocatra ar fi ca ai potriit profi pntr in;în a dcoprit crând c n pot ddic ator di-cipin c xcpţia fiozofii şi itratrii atf c în tipc i îşi iagina c îi tdiz d zor p Vot şi Vinni dora în crt criri i Cicro şi V rgii

În ara a odt inficint pntr act pand iaţ şi ntata a n pic ca zdncinat ca rara painii arztoar pntr înţtr a dtr-inat a ai xact p a obigat încrc intr p o cn ai acti a iţii În 1734 a pcat a Britoaând rcoandri pntr nişt ngtori iportanţi darîn câta ni a dcoprit c ra n cad c tot npotriit pntr in A pcat ai dpart în Franţa gândind rtrag nda în proinci pntr a ddica în continar tdii; acoo a p a ca pan iţii p car a rat c hotrâr şi car a fot

încnat d cc A dci dc o iaţ cât ai frga pntr a încadra în iit arii odtşi pnt ai ptra indpndnţa hotrât d ana diprţic oric procpar în afar d ca gatd rfcţionara tantor criitoricşti

In prioada p car a ptrcto în Franţa ai întâi

a Ri şi apoi pntr ca ai ar part a tipia Fch în Anjo a cop Tratat asupra naturii umane Dp c a ptrct tri foat agrabii acaţar a întor în 1737  a Londra La fârşit ani173 a pbicat Tratatu, dp car a pcat idiata aa şi a frat car afa a rşdinţa a d a

ţar şi car ddica întrn od foart jdicio şi pind cc poririi arii a

Page 19: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 19/254

V M 2

Nc o îcercare terară sa ovet vreoată maeferctă ecât tratat e asra atr mae A fosto lcrare care sa ăsct moartă ş care a reşt c măcar

să smgă mrmr î râ faatcor Dar f îzestrat e a atră c temeramet vese ş sagv,mam revet foarte reee ă acest eşec ş mam cot-at ste c mltă aroare, î oca e la ară a fra-tel me Î 1742 am tărt la Edbrg rma arte aEseurilr: lcrarea a fost rmtă favorab, fat care mafăct să t comlet ezamăgrea e care ma rovocatoaara rme mee căr Am cotat să ocesc cmama ş fratee e la ară, tm î care am arofatmba greacă, e care o egjasem foarte mt î aolescetă

Î 145 am rmt o scrsoare e a marc e Aaae, care mă vta să mă dc să ocesc c e î Aga s, rete ş fama acest tâăr obl orea foartet să1 ă sb grja ş îrmarea mea, etr că seare că săătatea ş starea sfletească făcea ecesarcest cr Am stat c e a e ze Oorare e careeam rmt î acea vree ma îmbătăt coserabaverea Am rmt ao o vtae d artea geeralt Clar et al îso î catate e secretar î exeasa, care la îcet a fost ătă îmotrva Caae, arma ao a sfârşt îtro crse e coasta Frae Îrmător a, 1747 am rmt o vtae artea gee

ra et a1 îso î aceeaş catate î msle saeltare e la Vea ş Toro Am rtat atc ormăe ofer ş am fost rezetat ret agotatl geeral,reă c Sr Harry Erske ş cătal Grat, acmeeral Grat Aceşt o a a fost aroae sgraeroaă d vaa mea î care mam îtrert ste

am etrect agreab ş tro comae bă Oorarlee care eam rmt, ca ş frgatatea mea, ma ajtat

Page 20: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 20/254

22 ESEURI POIICE

sămi fac o avee, deveid astfe idepedet, c toatcă mţi dite pieteii mei zâmbea câd e pomeeamde acest ; pe sct, eam acm stăpâ pe apoape omie de ieÎtotdeaa am avt covigeea că ipsa de scces aTratatuu aupra natur uman sa datoat mai degabăstii î cae a fost scisă decât coţiti ei şi că amdat dovadă de o eăbdae foate comă dcâdmă pea deveme a tipogafie Pi mae, am escis pima pate a Tratatuu sb foma Crc aupra ntctuu omnc, cae a fost pbicată î veme ce mă afam aoio La îcept, această sciee a avt doa pţi maimlt scces decât Tratat aupra natur uman Câdmam îtos di Itaia, am costatat c tisteţe că toatăAgia ea î mae agitaţie di picia Crctăr br adoctoi Middleto, î timp ce caea mea ea competegiată O oă ediţie, cae a fost pbicată a Loda,a Euror mora ş potc sa bcat de o ecepţiemai bă

Fiid îzestat c tempeamet eegic, aceste dez-

amăgii ma afectat pea mt Î1749

mam etasa eşediţa de a ţaă a fatei me, de am ocit împe c e (mama mea mise îte timp) veme de doi aicolo am comps a doa pate a Euror mee, pe caelm -Dcurur potc, pecm şi Crctar aupra pnpor mora, o ată pate a Tratatuu  pe cae am

esciso Îte timp, edito me, A Mia, ma ifomatcă pbicaţiie mee ateioae (toate c excepţia efei-citi Tratat) a îcept să facă obiect covesaţiio,că vâzaea o a îcept teptat să cească şi că se ceeaoi ediţii. De doă sa tei oi pe a, apăea cometaiia căie mee semate de tot fe de peacinstiţi peaţi,

astfe că am afat, gaţie bâfei doctoi W ab�to, căcăie mee se afa îto compaie bă I acest

Page 21: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 21/254

VI M 2

odţ, a uat hotărâra ră, p ar a mţuto abătut, d a u răspud odată a vru otaru ş, avâd u tprat rascb, a ruşt său ă as atrat î vro dspută trară Ma dgraba îurajat aptu ă rputaţa ma îcpus să ras

 ptru că îtotdaua a ost îcnat să văd parta bua ururor, o dspozţ ar oră a ută rcr dât u vt d zc d r p a

Î 171 a părăst provca ş a stabt î oadvărata oaţ a uu o d tr Î 172 au ost bat a Ednburgh, ud oua atu,  Discursurlplitice, sgura a urar car sa bucurat d d a pra aarţ A ost b prtă atât î ţar t î străătat n acaş a, a ost pubcată a od rtarea asupra principiilr mralei 

car, după p (dş u u ar trbu să jud asupra ast hst esd dpart ca a buă dtr toat scrr to o sau trar Aparţa a trut îsă obst

172 Fautata d Drpt a agajt a bbto ucţ d p ura căra u âştga pr t

a ăut să ajug stăpâu u bbot ot Atuc a păut să scru Istr Angliei, dar d apoara u araţ u car trbua să s ît o proadă d 1 700 d a, am îput u vra ta Cas Stuart, o poă î a, rdam u, au ît apară ocpţ as asupra acţuor Mărtr

aştptăr m u prvr a sucsu acst urăr oart îăcărat Crda ă sut sguru stor ar sa ăsat nuţat c d putra, trs ş autott

 przt, d strgăt prjudăţor popuar urara ra srsă p îţsu orcu, ă aştpta a apu p ăsură Dzaăgra a a ost cruntă: u a ot

asatat dât d rproşur, dzaprobar ş char ură gsoţ ş radz, bra [Whig] ş osator [Try

Page 22: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 22/254

26 ESEUR POTCE

ni crând secrer bsdei până ce dă rând să îndepinesc nie srcini speciice cei pos.L încep rez cesă oeră ore ispiiore

 pen că ve reţineri să in în reţie c oeni ipor-nţi dr şi penr că îi er eă că poieţrie şi co- pni veseă de Pris se vor dovedi dezgrebie penruo personă de vârs şi cu eperen e În cee dinră insisenţee Doniei se ccep. Aveoe oivee ege de ineres dr şi de păcere să ăconsider erici de sbii egări cu ces nobi precşi c ree să gener Conwy.

Cei cre n u obse eecee ciude e odei nşi vor igin niciodă priire de cre bcur Pris din pre eeior şi bărbţior din oe srrie

şi condiţiie socie. C câ încerc să evi poieţrie orexcesive c â ă s i ee C oe ceseese ore păc să ocieşi Pris doriă copniei

 poicose ineigene şi sensibie de cre ces orş bndăi decâ oricre oc în nivers L n oend gândi să răân coo penr o res vieţii.

A os ni secrer bsdă ir în vr ni1765 ord Herord părăsi iind nui ord ocoenen Irndei A ncţion c harg d'affares până sârşi cei n când sosi dcee de Richond Lîncep ni 1766 pec din Pris ir în vr ră-ore jns Edinbrgh c gându de reveni pn

e iniţi de ă rerge în provincie dedicândă doriozoiei Când înors în ce oc n er i bogdr cu sigrnţă ve i uţi bni şi n veni ire decâ când pecse doriă prieeniei c ordHerord Dore să văd ce poe dce ux după ceînine experiense bunăsre. D n 1767  pri

din pre doni Conwy propunere de i sbsecrer. N p reuz cesă inviţie â doriă

Page 23: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 23/254

VI ME 2

 ersoaei care io adrese, câ şi legărilor ele c lordlHerord Ma ors la Edibrgh 1769 foare îsări(avea acu u vei de ese 1 000 de lire e a), săăosşi, deşi avea oarec o vârsă îaiaă, c doriţa de aă bcra câ ai l de viaţă şi de ai sori reaţia

Î riăvaa ali 1775 a fos lovi de o afecţiea soaculi, care la îce u a alara, dar care îfial sa dovedi icrabilă si orală Î oel acesaă aşe la u deodă raid N a sferi real di caua acesei boli şi, ceea ce ese a cida, sareaea de siri a fos afecaă ici u oe, aşa îcâ,dacă ar fi să aleg o erioadă di viaţa ea e care să o reră-iesc fi ea să o aleg e cea di ră A aceeaşi ardoareî ce riveşe sdil şi s la fel de vesel câd ă afl î

coaia celorlaţi Î ls, cred că ri oare o deşaieci şi cici de ai face decâ să scae de câţiva aide sferiţă şi, cu oae că a av ocaia să văd că î fialreaţia ea lierară sa is î od srlci, şi căde aces lc ea să ă ai bcr decâ câţiva aiEse gre de crez că cieva oae să fie ai deaşa de

 viaţă decâ s e acPer a rage o coclzie c rivire la caracerl e, se că sut, sa ai degrabă fos (e că aceasaese aiera î care rebie să vorbesc ac desre ieşi care c aâ ai l ă îdeaă să dau glas seieelor ele) o cu eerae echilibra, deschis,

sociabil şi vesel, caabil de aaşae, olera şi redissla o oderaţie deosebiă î ce riveşe oae asiile ecare lea ri. Chiar şi dragosea ea er faia lie-rară, asiea ea doiaă, ia afeca iciodaăeerael, î cida frecveelor deaăgiri e carlea sferi A fos accea aâ coaia celor er

şi eăsăori, câ şi a celor sdioşi şi, c ia făc lă-cere să ă afl î reaja feeilor de reabă, a oive

Page 24: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 24/254

8 ESEUR POCE

să u nulţu d prra p ar au zaonrun uvân, dş ulţ oan, un dnr oarrpuaţ, au găs înodauna ov să s plângă ă sun vl alon, nu a os nodaă aaa ş năar ans d dnl vnnos ş dş a xpus înod nsău u aâ a aţunlor vl, â ş a lorlgoas, s pa ă în l dn uă au os a a-aţ d popa lor ur Prn nu au avu nodaăoaza să jus vro parulara a opoanuluş araulu u ana, u uşor pu să prsu-

 pun, ar os uuoş să nvnz ş să ăspândasăor sor în davoara a, dar nu au găs nodaă

 vuna a să pară ăar proală Nu po ara ănu xsă o oarar vana în apul ă a alăusngur aasă oraţ unrară, dar spr ă nu una dpla-saă, luru poa sal oa uşo ş u xaa

18 aprl 1776

Page 25: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 25/254

1DESPRE LBERTATEA PRESE

iic nu st ai capabi s supind p un stindcât xta ibtat, d ca n bucu în acast ţa,d a counica pubicuui oic pofti şi d a cnzua ds-chis oic su a gui sau a iniştio si Dac adi-

nistaţia s dcid s dca zboi, s afi c, fi dinavoinţ sau din ignoanţ, a dsconsid intsunaţiona şi c paca st infinit pfabi în actuaa stad ucui Dac îns apcaa ct pac pvaaz întinişti, atunci sciitoii noşti poitici nu xat dcâtzboiu şi dvastaa şi pzint inia pacifist a guvnuui ca josnic şi ficoas Pntu c acast ibtat nust cunoscut în nici o at guvna, fi a pubicanoi onahic, în Oanda sau Vnţia ai ut dcât înFanţa sau Spania, s idic în od natua întbaa:Cum se face că doar în Marea Bnie ne bucurăm de acestpriilegiu special?

Raţiuna c fac ca gi s n duiasc o asnaibtat pa s fi divat din foa ixt a guvniinoast, ca nu st nici p dantgu onahic, nic

 p dantgu pubican Dac nu înş, st oobsvaţi advat c, în ati d poitic, c douxt în guvna, ibtata şi scavia, s apopi dobici una d ata, şi c, p su c n îndpt dxt şi astc puţin onahi cu ibtata guv-naa dvin întotdauna ai ib; da, p d at pat,

Page 26: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 26/254

0 SURI POIC

dacă amestecăm puţină libetate cu monahia jugul deineîntotdeauna mai apăsăto şi mai insupotab. Întun egimabsolut cum este acela din Fanţa legile obiceiul şi eligiacontibuie iecae la a ace popoul mulţumit pe deplin cucondiţia sa monahul nu poate esimţi nici un el de vde aţă de supuşii săi şi pin umae este capabi să leecunoască o mae bertate de expesie şi acţiune Intoguenae pe deantegul epublicană pecum aceea dinOlanda unde nici un magistat nu e atât de putenc încâtsă suscite vda aţă de staea sa nu există nici un elde peicol în ai încedinţa mai putei disceţionae Deşidin aceste putei ezultă multe aantaje în păstaea păciişi oinii ciile ele poduc o eţinee consideabilă în ce pieşte acţiunile oamenilo şi ac ca iecae cetăţean piatsă doedească un mae espect aţă de egimul politic.Astel apae ca eident că cele două exteme ale monahieiabsoute şi ale epublicii se apopie una de alta în anumtecicumstanţe concete. Înprm caz, magistatul nu esimte nici o inidie aţă de popo în cel a doea o poul nu esimte nici una aţă de magistat. Lipsa aceastade inidie duce la o încedee ecipocă în ambele cazuişi poduce o specie de libetate în monahii şi un de puteeabitaă în epublici.

Pentu a justiica cealaltă pate a obseaţiei noasteaceea după cae în iecae egim cele două combinaţii suntcât se poate de îndepătate una de cealaltă şi că amestecuile de libetate şi de monahie ac jugul ie mai uşoie mai geu oi inoca o emacă a lui acit despe omaniîn timpul împăaţilo şi anume că ei nu puteau supota nicisla ia totală nici libetatea totală: N e totam servttemec totam bertatem pat posst*

"Ni o servue oală şi n o lberae fără margn Ta

Istorii, rad de Gh Ceauşesu dura Paideia, Buureş, 2002p 78 (N.t)

Page 27: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 27/254

DESPRE LBERTTE PRESE 3

U mare poet a tras şi a aplicat această maximă laporl eglez î escrierea ie a politicii şi gerliiei Elisabeta:

t t amer sn jug lAnglas nmptQu ne peut n servr n vvre en lbert �*

Henrae, li. ICoorm acestei remarce trebie să cosierăm regiml

ma i timpl împăraţilor ca pe amestec e des-oism şi e libertate î care preala espotisml iar re-l eglez ca pe amesec al aceloraşi elemete cares preomiă libertatea Coseciţele st coormebseaţiei preceete şi cele la care e ptem aştepa irtea acelor orme mixe de gerare ce coc la o

spicie şi la o gelozie reciproce Mlţi itre împă-ţii romai a ost cei mai groazici trai care a c rşie tura maă şi este eiet că czimea lor aost rooctă î special e nv şi e obsearea apli că marii oamei ai Romei sorta c gre omiaţiaei amiii care c pţi tim îaite le era iciecm

speroară Pe e altă parte îtrcât orma repblicaăde gerare prealează î Aglia eşi se găseşte aici şio mare proporţie e moarie ea este obligată petr

 propria sa perpetare să îtreţiă o nve cotiă aţăde magistraţi să le îlătre orice ptere iscreţioară şisă asigre iaţa şi aerile iecăia pri legi geerale şi ie-

 xibile Nici o acţie poate i socotită o crimă dacă legea a stabilito c claritate ca atare şi ici o crimă  poatei imptată cia decât acă se ace oaa legală î aţa jecătorilor săi ciar şi aceşti jecători trebie să iecoeăţei ai săi care st obligaţi e iteresl lor propri

"* "Şi -a făut pe englezul neblânzit să şi iubeasă jugulCare nu poate nii slav să fie şi nii să trăiasă liber ( )

Page 28: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 28/254

32 ESEUR POLCE

s vghz îporva azror ş voor şrorAsa s azl p ar s a f d ra ş poa har a fl d oraaî MaraBra p â ra îa sav ş ra a RoaAs prp xp ara ra a prs î asrga doo d a s prs î orar a gvrar Exs prpţa pra arrar s va p

 p frş da vo f ds d grj s î îpdvoa da ar f o od sp d a sa aarad a ap a a a rga Spr popor rbs f frv rz pr a a ab Cr arspaa d a rz as spr r s f foos pra prv aas aţ N s a f îas sop dâ raa prs pr ar îraga şîrg spr ş îrg g a a po f foosd para r îdâd p far s sar î aprara r rar aâa vr â para rpaa gvrr oasr poa s s porva aaoarh a va ava î od ara grj s ţ o

 prs r fd s pra p prpara sar s s ap oş raa îgd

a prs oa s df s s gsas rd porv a a rprz a d r ar îsos asfor x d gvrar.

Page 29: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 29/254

2 POLIICA POAE FI REDUSĂ

LA O ŞIINŢĂ

Unii autoi au pus poblema dac exist o dieenţsnţial înte omele de guvenae şi dac oicae dinteacestea nu poate deveni cumva bun sau ea în uncţiede cât d bine sau de u este administat

Dac am admite c toate guvenile sunt la el şi csingua dieenţ const în caacteul şi în conduita celocae guveneaz atunci majoitatea disputelo politice aînceta ia zelul pentu o constituţie în deavoaea alteianu a i altceva decât bigotism şi nebunie Îns deşi u suntun pitn al modaţiei nu m pot opi s nu condamnacest sentiment şi mia pea u s constat c aaceileomeneşti nu pot aspia la o mai mae stabiitat decât aceacae le este îngduit de dispoziţiile de moment şi e caac-teele uno oameni

Este adevat c aceia cae susţin c peecţiunea guve-

nii const în peecţiuna administaţiei pot cita multecazui din istoie în ca aceaşi guvenae în mâini dieite sa schimbat subit în cee dou exteme ale binelui şiale ului Compaaţi guvenaea ancez sub Henic alIIIlea cu cea condus de Henic al IVlea Opesiune ex- ploatae înşeltoie din patea conductoilo acţiune

a "Pentr fomele de gvenae s lsm pe nebn s se bat ea ma bn dnte ele este ea ae e el ma bne admns ( y on Man [Alexande Pope] atea a tea)

Page 30: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 30/254

34 SUR POLC

cospraţe trădare rebele lpsă de loaltate d parteaspşlor. Acesea compea caracterl mzerabl al prme peroade să atc câd prţl patrot ş erocare a rmat sa aşezat ferm pe tro gverarea poporltotl pare să se f schmbat complet pe baza dereţe detemperamet dtre ce do svera Eemple de acest felse pot găs emărate î stora veche ş moderă străăor aţoală

Trebe îsă să facem acm o dstcţe Orce gver-nare absoltă trebe să depdă î mare măsră de adm-nstrate ar acesta este l d marle coveete aleaceste forme de gvernare. Îsă îtro gverare repbl-caă ş lberă ar f o absrdtate evdetă dacă mecasmelede cotrol stablte de costtţe ar avea î realtate c

o etă s ar face ca teresl car s al oamelorră să f ie cela de a acţoa petr belepblc Iteţaş efectl real al acestor forme de gverare char acesteast atc câd ele st be îtemeate. Pe de altă parteele repreztă srsa ttror dezordlor ş a celor ma cm- plte crme atc câd fe prceperea fe cstea lpsesc

d costtţa lorForţa leglor ş a formelor de gverare dvdaeeste atât de mare ar ele depd atât de pţ de dspozţaş de temperamentl oamelor îcât ptem dedce dele eor cosecţe aproape la fel de geerale ş de sgreca orcare dtre cele frnzate de ştţele matematce

Costtţa romaă îcredţa îtreaga ptere legslatvă poporl fără să acorde vre drept de veto ob-llor sa cosllor. Această ptere elmtată era îvesttătr co colectv îtrl reprezetatv ată cosecnţa câd poporl pr îdestlare ş pr ccerra devet foarte meros ş sa răspâdt la mare dstaţă

de captală trbrle oraşl oma] deş cele ma pţrespectable a câştgat aproape fecare vot. Ele era pr

Page 31: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 31/254

POC POE REDUSĂ O ŞNĂ 35

rmare, cee mai crtate e cei care cta poparitate,era încrajate în enevia or e istribia genera ecereae i e mitee pe care e primea aproape e a iecarecaniat Aste, ee a evenit tot mai imorae, în timpce amps Martis sa transormat întro scen perpeta ezorinii si revotei Scavi înarmati a ost amestecati printre aceti eteni nemernici, ase  ncât întreaga gve nare sa prbit în anarhie, cea mai mare ericire a caremai ptea spera romanii iind pterea espotic a cezarior. Acestea snt eectee emocraiei r n corp reprezentativ.

O nobiime poate posea pterea egisativ întrunstat, în totaitatea sa ori paria, în o eri ierite Fiecare nobi eine pterea ca parte a întregi corp poitic,

ori întreg corp eine pterea ca iin compus in priînzestrate iecare c o ptere i o atoritate istincteAristocraia veneian este un exemp a primi e degvernare, cea poonez a cei ea oiea. În regim

 veneian, întreg corp a nobiimii eine toat pterea poitic, i nici n nobi n} are vreo atoritate pe care s

n o i primit e a întreg n gvernarea poonez, iecarenobi, în virttea atribiior sae, are o atoritate ereitaristinct aspra vasaior si, iar întreg co n are ecâtatoritatea pe care o primete e a convergena priorsae. Dieritee operaii i tenine ae acestor do speciie gvernare pot i reevate chiar priori O nobiime

 veneian este e preerat ceei pooneze, oricât de dieritear i dispoziiie i educaia oamenior în acest caz O obiime care pose pterea în comn va pstra pacea i ordinea atât în rânrie sae, cât i în cee ae spuior si, inici n membr a acesteia poate avea est autoritate pentru a controa ie i pentru n momet egie.

Nobiii îi vor pstra atoritatea aspra popori, însr s instituie o tiranie aprig, ori s abzeze împotriva

Page 32: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 32/254

36 ESEUR POCE

 popetăţ prvate, pentr că o asemenea gvenare trancă n pomovează nteesele ntegl corp, orct deavantajoasă ar f pent n Va exsta o dstncţe de rangnte noblme ş popor, nsă aceasta va f snga dstncţe n stat Inteaga noblme va foma n sngr cor, şntegl popor altl, fără acele anmoztăţ ş fede caea ds peste tot la nă ş dezolare Este şor să vedemdezavantajele noblm poloneze n aceste pvnţe

Se poate constt o gvenare lbeă astfel nct o sngă pesoană, fe ea doge, prnţ sa ege, să posede o mr pate a pte ş să fomeze o contrapondee la celelalte păţ ale legslatvl Acest magstatşef poate f ales oereditar ş, c toate că pma varantă ar ărea, la o pvespefcală, cea ma bnă, dpă o cercetare ma exactă vomdescope n ea ma mlte nconvenente dect n cea deadoa, care decg dn prncp eterne ş mable Oc

 paea tonl, ntrn asemenea regm, este o problemăce ţne de n nteres prea mare ş prea general pent a ndvza popol n facţn, fapt cae condce aproapenegreşt la războl cvl, ăl cel ma mae, la fecare noă

alegere rnţl ales trebe să fe orstrăin

ornativ

ml va f gnorant n ceea ce pveşte poporl pe caemează să l gverneze, ş va sspecta no spş ş se

 va ncede doar n stăn, cae n vo avea altă gjă dectsă se mbogăţească ct ma gabnc, att tmp ct favoaeaş atotatea stăpnl lor poate poteja Un natv va

adce nsă pe tron toate anmoztăţle ş pretenle sale pvate ş n va f văzt ncodată n noa sa staţe fărăa tez sentmentl de nvde al celo cae l consdeama nante egall lo Asta fără să ma menţonăm că ocooană este o recompensă pea mae pent a f ncednţată doa e mert, ceea ce va face ca ntotdeana cand

daţ să ntebnţeze foţa, ban sa ntrga, pentr aş pocura votrl electolo Astfel, o asemenea alegere

Page 33: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 33/254

POLC PO RUSĂ L O ŞIINĂ 37

a f faorală n prnţ ma mertos decât dacă statlar aza doar pe sccesnea eredtară în selectarea sel

Prin urmare putem stabili o axiomă universa în poliiă Un prinţ ereditar o nobilime fără vasali şi un poporare votează prin reprezentanţii lor form! ază cea mai ună monarhie aristoaţie şi demoaţie Insă, pentr aoed ma pe depln că poltca admte adeărur genee, care n arază o dată c dspozţle sa edcaţa s-lor sa seranl, n f ră să notăm alte prcple aceste tţe, care par ele să merte această carac-zare

Se poate osea c rnţă că, de gerărle lere fost de oce cele ma fercte pentr ce care le împăresc ertatea, ele snt cele ma ătoare ma opreseetr proncle or Această oseraţe, cred, poate f ·sderată o maxmă de acea gen c acelea despre care ort până acm Atnc când n monarh î extndeertorl prntro ccerre, el înaţă foarte repede să îconsdere no sp exact ca pe ce ech, pentru că, în

eatate, e reprezntă pentr el acela lcr, c excepţ mc nmăr de preten de faorţ pe care î cnoateersonal Prn rmare, el n face c o dstncţe între eî raprt c legle sale generale, , în acela tmp, este atentsă preă toate actele individuale de opresne atât împotra nora, cât a celorlalţ Însă n stat ler operează

mod necesar

mare dstncţe, tree îtotdeanasă procedeze astfel, până ce oamen înaţă să eascăaproapele ca pe e în Ccertor, ntro asemenea ger-are, snt c toţ legslator, or contna c sgranţăsă manpleze staţa, prn restrcţ aplcate comerţl prn taxe, aa încât s oţnă aantae, plce sa pr

 ate, dn ccerrle lor ntro replcă, gernator pro ncal a, de asemeea, ma mlte anse să scape c prada

Page 34: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 34/254

38 SURI POIC

lor, ie pri i, ie pri irig, ir cocetţeii lor, cre v cu propriul s se îbogţete pri euire provinciilor cre îi su supuse, vor i i îcliţi s olerezeseee buzuri As r s i eţio c schibre recve guvertorilor este o precuţie ecesrîru s liber; cee ce îi oblig pe ceti irni teporri s ie i expeiivi i i lcoi, peru cuulsuicie vere îie e ce loc peru succesorii lor.

Cu cât cruzie u tirizt roii lue î vreerepublicii lor ! Ese evr c veu legi pentru prevenioprire e ctre gisrţii provicili, îs Cicero eiorez c roii u r i putut s ţi se ibie e ieresul proviciilor ecât pri bolire cestorlegi Î ces cz, spue el, gisrţii otri, vâ [ori

cu] o iuite ol, u r i eui ecât petru isisce lcoi, î vree ce î preze ei rebuie s o sisc i pe cee uecorilor lor, i tuuror rilor brbţi e l Ro e cror proecţie u nevoie Cie r

 pute cii espre cruziile i buzurile lui Verres r sie îgrozi i uii ? Şi cie u este cupris e iigre

lâ c, up ce Cicero i epuiz îporiv cesuicriil oe ulgerele elocveţei sle, reui s obţicore lui l peeps xi prevzut e legi,ces irn cru tri liniit pâ l âci btrâeţi, îopuleţ i coor, i, up reizeci e i, ost proscrise Mr Atoiu, tori verii sle exorbie, oe

î cre el s prbuit o cu Cicero îsui i cu cei i virtuoi brbţi i Roei ? Dup izolvre republicii,ugul ro supr proviciilor evei i uor e su port, cu e iorez cit; i pue observc ulţi ire cei i ri îprţi, Doiţi, e pil,

b Ann ib i p 2c Suet în Vita Domit

Page 35: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 35/254

POC POE I REUSĂ O ŞIINĂ 39

fs aeţi să pevă ice opimae î pvci În pul lu beiu Galia ea cnsieaă ma bgaă ecâ la îsă e puem spune că ea lungul înegi pei- a mae mane mpeul u a săăc i ici u eppua în veua ie pviciile sale ei vaoa-r scplia sa mliaă au s înun eci cniuu suea aa caagieil asupa sael aicane au subae au mes pâă acl încâ aa cum e la Poibu acea u sau mulţumi să peinăae in îeg pusu pămâulu ceea ce ea în o ae povaă c iau copei cu mule ale e Dacă r e la mpule anice la cele mene vm veea ;\ să bseaţie ămâe vaabilă Pvcile ma- asolue sun îeauna mai be aae ecâ

t · lc sael bee mpaai Pas conquis i Faţau a vă ve cvinge e aces aevă ei cel iJ r m ă ga f ppula în buă măsuă cu amev ţ Agia psea mule epu i pivegii cae a r epă î m aual la un aamen mai buâ ela esia uei pvic cucee sica ese

eplu evie al acesui enesă bseaţie î Macavei pvae la cucei-' leau cel Mae cae ce că poae i cnsie L p uu n acele aevăui police eee pe cae' ' pul ic acceee isiei u le p scimba Pae

o i:'?egium rsmnd librtti t mpus si ipsi ornts qmuw I qum imbis urbn plbs nihil vlidum in xrci

t ! uod xtum cogirnt Tat Ann e oaza  . , : nă de aş reâştga ertatea daă se gândes ât de . . t c c a ar e ât de utern ât de nevonă a răzo e l e Roma ş m n e nm de vaoare n armatee noastred ; n nroa vez Tat Anl trad de h uu

mantas Buureşt 995 60 nt]· 1 . b a 2

Page 36: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 36/254

40 SURI POLIC

 părea ciat spne acel ilozo politic că asemenea cceririrapie precm cele ale li Alexanr a ptt i stăpâniteîn pace e sccesorii săi şi că perşii în timpl agitaţiilorşi războili civil intre greci n a ăcut nici cel maimic eort pent aşi reobâni vechea lor vernare ine- penentă Pentr a ne lămri c privire la caza acesteiîntâmplări remarcabile trebie să veem că n monarh poate să îşi gverneze spşii în oă elri dierite l poate ie să rmeze maximele principilor orientali şi săşiextină atoritatea atât de mlt încât să n mai lase loc

 pentr nici o distincţie e rang între spşii săi alta decâtaceea care o stabileşte el însşi şi nici n avantaj atoratnaşterii nici n el e onori sa posesini ereditare în-trn cvânt nici n el e atoritate în aţa poporliecât aceea care este atorizată e el Sa poate să îşi exercite pterea întro manieră mai blână precm prinţiinoştri eropeni îngăin şi alte srse ale onoarei ecâtbna sa ispoziţie şi bnăvoinţa sa naşterea titlrile posesinile valoarea integritatea cnoaşterea ori marişi glorioase realizări n prima specie e regim pă o

ccerire este imposibil să se mai sctre vreoată jgle vreme ce nimeni in rânrile poporli n poseăsicient creit personal şi atoritate încât să înceapă oasemenea întreprinere în vreme ce în celălalt [regim]cea mai mică iicltate ori iscorie printre cceritori

 va încraja pe nvinşi ă ia in no armele avân lieri

gata să îi cheme şi să îi condcă în orice tentativă.f m admis prespoziţia i Mahiaei ă ehii persani n

aea nobime deşi există motie să sspetăm  sere orennare pre să fi fost mai bine famiiarizat atorii romani deât ei rei sa înşeat în aeasă priină Cei mai ehi dintre persaniae ăror maniere snt desrisede ătre Xenofon era n popor 

iber şi aea o asă nobiiară obiii or îşi păstra titrie hiar şi dpă e onderea or se shimba a rmare a eririi nor noi

Page 37: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 37/254

POIIC POE EDUSĂ O NĂ 4

Acesta este raţonamentul lu Machavell care paresold ş concludent deş aş dort ca el să nu amestecatfalsul cu adevărul armând că monarhle guvernate înmanera orentală deş ma uşor de păstrat o dată învnsesunt cel ma greu de învns de vreme ce ele nu conţn ncun supus puternc a căru nemulţumre ş dsdenţă să

 poată aclta încercărle unu namc De apt o asemenea

ertor rn î menoneză în tmu u Dru D d Alx

b Ir vorbe de emene dere eronee te onduere nd ome de me bună Trn re ot eneruMede în mu u Xee rovene dn r hemenzor Herodb v 2 rhe re dre�ont tăere nuu dremunee to rovene dn ee me d, 1 1 7. Mebzu ot unu dntre e te erni eminen re u onrt îmotriv Mor Fu ău Zor er e mre în omndă ub Dru

ăr - redt Bbonu Neou ău Mebzu omndt rmt re ot înrntă Mrton Străneotu ău Zor  ot zont e dn Per Herod b ; Tud b Roere omndt o rmtă în Et ub rxee dende rnduău dn un dntre e te onrtor Dod S b xv eu în Xenoon Hist Grac, b v dornd ă ună e ăători tuu ău reee Co ii u Srdte un nob enre dezerte în tbăr întrebt m înt e Cot e e deme ete ee u Strdte Cot răun ă er un dnreee m renumte m dn Per Cnd u reu - ot oert de ătre Cerh uverntte zee m de re et reuztmotvnd ă ete de un rn neror ă e m mu dntre ern nob nu vor et ă e ondu de e d D d b

Unee dntre me re dende dn e te ern muomeni -u men�nut de- unu tuuror ueoror u exndru trdte dn tmu u ntoh une Pobu dende  rndu u dn un dntre ete m b v 3 !rtbzuer ondert otrvt u rn unu dntre e m în în rnern b Ş nd exnd u e întro nură zăător 80 de ătn de ă u eme erne nten u ră 

ot ee de tb nte între medonen ee m de emă m erne d, b v Dodor dn S pune dere ete 

Page 38: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 38/254

2 UR OLCE

guverare traă aoreşte urajul oamelor ş fae dfere faă e soarta suveraulu Ma mult, vom desoper pe aza experee ă pâă ş autortatea temporară 

ş delegată a geerallor ş mastralor, fd totdea-ua, tro asemeea guverare, la fel de asolută sfera sa a ş aeea a prulu, este apală, u arar oşu u o supuere oară, să produă ele ma peruloase ş fatale revolu Astfel ât, toate prvele, o guver-are lâdă este preferală, deoaree ea furzează ea ma mare sguraă atât suveraulu, ât ş supusulu

Pr urmare, legslator u treue să lase guverarea vtoare a statulu voa tâmplăr, treue să asgure u sstem de leg are să reglemeteze admstrarea afaerlor ple pâă la postertatea ea ma depărtată Efe

te vor orespude totdeaua auzelor, ar reglemetărle elepte sut, ore repulă, ea ma valoroasă moşte-re are poate f trasmsă epolor vtoar ele ma mărute ur or sttu pule, formele ş metodele stalte petru desfşurarea treurlor sut o modaltate efetă pr are este lmtată depravarea aturală a oame-

lor De e ar f la fe ş trerle pule ? Putem oare să atrm statatea ş eepuea regmulu veea,tro peroadă atât de lugă, altu fapt deât forme sale de guverare ? Ş u este oare uşor să arătăm ătre aele defete ale osttue orgare, are au produs guverărle 

r m nob dn rs b xv Gvrn Prs r dsot onds n mt rvn n mnr rsrtn dr n ds ns xtrr ntrg nobm mstr ttror rngror ordnor I strt r r dosb rn n rn fm or ndndnt d fn oz r v Mdonn - mnnt tât d or domn sror dn t z or d rgst n srir storor D trb

s rnotm ronmnt Mhv st n sn or s z rznt st ndon

Page 39: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 39/254

POITIC PO RDUSĂ O ŞTNŢĂ 4

ltose e l Aten o s în ele n r rn estor o fose repl Ş tt e pn este lr letr spozile e persoelor prtlre înt o prte ele rep potefi vernt înelepne r lt prost e tre eoen or tort erenei prnplor nsttlore re este pr snt rjte Istor ne rt est fost e fpt zl l Geno v In vree e sttl er întoten nt e trre tlt ezorne nf Gheorhe în re er nrent o prte onserl popoli fost ons îneln e re ntertte înelepne

pole rterzte e n sprit pl re n snttoten ele enente n pntl e veere

rt prvte Lele ne pot e l orne ere verne r t n nerele oerer pre pn oene reptte în teperentenlor Ce lstr ero store ronnsert n pnt e veere polt este ee ntre

g Essmpio ramtraro da Filo soi itat lo imagiat e dut Rpublich mai o troat o dr dtro ad u md s imo crchio ra mdsimi citta dii la librt a t iraid la it a iil corotta giust it la licza ; prch quo ordi solo mat i qul tt pia di co st umi atichi rabili E s gli auis s ch col tmpo i ogi modo au qu Sa Grgio tutta qul tt ocupa s s sarrbb qua ua Rpublica piu

dal ta mmorabil Dl Hist Florti ib viii " ee adevăra n fap rar i pe are fizfii n a nâni n niina din nmeraee repbii pe are ea nipi a ea văz ăi nre zidrie aeiai ra nre aeiai eăeni exiă a n  iberaea i irania viaa iviizaă i ea rpă drepaea idia bni pa i nmai aeaă iniie a ănii San Girifae a ra ăi păreze mravrie vehi i venerabie vezi

Mahiavei Istoriil ort i rad de Nina Fan Ed Şiinifiă rei 1 968, p 535 (t)]

Page 40: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 40/254

44 SU R POTC

îceptl prili şi sfrşitl celi di ră război picbalaa potrivită ditre obilie şi popor fiid fixată delptele tribilor efiid îcă pierdtă î îtregie priîtiderea cceririlor Şi totşi î aceste vreri practicaoribilă a otrăvirii era att de coă îct la oetdat pretor a ordoat exectarea petr acest delict a peste trei ii de persoae îtro provicie a Italiei dpăcare a cotiat să priească deri pe această teăExista exepl siilar dacă ai ră î perioadaai veche a repblicii Aşa de depravai era î viaa lor

 privată oaeii ale căror istorii le adiră atta N ăîdoiesc că era ai virtoşi î tipl celor doă tri- virate cd îsi sfsia î bcăti patria coă si cdrăspdea ăcel i dezolare p faa pătli şi asta

doar petr aşi alege tiraiiAve deci sficiete otive să ssie c tărie îfiecare stat liber acele fore şi istitii pri care este asig-rată libertatea pri care este cosct biele pblic şi pricare avariia şi abiiile persoaelor private st restrseşi pedepsite Niic este ai oorabil petr atra

aă dect să o vede ssceptibilă de o pasie att deobilă şi iic poate idica ai precis josicia civadect să1 vede lipsit de ea o care se ibeşte ai

 pe sie fără să ia seaa la prieteie şi la valoare erităcele ai severe reproşri iar o care este ssceptibildoar de prieteie lipsit fiid de spirit pblic sa grijă faţă

h T Livii ib XL, ap 43 d., ib viii ap 18i L Aigl contr lAigl oains contr oainsCobat ans s ulnt pour l cho ix d tyrans

Coneie["Când se băteau păini ona păini omanii 1 u gnd 

aeagă ud tian din toi tianii tad de ue Covai n Coneie Tatru, Editua Unives Buueşti 933 p 153 (nt )]

Page 41: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 41/254

POC PO RDUSĂ O ŞNĂ 45

de countate, este defcent în cea a substanţală partea vrtuţ

Acesta este însă un subect asupra cărua nu a trebue să nsstă acu De abele pă exstă destu zeoşcare, atât prn pasunle partzanor lor, cât ş sub pretextulbnelu publc, urăresc nteresele ş scopure facţunlor In ce ă prveşte, a să fu întotdeauna a dspussă proovez oderaţa decât zelu, deş probabl că ceaa sgură cale de a produce oderaţa în sânul fecăru

 partd ar f aceea de a ne spor zelul pentru bnele publcSă încercă, prn urare, să extrage dn această doctrnă o lecţe de oderaţe cu prvre la partdele în careeste dvzată în prezent ţara noastră, ş, în acelaş tp,să nu lăsă această oderaţe să ne slăbească eforturleş pasunea cu care fecare ndvd este dator să urărească bnee ţăr lu

Acea care atacă sau apară un nstru întro aseeneaguvernare cu este a noastră, unde este persă cea aare lbertate, îpng întotdeauna lucrle spre extree,ş î exagerează ertul sau lpsa de ert faţă de publc

nac să vor pune cu sguranţă pe seaa sa cele aar enortăţ, atât în afacerle nterne, cât ş în celeexterne, ş nu exstă o tcăoşe sau cră de care, dupăe, el să nu fe capabl Războae nutle, tratate scandaloase, jefurea tezaurulu publc, taxe opresve, proastăadnstrare de orce fel, toate acestea î sunt reproşate

Pentru a agrava acuzaţle, se spune că conduta lu coptăîş va extnde ş asupra postertăţ nuenţa nefastă, subnând cea a bună consttuţe dn ue ş ntroducânddezordnea în ace înţelept sste de eg, nsttuţ şobceur pe baza cărora străoş noştr au fost guvernaţcu succes atâtea secole Nu nua că el e în sne un rău

nst, dar a elnat ş orce foră de protecţe îpotrva nştror în vtor

Page 42: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 42/254

46 UR OLTCE

Pe de pe pz suu fc c eogeeau s fe l îe uzo ce se duc s î ceebez tude îeepos ş ode pe ce dovedo î oe spcee dse se Ooaş eesu u pe î f s cedu pubc asgu cs pesecua u î fâu fcuespâe eu uuo aceso becuvâ eseod do sulu Î ceş p el îş îcoo-

ez oe ceee ez p gja egos f dece bu cosue d ue pe ce o cosev îoe speee se ş o se îeg peu feceş sgu cee îdepae pose

Auc câd cese cuz ş ces elogu su duse cuoş pzo d fee pd u e de e

c ee eez o ge exod de bee ş geeez oz voee î sâul u s pce s covg pe ceş zeloş eb de pdc exs o codce evde â î cpeee de cuzecâ ş î eogee ş c de cee ese posb c bees fe â de cegoce Dc cosu os f î

dev acea nobilă ţesătură mândria arii Britaniiinvid vecinilor noşt eată de munca ator secole rarată cu cheltu atâtor milioane si întărită cu o asemeneavărsare de sângek  dc cosuta oas ch ecese ude tuc e u a f pes veod ca u su u ş sb s guveeze ufo vee de douzec

de codle î ce su opus oe gee uce şu exec ce a ae bee b ş codeuu î pe ş î peue o fevee ce

 popo Dc su a â de u ş sb cu se pde uc cosu ebu s fe geş î pc pe sle oge ş uc e u poe f uz î od

k Dis srt at ion on part is isoaea 1 0 [Bongboke

Page 43: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 43/254

OLCA OAE FI REUSĂ LA O ŞNŢ 47

onsevent e sbne ele bne onsttţ nle O onsttţe este bn o în s în e nzez n ee îpotv ele nst onsttţ btn tn ân este în o s e bn ş ebltt e o evenente ebe peRevolţ ş Ue pe ton p e vehe nost le egl ost st est onsttţe epete e seene vntje nu oe n n ee snte ân întoţ o nst e o sbnez s e ne oe oz so îo lt bn

Aş olos eleş gente pent oe zell elo e îl p pe nst Este oare constituţ noastrăaşa de bună? Atn o shbe e nst n pote n evenent tât e îngozto e vee e este esenţl

 pent o seene onsttţe în ee nstet sse ees tât pe sne e oe vole ât ş s pevntote enottle în nste s Este constitut noas-tră foae proa;tă? Atn o nve ş o te ş e extone pve l shbe snt eplste ş n teb s îngoţ în est z et bbtl

e stonse o eee e l boel tebe s vegheze pent peven neltţle Aele pbleînto seene onsttţe tebe în o nees s l tlb neent e ne snt te zellpatrioţilor în est z este lt pţn nees eâtbe ş spneelozolor. Vtte ş bnele ntenţ

le l Cto ş Bts snt ote lble îns l e sevt zell lo L n ltev eât l gb peotl gven one ş l e onvlsle ş gonle ot volente s eose

tbe s se e veu s spn teble pble n et n n el e gj ş tenţe D

oen oeţ ş onsevenţ petenţlelo pte se s el puţn exnte Ptl

Page 44: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 44/254

48 ESEUR POLTICE

Ţ* a putea une e fapt nttua nat eşexelent ate pân la un anut punt ş patantae ş pn ue a ntul e u atunete ptvt ne pune lu u un zel moderat. Pe ealt pate Patulu Cu a putea e pet p-nn e la upza ntl ete bun apee u oarecare zel antaa a Tt e aş vea a f nvnaen nu e înfunte a ş u a luptapro aris etfocis, tanfân nttuţe bun întuna ea pn vlena paunl l

Nu a luat în neae n penal în aeatntve În ea a bun nttue plt unefeae ete ntlat e ele a evee le ete uş epe ntenle bune au ele ale unu ntu ş

 ue a el et fe ubt au uât In aeeneaetun unt e ptan pentu publ ş faa aea ae îş înea neul aupa l fe pe eptupeta fe e eavn fe e lnuşeal

" Court-Party Prtd Cr CountParty PrtdŢăr et terme deemeză ee doă bor ote

oe re e nft rm jmătte eo XVIII e g Prm ete rtd re ără ntereee r rege e eor o tor et de regă mr omerr e de- doe ete o tereeor Cr m rot tereeor grre Dtn et e re re ete eedtre w tory Prtd Ţăr de ete m rd vot bertăor ore e re e vede mete de ote Cor o

ne romoveză mte rve n dr oetor fvorb mor roretr rr ot merntm N t )

Page 45: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 45/254

3DSPR PRIML PRINCIPII

AL GVRNĂRII

Nimic nu apae mai supinzăto, pentu aceia cae conderă teburile omeneşti înto manieă ilozoică, decâtşuinţa cu care cei muţi sunt guvenaţi de cei puţini şieemnarea cu cae oamenii îşi subodonează sentimen

ele şi pasiunile celor ale conucătorilo o Când ccetăm rin ce mijoace se înăptuieşte această minune, vom vedeac, în vreme ce FO este întotdeauna de patea celoguvenaţi, cei crguveneaă nu sunt susţinuţi decât deopinie Rezultă de ici că guvernarea este întemeiată doa

 e opinie, ia această maximă este vaabiă şi pentu cee

ai despotice şi militare egimuri, ca şi pentru cele mailibere şi mai populae Sutanul giptuui sau împăatuRomei îşi pot conduce subiecţii neputincioşi ca pe nişte vite, împotiva sentimenteo şi încinaţiio lo, însă eitrebuie să îşi conducă ce puţin mamelui sau gărzile retoriene ca pe nişte oameni, pe baza opiniei o

Opinia este de două eri opinie asupa IRSULUI şi opinie asupa RPULUI Pin opinie asupainteresuli eu înţeeg mai cu seamă simţul avantajuuigeneal care este adus de o guvenare, mpeună convingeea că resectiva guvenae este la e de avantajoasăca oicae alta ce poate i stabiită cu uşuinţă Când o asemenea opinie pevalează în ândul majoităţii cetăţeniounui stat sau pinte cei care deţin oţa, ea coneră omae secuitate oricăei guvenăi

Page 46: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 46/254

50 ESEURI POLTICE

Drepul ese e ouă flur rep la PUTERE ş repe PROPRETTE C e răspn ese prmul fel opna omenr poae f îneles obsen aaşamenul pe careoae naunle îl au penru vechea lor formă e guvernareş penru acele nume care au fos consacrae e Anchae Anchaea mplcă mereu mpresa e usee, ş,orcâ e eavanaoase senmene înrene cu prvrea speca umană, ea a fos exrem e generoasă cu sn

gele ş averle în apărarea use publce Înraevăr, sarspune că, cel pun la prma veere, ncăer nu apare o con-race ma mare în mnea omenească ec în aceasăchesune Cn oamen aconeaă c o facune e suncapabl, fără şne sau remşcăr, să negle

'e oae obl-

gale onoare ş morală, penru aş apăra parul;

ş ouş, aunc cân o facune se formeaă în urul unechesun e rep sau e prncpu, nu se ma găseşe nco ală ocae în care oamen să nu ea ovaă e o mamare perseverenă ş e un sm ma hoăr al repăş echă Aceeaş spoe socală a omenr ese cauaacesor aparene conracor

Ese sufcen e cunoscu că opna cu prvre la repule propreae ese mporană în oae omenle guver-năr n auor mporan a făcu n propreae emeulorcăre guvernă, ş maoraea scrorlor noşr polc par înclna să îl urmee în aceasă prvnă Aa înseamnăsă ucem lucrurle prea epare; însă rebue să amem

că opna cu prvre la repul e propreae are o marenfluenă asupra acesu subec.Pe acese re opn a inereului ublic a dreului

l uere ş a dreului de roriee - sun înemeaeoae guvernărle, ca ş auoraea celor pun aupra celormul. Exsă, e aevăra, ş ale prncp (precum inereul

roriu ric ş ecţiune) care conrbue la fora acesora ş care eermnă, lmeaă sau schmbă felul în care

Page 47: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 47/254

SPR PRIM PRINCIPI I GVRNĂRII 5

peeaă. nsă putem să susţinem că aceste ate pin nu pt avea sgue nici o iuenţă, ci pesupun inu- anteioaă a opiniio menţinate mai sus. De aceea, snt consideate dept pincipii secundae, şi nu oigi ae guvenăii

ată de ce ucie stau aste. Mi înâi cât piveşteereulpropriu, pin cae nţeeg aşteptaea uno bene- anume, distcte de potecţia geneaă pe cae o pim patea guvenăii, este evident că autoitatea magisui tebuie să ie mai întâi stabtă, sau ce puţin doită,t ca această aşteptae să se poducă. nticipaea unuiiciu poate să îi spească autoitatea în apot cu anute pesoane, însă e nu poate să îi dea naştee, pentuic Oamenii aşteptă mod natua avoi de a pie- şi cunoscuţii o, şi de aceea speanţee unui numănsideabi de oameni dintun stat nu sa concentaidată asupa unui gup anume de oameni dacă aceştia a avea nici un at dept a magistatuă şi nu a avea oenţă sepaată asupa opino omeii. ceeaşi obse-ţe poate i extinsă asupa ceoate duă pincipii aeicii

şifecţiunii

imeni nu a mai avea un mtiv să seeamă de uia unui tian dacă acesta nu a avea asupaaţi nici o autoitate decât ica, pent că tianu,at ca om ioat, nu ae decât o oţă copoaă oateică în apot cu toţi ceiaţi, şi oice ată putee a maiseda a tebui să ie întemeiată i pe opinia noastă,

i pe opinia pesupusă a ceoaţi. Şi cu toate că fecţiune  pentu înţeepciunea şi vitutea unui uvern megeate depate şi ae o mae inuenţă, acestea tebuie sădobândească mai întâi o dimensiune pubică, pentu căe stima pubică nu  va sevi a mae ucu, ia vituteasa nu va avea nici o inuenţă dincoo de o seă imitată

O guvenae poate să subiste veme îndeungată chiadacă baanţa puteii şi baanţa popietăţii nu cincid

Page 48: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 48/254

52 SU POTC

Aces se îâl les colo de o cls s o cegore de cee doâd o re re d roreeîs dor cose orgre gverr e deeş o re d ere S ce reex îş v s dvdd ce cegore o ore î fcerle lce ? Coe s î geerl ş de veche lor gverree e şe c lcl s rvesc fvorl oseee zrre Is colo de cos orgr

 ere rcre l ere deş l e ce-gor de oe cre osed o re re d roreeese şor er e sş lrgesc re ore ş sfc î ş fel îcâ l er s coresd c cee rore Aces s îâl î czl Cere Coelor î Agl

Ce l or cre r desre gverrerc ress c de vree ce Cer ferorrerez e oe de râd d Mre Bre gre-e s î l ese roorol� c roree şc ere celor e cre î rerez Is ces rc ree rv c sol devr Deş exs oe

cre s s se şeze l de Cer Coelor decâ de orcre l elee l cose ercese Cere fd leş de e c rereze lor şc grde ler lor se îâl eor c cesCer chr ş câd ese î ooze c Coro s fe r de oor ş c e oserv c rvre

l Cer tory Coelor î l doe regelWll Dc er r f oblg s resc src- c î cz delor oldez c ces f rsch dele rolee; ş dc seee r erş og c s cele le ror oelor de râdd Agl r f rce î l r f gre de g

c r e Coro s fleeze ce lede oe or s rezse dezechlrl rore Ese

Page 49: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 49/254

DSPR PRML PRNCP AL GVRNĂR 53

rt, Coro r o r fuţ supr corpuuct Mr Brt î gr ror ru, îs c cst uţ, cr cu st xrcttr o dt şpt , r f foost î trgr popou fcr ot, tuc sr ros rp, ş c u f tt, popurtt su tur u r put s o sus- Tru, pr urr, s fu d prr c o odfcr cst prţ r produc o odcr tot î rgiustru potc rducâdu1 î curâd pur ş spu opuc, pot chr o rpuc doc co.ş poporu, ut îpru c u cop prcu trur, r f dstu d potrt pt gurr, tuc dsprst î utţ c st suscpt rţ ş ord forţ curtor ş ror popur r fîn r sur dspt, r trsu puc r put fot cu orcr to ş costţ Nu st îscsr s rţo dprt prtor o for drr cr u d s cr put f rodt s ftt î Mr Brt ş cr pr s u f scopu cu dtr prtd ostr Aşr, s prc ş sutţ p cât pos ch ostr for grr fr s îcur o psu ptru s outţrcuos

Page 50: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 50/254

4DESPRE ORIGINE GERNĂRII

Omul, ca iinţă născută n societate, ete obligat săşimenţină elaţiile sociale datoită necesităţii, nclinaţiilo sale natuale şi obişnuinţei. ceeaşi ceatuă, după ce

 pogesează, se angajează să omeze o societate politică

 pentu a putea administa justiţia, ăă de cae nu poateeista pace nte oameni, nici siguanţă şi ci elaţii sociale.Din acest motiv, tebuie să pivim maele apaat al guve-năii noaste ca având, la uma umei, ca singu obiect sauscop distibuiea deptăţii sau, cu alte cuvinte, apăaeacelo doispezece judecătoi. Regii şi palamentele, lotele

şi amatele, uncţionaii cuţii şi agenţii iscali, ambasa-doii, miniştii şi consilieii, toate sunt subodonate pinnatua lo acestei păţi a adnistăii [tebuilo publice.Chia şi cleul, n măsua n cae datoia sa este de a po-mova moalitatea, poate i consideat pe dept, n ceea ce piveşte acţiunile sale n aceast lume, ca neavând alt scopal instituţiei sale.oţi oamenii nţeleg necesitatea deptăţii pent a men-ţine pacea şi odinea, şi toţi nţeleg că pacea şi odinea suntnecesae menţineii societăţii În ciuda acestei necesităţi

 putenice şi evidente, cât de slabă şi pevesă este totuşinatua noastă ! Este imposibil ca oamenii să ţină caleadeptăţii cu bunăcedinţă şi ă ezitae. icumstanţeetaodinae pot inteeni atunci când cineva descopeămai degabă că inteesele sale sunt pomovate mai bine

Page 51: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 51/254

D GN GNĂ

prin fraudă şi jaf, decât că ele pot fi afectate de răul pe carenedreptatea înfăpită de el îl face societăii e te oiacel o este deturnat de la arile şi iporantele sle inte-rese de tentaiile prezentlui, adesea foarte friole Aceastămare slăbiciune nu are reediu în nara oenească

Prin urare, oameni trebuie să adcă n paai la ceeace nu pot indeca Ei trebuie să aleaă nele pesoe,numite aistrai, a căror sarcină specifică este să indicemăsurile dreptăii, pedepsirea răfăcătorilor, coectareaurărilor fadelor şi iolenei şi obliaea oaenilor,oricât de puin doitori sar aăta aceştia, la consultareantereselor lor reale şi peranente Întn cânt, OBE-DIE este o datorie nouă, care trebie inentată pent o sprijini pe aceea a DTĂŢII iar raportrile de echi-tate trebuie să fie coroborate cu acelea de fidelitate

Dacă priim însă lucrurile întro anieră abstractă,ar putea crede că nimic nu se câştiă prin această alianăi datoria artificială a obedienei este la fel de pin folosi-tore pentru intea oenească pe cât este datoria prii-tiă şi naturală a dreptăii Interesele particulare şi tentaiile

prezente pot să le înlăture şi pe na, şi pe cealaltă. Ele snta fel de epuse aceloraşi inconeniente, iar oul care estenclinat să fie un ecin ră a fi conds de aceleaşi otie,ine sau ră înelese, să fie un cetăean şi un sups răAsta fără să ai enionă că aistratl însşi poatef adesea nelijent, interesat sa nedrept

Totşi, eperiena ne doedeşte că eistă o are dife-renă între aceste cazuri Ştim că odinea în societate estemult ai bine enintă prin ijlociea ernării, iardatoria noastră către maistrat este ai bine respectatăpe baza prcipiilor naturii oeneşti decât datoia faă deconcetăenii noştri. Pasiunea pent doinare este atât de

uternică în sufletl oenesc, încât uli n nai căe supun uernării, dar chiar îndură în nele ei] orice

Page 52: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 52/254

56 LC 

greutăţi pericole şi griji. Oamenii o dată ajunşi întro aemenea poziţie deşi unt adeea duşi pe căi greşite de diferite paiuni decoperă de obicei un intere marcat înadminitrarea imparţială a dreptăţii Peroanele care ajungprima dată în aceată poziţie în urma conimţământuluitacit au epre alpoporului trebuie ă fie înzetrate cucalităţi peronale uperioare : forţă integritate au pru-denţă. Acetea ucită repect şi încredere iar după ceguernarea a fot tabită conideraţiile priitoare la naştere rang şi poziţie ocială au o foarte mare inuenţă upraoamenilor şi aigură repectarea decretelor magitratuluiPrinţul au lidel reacţionează împotria oricărei dezordini care tulbură ocietatea El îşi cheamă toţi partizaniişi pe toţi oamenii de bine pentru a o înlătura şi pentru a

redrea ituaţia şi ete acultat de toţi El dobândeşte încurând puterea de a răplăti acete ericii şi pe fondulprogreului ocietăţii el tabileşte funcţii ubordonate şiadeea chiar o forţă militară ce decoperă un intere imediat şi izibil în ai uţine autoritatea Obişnuinţa conolidează în curtă reme ceea ce alte principii ale naturii

omeneşti au întemeiat întro manieră încă imperfectă iaroamenii o dată obişnuiţi cu obedienţa nu e mai gândecă e abată de la acet dm pe care au mer ei şi trămoşiilor şi pe care atâtea motie preante şi eidente îi obligăă îl tină

ă cu toate că acet progre al treburilor omeneşti

pare cert şi ineitabil şi cu toate că uţinerea pe care fide-litatea o aduce jutiţiei ete întemeiată pe principii eidenteale naturii omeneşti nu ne putem aştepta ca oamenii ă ledecopere imediat au ă le anticipeze felul în care aceteaoperează Începuturile guernării unt mai întâmplătoareşi mai imperfecte Probabil că prima data când un om a

dobândit un acendent aupra mulţimilor a fot în timpulrăzboiului când uperioritatea curajului şi geului deine

Page 53: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 53/254

GNA GNĂ 5 7

evidentă, când unanimitatea şi armonia sunt necesare şicând efectele rele ale dezordinii se fac simţite mai profundDurata lungă a acestei stări, comună între triburile sălbatice, ia obişnuit pe oameni cu supunerea, iar dacă şefuloseda la fel de multă echitate pe câtă prudenţă şi eroism,el putea deveni, chiar pe timp de pace, arbitrul tuturordiferenţelor şi putea săşi stabilească treptat autoritatea,printrun amestec de forţă şi de consimţământ Beneficiulresimţit de pe urma inluenţei sale la făcut să fie preţuitde către popor, cel puţin de aceia care aveau nclinaţii buneşi pacifiste Dacă fiul său avea aceleaşi calităţi, atunci gver-narea progresa mai rapid către maturitate şi perfecţiune,însă ea rămânea în aceeaşi stare de subdezvoltare, pânăce un nou progres stabea un vet pent magistrat, perţândui să poată distribui recompense celor care erau instru-mentele administraţiei sale şi pedepse celor refractari şineascultători. Înainte de această perioadă, fiecare eercitarea puterii sae trebuie să fi fost un act particular, întemeiatpe circumstanţele cazului respectiv. upă aceasta, supu-nerea nu a mai fost o problemă de alegere pentru majo

ritatea membrilor comunităţii, ci era riguros impusă deautoritatea magistratului supremÎn toate guvernările eistă o luptă internă, deschisă sausecretă, între TORITTE şi IBERTTE şi nici unadintre ele nu poate să iasă victorioasă pe deplin din aceastăînfruntare. Un mare sacrificiu în privinţa libertăţii trebuie

să fie făcut sub fiecare guvernare, însă chiar şi autoritateace limitează libertatea nu poate niciodată, şi poate că nicinu ar trebui vreodată, indiferent sub ce constituţie, să fieabsolută şi deasupra oricărui control Sultanul este stă-pânul vieţii ş i averii fiecărui individ, însă nu i se permitesă impună noi tae supuşilor săi. Monarhul francez poate

impune tae după plac, însă ar fi primejdios pentru el săatenteze la viaţa şi la averile indivizilor În multe ţări religia

Page 54: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 54/254

8 E LC 

ete coniderată în principiu deaupra oricărei dipute şieită şi ate principii şi prejudicii, care în mod frecentrezită oricărei autorităi a maitratului ciil, a căruiputere, întemeiată fiind pe opinie, nu poate răturna alteopinii, la fel de bine înrădăcinate ca aceea a leitimităiiputerii ale poitice Liber ete reimul care admite o împărire a puterii între mai muli membri a căror autoritateunită nu ete mai mică au ete, de reulă, mai mare decâta oricărui monarh, înă care, în curul obişnuit al adminitraiei ale, trebuie ă acioneze prin lei enerale şi ea e,cunocute în prealabil de toi membrii şi upuşii ăi Inacet en, trebuie ă recunoaştem că libertatea ete perfec-tiunea ocietătii ciile, înă autoritatea trebuie ă fie admiăa rându ău 'ca fiind eentială eitentei ae În aceatăcompetiie ce e defăşoară adeea înt e una şi cealaltă,cea din urmă poate, datorită acetei conideraii, ă e im-pună aupra celei dintâi Or, am putea pune (şi poatecă uneori e poate pune ata cu detulă dreptate) că uneement care ete eenial ocietăii ciie trebuie întotdeauna ă e uină pe ine şi trebuie ă fie păzit cu maipuină înerşunare decât acela care contribuie doar a per-feciunea a, pe care indoena oamenior ete atât de aptăă î neijeze au pe care inorana lor îl face ă fie trecutcu ederea

Page 55: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 55/254

DESPRE INDEPENDENŢA

PARLAMENTULUI

Scriitorii politici a stabilit ca maimă ideea că, în actlde întemeiere al oricărei ernări şi al stabilirii de mecanisme de control [checks ad coouls] constitţional, fiecare om trebie presps fnd un emc şi ca neaând

n alt scop al acţinilor sale decât interesl priat Pe bazaacesti interes trebie să îl ernăm şi prin mijlocireaacestia trebie să îl facem să coopereze pentr binelepblic, în ciuda ambiţiei şi aariţiei lui nepotolite ărăaceasta, ne asiură ei, om lăda în an aantajele oricăreiconstituţii şi om descoperi, în final, că n aem reo

siuranţă a libertăţilor şi proprietăţilor noastre alta decâtbnăoinţa conducătorilor ; altfel spus, că n aem niciun fel de siuranţă

Prin urmare, este o maimăpolcă jstă căecae omebue pesupus ca fd u emec În acelaşi timp însă,pare destl de cidat că o maimă falsă în ealae trebiesă fie adeărată înpolcă Pentru a ne lămri în aceastăpriinţă, trebie să ne amintim că oamenii snt în eneralmai oneşti în calitatea lor priată decât în cea pblică, şior mere mai departe în ssţinerea nui partid doartnci când propriul interes este la mijloc Onoarea esteun bn mijloc de control al omenirii, însă el este în mareparte înlătrat atnci când mai mlţi oameni acţioneazămprenă, de reme ce oricine se aşteaptă să fie aprobatde către partidl său în raport cu ceea ce promoează

Page 56: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 56/254

60 LC 

intereul lor comun atfel încât el învaţă curând ă dipre-ţuiacă protetele adverarilor La aceata putem adăuacă fiecare curte ori enat decide pe baza unei majorităţiaşa încât dacă intereul propriu influenţează numai majoritatea întreul enat (aşa cum e întâmplă întotdeauna)ete edu de acet intere eparat şi acţionează ca şi cumnu ar contine nici măcar un memb căia ăi pee câtui de puţin de libertatea şi de intereul publicului.

De aceea când ni e oferă pentru cenzură şi eaminareorice plan de uvernare real au imainar unde putereaete ditribuită între mai multe rupuri şi clae de oamenitrebuie întotdeauna ă coniderăm intereul eparat alfiecărui rup şi al fiecărei clae şi dacă vom decoperi cădatorită unei diviziuni aile a puterilor acet intere tre

buie în mod necear ă concureze cu acela al publiculuiputem afirma că acel uvern e înţelept şi fericit Dacă pede altă parte intereele eparate nu unt controlate şi nuunt îndreptate către public trebuie ă ne aşteptăm dinpartea unui aemenea reim doar la dezbinare dezordineşi tiranie În aceată privinţă mă bazez atât pe eperienţăcât şi pe autoritatea tuturor filozofilor şi politicienilorantici şi moderni.

Cât de urprine ar fi fot nişte enii precum Ciceroau Tacit dacă li ar fi pu că întro epocă viitoare, vaapărea un en foarte tabil [egu] de reim mix în careautoritatea va fi ditribuită în aşa fel încât un element[ak] oricând va pofti le va putea aborbi pe celelalteşi va acumula întreaa putere acordată de contituţie. Oaemenea uvernare ar pune ei nu ar fi una mită Ambiţia oamenilor ete atât de mare încât ei nu unt niciodată atifăcuţi cu puterea pe care o au şi dacă o claă

de oameni urmărinduşi propriul intere poate uzurpadrepturile tuturor celorlalte clae cu iuranţă că va pro

Page 57: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 57/254

S NNDNŢ LMNL 61

ceda astfel făcânduse pe sine pe cât posibil absolută şideasupra oricărui control

Însă în această privinţă eperienţa arată că ei ar reşipentru că acesta este de fapt cazul constituţiei britanice.Puterea pe care constituţia noastră o recunoaşte CaereiCounelor este atât de are încât ea dictează absoluttuturor celorlalte eleente ale uvernării E lipede căputerea leislativă a reelui nu o poate controla cu secuine eşi reele are un ot neativ în leislaţie acestaeste în realitate socotit atât de nînsenat încât orice estevotat de cele două caere va fi cu siuranţă adoptat calee iar asentientul real reprezintă practic o foralitatePrincipala influenţă a Coroane stă în puteea eecutivăÎnsă pe lână faptul că puterea eecutivă în fiecare uvernare este întotdeauna subordonată celei leislative observcă eerciţiul puterii reclaă cheltuieli iense iar CaeraCounelor şia asuat dreptul eclusiv de a adopta buetul. Cât de uşor ar fi în aceste condiţii pentru aceastăcaeră să sulă toate puterile din âna Coroanei şisăşi calculeze oentul atât de bine încât refuzul săude a acorda subsidii să nu facă altceva decât să jeneze u-vernul fără să ofere puterilor străine nici un fel de aantajasupra noastră? acă această Caeră a Counelor ardepinde în aceeaşi anieră de ree iar ebrii săi nu aravea nici o altă proprietate decât aceea acordată ca un favorde el oare nu ar dicta el toate deciziile lor devenind din

acel oent un onarh] absolut ? Cât despre CaeraLorzilor ei sunt un puternic punct de sprijin al Coroaneitâta vree cât şi ea este la rândul său susţinută de aceasta.Insă atât raţiunea cât şi eperienţa ne arată că ei nu au forţăsi autoritate suficientă să se sustină pe ei însisi fără un ase enea spn

Cu să rezolvă acest parado ? Prin ce ijloace esteacest eleent Caera Counelor al constituţiei noastre

Page 58: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 58/254

62 PC 

eninut între liitele sale propr de ree ce tot potriitconstituiei noastre lui i se recunoaşte atâta putere câtădoreşte de ree ce el poate fi controlat [coe nuaide sine ? Cu este acest lucru consistent cu ceea ce eperiena noastră ne înaă despre natura oenească ? Răs-punsul eu este că aici interesul acestei instituii estecontrolat de acela al indiizilor şi că această Caeră aCounelor nu abuzează de puterea sa pentru că o ase

enea uzurpare ar fi îpotria intereselor ajorităiiebrilor săi Coroana are atâtea poziii oficiale la dispo-ziia sa încât atunci când este asistată de partea onestă şidezinteresată a Caerei ea a dicta întotdeauna deciziileîntregului ăcar în ăsura în care este necesar să înlăturepericolul ce atârnă asupra constituiei Pute să nui

această influenă cu pofti o pute socoti coupţe saudepedeţă însă o anuită ăsură şi un anue fel dinaceasta sunt inseparabile de natura însăşi a constituieinoastre şi necesare pentru a perpetua constituia noastrăită

În loc să afiră categoric că dependena parlaentului

este sub toate aspectele o ştirbire a libertăii britanicePartidul Ţării ar fi trebuit să facă unele concesii adersa-rilor săi si să fi luat în considerare nuai ceea ce ar fi fostun gradotriit de dependenă dincolo de care ar fi•depericulos pentru libertate Însă o aseenea oderaie nueste de aşteptat din partea ebrilor nici unui partid

upă o concesie de această natură orice proteste trebuieabandonate şi o cercetare cală a ăsurii poriite a fluenei Curii şi a ependenei Parlaentului ar fi de aşteptatde către cititori Şi cu toate că aantajul întro aseeneacontroersă ar putea fi de partea Partidului Ţării ictoriasa nar fi atât de copletă pe cât dori ei şi nici un patriot

Vzi Diion on Pi n ntgm

Page 59: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 59/254

D NDNN MNL 63

adeărat n şiar ptea da frâ liber zelli să de teaăsă n ajnă în etrea opsă diinând prea tare inf-ena Coroanei. Sa socotit deci că este cel ai potriit săneă că această etreă ar ptea fi reodată priejdi-oasă pent constitie ori că institia Coroanei ar pteaaea reodată o ienă prea ică aspra ebrilor Par-laentli

Toate întrebările priitoare la terenl edi între e

tree snt re de decis atât pent că este re să ăsicuve potriite pentr a descrie acest teren edi câtşi pentr că binele şi răl în aseenea cazri se transforă treptat nl în celălalt ceea ce face ca semeelenoastre să fie îndoielnice şi nesire. În acest caz eistăo dificltate splientară care ar descraja şi pe cel ai

abil şi ai iparial cercetător Pterea Coroanei esteîntotdeana ataşată nei sinre persoane fie ea ree sainist iar dpă c această persoană poate aea ailt sa ai pin abiie capacitate craj poplaritatesa aere pterea sa care ar fi prea are în pria sitaie ar deeni prea ică în cealaltă. În repblicile pre

acolo nde pterea este distribită între ai lte adnăria senate ijloacele de control snt ai nifore înodl lor de acine pentr că se prespne că ebriiacestor neroase adnări snt întotdeana aproape eali

b in inunţă Cooni c m ă jtiic nţg

umi c c divă din ziţii icil şi din nica nt diziţi Cni Cât d mi vtă t cnidtă n clşi c ctic d i ini c tr d jtiict nt n minit bn şi t inmă nt nulău i nă in i crut t nttdna im b icinit şi tbi ă i ivit c n gn d titţi nşintălbi cnid bnă dtt inlnţ cniă Sntli

cnzil c iind n din cntgtăţ nm şi cntitu- c ătză chiibl gimli mn ib vi c 1 5

Page 60: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 60/254

64 LC 

în ceea ce prieşte capacitatea şi irtutea, aşa încât numainumrul, bogăţia şi autoritatea lor sunt luate în considerare nsă o monarhie limitată nu admite o asemenea sta-bilitate şi nici nu este posibil să atribuim Coroanei unasemenea grad precis al puterii astfel încât, în orice situaţie,să formeze o contragreutate potriită faţă de celelalte elemente ale constituţiei Acesta este un dezaantaj cu neputinţă de eitat, între atâtea aantaje pe care le are aceastăformă de guernare.

Page 61: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 61/254

6ACĂ GUVERNAREA BRITANICĂ

ÎNCLINĂ MAI CURÂNSPRE O MONARHIE ABSOLUTĂ

SAU SPRE O REPUBLICĂ

aptul că nici un o pdent, oricât de siur pe principiile sale, nu îndrăzneşte să facă profeii cu priire lanici un fel de eenient sau să preadă consecinele înde-părtate ale lucrurilor, este cea de natură să inducă o pre

judecată serioasă îpotria aproape oricăi en de ştiinăUn edic nu sar aentura să se pronune cu priire lacondiia pacientului său peste două săptăâni sau pesteo lună ; cu atât ai puin îndrăzneşte un politician să pre-adă situaia treburilor publice peste câia ani Harrintonsa socotit atât de siur pe principiul său eneral cofor

căia baţa pue dde de aceea a popeăţ încâtsa aenturat să afire că a fi iposibil ca onarhia săfie reodată restaurată în Anlia Însă nici nuşi publicasebine cartea, că reele sa întors pe tron, şi de atunci edecă onarhia sa eninut la fel de fer ca înainte În ciudaacestui eeplu nenorocos, a să ă aentrez să ea-

minez o întrebare iportantă, şi anue dacă guveaeabacă îă ma cuâd spe o moahe absoluă saupe o epublc î cae d acese două pec de guveae î va găs cel ma pobabl sfâul Pentru că nupare să eiste reo are priejdie ca o reoluie să se în-tâple brusc şi să îndrepte lucrurile către una sau cealaltădin aceste posibilităi, oi scăpa cel puin de ruşinea pecare teeritatea io a fi adus, dacă se a doedi că areşit

Page 62: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 62/254

66 SR POC 

C c considă că bnţ guvnăi nost ncnămi când căt monh bsotă i pot ssţn opinic măto gmnt Că popitt o minnţă sp pt n pot fi ngt; toti mmgnă că balaţa uea depde de balaţa celelaltetbi considtă c vând o vbitt mttă Estvidnt că mt m pţină popitt concnttă ntosngă mână v pt să contbnsz o poptt

mi m nsă dţintă d mi mţ n nmi pntcă st mi difici pnt mi mt pson săi nscăpăi măsi ci i pnt că poptt când stnită czză o dpndnţ mi m dcât ci popitt tnci când st dspstă O stă d psonc 000 d i p n fic pot săi consm ntg

vnt făă c tcinv să poft p m o n făd svto ngjţ o c p nă dptt considă pofti c ztt pop o mnc Însă nom c posdă 00 000 d p n dcă st cât d câtgnos s vicn pot să cz o m dpndnţăpin obigţii p c ţ căt o pnnţă m m pn tptăi csto fţă d D cptm vd că n tot gvnă b oc spsobtnt d bogt cză goz chi dcă bogăţs n jng să s comp c c stti. Avi Csss dcă mi mintsc bin n s dc mimt d ispzc mi d n bnii noti i totiptm obsv că di n v n gni todin fost cpb să contbnsz n timp viţii s tâtpt i Pompi cât i p c i Cz c dvnit mi poi stăpân m. Av fmiii Mdci făct stăpâni Fonţi c tot că dpă tot pob

biităţi n mi m dcât popitt nită ci pbc opnt

Page 63: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 63/254

VRNR BRNCĂ 67

Acst consdrţ r pt să n ndcă o nmtăd mgnfcă dspr sprt brtnc dspr drgostnostră d brtt d vrm c m ptt mnţn gvrr nostră bră tmp d tât sco mpotrv svrnor notr cr p ângă ptr dtt msttCoron dţnt ntotdn mt m mt proprăţ dcât orcr sps orcăr rpbc Trb nsăs că cst sprt orcât d mărţ n v f ncodtă cp să s ssţnă p sn mpotrv proprtăţ mns crst cm dţntă d rg cr sport n contnr.pă n cc modrt stă tr mon [d r spozţ Coron Lst cvă s rdcă crc n mon; coctt t ; r postr dn mrnă rmtăprnă c c czstc rcă tot pst tr

on O smă normă c pot f socottă c fnd mt dcât trzc prt ntrg vnt prods ntrg rgt Când dăgăm cst protăţ dn c n c m mr nţn pcrostră spr corpţ mprnă c mr ptr crogtv Coron ătr d contro spr forţor

mt nmn n v ng că părr p m dprt vrnăr nostr br n stţ stnţ cstor dz-ntj st o srcnă dsprtă cr ncstă fortrtrordnr.

P d tă prt c cr consdră că tndnţ rg- brtnc st cătr o rpbcă pot ssţn cstă

n prn rgmnt prnt sod. Sr pt spncă, d cstă mnsă proprtt Coron r pt ntă c dmntt prm mgstrt c t prrotv ptr g c c r cord n mod ntr nfnţă m mr n rtt r dvn m pţnrcosă pntr brtt chr dn cst motv. Dcă

r Brtn r f o rpcă dcă vrn om r posdn vnt cr să chvz c o trm s măcr o zcm

Page 64: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 64/254

68 SR POC 

din cel l Coonei el stâni imedit invidi celollţipentu că ve n mod infilibil o me utoitte supguvenăii. O semene utoitte neoficilă [egula]

neecunoscută de legi este ntotdeun mi peiculosădecât o mult mi me utoitte deivtă din ceste. Unom ce posedă o putee pe ce uzupto nu potesă impună nici un fel de limite petenţiilo sle. Ptizniisăi sunt libei să spee tot felul de lucui n fvoe sinmicii săi i povocă mbiţi şi tem pin violenţopoziţiei lo i guvene fiind gittă tote umoilecoupte dintun stt se stâng l el. Pe de ltă pte outoitte leglă deşi me e ntotdeun numite limitece pun cpăt spenţelo şi mbiţiilo celui ce o deţine.Legile tebuie să ofee un emediu mpotiv eceseloei şi un semene mgistt eminent tebuie să se şteptel mlte lucui ele şi puţne bune din pte uzupăilosle. In măsu n ce utotte s leglă este especttăfăă multă gălăgie el e puţine tentţii şi oczii să şioetindă Pe lângă cest se ntâmplă n legătuă cu scopuile şi poiectele mbiţiose cee ce se pote obsev

n pivinţ sectelo filozofce şi eligiose. O nouă sectăstâneşte o semene tulbue este deopotivă espinsăşi pătă cu tât nveşune ncât se ăspândeşte ntot-deun mi iute i ptizni săi se nmulţesc cu mi mepiditte decât oice opinie stbilită ce este pătă desncţiune legilo şi timpului. Noutte e o semene

ntuă ncât dcă cev plce plce de două oi mi multdcă e nou i dcă displce displce dublu din cşimotiv. În plus n multe czui violenţ inmicilo este lfel de fvobilă poiectelo mbiţiose pe cât este zelulptiznilo

Se mi pote fim şi că deşi omenii sunt guvenţi

nto me măsuă de intees chi şi cest intees mpe-ună cu tote tebule omeneşti este guvent de ope

Page 65: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 65/254

VRNR BRNCĂ 6

În ltm n s ptrct o sbtă ş consdrblă schm-br opnlor omnlor, cztă d progrsl ştnţlor l lbrtăţi Mlţ omn d p cstă inslă s dz-bărt d rvrnţ sprstţosă fţă d nm ş tortt,clrl ş prdt mlt din crdtl să, prtnţl şdoctrnl lor fost rdclzt, ş cr rlig b că smi pot ssţn p sin n cstă lm. Chr ş nmld ege trzşt pr pţn rspct, r să vorbşti dsprvcrl l Dmnz p pământ s să i corz clttlr mgnfc cr mi nnt frmc omnr rstârn stăz râsl oric Dş Coron, dtorită vnt-lor sl importnt, ş pot mnţn tortt n prodl lnştt, p bz ntrsl prvt ş nflnţ,m până ş cl m mc şoc s convls c m mărntă

ot plvrz cst intrs, ptr rglă, nmfndsţntă d opnil şi prncpl nctăţt, sr dzolvdt Dcă omn r f vt clş dispoz l evoie c ş cm, monrh r f fost ntrn mr prcol dspăr c totl p cstă nslă

Dcă r trb să mă vntrz să m spn ş părrî

lgătră c cst rgmnt ops, ş frm că, dcă s v ntâmpl vro convls trordnră, ptroron, dtortă mrlor sl vnitr, m crând vşt; dş n clş tmp dmt că progrsl să prort lnt, prop d nsszt D mltă vrm prsi crsct c o orcr rpdtt n fvor gvr-

poplr ş b cm ncpt să crscă n fvoronrh.Est bn ştt că fcr gvrnr trbi să jngă

n sfârşt ş că mort st nvtblă ptr corpltc, c ş pntr cl nml Dcă nsă vrn fl dort prfrblă lt, s pn ntrbr dcă st

d dort c gvrnr britnică să s trmn ntrn m poplr s ntro monrh bsoltă Ac vr

Page 66: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 66/254

70 ESURI POLITIC 

să dcr fort dschs că d brtt st d prfrtscv prop ntotdu m curând prfr să vădnsturt n cstă nsuă un monrh bsout dcât o rpubcă Fndcă să vdm c f d rpubcă n putmtpt Probm nu st un rpubc mgnr pcr o putm păsmu n spt un ms d scrs Nuncp ndoă că n putm mgn o guvrnr popurăm dsăvârstă dcât o monrh bsoută s chr dcâtctu nosră consttuţ. Însă c motv nr ndrptăţsă n tptăm c o smn guvrnr să f stbtăn Mr Brtn o dtă c monrh nostră r dspăr ?Dcă o sngură prsonă v cumu tât putr ncâtsă fcă bucăţ consttuţ nostră să mpună un nouă v f tunc cu dvărt un monrh bsout. Am vut

dj un smn cz sufcnt să n convngă că o smn prsonă nu v rnunţ ncodtă putr s nc nu v stb vro guvrnr bră. Lucrur trbuprn urmr ăst să progrsz conform cursuu orntur r Cmr Comunor conform consttuţ ctu trbu să f sngur gstură ntro smn

guvnr popură Inconvnnt prsupus d o smn str s numără cu m În czu n cr CmrComunor r jung să s utodzov ucru gru dcrzut n putm tpt un războ cv fcr grDcă v contnu să subzst vom f supu trn unfcţun subdvztă n no fcţun Ş pnt că o sm

n guvrnr vontă nu s pot mnţn mută vrmn c dn urmă no vom găs rfugu după mut convus războ cv n monrh bsoută p cr r f fostm bn să o f stbt n mod pnc d bun ncput.Monrh bsoută dr st c m uoră morteuaasia consttuţ brtnc

Astf dcă vm drptt să fm suspco fţă dmonrh pntru că prcou st m prop n cstă

Page 67: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 67/254

VRNR BRTNCĂ 71

prt, vom v motiv să fim i mi suspicioi fţă d guvrnr popură, pntru că pricou i mi cumpitAcstă situti r trbui să n d o cti d modrtin tot cont;ovrs nostr poitic.

Page 68: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 68/254

7

DESPRE PARTIDE ÎN GENERAL

Dintre oamenii care se disting prin realizări memora-be locu de cinste pare că se cuvine acordat LEISLTORILOR i ntemeietoror de state care transmit generaţiiorviitoare un sistem de legi i de instituţii care să e asigure

pacea fericirea i libertatea Infuenţa invenţiior foosi-toare n arte i tiinţe sar putea să se ntindă mai departedecât a egior nţeepte ae căror efecte sunt imitate nspaţiu i timp nsă beneficiu ce rezultă din primee nueste atât de imporant ca acea adus de cee din urmă Esteadevărat că tiinţele speculative perfecţionează raţiuneansă avantajul acesta nu se etinde decât asupra câtorvapersoane care au răgazu necesar să li se dedice Cât privete artee practice care sporesc confortu i păcerievieţii este bine cunoscut că fericirea omenească nu constăatât n abundenţa acestora cât n pacea i n siguranţa cucare ele sunt gustate iar aceste avantaje nu pot să vinădecât de la o bună guvernare Asta fără să mai menţionămcă virtutea generaă i bunee moravuri dintrun stat atâtde necesare fericirii nu pot n nici un caz să răsară dincee mai rafinate percepte ale fiozofiei i nici chiar dincele mai severe ponci ale reigiei ci trebuie să decurgăn ntregime din educaţia virtuoasă a tineretului care esteun efect al legior i instituţiior nţeepte Prin urmaretrebuie să mă decar n această privinţă n dezacord cuordu Bacon i să privesc Antichitatea ca fiind oarecum

Page 69: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 69/254

DSP PAD ÎN NA 73

ndptă n c pivşt distibui onouio tuncicând făcut zi din toţi invnttoii to uti pcumCs Bchus Escup i mio gistoi pcumRomuus su Tzu nu codt dcât ptiv d smz Ş o

P cât d mut tbui onoţi şi spctţi gistoiişi ntmitoii d stt p tât d mut tbui dtstţişi uâţi fondtoii d sct şi d fcţiuni pntu că infu-nţ fcţiunii st dict contă ci gii Fcţiunisubminză guvn fc gi nputincios şi suscităc mi mi nimozităţi nt mmbii cişi nţiunic sunt dtoi să şi cod sistnţă mutuă şi spijinunu tui I c c tbui să i fcă si mi odiosip fondtoii d ptid st dificutt d tip cs buuini o dtă c u pins ădăcini n stt. E s popgă p c ntuă pst sco şi oi jung săşi sfâ-scă istnţ făă disouţi totă guvnăii n c ufost smănt Mi mut sunt nişt pnt căo pişt sou c mi bogt şi cu tot că guvnăi bsot nu sunt cu totu scutit d tbui să cunoştm

că csc mi uşo şi s popgă mi pd n guvnă- ib und infstză ntotdun gistivu singuc pt pinto pic constntă pdpso şiăspăţio să imin

Fcţiun pot fi divzt n PERSONALE şi REALE pus n fcţiuni bzt p pitni su nimozitt pso-

nă nt ci c compun tb opus şi n c bztp o difnţă ă d sntimnt şi d ints Rţiuncsti distincţii st vidntă dşi tbui să cunosccă oi găsim ptid pu şi nmstct fi d un fi d tu R s obsvă c o guvn să s dividăn fcţiuni n c să nu fi o difnţă nt opinii mm-

io csto ă su pntă tiviă su substnţiăn c fcţiuni c sunt ntmit p c mi şi

Page 70: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 70/254

74 SUR OTC 

ni sbstnţil difnţ s obsvă o m cntitt dnimozitt psonlă Chi i n condiţiil csti ms-tc n ptid pot fi nmit fi psonl fi l n fncţid pincipil c pdomină i c c mi minflnţă

Fcţinil psonl p cl mi o n pblicilmici Acolo fic ctă domstică dvin o fc dstt Ibi vnitt mlţi oice psin c i mbiţi i sntimntl podc divizini pblic FmiliilNi i Binchi din Flonţ Fgosi i Adoni din GnvColonsi i Osini din Rom modnă ptid dcst fl

Omnii o smn ncnţi d s mpăţi n fcţini psonl ncât până i c mi mică pnţă ddifnţă lă l v podc C pot fi mi tivil dcâtdifnţ dint cloil chipmntli l csl d ci ?Şi toti cstă difnţă pods cl mi nvrntfcţini din impil gc Fmiliil Psini i Vnti n nctt ctil până c n int c gvn

Găsim n istoi omnă o mcbilă disnsin ntdoă tibri Polli i Ppii c contint vm dpop ti st d n i c s flctă n sfgiil lol ficr lg mgistţilo

Ptu ast apt u pra a ost obsrvat d istorii şi politiii am s prit î uvitl istoricului roma : PopuluTucunu cum conjugibu c libei Romm venit E mulitudo

vete mutt & pecie eoum tibu cicuit genibu e omnium dvolven Plu itque mieicod d pene venim impetndm qum cu d cimen pugndum vuit Tibu omnepete Pom ntiquunt legem Polle entent uit pubeevebeto nec libeo conjugeque ub coon lege bei venieMemomque eju ie Tuculni in pene tm to uctoemnie d pti ettem contt nec quemqum fee e Poi

tibu cndtum Pim fee olitm Populaţia di Tusculuma vt îs împru cu soţiil şi copiii la Roma Toat aca mulţim

Page 71: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 71/254

DSPR PRD ÎN NR 75

Acstă fctin fost c tât mi rmcbiă c cât contnt tâ timp făă să s ntindă s făă să trgăi t tibri n cst crtri Dcă omn n vo ncinţi dosbită pntr smn divizini tnciindifrnţ rsti comnităţii fi trbit să spimcstă nimozitt postscă c n r fi fost imnttăd nici n f d noi vntj s dzvntj ori d sim-pti s ntipti gnră c n scpă nici o oczi di fc priţi tnci când stt st dspăţit n doăfcţini gNimic n st mi comn dcât să vdm cm nitprtid c i oigin ntro difrnţă ă i contină opoziţi i dpă c cstă difrnţă dispăt Cândomnii snt ngimntţi n tbr ops i dobândsc

o fcţin pnt ci c c snt mpnă i o nimozitt fţă d dvsii o i tnsmit poi postităţiicst psini Difrnţ ră dint gfi i ghibini sts n Iti nint c cst fcţini să fi dispăt Gfiiţin c Pp ghibinii c mpăt i toti fmiiSfoz i cări mmbi n inţă c mpărt di

îmrăcată în hain d doliu a pornit ca un alnic conoi d osândi trcând săi adă ctănii tuturor triurilor roman i aucăut în gnunchi în aa lor Simământu d milă a ost însă maiputrnic dcât motil d drpt astl încât ără să i dspoăraid ină tusculanii au oinut irtara din parta poporului romanToat triuril roman î aară d tribu Poia au rspins acst

roict Ctănii din triul Pollia au ost d părr că tinrtultusculan să i iciut şi ucis iar mi şi copiii să i ândui casclai potriit drptului răoiului mintira unor propunriatât d groa ăcut d autorul acstui proict d lg cu pdpsira cruntă a tusculanilor a rămas i până în rma păriniloroştri iindcă d atunci niciodată un candidat car ăca part dinriul Polia na putut oin măcar un ot d la ctănii din triul

Papiria" trad d Paul H Popscu în Ti tus Liius De l [unre Romei, Editura Ştiiniică Buc 1 959 o 2 p 220 (n t )]

Page 72: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 72/254

76 SR POC 

r gfi fost izgoniţi din Mino d cătr rgFrnţi sprijinit dJcomo Trivzio i d ghibini Ppcţionâd mprnă c ci din rmă cr formt poiinţ c Pp mpotriv mpărti.Război civi d cm câţiv ni din Mroc dintregi i albi motivt dor d cor piii i ori-gin ntro difrnţă sttică. Noi râdm d nsă crdcă dcă m min cri c tnţi m dscopri că

ofrim mrior mi mt motiv d n ridicizC snt război rigios cr prvt n cstăprt civiiztă i mintă mii ? E snt c sigrnţămi bsrd dcât război civi mrior Dif-rnţ d cor piii st n sbstnţiă i ră nsăcontrovrs spr ni rtico crdinţi cr st c

tot bsrd i inintigibi n rprzintă o difrnţă dsntimnt ci n formtă din câtv frz i prsii pcr o prt ccptă fără să nţgă i p cr t rfză n ci mniră

Fcţini eale s pot divid n c bzt p ieesppicipii i p afece. Dintr tot fcţini c dintâi

snt c mi rzonbi i mi sczbil Atnci când doăcs omni prcm nobiii i popor o torittistinctă ntro gvrnr n fort prcis chiibrtă iimittă rmărsc n mod ntr intrs dos-bit i n n ptm tpt n mod rţion o conditădrită dcă ăm n considrr grd d goism propri

ntrii mn E ncsr c gistor să fi fort pri-cpt pntr prvni priţi nor smn prtidi mţi fiozofi crd că cst scrt c i c maeluielixi s mişcăi peeue pot să i mz p omnin tori nsă n v pt niciodtă să fi pict prcticÎn gvrnări dspotic ntrdvăr fcţini d rgă

b Ludoic a XI a

Page 73: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 73/254

DS AD ÎN GNA 77

n s văd, nsă n snt mi pţin r, s, mi crând snt mi r si mi dănător ct din cst motivCs distinct nobiior, popori, sodţior şi ngţătorior tot intrs sprt, nsă c mi ptrnică oprimă c nrşinr p c mi sb, fără să ntâm-pin rzistnţă, c c prodc o inişt prntă n smn gvrnări.

A istt n Angi o ncrcr d introdc o divizi-n ntr prt agaă şi c comecială nţinii, nsă n vt sccs. Intrs cstor doă corpri nsnt şi n vor fi niciodtă c dvărt distinct, câtă vrmdtori nostră pbică n v crşt până ntrtât ncâtsă dvină c tot oprsivă şi intorbiă

Prtid bzt ppnpii mi c smă când vorbd principii bstrct şi spctiv, snt cnosct dortimprior modrn, şi constiti pot c mi trordinr şi mi inpicbifenomen cr părt până cmn domni trbrior omnşti. Atnci când doă prin-cipii difrit gnrză condit contrrii, c c stcz c tot principii poitic difrit, probm pot

fi pictă mi simp Cinv cr crd că st corctc drpt d gvrn să fi tribit ni singr om sni singr fmiii n pot fi d cord c conctăţnsă cr crd că tcinv s tă fmii posdă cstdrpt Ficr dorşt, n mod ntr, c drpt să prvz, nsă conform concpţii s proprii. Dr tnci

când din difrnţ d principii n dcrg o contrritt cţinior, ci ficr şi pot rm c, fără să sovscă d prop să, ş cm s ntâmpă n totcontrovrs rigios; c spci d nbni s d fripot zămisi smn divizini nfricit şi ft ?

Doi omni cr mrg p n drm, n cătr răsărit

i t cătr ps, pot c şrinţă să tră n p ângăt, dcă drm st sficint d rg Insă doi omni

Page 74: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 74/254

78 SEUI POITIC 

c u doptt pincipii igios opus nu pot să tcăs d uso făă să s ciocnscă dsi s spun că si n cst cz dumu st suficint d g i că fic potmg ntubut n dicţi să Acst st nsă ntuminţii omnti să s intsz ndpop d t spiit cu c vin n contct i p cât d minunt d confottă st d o unnimitt sntimnto p tâtst d octă i tubută d oic opoziţi D ici dcug

zu p c muţi omni dscopă nto dispută iintonţ o fţă d opoziţi chi i fţă d c miindifnt i spcutiv opinii

Acst pincipiu oicât d fivo pă fost oi-gin tutuo ăzboio i diviziunio igios Însăpntu că cst pincipiu st univs n ntu om

nscă n fi fost cu putinţă c fct s să fi imitt o singuă pocă su o singuă sctă igiosă dcănu fi contibuit cst i t cuz ccidnt cu dus o smn intnsitt ncât să poducă cmi m mizi i dvst C mi mut igii umii ntic u păut n piod ignont guvnăii când omnii u ncă bbi i ninstuiţi i cândpinţu f c i ţănu dispus să ccpt oic povst su ficţiun piosă c i s of. Mgisttu doptigi popouui i pticipând tbui sc dobând n mod ntu o utoitt n cstă pivinţă unindput czistică cu c civiă. Însă o dtă c păutigi ctină chi dcă pincipii dict opus i s instusă fm n păţi civiizt umii c dispţuiu nţiun c duss pim cstă noutt nu d mică n cst cicumstnţ fost p puţin combătutăd mgisttu civi i poţimii i s ps să cpz

ntg utoitt n sânu noii sct A d buziv ufoosit i cstă put ncât chi i n c timpui

Page 75: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 75/254

DSPR PARTD N GNRA 79

pscţ pmtv pot f pot î pae tbt vonţ nspt d nt spot să. Ş pnt că c- pncp gvnă poţt contnt dpăc ctnsm dvnt g ofcă pods nspt d pscţ c d tnc fost otv soctăţomnt ss co m nvnt fcţn n ocgvn Asmn dvzn pn m pt pdpt f consdt fcţn dpipiu nsă dn pspc

tv poţo c fost pm o moto ntt fcţn d ieese.M stă o tă cză (p ângă tott poţo

spţ pto czstc cv) c contbt tnsfom ctnătăţ n scn ăzboo dvzno gos Rg c p n poc tot gnont

Spun în pae, pntru că st o roar ulgară să n magnăm antici rau la l d aoraili tolranţ prcum sunt acumngli şi olandi Lgil împotria suprstţilor la romani rauchi d p rma clor douăsprc tal ar rii ca şi crştiniau unori pdpsiţ în irtuta lor dş în gnral acst gu rau riguros xcutat Imdat după cucrra ali lautis tuturor cu xcpţia natiilor să s iniţi în rligauilor iar acasta ra un l d prscuţi După aproap un scol la acastă cucrr împăratul Claudu a aolit suprstiţia rsctiă prin lg pnal ca c ar i ost o oart graă prscuţiacă mitara moraurlor roman nu ar i îndpărtat dja pli d chl lor prjudcăţ Sutoniu în Vi Cudii Plniu atri-

u aolira suprstţilor druid lui Triu proail pntru căpăratul ăcus uni paş cătr rstrângra lor ( l xxx cap icsta st un xmplu al prudnţ ş modraţi oşnut d carmani dădau doadă în asmna caur oart drt d mtol iolnt şi sngroas p car lau olosit împotria crştni lor aici s naşt ănuiala că prscuţil urund a crştnismului ost întro oarcar măsură datorat l ului imprudnt şi go

mulu primlor propagator ai acst sct iar istora cliastic prntă mult lucrur car să n conirm acastă suspciun

Page 76: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 76/254

80 POC 

ş brbr const m s n povşt ş fcţn trdţon cr pot f dfrt n fcr sctă fără să f npărtcontrr n tor ş chr când snt contrr fcrdră trdţ sct s fără mt rţonmnt ş dspt Însă pntr că fozof r răspândtă n ntrgm tnc când părt crştnsmu nvăţător no sct fost obgţ să formz n sstm d opn spctvsă dvdă c prcz rtcol crdnţ ş să pc săcomntz să rspngă ş să justfc c totă subtttogc ş ştnţ D c părt n mod ntr ncnţcătr dspt r rg crştnă juns să f mpărţtăn no dvzn ş rz Ir tot cst vânt jtt pproţ n potc or d nspr r mtlă ş ntp tntr crdncoş p cr măg Sct fozofc dn

m ntcă r m zos dcât prtd rgosnsă n tmpr modrn prtdl rgos snt mfros s m trbt dcât c m crd fctn cr păr vrodtă dn ntrs ş mbţ '

Am mnţont prtd bzt p afecţiue c p nf d prtd eale ătr d c bzt p iees ş

picipii Prn prtd bzt p fcţn nţg p ccr s constt n j tşmnt rsmţt d omnftă d n fm s ndvz d cr s dorsc să fg vrnţ Acst fcţn snt ds fort  vont dştrb să mrtrssc că pr d nnţs c omn săs tşz tât d putrnc d n prson p cr n

cunosc fort bn p cr pot că nu văzt nodtă ş d cr n prmt ş nc măcr n spră vrofvor Ş totş consttăm că ş s ntâmp d mltor chr c omn cr n t ocz n d dovdă do mr gnroztt sprt ş nc n s lsă şor dşd prtn dncoo d proprl lor ntrs No sntm

cpb să n gândm rlţ dntr no ş svrn cfnd fort proptă ş ntmă Splndor mstăţ ş

Page 77: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 77/254

D AT N GNA 81

put uncă o umnă sup soţ fcăua ş, câdntua c ună a cuva nu nduc cst ts ma-gn, o v fc atua sa a, dn vşuaa ş opozţap c smt fţă d pso a căor sntmtsunt dft d sl.

Page 78: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 78/254

8

DESPRE PARTIDELE

DIN MAREA BRITANIE

Dcă guvrr britică r fi cosidrtă c subictd spculţi sr put imdit dscopri n o sursă ddiviziu i d spirit părtinitor ivitbil sub oric dmiistrţi Blnţ potrivită ntr prt rpublicnă i cmorhică di costituţi ostră st n sin trtâtd dlictă i d nsigură ncât juttă i d psiuil i pr-judcăţil omti st imposibil să u pră n lgăturăcu opiii divrgt chir i ntr prson cât s potd istruit Ci cu u tmprmnt mi blâd iubitorid pc i ordi i cr dtstă rhi [sei] i războil civil vor v totdu sntimt fvorbilmorhii dcât omii mi cutzători si mi gnrosicr iubsc psiont librtt i gânds că nici u rău st comprbil cu subjugr i cu svi Şi di toţiomii rzobili sut d cord grl să păstrzguvrr nostră mită cnd s jung l dtlii uniisut mi cliţi să crdiţz putri mi lrgi oroi să i cord o ifluţă mi mr i să fi mi puţitţi l uzurpăril p cr l comit dcât lţii cr sutfricoţi d cl mi mici sm l tirii i putriidspotic D ici provi cl prtid orgizt jurulPRINCIPIILOR cr dcurg di constituţi ostră i crpot fi umit p drpt Prtidul Curţii i Prtidul Ţării Putr i vhmnţ ficărui ditr cst prtid dpidfort mult d guvrr cr st cl momt O

Page 79: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 79/254

DPR PARTD DN MAR BRTAN  3

dministrţi pot să fi tât d r ncât să runc propp oricin n opoziţi n vrm c o dministrţi bunăpot să rconciiz cu oron p muţi dintr psionţii iubitori i ibrtăţii Insă oricum r osci nţiunntr prtid cst vor ist ntotdun câtăvr  suntm guvrnţi d o monrhi imittă.

Insă p ângă difrnţă dpicipiu cst prtid suntmotivt i d o difrnţă d INTERES fără d cr nur pt prop niciodtă să dvină pricuos su viont Coron i v invsti firsc ncrdr i putrn ci căror principii r su prtins sunt fvobi monrhii ir cstă tntţi i v fc să mrgăi dprt dcât ir fi ds dor principii or Oponţii or dzmăgiţi n tri or mbiţios s runcă

n brţ prtidui cărui sntimnt snt mi gosp putr rgă i n mod firsc vor dopt sntimnti putrnic dcât r justific o poitică sănătosăstfl Prtidu Curţii i Prtidu Ţării văstr utn-ic formi d guvrnr britnic sunt un f d prid mit i sunt infunţt tât d principii cât i d

ntrs Şfii cstor fcţini sunt d rguă guvrnţid c d doi motiv ir mmbrii infriori d primuCât dspr prtid czistic trbui să obsrvăm

n tot poci umii proţii fost inmicii ibrtăţiii cu sigurnţă că cstă conduită constntă trbui săi fost bztă p rţiuni fi intrsuui i mbiţii

ibrtt d gândir i d primr gândurior stntotdun ftă putrii proţti i cor frud pios cr st d obici ntmită; printro coniunfiibiă cr prvză ntr tot furi d ibrttcst privilgiu nu pot fi obţinut ori c pţin nu fostncă obţinut dcât ntro guvrnr ibră D c ntro

onstituţi prcum c Mrii Britnii cru oficiât vrm cât crri vor rămân n str or ntură

Page 80: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 80/254

84 EE OCE 

v f d prt Prtd Crţ n vrm c dsdnţ r-goş d tot sor vor f d prt Prtd Ţăr dvrm c n pot ncodtă să ştpt tornţ d cr tât nvo dcât dn prt gvrnăr nostr br.Toţ c prncp cr năzt ptr bsotă şttc mportnt st să câştg d prt or cr r cst rând să rătt cât d şor st să ntr p sb p cor prnţ Gsv Vs fost pot sng monrh

mbţos cr oprimt bsric vrm c dscrj lbrtt. Motv pntr cr doptt o smn po-tcă nobşntă fost ptr orbtntă pscopordn Sd cr c rm o dpăş p c Coron prcm ş tşmnt or pntr o fm strănă.

Acstă obsrvţ cptă c prfrnţ proţor pn

tr gvrnr n sngr prson st vbă ş nc prvşt t sct. Cr pezbieia ş calviis dnOnd r prtn mărtrst fm Orng r nc c prvşt p aiiei cr r consdrţ rtccst tn d fctn Lovstn s r zos sstnătr brtăţ. n cz n cr prncp ptg st şor d văzt că v prfr form pscopă

Judaei sibi ipsi reges imposuere; qui mobilitate vulgi eulsiresumpta per aa dominatione; fug as vium urbium eversionesfratrum conjugum parentum neces aliaque slita regibus ausisuperstitionem fovebant; qu honor sacerdotii rmametum po

tent assumebatur Tcit Hist ib [Iudii n piod dintAxndu c Ma şi cuci omnă şiu dt i nşiş i gi ;cşti igonii d instbiitt popouui şiu stbiit domnipin fo mo şi au ndănit să săâşscă ca c gii săâşsc n mod obişnuit dică xi conctănio distg oşo ucid fţio soiio şi păinţio i u foit igidoc şi asumsă dmnitt scdotă pntu ntăi

putii o td d h Cuşscu n Tcit Istoi Ed PidiBuc 2002 p 229 (n t )

Page 81: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 81/254

DR ARTD DN MARA BRT ANl  85

ci przbitrin, tât dtorită mrii finităţi dintrmonrhi şi piscopt, cât şi dtorită uşurinţi cu cr unprinţ v put, ntro smn orgnizr, să conducăcru, prin mijocir supriorilor lor czisticiDcă vom privi cătr ncputuri prtidor n Angli,n timpul mrii rbiu, vom vd că lucrur su ptrcut coorm csti torii şi că u fost gnrt d dit tipuri d guvrnr, conform unor rgui constnt şinfiibi. Inint cstui momnt, constituţi nglzăr ntro str d confuzi Supuşii posdu numrosprivigii tipic nob, cr, dşi u ru nt totul imitt şi dfinit d lg, ru considrt n mod univrsl,torită priodi dungt d timp n cr cşti scuru d , c prţinând printrun drpt rditrA părut nsă un prinţ mbiţios, su mi curând prost sfătit, cr considrt tot cst privigii drpt concsii prdcsorior săi, nsă rvocbi după poft s Con-cvt cui principiu, l cţiont, fără să s scundă,potriv ibrtăţii, vrm d mi muţi ni In c dinmă, ncsitt constrâns să convoc prmntu,

spiritu ibrtăţii s trzit şi s răspândit d l sininţu, ăst fără sprijin, fost obligt să ccpt tot c s crut, ir inmicii săi, invidioşi şi impcbii, nunoscut nici o imită n prtnţii lor Au ncput poi fruntări n cr nu st d mirr că omnii tim-ui su mpărţit n tbr aies] difrit, d vrm c,

ir şi zi, ci imprţii nu ruşsc să cdă d cord cuvir cin v drptt Prtnţii prmntuui, otă ccptt, r fi dus trr bnţi constituţii

Populi imperum juxta libertatem paucorum dominati regeidini proprior est (Tacit Ann lib. v) Domnia poporului estei aproape de libertate ; pe când domna câtorva seamănă ma

ult cu bunul plac al unu rege" trad de Gh Guţu în Tacitale Editura Humanitas Bucureşti 995 VI 642 (n t )

Page 82: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 82/254

86 RI OTC 

r f trnsformt guvernre ntrun prope n ntregme repubcnă. Necceptte ee r f nsemnt poteun perco de subjug nţune une puter bsoute dto-rtă prncpor obceuror văd te e regeu cre rătcu crtte că fecre concese pe cre făcuto fost dtortă constrânger. În cestă prvnţă tât de dectă de nesgură omen ţn n mod ntur cu ce prte crese potrvete m bne cu prncpe or uzue. Ce mpsonţ susţnător monrhe su decrt pentru regen vreme ce preten zeo bertăţ u fost de prteprmentuu. Spernţ succesuu fnd prope egă dembee părţ ieesul nu vut nc o nfuenţă de underezută că RouHea* Cavalie eru prtde formtedor pe bz prncpor Nc unu nu respnge monrhsu bertte să prmu er ncnt m curând cătreprte repubcnă guvernăr nostre n vreme ce doe către ce monrhcă În cestă prvnţă ee suntprecum Prtdu Curţ Prtdu Ţăr [de stăz ntrente ntrun războ cv prntro concdenţă neferctă crcumstnţeor prn sprtu turbuent vrem Repubcn prtzn puter bsoute se găseu scun nmbee tbere formând o prte deoc negjbă or.Ce fost de cord cu pnure rbtrre e regeur n schmb s perms să persecute dversr pecre numt eretc schsmtc. Ceru orgnzt erepscop nonconformt eru prezbtere Tote uc-re u contrbut să runce pe prm fără rezer n prtd regeu r pe ceţ n cee prmentuuOrcne cunote deznodământu ceste dspute mntâ ft pentru rege după cee pentru prment

În timpul războiului civil englez,RoundHead (cap rotund"termenul provine de la tunsoarea scurtă a membrilor acestui partid)

erau susţinători ai taberei parlmentare, puritane Cavalier (cavaler") îi desemna pe susţinătorii taberei regaliste (Nt

Page 83: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 83/254

DESPE PDEE DN M BNE  8

Dpă mt convsii şi rvouţii, famiia rgaă a fost nc din rmă rinstarată şi vcha gvrnar rstabiităCaro a IIa n a foosit mpu tatăui său pntru advni mai nţpt, ci a rmărit acaşi poitică, dşi cmai mtă discrţi ca a ncpt. A apărt noi partid,nmit Whg şi To car, d atnci, au continat săgit şi să distragă gvrnara noastră. A dtrmina natracstor partid st, probabi, na din c mai difici pro-m car s pot pn şi st o dovadă că istoria poat con-ţin ntrbări a f d incrt prcum c mai abstracttiinţ Am văzt atitdina cor două tabr n crs aptzci d ani, ntro varitat d circmstanţ, a putr n absnţa i, n timp păcii şi n vrm d război Amvăzut şi prsoan car s dcară d o part sa ata şi cu

cr n ntânim n fcar momnt, fi n timp ocupa-ţior frivo, fi n timp cor srioas. La rând nost,ntm constrânşi, ntrn f, să ţinm cu una din părţi, pnt că trăm ntro ţară a ibrtăţii, ficar poat săşi

Sub numele Whig a cărui origine nu este clară, au fost maiti cunoscuţi cei care se o puneau ca ducele de York, un catolic, devină ege al Angliei după moartea lui Caol al II lea şi, prinasta, şeful statului şi al Biseicii anglicane. În perioada Eseulori Hume, whig sunt numiţi cei cae se opun restauării Casei StuartCu timpul, whig îcepe să desemneze patida mai libeală dinolitica engleză. (Nt

La origine, o era numele unor bandiţi ilandezi. Î n mo-

entul Crizei Excludeii ( 16791680 devine numele partizanilorucelui de ok. În peioada în cae scie Hume, termenul de toesemnează una din cele două mai tabere în cae se divide poli-ca engleză, aceea cae susţine Casa Stuat şi un contol mai auto-ar asupra Biseicii. Cu timpul, tory începe să deseneze pur simplu partida conservatoare HighChurch tories sunt cei caeusţineau, la începutul secolului al XVIIIlea, măsui stricte de

punee a anglicanismului şi de înlăturare din poziţiile publice isidenţilo eligioşi (N t

Page 84: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 84/254

88 SI OII 

prm dschs sntmnt convngr Ş tot,sntm n mposbtt d prcz ntr, prtnţ prncp dfrtor fcţn

Atnc când comprăm prtd Whig Toy cRouHea  Cavalie c m vdntă dfrnţădntr constă n prncp obeieţei pasive  epului ialieabil [ Coron dspr cr prtdCavalie n zs prop nmc, dr cr nsă snt prct c fnd dvărt crctrstcă n Toy Dcăcst prncp r f mpns până spr conscnţ orvdnt, r mpc o rnnţr formă tot br-tăt nostr s o sstnr monrh bsot, d vrmcnmc n pt f bsrd dcât o ptr mttă fţăd cr n s dt mpotrvr, chr dcă cst

nccă mtăr Insă pntr că c m rţon prncp snt ds dor o stvă sbă n c psn, n d mrr că cst prncp bsrd s dovdt prsb pntr v cst fct C dn prtd Toy comn, r nmc oprsn, r c ngz r dvrsr ptr bsot Z or pntr brtt r pot

m pţn frvnt dcât c opoznţor or, nsă rsfcnt c să fcă să t tot prncp or gnr,tnc când s văzt mnnţţ d prăbr vch consttţ. Dn cst sntmnt s păsmt evoluţia nvnmnt c conscnţ mportnt, c m ptrncătm brtăţ brtnc. Prtr mmbror Toy n

tmp c vnmnt dpă c, n prmt să nţ-gm dvărt ntră c prtdÎnpmul rând, pr să f dovdt dvărt sntmnt

brtnc n fcţn or pntr brtt n hotărâror frmă d n o scrfc nc n f d prncp b-strct nc n drpt mgnr prţor Acstă pt

crctr or r f ptt f, vnt, psă ndoă nnt d evoluţie dtortă tndnţ vdnt prncpo

Page 85: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 85/254

DSP PATD DN MAA TAN  8

p cr profs dtortă spnr or fţă d o Crtcr păr să n fcă n scrt dn pnr s rbtrrRevoluia dovdt că ct r nt dvărţ prtzn rtd Crţ cm d tptt ntro gvrnr brtncă iubioi e libeae îsă i mai iubioi emoahie. Trb tot să dmtm că mpns prdprt prncp or monrhc n prctcă c tâtm mt n tor stf ncât dvnsră ncomptbc ? gvrnr mttă

In  oilea rând nc prncp nc fcţn orn corspnd p dntrg s c z pct ncht evoluie or cor c s ptrct d tnc ncocAcstă prt crctr or pr opsă c dntâd vrm c orc t pct n c crcmstnţ n crs găs nţn r f fost probb prcos dcă ncmv ft brtăţ Insă nm n om st făctă sărconcz contrdcţ r cstă contrdcţ n m mr dcât c ntr obeiea pasivă eziseaprctctăvrm evoluiei. Un To prn rmr potf dfnt d rvoţ ncoc n câtv cvnt c fndu iubio al moahiei cae îsă u abaoează libeaea i u paiza alfamiliei ua Un hig pot fdfnt drpt u iubio al libeăii cae îsă u euăla moahi i cae e favoabil pacului ce a sabili o succesiue poesaă.

Acst opn dfrt n rport c probm sccs

n coronă fost dăgr ccdnt nsă ntr prncp rtd Crţ rtd Ţăr dvărt dvzn potc brtnc Un btor psont monrh st prdsps să f nmţmt fţă d orcschmbr sccsn c fnd mt pr fvorbă nrpbc r n btor psont brtăţ st prdsps

să crdă că orc prt gvrnăr trb să f sbordo-ntă ntrsor brtăţ

Page 86: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 86/254

90 S OC 

Aceia cre nu se aventurează să afirme că diferentaeadintre Whig şi Toy sa pierdut la evoluţie par îclinaţisă creadă că această diferentă este acum abolită si că lucrurile sau întors la starea lo naturală între noi ăsinduseacum doar Partidul Curţii şi Partidul Ţării adică oamenicare sunt ataşaţi din interes sau din principiu fie monar-hiei fie libertăţii Cei din partidul Toy au fost obligaţimultă vreme să vorbească în stil republican astfel încâtei par să s fi convertit pe ei înşişi din ipocrizie adoptândsentimentele şi limbajul adversarilor lor. Se păstrează însărămăşiţe considerabile ale acestui partid englez cu toatevechile sale prejudecăţi iar o dovadă că Partidul Curţiişi Partidul Ţării nu sunt singurele este aceea că aproapetoţi disidenţii religioşi sunt de partea Curţii iar clel infe-rior al bisericii Angliei cel puţin este cu Opoziţia Aceastane pote convinge că o oarecare părtinire încă atârnă asupraconstituţiei noastre o greutate etrinsecă ce o deturneazăde la cursul său natural şi produce confuzie în rândurilepartidelor noastre

Unele dintre opiniile din aceste eseuri privitoare la afacerilepublice din ultimul secol au fost folosite de autor în lucrarea Htoof Great Britain Şi pentru că el nu e înregimentat în vreun partid,nu şia lăsat judecata să fie influenţată de propriile prejudecăţi şiprincipii, după cum nici nu se ruşinează săşi recunoască propriile

greşeli. Aceste greşeli erau, la acea dată, aproape universale în acestregat

Page 87: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 87/254

DESPE SUPESTIŢIE ŞI ENTUZIAS

Ideea după care coupţ celo mai bue luu uce lace ese mai ău a devenit deja o maimă care poate fi ilus-trată printre altele de efectele periculoase ale supesiţiei şieuzsmului consecinţe ale corupţiei adevăratei religii

Aceste două specii de falsă religie deşi la fel de pericu-loase au o natură foarte diferită am putea spune chiarcontrarie. Mintea omului este supusă unor numeroasenchipuiri şi spaime care apar fie ca urmare a unei situaţiinefericite n domeniul public sau privat fie a unei stăride sănătate precare sau a unei dispoziţii melancolice sautriste fie pur ş simplu ca urmare a reunirii tuturor acestorcircumstanţe Intro asemenea stare mintea omenească seteme de nenumărate posibile rele necunoscute din parteaunor agenţi necunoscuţi ; iar acolo unde obiectele reale aleterorii lipsesc sufletul reacţionează rapid n virtutea pro-priei sale prejudecăţi hrăninduşi nclinaţia predomi-nantă şi inventând astfel surse imaginare ale terorii pentcare nu stabileşte limite n ce priveşte puterea lor maleficăÎntrucât aceşti duşmani sunt pe deantregul invizibili şinecunoscuţi măsurile luate pent ai ţine la distanţă suntşi ele misterioase constând n ceremonii slujbe sacrificiidari sau în oricare practică frivolă sau absurdă pe carefie nebunia fie ticăloşia o pot recomanda unui spirit credulterifiat şi orb Slăbiciunea frica melancolia mpreună cu ignoranţa sunt prin urmare cele trei surse ale SUPERSTŢE

Page 88: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 88/254

92 ES POTICE 

Dar mintea omului este de asemenea sursa unei trufiiineplicabil, ca urmare a înregistrării unor succese, a uneisănătăţi de fier, a unui spirit puternic sau a unei dispoziţiicuraj oase şi încrezătoare Întro asemenea stare, imaginaţiacapătă frâu liber, avansând imagini grandioase dar couzepe care nici una din fmuseţile sau plăcerile mundane nule poate egala. Lucrurile a căror natură este pieritoare disparpur şi simplu ca find nedemne de atenţie Şi o întreagă

varietate de elemente se înfăţişează imaginaţiei, proveninddin regiunile invizibile sau din lumea spiritelor, acolo undesufletul este liber să se desfete cu orice fantasmă potrivităcu gustul şi dispoziţia sa. De aici provin etazurile, evadările şi peregrinările surprinzătoare ale imaginaţiei; şipe măsură ce încrederea şi îndrăzneala avansează, aceste

etazui de nedescris, care par să se afle dincolo de controlul facultăţilor noastre obişnuite, sunt atribuite inspiraţieiimediate a Fiinţei Divine, cea care face obiectul devoţiunii.În scurt timp, persoana inspirată ajunge să se considerepe sine ca fiind în graţiile speciale ale Divinităţii ; şi, o datăce se instalează această dispoziţie frenetică, care reprezintă punctul maim al entuziasmului, orice închipuireeste consacrată, iar raţiunea umană şi chiar morala suntconsiderate ghiduri înşelătoare şi ca atare sunt respinse.Iar fanaticul nebun se consacră orbeşte, fără nici un felde rezerve, presupuselor intuiţii ale spiritului, precum şi

inspiraţiei venite de sus Speranţa, mândria, îndrăzneal,o imaginaţie îăcărată, împreună cu ignoranţa sunt, prinurmare, adevăratele surse ale ENTUZASMULU

Aceste două specii de falsă religie pot face obiectul anenumărate speculaţii, dar pentru moment mă voi rezumala câteva reflecţii cu privire la influenţa diferită pe care o

eercită ele asupra societăţii şi puterii politice din aceastăsocetate

Page 89: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 89/254

DSP S PSTŢ Ş NTZSM  3

Prima mea refecţie este egată de faptu că supesiţiai îo măsuă mul mai mae ch euzsmul epeziă u isume mul mai favoabil pueii ceului

 ec lozof sau aţioameul coec Deoarece super-stiţia se întemeiază pe rică supărare şi depresie ea faceca omu să aibă cu privire a propriai persoană o impresieatât de jalnică încât să se considere nedemn de a se înfăţişa direct divinităţii şi prin urmare e recurge la mediereaatei persoane a cărei sanctitate sau mai degrabă neusinare si viclenie î face să creadă că este mai favorizatăe Divnitate Acestei persoane îi încredinţează ce superstiţios devotamentu său faţă de Divinitate sacrificiilerugăciunile şi cererile sale sunt ăsate în grija sa şi cu aju-torul său e speră ca aelu lui faţă de Divinitate să devinămult mai acceptabil In acest fe au apărut PREOŢ carepot fi consideraţi pe drept cuvânt o invenţie a unei super-sti ţii timorate şi abjecte care fiind complet neîncrezătoare în sine nu îndrăzneşte să aducă ofranda pietăţii saleci plină de ignoranţă preferă să se înfăţişeze Divinităţiiprin medierea presupuşior săi prieteni şi slujitori Şi cum

superstiţia este un ingredient considerabil al oricărei reigiichiar şi al ceei mai fanatice neeistând nimic în afară defiozofie capabil să elimine în întregime aceste infiniteterori înseamnă că în aproape fiecare sectă reigioasă suntde găsit şi preoţi Şi cu cât măsura superstiţiei este maimare în acee secte cu atât e mai puternică autoritatea

preoţiorPe de ată parte se poate obsea că toţi entuziaştiiau fost liberi de jugu cericilor şi şiau făcut cunoscutemarea lor independenţă în ce priveşte actul de devoţiuneprecum şi dispreţul faţă de tradiţie şi faţă de orice formăde ceremonie Quakeii sunt cei mai şocanţi deşi rămân

pe de altă parte cei mai inocenţi dintre entuziaşti şi poatesingura sectă care nu a admis vreodată preoţi în sânu ei

Page 90: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 90/254

4 ESE POCE 

Dintre toate sectele englezeşti, iepeeţii se apropiecel mai mult de quake în ce priveşte fanatismul, precumşi în libertatea pe care o manifestă faţă de aservirea cleri-cală După aceştia urmează pezbieieii la o distanţăegală în ce priveşte ambele trăsături Pe scurt, această obser-vaţie este întemeiată pe eperienţă, dar ea va apărea deasemenea ca fiind întemeiată şi pe raţionament, dacă luămîn considerare că, întrucât entuziasmul derivă dintroetravagantă mândrie şi încredere de sine, el se crede suficient de calficat pentru a se apop de Divinitate fără vreomediere umană Devoţiunea sa este atât de ferventă încâtchiar se imaginează pe sine ca apopiiuse de Divinitatepe ca contemplaţiei şi a conversiunii interioare, ceeace îl determină să nu ia în seamă toate celelalte ceremonii

şi slujbe eterioare pentru care asistenţa preoţilor apareatât de necesară în ochii supuşilor lor superstiţioşi Fanaticul se consfinţeşte pe sine şi consideră că are un cractermult mai sacru decât tot ceea ce pot oferi la acest capitolinstitutiile si ceremoniile.

Ceade a' oua reflecţie a mea cu privire la aceste specii

de falsă religie este că eligiile impegae e euziasmsu la oigie mul mai agiae şi mai violee ec celeimpegae e supesiţie a îu imp scu ele evimai ble şi mai moeae Violenţa acestor specii dereligie, atunci când sunt incitate de noutate şi animate deopoziţie, apare în numeroase cazuri, cum ar fi acela al aa

bapişilo Germania, al camisazilo Franţa, al iveolo şi al altor fanatici din Anglia, ori alpezbieeilodin Scoţia Entuziasmul fiind întemeiat pe spirite puter-nice şi pe o prezumtivă tărie de caracter, dă naştere în modfiresc la cele mai etreme soluţii, în special atunci cândajunge săi convingă pe fanatici de faptul ilumnării divine,

precum şi de dispreţul faţă de regulile comune ale raţiunii,moraei şi prudenţei

Page 91: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 91/254

ESPE SPESTŢE Ş ENTZASM  5

Astfe, entuziasmul este acela care produce cele maicrunte dezordini în sânu societăţii ; dar furia sa este precum cea a tunetului sau a furtunii, care încetează de asine întrun timp foarte scurt, lăsând în urma lor un aermut mai calm şi mai senin decât înainte de a se produceAtunci când prima şarjă a entuziasmului se epuizează,în toate sectele fanatice oamenii cad în mod firesc în ceamai adâncă rezeă şi răceală faţă de chestiunile sfinte,

nefiind nici unu dintre ei înzestrat cu suficientă autoriate şi interes în a întreţine spiritul religios Nu eistă rituri,ceremonii sau slujbe sfinte care să poată deveni parte obiş-nuită a vieţii de zi cu zi şi să conserve principiile sacre Pede altă parte, superstiţia se furişează treptat şi pe nesim-ţite, îi face pe oameni bânzi şi supuşi ; este acceptabilă

n ochii magistratului, iar populaţiei i se pare inofensivăIn final preotul, după ce şia stabilit n mod ferm autori-tatea, devine agentul tiranic şi perturba tor al societăţii, caurmare a nesfârşitelor dispute, persecuţii şi războaie religioase Cât de domol a avansat biserica romană către putere !Şi în ce inimaginabile convulsii a runcat ea întreaga Eu

ropă, pentru aşi putea menţine puterea ! Pe de ată parte,sectanţii noştri, care la început păreau nişte bigoţi fanatici,au devenit mut mai raţionali acum, astfel încâ quakeiipar să se apropie mai mult de singurul corp unifor de eişi din univers, lieaţii sau discipolii ui Confuciusn China

Cea de a e obseaţie pe care vreau să o fac cu privire la această temă este că supesiţia epeziă iamicullibeăţii civile, î imp ce euziasmul ese pieeul săuÎn sprijinul acestei observaţii este suficient să amintim căsuperstiţia se dezvoltă sub obăduirea preoţilor, iar entuziasmul este un factor distructiv al puterii ecleziastice

Învăţaţii chinezi nu au preoţi sau o organizare ecleziastică.

Page 92: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 92/254

S OTC 

În pus, cum entuzasmu este nfirmtatea temperamenteor puternice şi ambiţoase, e e în mod natura însoţit deun spirit de ibertate, în tmp ce superstiţia, din contră, îiface pe oameni bânzi ş abjecţ, potriviţ pentru anţuriescavie. Ştim din istoria Angiei că, în timpu războaieorcivie, iepeeţii şi eişii deşi cât se poate de opuşiîn privnţa principiior or reigioase, erau uniţi în privinţaceor potice, ş a fe de devotaţi deior repubicane. Tot-odată, încă de când au apăt Whigs şi Toes iderii Parti-duui Whig au fost fie eişi fie iuiaei în ce priveşteprincipie or, adică pret<ni ai toeranţei şi indiferenţifaţă de orice sectă creştină In vreme ce sectanţi, mersaţîn entuziasm, au fost întotdauna în opoziţie faţă de aceştiaşi împotrva iberţi civie Incnaţa comună către super-stţe este cea care ia unit dintotdeauna pe High ChuchToies ş pe omacaolici în susţinerea prerogativeorputerii monarhice, deşi eperienţa sprituui toerant aior pare să fi reconciiat în cee din urmă pe aceştiacu cei din tabăra catoică

În Franţa, moliişii şjaseişii se aă în cent unor

nenumărate dspute nentegibe, nedemne de atenţia unuiom serios ; ceea ce distinge însă în primu rând aceste douăsecte şi mertă subnat este spiritu dferit a regiei oroliişii conduşi de iezuiţi sunt mari prieteni ai superstiţei, urmează strict ceremoniie şi ate forme eterne adevoţunii şi, de asemenea, se supun autorităţii ceui şi

tradiţiei aseişii sunt entuziaşti, promotori zeoşi aidevoţunii pasionate şi ai vieţii interioare ; se află foartepuţin sub inuenţa vreunei autorităţi; pe scurt, sunt catoicidoar pe jumătate Cosecţee acestor fapte urmează ntocmai raţonamentu de mai sus. ezuiţii tranizează popuaţiaşi sunt scavii curţii regae, iarjaseişii sunt cei care păs

trează ve acea icărire a dragostei de bertate ce poate figăsită în naţiunea franceză

Page 93: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 93/254

0

DESPE LIBETATEA CIVIL

Acia care scriu despre subiecte politice liberi de preju-decăţile şi de pasiunile de partid cultivă o ştiinţă care ntretoate celelalte contribuie cel mai mult la utilitatea publicăşi chiar la satisfacţia privată a celor care se dedică acestuigen de studii Cred că nu greşesc totuşi dacă suspectezcă lumea este ncă prea nouă pentru a accepta că eistămulte adevări fe n materie de politică ce vor rămâneadevărate până la ultima posteritate. Noi nu avem nicimăcar eperienţa a trei mii de ani aşa ncât nu numai căarta de a raţiona este ncă deficientă n această ştiinţă caşi n toate celelalte nsă ne lipsesc suficiente materiale asupra cărora să raţionăm Nu este ncă pe deplin cunoscutla ce grad de rafinament n materie de virtute sau de viciueste susceptibilă să ajungă natura umană nici ce se poateaştepta de la omenire de pe urma vreunei mari revoluţiin educaţie obiceiuri sau principii. Machiavelli a fost cusiguranţă un mare geniu nsă limitânduşi studiul săula violentele şi tiranicele guvernări din Antichitate sau lamicile şi agitatele principate ale Italiei raţionamentele salesau dovedit foarte greşite şi cu greu ar putea fi găsităn icipele său vreo maimă pe care eperienţa ulterioară să no fi dezminţit n ntregime. U picipe slab

afirmă el ese icapabil săpimească sfaui bue, peucă dacă se cosulă cu mai mulţi, el u va fi capabil săaleagă îe sfaui difeie Dacă se îcede îuul

Page 94: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 94/254

8 ESE PLTCE 

sigu, acel miisu al său va avea pobabil o puee eiueţ îsă el u va mai ăme miisu mulăveme El îşi va eposea cu siguaţă săpul e oul

pe cae vo uca el şi familia sa Menţionez doar un eemplu dintre multele erori ale acestui politician car decurg dinfaptul că a trăit ntro epocă prea timpurie a lumii pentrua fi un bun judecător al adevărului politic. Aproape toţiprin ţii Europei sunt n prezent guvernţi de miniştrii lor,şi aşa au fost vreme de aproape două secole, nsă nu santâmplat ncă un asemenea eveniment şi nici nu se poatentâmpla Sejanus ar putea plănui săi detroneze pe Cezari,nsă Fleury, oricât de vicios ar fi el, nu poate, atâta vremecât e n toate minţile, nutri nici cea mai mică speranţă deai detrona pe Bourboni

Comerţul nu a fost niciodată estimat ca fiind una dintreburile statului până n secolul trecut şi nu eistă aproapenici un filozof politic al Antichităţii care să menţioneze

Chiar şi italienii au păstrat o tăcere absolută n ceeacel priveşte, deşi n acea vreme acaparase ntreaga atenţie,atât a miniştrilor de stat, cât şi a gânditorilor speculativiMarea opulenţă, grandoarea şi realizările militare ale celordouă putri maritime par să fi instruit pentru prima datăomenirea n ce priveşte importanţa unui comerţ activ

Pentru că intenţionez ca n acest eseu să prezint ocomparaţie cuprinzătoare a libertţii civile şi a guverniiabsolute şi să arăt marile avantaje ale primeia asupra celeidin urmă, voi ncepe prin a mă ndoi că se găseşte vreunom n vremea noastră care să fie suficient de calificat pentruo asemenea ntreprindere; voi mai presupune că orice amstabili n această privinţă va fi, după toate probabilităţile,

enofon îl menţionează însă se îndoieşte că ar aduce vreunavantaj statului Ei de kai empo ophelei ti polin ( Dacă şi comer-

ţul aduce un câştig oraşului" ) etc en Hiero Platon îl exclude cutotul din republica sa iaginară De legibu lib iv

Page 95: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 95/254

BAA CVĂ

espns de acumularea eperenţei şi nu va mai fi acceptate posteritate Asemenea mar revoluţii sau ma întâm-lat în treburle omeneşt şi atât de multe evenimente sautrecut împotriva aşteptărilor anticilor ncât ele sunt sufiente pentru a trezi suspiciunea că asemenea schimbăria pot inteeni

Antici au obseat că toate artele şi ştiinţele au apărut naţiunile libere şi că persanii şi egiptenii cu toată opu-nţa confortul şi luul lor nu au făcut decât eforturi insig-ifiante pentru a gusta plăcerile ma fine care au fost duse o asemenea perfecţiune de greci în mijlocul războa-lor continue al sărăciei şi al celei mai mari simplităţi aţii şi manierelor Sa mai observat că din clpa cândci şiau pierdut libertatea deşi sau îmbogăţit pestesură prin cucerirle lui Aleandru artele lor au intrat înclin si nu u mai reusit deatunci să se înlte n acel climatudiţa a fost transplntată la oma singur naţiune liberăn univers la acea vreme. Ajungând pe un asemenea solvorabil a făcut progrese uimitoare timp de mai multe un secol până ce decadenţa libertăţii a produs şi deca-nţa terelor răspândind barbaria în întreaga lume. Pe

za acestor două eperienţe fiecare dublă în felul săuşi lustrând decăderea ştiinţelor sub o guvernare absolută şi avântul lor sub una populară Longinus sa simţitficient de îndreptăţit să susţină că artele nu pot înloriecât întro guvernare liberă Opinia sa a fost urmată deiva scriitori eminenti dn tara noastră care fie siau

itat perspectiva la fptele ntichităţii fe au doedit înclinatie ecesiv de favorabilă fată de acea formă devernar care este stabilită la noi

Ce au însă de sps aceşti scritori în privinţa omei şorenţe modee ? In prima toate artele fmoase ale sculprii picturii muzicii şi poezei au fost aduse la perfecţiune

b Mr Addson ş Lord Shaftesbury

Page 96: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 96/254

1 00 S POTC 

deşi [oraşu gemea sub tiranie şi încă sub tirania preoţiorCea dea doua a făcut progrese în arte şi ştiinţe după cea început săşi piardă ibertatea prin uzurparea adusă defamiia edici Ariosto Tasso Gaieo spre deosebirede afae şi icheangeo nu sau născut în repubici. Şicu toate că scoaa ombardă a fost a fe de faimoasă ca siaceea romă veneţienii au at o contribuţie mică a goraei şi par mai curând inferiori ceoraţi itaieni în geniuor pentru arte şi ştiinţe ubens şia stabiit şcoaa a Ant-werpen nu a Amsterdam; Dresda nu Hamburg este cen-tru cutura [ofpolieess] a Germaniei.

Însă ce mai eminent eempu a înoririi învăţăturiisub guvernărie absoute este acea a Franţei despre careabia dacă se poate spune că a cunoscut vreodată ibertateaîntro formă organizată [esablishe libey ] şi cu toateacestea a dus artee şi ştiinţee mai aproape de perfecţiunedecât oricare ată naţiune Engezii sunt poate fiozofimai importanţi itaienii pictori şi muzicieni mai buniromanii erau mari ortori însă francezii sunt singurupopor cu ecepţia grecior care au fost în aceaşi timp fio-ofi poeţi oratori pictori arhitecţi scuptori şi muzicieniIn ce priveşte artee scenei ei iau depăşit chiar şi p grecicare a rându or îi depăşeau de depae pe engezi In viaţade toate ziee ei [francezii au perfecţionat acea artă ceamai utiă şi mai agreabiă dintre toate lA e Viv artareatiior sociae si a conversatiei

acă obseă starea ştiinţor şi a arteor olie as]

în ţara noastră vom vedea că obseaţia ui Horaţiu apicată romanior se potriveşte în bună măsură şi britanicior :. e i logum ame aevumaseu, hoieque mae vesigia uis *

* Şi totui mult timp după aceea Au mai rămas i s rămas

i azi ţărănetile urme" trad de Constantin I Niculescu nHoraţiu Satire şi Epistole Ed de Stat pentru Lteratură i Artă

Page 97: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 97/254

S BAA CVĂ 1 01

Eleganţa şi corectitudinea stilului au fost foarte negli-ate la noi Noi nu avem nici un dicţionar al limbii noastre ci o gramatică demnă de acest nume Prima proză rafi-ată olie] pe care o avem a fost scrisă de un om care estencă în viaţă

Cât despre Sprat, Locke şi chiar Temple, ei cunoşteaurea puţn regulile artei pent a putea fi estimaţi scriitorileganţi Proza lui Bacon, Harrington şi ilton este ţea-ănă

i pedantă, deşi raţionamentul [sese] lor este ece

nt n această ţară, oamenii sau ocupat prea mult deisputele din eligie poliică şifilozofie aşa încât nu mai nici un fel de apetit pent aparent mărntele principiile gramaticii şi critic Cu toate că aceste preocupări neauerfecţionat raţionamentul [sese a ale of easoig]

ebuie să admitem că nici măcar în ştiinţele susmenţio-te noi nu avem vreo lucrarestandard pe care să o trans-tem posterităţ Putem pretnde cel mult că avem câtevaeuri judicioase re sunt un pas către o ozofie mai eactă!s] şi care sunt un început proiţător, fără să ajungă încă vreun grad de perfecţiune

Este [însă] o maimă stabilită aceea conform căreiamerţul [commece] nu poate să înorească decât întrovernare liberă Această opinie pare să se bazeze pe operienţă mai îndelungată şi mai cupriătoare decât aceeaspre arte şi ştiine Dacă vom urmări progresul comer-li în Tyr, tena, Siracza, Cartagina, Veneţia, Florenţa,

neva, Antwerpen, Olanda, Anglia etc, vom obseatotdeauna că el îşi are centrul de greutate în guvernările re Cele mai mari oraşe comerciale care eistă acum înme snt Londra, Amsterdam şi Hamburg, toate oraşe

c , 1 959 p 1 89 Versurie se referă la romani după cucerirea

< ; ci ei şi asimilarea culturii greceşti N t ) Dr Swift

Page 98: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 98/254

102 EE POTCE 

libere şi protestante, care, cu alte cuvinte, se bucură de olibertate dublă Cu toate acestea, trebuie să obseăm cămarea invidie stârnită în ultima vreme de comerul Franţpare să dovedească faptul că nici această maimă nu e masigură şi infailibilă decât prima şi că supuşii unui prinţabsolut ar putea deveni rivalii noştri în materie de comerţ,ca şi în materie de cultură [leaig]

Dacă ar trebui să emit o opinie întro chestiune atât deincertă, aş spune că, în ciuda eforturilor francezilor, eistăceva în natura însăşi a guvernării absolute care este dăună-tor comerţului şi care este inseparabil de aceasta Motivulpentru care afirm asta este însă oarecum diferit de opiniacurentă în această privinţă Proprietatea privată îmi parela fel de sigur stabilită întro monarhie europeană civili-

zată ca şi întro republică, iar pericolul nu este mai mare,întro asemenea guvernare, din partea suveranului decâtcel la care suntem epuşi din partea trăsnetului, cutremurelor sau altor accidente dintre cele mai neobişnuite şi etra-ordinare Avariţia, care e imboldul hărniciei [iusy ]este o pasiune atât de încăpăţânată şi îşi face dm printre

atâtea pericole reale su imaginare, încât nu va fi pusă pefugă de un pericol imaginar care este atât de mc încât abiadacă merită a fi luat în calcul Prin urmare, comerţul, înopinia mea, este apt să decadă sub o guvernare absolutănu pent că e mai puţin sigu ci pentru că este mai puţinooabil O subordonare a claselor sociale [as] este

absolut necesară pentru a susţine o monarhie Naşterea,titlurile şi locul în societate trebuie onorate înaintea hărni-ciei şi averilor Atâta vreme cât aceste noţiuni prevalează,toţi comersanţii [aes] importanţi vor fi tentaţi săşiabandoneze comerţul pent a putea cumpăra acele poziţiioficiale de care sunt legate privilegiile şi onorurile

Dacă tot am ajuns la acest subiect, al schimbărilor pecare timpul lea produs ori le poate produce în poli ică

Page 99: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 99/254

DS BAA CLĂ 3

trebuie să obse că toate genurile de guvernare, libere sauabsolute par să fi trecut, în timpurile moderne, printromare schimbare în bine, privitor la gestiunea treburiloreterne şi interne Balaa pueii este un secret politic pedeplin cunoscut doar epocii prezente şi trebuie să adaugcă administraţia internă [iea police] a statului a fostmbunătăţită serios în ultimul secol Salustiu ne spune căarmata lui Catilina sa înmulţit prin recrutarea tâlharilorde pe drumurile care duceau la oma, deşi suspectez cădintre toţi cei care practică o asemenea meserie răspândiţiacum rin Europa, nu sar strânge mai mult de un regi-ment In pledoaria lui Cicero n favoarea lui Milo, am găsitacest argument pe care l foloseşte, între altele, pent adovedi că clientul său nu la asasinat pe Clodius Dacă

ilo spune el ar fi intenţionat să îl ucidă pe Clodius, nuar fi atacat n plină zi şi la o asemenea distanţă de oraş,ci ar fi aşteptat noaptea, în suburbii acolo unde sar fiputut pretinde că a fost asasinat de bandiţi ; frevenţa întâm-plărilor de acest gen ar fi favorizat ascunderea adevărului.Aceasta este o dovadă surprinzătoare a slabei administraţii

de la oma şi a numălui şi forţei acestor bndiţi, de vremece Clodius umbla la acea vreme însoţit de treeci de sclavibine înarmaţi şi suficient de obişnuiţi cu vărsarea de sângeşi cu primejdia n agitaţiile frecvente instigate de acel tribunrăzvrătit

Însă deşi toate tipurile de regim par să fi progresat în

timpurile moderne, monarhia pare să fi avansat cel maimult către perfecţiune Se poate spune acum despre monar-hiile civilizate ceea ce sa spus înainte cu admiraţie doardespre republici şi anume că su o guveae a legilou a oameilo. Ele sunt întro măsură surprinzătoare,ordonate metodice şi constante Acolo proprietatea este în

Vide As Ped in Orat pro Milone

Page 100: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 100/254

4 S POC

siguranţă munca încurajată artele îoresc şi prinţul tră-ieşte în siguranţă între supuşii săi ca un tată între copiii săiEistă poate şi au eistat vreme de două secole aproapedouă sute de principi absoluţi mari şi mici în Europa;dacă estimăm fiecare domnie la douăzeci de ani atunciputem presupune că au eistat în total două de monarhisau tirani după cum iar fi numit grecii Cu toate acesteaîntre ei nu se găseşte nici unul nici măcar Filip al IIlea Spaniei atât de rău ca Tiberiu Caligula Nero sau Domi-ţian care au fost patru din cei doisprezece împăraţi romaniTrebuie totuşi să admitem că deşi guvernările monarhicesau apropiat de acelea populare în blândeţe şi stabilitateele le sunt inferioare Educaţia şi obiceiurile noastre mo-derne produc mai multă omenie şi moderaţie decât acelea

ale anticilor însă ele nu sunt încă în stare să depăşeascăîn întregime dezavantajele acelei forme de guvernareAcum trebuie să mi se îngăduie să avansez o speculaţie

care pare probabilă însă despre a cărei justeţe doar posteri-tatea poate judeca pe depli Cred că în guvernările monar-hice eistă o sursă de progres în vreme ce acelea populare

eistă o sursă de degenerare care vor aduce cu timpulaceste specii de regim [civil poliy] ncă şi mai aproape deegalitate Cele mai mari abuzuri din Franţa un model per-fect de monarhie pură nu decurg din numărul şi in mări-mea taelor mai mari decât cele din ţările libere ci dinmetoda scumpă inegală arbitrară şi complicată prin care

sunt ele colectate care face ca munca celor săraci în speciala ţăranilor şi a fermierilor să fie descurajată iar agriculturatransformată întro ocupaţie mizerabă şi înrobitoare Cuifolosesc aceste abuzuri Dacă ar fi vorba de nobilime elear părea inerente acestei forme de guvernare pentru cănobilii reprezintă adevăratul sprijin al monarhiei şi este

natural ca interesele lor să fie mai curând ascultate întroasemenea constituţie decât cele ale poporului Însă în

Page 101: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 101/254

DP BTT CVIĂ 5

realitate nobilii sunt adevăraţii perdanţi de pe urma acesteipresiuni, care le ruinează domeniile şi îi împinge în mizerie pe arendaşii lor Singurii care câştigă de pe urma ei suntpeculaţii fiaciai o rasă de oameni odioasă şi pentrubilime, şi pentru întregul regat Dacă a apărea un prinţau un minist îestrat cu suficient discernământ săşicunoască interesul propriu, ca şi pe cel public, şi suficiente hotărât pentru a trece dincolo de obiceiurile stabilite[acie]

atuni neam putea aştepta ca aceste abuzuri săie remediate In acest caz, dierenţa dintre o guvernaresolută şi a noastră, liberă, nu ar părea atât de mare ca prezent

Sursa de degenerare ce poate i descoperită în guverările libere constă în practica contractării de datorii şi a

manetării veniturilor publice, [o practică] prin care taeler deveni, cu timpul, absolut intolerabile, întreaga prorietate a statului va ajunge în mâinile publicului Aceastăractică este modernă Atenienii, deşi guvernaţi de oepublică, plăteau o dobândă de aproape două sute la sutăentru acele sume de bi pe care trebuiau să le împru

te în situaţiile de urgenţă, după cum ne învaţă Xeno-n Între moderni, olandezii sunt aceia care au introdusractica împrumutării de mari sume cu dobândă mică,

Ktesin de ap 'oudenos an houto kalen ktesainto hosper aph 'hou protelesosin eis ten aphormen hoi de ge pleistoi Athennleiona lepsontai kat'eniauton e hosa an eisenenkosin hoi garnan protelesantes engus dyoin mnain prosodon hexousi hookei ton anthropinon asphaleston te kai polychroniotaton einaien Poroi) ( Dar nici o investiţie nu le poate aduce un venit atât bun ca banii înaintaţi de ei ca să formeze un capitol [ ] Însăjoritatea atenienilor vor depăşi o sută la sută întrun an căciceia care avansează o mina vor obţine un venit de aproape două

inae [garantate de stat] ceea ce reprezintă după toate aparenle cea mai sigură şi mai durabiă dintre instituţiile omeneşti )

Page 102: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 102/254

ESE POCE 

şi se prea poate ca ei să se fi ruinat în felul acesta Prinţiiabsolui au vut şi ei datorii, însă, de vreme ce un prinabsolut poate declara faliment atunci când doreşte, popolsău nu poat fi niciodată oprimat de datoriile sale Inguvernările populare, poporul, şi mai cu seamă grupulcelor care deţin principalele funcţii, fiind principalul cre-ditor public, este dificil pentru stat să recurgă la acestremediu care, oricât de necesar ar fi uneori, este întotdea-una cd şi barbar Prin urmare, acesta pare să fie un inconveent care ameninţă toate guvernăre libere, mai cu seamăpe a noastră, în conjunctura prezentă Nu este acesta unmotiv puternic pentru a ne spori frugalitatea în materiede bani publici Sau dorim să ajungem, datorită mulţimiitaelor ori, şi mai rău, datorită potenţei noastre publiceşi incapacităţii de a ne apăra, să ne blestemăm libertataşi să ne dorim să ajungem în starea de servitute a tuturornaţiunilor car ne înconjoară

Page 103: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 103/254

DESPE APAIŢIA ŞI POGESUL

ATELO Ş ŞTIINŢELO

În cercetările noastre cu privire la treburile omeneştinimic nu pare să necesite mai multă delicateţe decât încercarea de a distinge cu precizie între acele aspecte care suntrezultatul şaei şi cele care provin din cauze subiectulfiind de asa natură încât cei care îl abordează riscă să cadăde cele mi mult ori pradă erorii ca urmare a unor falsesubtilităţi şi rafinamente A spune că toate evenimentelesunt produsele şansei înseamnă a pune capăt dintro datăoricărei cercetări cu privire la acestea lăsândui pe cei careavansează această teză în aceeaşi stare de ignoranţă precumrestul omenirii Cel care susţine însă că un eveniment derivădin cauze concrete şi stabile poate săşi dovedească ingenuitatea în demersul de identificare a acestor cauze ; şicum nici un cercetător agil nu poate fi sortit incertitudiniiîn acest demers în cele din urmă el se foloseşte de ocaziepent aşi lărgi opera descoperinduşi cunoaşterea profundă pe măsură ce obseă ceea ce scapă spiritului comunşi ignornt

A distinge între şansă şi cauze este un proces a căruireuşită depinde de judecata subtilă de care indivizii daudovadă în considerarea fiecărui eveniment Dacă ar fi săalcătuiesc o regulă care să contribuie la succesul acestuiproces aceasta ar suna în felul următor : ceea ce epie e ceva peoae ebuie îo buă mău săe aibui şasei sau uo cauze ecuoscue sau ecee ceea

Page 104: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 104/254

8 ESE POTCE 

ce ae la oigie u umă mae e oamei poae fi aeseapus pe seama uo cauze eemiae şi cuoscue "La baza acestei reguli se află două motive naturale Ipimul dacă presupunem că un zar are o anumităabatere oricât de mică ar fi aceasta către o anumită faţetăa sa această înclinaţie chiar dacă nu se va manifesta de fiecare dată va predomina totuşi în final şi va înclina balanţaaruncărilor în favoarea acelei faţete Tot asel atunci cândo serie de cauze produc o anumită înclinaţie sau pasiuneîntrun anume moment şi cu privire la anumite persoanedeşi unele ar putea evita contagiunea fiind condus încontinuare de pasiunile specifice lor cele mai multe ar fiuprinse de pasiunea comună şi conduse de ea în toateactiunile lor.

Î al oilea acele principii sau cauze care suntpotrivite pentru a opera în rândurile unei mulţimi dove

desc întotdeauna o natură mult mai puternică şi mai persistentă mai puţin susceptibilă de accidente şi mai puţininfluenţată de capriciile şi fantasmele private decât aceleacare afectează doar câteva persoane Acestea din urmă

sunt de obicei atât de delicate şi rafinate înct cel mai micincident în legătură cu sănătatea educaţia sau averea uneianumite persoane este suficient pent a le abate sau întârzia acţiunea ele neputând face obiectul unor obseaţii saureguli generale Faptul că ele eercită o influenţă întrunanumit moment nu poate fi considerat drept o garanţie

a acţiunii lor în altul chiar dacă toate circumstanţele generale ar fi identice în ambele cazuriA judeca folosind această regulă revoluţiile interne şi

treptate ale unui stat trebuie să fie un subiect mult maipotrivit pentru cercetare şi observaţie decât abordareacelor spontane şi străine care sunt de obicei produse

de câteva persoane şi sunt mai influenţate de impulsul demoment nebunie şi capriciu decât de către pasiunile şi

Page 105: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 105/254

DS AAŢA OGS ATO TNŢO 

interesee generae Decăderea orzior creşterea influenţei Camerei Comunelor în Angia după succsiunea de egiprivitoare la înstrăinarea proprietăţilor şi după dezvoltarea comerţului şi industriei reprezintă nişte procese multmai uşor de eplicat pe baza unor principii generae decâtdecăderea Spaniei şi înflorirea monarhiei franceze dupămoartea lui Carol Quintul Dacă Henric al V lea cardinalul ichelieu şi Ludovic al XVlea ar fi fost spanioiiar Filip al Ilea al Ilea şi al Vlea precum şi Carol alIlea ar fi fost francezi istoriie acestor două naţiuni arfi fost pe deantregul inversate

Din acelaşi motiv sunt mut mai uşor de epicat apariţia şi dezvoltarea comerţului în oricare dintr regate decâtevouţia învăţământului ; iar statul care îşi propune să încurajeze comerţul va avea cu siguranţă mai mute şanse dereuşită decât cel care este interesat în promovarea învăţământuui Lăcomia sau dorinţa de câştig este o pasiune universaă care operează în toate timpurie şi ocurile şi esteprezentă în fiecare individ însă curiozitatea sau dragostea de cunoaştere are o influenţă foarte limitată şi necesită

tinereţe timp educaţie inteigenţă şi eemple bune pentruca ea să poată guverna o persoană. Atâta vrem cât suntcumpărători nu vom duce ipsă de vânzători de cărţi însăsunt frecvente cazurile în care sunt cititori şi nu eistăautori. Muţimea de oameni necesitatea şi libertatea audus la apariţia comerţuui în Olanda însă studiu intens

şi dedicat a dus rareori a apariţia unor scriitori remarcabiiAm putea spune în concuzie că istoria artelor şi ştiinelor reprezintă o temă de cercetare care necesită mai mutăprecauţie în abordarea ei decât mute altee ; în caz contrarom ajunge săi atribuim cauze care nu au eistat niciodată sau vom avansa principii universale şi stabie pentru

ceea ce este doar contingent Cei care cultivă ştiinţele în oricare dintre state sunt întotdeauna puţi a număr. Pasiunea

Page 106: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 106/254

S POC 

carei guvernează este liitată gustul lor rafinat şi judecata subtilă sunt uşor de pervertit iar devotaentul lorpoate fi tulburat de cel ai ic incident Prin urmare şansaori cauzele secret şi necunoscute trebuie să fi eercitat omare influenă n procesul apariiei şi dezvoltării tuturorartelor frumoase

Eistă totusi un motiv care mă determină să atribuişansei un rol ce priveşte problea pe care o discut aiciDeşi persoanele care cultivă ştiinele cu un succes tât derearcabil ncât devin obiectul admiraiei posterităii suntntotdeuna n toate tipurile şi naiunile doar câteva lanumăr este necesar ca spiritul şi geniul care le animă să seregăsească ntro oarecare măsură n rândurile populaieidin ijlocul căreia apar ele pent a produce forma şi cultiva ncă din fragedă copilărie gustul şi judecata acestoremineni scriitori. Masele n mijlocul cărora asemeneaspirite rafinate se dezvoltă nu pot fi dea dreptul insipideExisă u Dumezeu î oi spune Ovidiu care respirăaceşi foc ivi ce e aimă şi pe oi Poeii din toate ti-purile au pus această pretenie pe seama inspiraiei Nueste nsă nimic supranatural n cazul de faă. Focul inspiraiei nu este aprins din ceri El se desfăşoară pe ntreagasuprafaă a pământului cuprinde un suflet sau altul şi ardecu strălucire acolo unde aterialele sunt cel ma bine dis-puse Aşadar problema apariiei şi dezvoltării artelor şiştiinelor nu se reduce numai la spiritul geniul şi rafinaentul câtorva persoane ci ale ntregii populaii din careacestea fac parte şi prin urare poate fi eplicată făcândapel la cauze şi principii generale In altă ordine de idei

Et Deu in nobi agitante calemu ioImpetu hic acrae emina menti habet (Ovid, Fat lib i)

[Există un zeu în noi ! el ne aţâţă şi ne înăcărează Spiritul

sac ceresc el ne insul avânt" trad de I Florescu şi T Costa,în Ovidiu, Fatele Editura Academiei, Bucureşti 1 965 p 166 (nt )]

Page 107: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 107/254

AAA OG ATO TNŢO  1 1 1

adit totuşi că dacă cineva ar trebui s ă stabilească de ceun poet Hoer de eeplu a trăit întrun anue loc şitip sar arunca dea dreptul întro investigaţie hierică

pe parcursul creia nu ar putea să evite o ultitudine defalse rafinaent şi subtilităţi O aseenea persoană arputea foate bine pretinde să eplice de ce generali precuFabius şi Scipio au trăit în Roa la tipul respectiv şide ce Fabius a apărut pe lue înaintea lui Scipio. Pentruaseenea ocurenţe nu eistă însă altă eplicaţie decât ceaoferită de Horaţiu

ci geius, aale comes, qui empea asum,Nuae Deus humaae moalis i uum Quoque capu, vulu muabilis, albus e ae

Pe de altă parte sunt convins că în ulte cazuri se pot

găsi eplicaţii plauzibile pent faptul că o anuită naţiuneste ai civilizată si ai învătată întro anue perioadădect oricare alta din vecinăttea sa Ar fi păcat să aban-donă această probleă atât de curioasă înainte de ancerca să vede dacă poate face obiectul raţionaenteloroastre şi dacă poate fi eplicată făcând apel la principiieneralePria ea obsevaţie cu privire la această probleăste că şiiţele şi aele u po păea ec acolo uepopulaţia se bucuă e o guveae libeă

În epocile tipurii ale uanităţii când oaenii sunte cât de barbari pe atât de ignoranţi ei nu se pot apărae violenţa şi nedreptatea reciproce decât alegând nişte con-ducători puţini sau ulţi în care îşi pun toată încrederea

Geniul ştie, l, care a naşterii stea cârmuieşte, eu al făpuriiomeneşti, care moare o dată cu trupul Omului şi schimtor e la chip, rând pe rând, alb şi negru" trad de Constantin

Niculescu, în Horaţiu, Satie şi Epistole, Ed de Stat pentruiteratură şi Artă, Buc, 1 959 p. 203 (n t

Page 108: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 108/254

S OC 

fără săşi asigure prin legi sau instituţii politice o protecţiempotriva violenţei şi nedreptăţii acelor conducători. Dacăputerea este nvestită ntro singură persoană şi dacă populaţia fie prin cucerire fie ca urmare a sporului natural senmulţeşte n mod simţitor monarhul găsind că este imposibil să eecute de unul singur şi n toate locurile fiecaresarcină a suveranităţii consideră că este necesar să delegeautoritatea sa unor magistraţi subordonaţi lui care să asi-gure pacea şi ordinea n districtele respective Şi cum epe-rienta si educatia nu au dat ncă nastere une subtilităticonsidrabile a judecăţii prinţul ale ărui puteri sunt nel-mitate nici nu visează să le restrângă pe cele ale miniştrilorsăi ci transmite ntreaga sa autoritate celor pe care i punedeasupra altor oameni Aplicarea legilor generale la cazu

rile particulare este nsoţită de o sumedenie de inconve-niente fiind nevoie de mult discernământ şi de o mareeperienţă atât pent a sesiza că aceste inconveniente potfi reduse considerabil dacă magistratul nu este nvestit cuputeri discreţionare cât şi pentru a stabili care legi gene-rale sunt mai profitabile Aceste probleme sunt atât de

dificile ncât se poate spune că acolo unde geniul şi imaginaţia au fost prezente oamenii au progresat mai degrabăn ceea ce priveşte artele sublime ale poeziei şi elocvenţeidecât n privinţa legilor orăşeneşti unde nuai observaţi atentă şi testările repetate pot duce la mbunătăţirealor In acest fel este imposibil să ne imagăm că un monarh

barbar nenfrânat şi neinstruit ar putea deveni vreodatălegislator sau sar gândi să limiteze puterile paşalelor saledin provincii sau ale cadiilor din fiecare sat Se spune căultimul ţar deşi nzestrat cu un geniu nobil şi cu o admi-raţie nestăvilită faţă de artele europene profesa n acelaşitimp o stimă deosebită faţă de acest gen de politică din

Turcia aprobând fără nici o reţinere deciziile judecătoreştifoarte sumare aşa cum sunt ele practicate n acea monarhie

Page 109: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 109/254

DS P APAA Ş POGS ATO Ş ŞTNO  1 1 3

barbară unde judecătorii nu sunt constrânşi prin nici ometodă formă sau lege El nu a sesizat nici un momentcât de contrară era o asemenea practică faţă de toate celelalte eforturi ale sale de aşi instrui supuşii. Puterea arbitrarăeste în toate cazurile opresivă şi înjositoare ; atunci cândeste focalizată asupra unei arii mai mici este dea dreptulruinătoare şi de nesuportat şi devine şi mai rea când persoana care o posedă ştie că timpul alocat eercitării ei este

limitat şi incertHabe subjeos anquam suos viles u

alienos Acesta guvernează peste supuşii săi folosindusede întreaga sa autoritate ca şi când aceştia iar aparţinedar şi cu neglijenţă şi tiranie ca şi când ar aparţine altcuivaUn popor guvernat întro asemenea manieră este un poporde sclavi în adevăratul sens al cuvântului şi este de necon-

ceput ca ei să poată aspira vreodată la vreun rafinamental gustului sau raţiunii Ei abia îndrăznesc să pretindă săse bucure în linişte şi siguranţă de cele necesare vieţii

Prin urmare ar fi o contradicţie să ne gândim că ateleşi ştiinţele ar apărea mai întâi îtrun regim monarhi Inainte ca aceste rafinamente să se producă monarhul este

gnorant şi neinstruit ; neavând ştiinţa necesară pentru asesiza faptul că guvernarea sa trebuie întemeiată pe legigenerale el deleagă întreaga sa autoritate unor magistraţisubordonaţi lui Această politică primitivă duce la ruinapopulaţiei şi împiedică pentru totdeauna orice încercarede progres Dacă ar fi fost posibil ca înainte de apariţiaştiinţei în lume un monarh oarecare să poată poseda înţelepciunea necesară pentru a deveni legislator şi să guver-neze făcând apel la lege şi nu la voinţa sa arbitrară atunci

b Tact Hist lb Ne socoteşte ca fnd supuş să dar nedspreţueşte consderând că am aparţne altua." trad de Gh

Ceauşescu în Tact Istorii, cartea I, 375, p 84 Edtura Padea,Buc 2002 (n t )

Page 110: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 110/254

4 S OTC 

acea formă de guvernare ar fi putut să constituie cea dintâipepinieră a artelor şi ştiinţelor Această ipoteză prezintăînsă o contradicţie manifestă.

Se poate întâmpla ca o republică, în perioada sa de început, să se conducă după tot atât de puţine legi precumo monarhie barbară, încredinţând puteri nelimitate magistraţilor sau judecătorilor săi Însă, pe lângă faptul că alege-rile frecvente eercitate de populaţie constituie un control

considerabil asupra puterii politice, cu timpul necesitatearestrângerii autorităţii magistraţilor, în scopul conseăriilibertăţii, devine evidentă şi duce la elaborarea legilor generale şi a statutelor. Pentru o perioadă, consulii romani audecis cu privire la toate cauzele judecătoreşti, fără a fi restric-ţionaţi în această privinţă de vreun statut pozitiv, până când

populaţia, sătulă să mai poarte acest jug, a creat ecemviriicare au promulgat cele ouăsprezece able un corp de legicare, deşi nu egalau ca mărime un singur act al parlamntului englez, au fost o vreme singurele legi scrise care regle-mentau proprietatea şi stipulau pedepsele din acea faimoasărepublică Cu toate acestea, ele erau, împreună cu princi-piile unei guvernări libere, suficiente pent a garanta viaţaşi proprietatea cetăţenilor, pentru a împiedica subjugareavreunui cetăţean de către altul şi pentru a prteja pe ficare în parte de tirania şi violenţa concetăţenilor săi Inasemenea condiţii, devin posibile apariţia şi îorirea ştiin-

ţelor acestea însă nu pot răsări niciodată întrun contetcaracterizat de sclavie şi opresiune, aşa cum este cazulmonarhiilor barbare, unde numai populaţia face obiectulrestricţiilor vete din partea magistraţilor, în timp ce aceş-tia din urmă nu sunt restricţionaţi de nici o lege Acolounde eistă un asemenea despotism nelimitat, orice tenta-

tivă de progres este stopată, oamenii fiind împiedicaţi săatingă acel nivel al cunoaşterii şi înţelepciunii care să l

Page 111: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 111/254

DP APAŢA Ş POG AO Ş ŞNŢO  5

indice avantajele unei politici mai bune şi ale unei autorităţi moderate.

Iată deci care sunt avantajele statelor libere O repu-lică deşi barbară este în mod necesar o formă de guvernare care conduce printrun proces infailibil la apariţialegilor chiar înainte ca omenirea să fi făcut progrese con-iderabile în ce priveşte celelalte ştiinţe Legea dă naştereecurităţii securitatea curiozităţii i curiozitatea cunoaş-erii. Ultimii paşi ai acestui pogres pot fi mai mult sauai puţin accidentali însă cei dintâi sunt absolut necesariÎn vreme ce republica nu poate să eiste în absenţa legilorn regimul monarhi legile nu depind în mod necesar deeastă formă de guvernare Atunci când monarhia etebsolută e se situează chiar în opoziţie cu legile. Numai

nţelepciuea şi judecata profundă pot să medieze întrele două Insă un asemenea grad de înţelepciune nu poatef întâlnit acolo unde raţiunea umană nu a făcut obiectulnor progrese şi rafinamente remarcabile Aceste rafina-ente necesită curiozitate securitate şi lege Prin urmarerele şi ştiinţele nu pot să apară îia oaăîn guvernările

poticeEistă şi alte cauze care descurajează apariţia artelormoase în guvernările despotice însă consider că absenţagilor şi învestirea magisraţilor cu autoritate nelimitatăunt principalele cauze In guvernările populare elocnţa se dezvoltă mult mai natural spiritul de emulaţie

e manifestă mult mai puternic cu privire la fiecare reali-re iar inteligenţa şi abilitatea au înaintea lor o carierăult mai prosperă Toate aceste trăsături fac ca numaiuvernările libere să reprezinte terenul prielnic pentruriţia artelor şi ştiinţelor.

In continuare aş vrea să avansez cu privire la tema în

iscuţie obseaţia că imic u se dovedeşe mai favoabilvilizaţiei şi îvăţăuii dec coexul uo sae vee

Page 112: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 112/254

SI OLTIC 

idepedee îe cae exisă legăui comeale şi dlomaice Emulaţia care apare n mod natural n rândul acestor state vecine reprezintă o nendoielnică sursă de progresÎnsă lucrul asupra căruia vreau să insist n primul rândeste bariera pe care aceste teritorii limitate o pun n caleapueii şi a auoiăţii

arile guvernări n care o singură persoană are autoritatea supremă devin n curând absolutiste n timp ceguvernările mici se transformă n mod natural n republici De asemenea marile regimuri favorizează treptattirania deoarece fiecare act de violenţă se eercită mai ntâipe seama unei părţi a populaţiei care fiind la distanţăfaţă de majoritate nu l sesizează sau cel puţin nu are oreacţie puternică În plus ntrun stat mare deşi majo

ritatea cetăţenilor pot fi nemulţumiţi cu puţină abilitateei pot fi ţinuţi sub ascultare ; fiecare dintre ei neştiind dedeciziile celuilalt are reţineri n a isca vreo revoltă Ca sănu mai menţionez şi faptul că eistă un respect superstiţios pentru prinţi pe care lumea l dezvoltă n situaţia ncare nu are prea des posibilitatea să vadă pe suveran şi

când o bună parte a ei nu are posibilitatea să se apropieatât de mult de el ncât săi sesizeze defectele Şi cum statelemari şi permit să cheltuiască sume mari pentru ceremoniile suveranului acestea dev o sursă de fasciţie pentoameni contribuind n mod natural la supunerea lor

Întro guvernare mică orice act de opresiune devine

cunoscut imediat ntregii populaţii : murmurele sala denemulţumire sunt mult mai uşor comunicate Şi indignarea devine din ce n ce mai puternică pentru că n asemenea state cetăţenii nu sunt capabili să nţeleagă că ntreei si suveran eistă o distantă foarte mare Nici un om"spne prinţul de Cond nu poate fi un erou n ochii

valetului său" Este clar că admiratia si familiaritatea suntincompatibile la orice muritor Smul şi dragostea au

Page 113: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 113/254

SP APAŢA Ş POGSL ATLO Ş ŞŢLO  7

convins ciar şi pe Alexandru însuşi că nu este un zeu, darpresupun că cei care sau alat zilnic în apropierea lui iauoferit pe aza a nenumărate slăiciuni cărora acesta leacăzut victimă mult mai multe dovezi ale umanitătii saleSatele mici sunt favoraile învăţăturii prin aeea căele stopează deopotrivă avansul pueii şi al auoiăţiiFaima, precum suveranitatea, reprezintă o sursă de asci-naţie pentru oameni, şi la fel ca aeasta duce la disoluţialiertăţii de gândire şi cercetare Insă acolo unde înre oserie de state vecine există puternice schimuri culturaleşi comerciale, invidia lor reciprocă le împiedică să adopteprea uşor, unul de la celălalt, legile în materie de gust şiudecată, şi le face să examineze fiecare operă de artă cucea mai mare atenţie şi precizie. Opiniile populare nu se

răspândesc atât de uşor dintrun loc în altul Ele suntupuse imediat unui control din partea unui stat sau altul,colo unde ele nu corespund cu preudecăţile predominnte Şi nimic altceva decât ceea ce este raţional sau natural sau cel puţin ceea ce pare să ţină de acestea nu poateă depăşească oate ostacolele şi să unească cele mai rivale

tiuni în admiratia si sima ce i se cuvin'Grcia a fost o dure de mici principate care au deveit foarte curând repulici şi care, fiind unite atât prinipla lor vecinătate, cât şi prin lima şi interesul comune,u intrat în relaţii foarte strânse în ce priveşte comerţulşi învăţătura La acestea au contriui şi clia favorailă,

olul fertil, precum şi cea mai armonioasă şi mai compreensivă limă, în aşa fel încât se poate spune că circumtanţele ce caracterizau populaţia greacă au favorizat,ecare în parte, apariţia artelor şi ştiinţelor Fiecare cetate dat si format câtiva artisti si filozofi care au refuzat săea acultare celor din reulicile alăturate, astfel încât

isputele lor au ascuţit înţelepciunea oamenilor. O vari-te de suiecte sau înfăţişa înaintea judecăţii, fiecare

Page 114: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 114/254

8 ESE POTE 

suscitând atenţia în detrimentul celeilalte, iar ştiinţele,nefiind stingerite în avansul lor de vreo autoritate, aufăcut asemenea progrese care stârnesc şi astăzi admiraţianoastră După ce iserica creştină romană sau catolică sarăspândit în lumea civilizată şi a acaparat întreaga învăţă-tură a timpului, fiind cu adevărat un stat în sine şi su conucerea unei singure persoane, această varietate de sectea dispărut imediat, filozofia peripatetică fiind singuraadmisă în şcoli, ceea e a dus în final la degradarea orică-rui tip de învăţătură nsă omenirea a scuturat de mult depe umerii săi acest jug, restaurând situaţia de mai înainte,astfel că în rezent Europa este o coie mai mare a ceeace a fost Grecia cândva în miniatură In câteva rânduri amputut să oservăm avantajele acestei situaţii Ce anume

controlează avansul filozofiei carteziene, căreia naţiuneafranceză îi acorda o preferinţă atât de evidentă la sfârşitulsecolului trecut, dacă nu opoziţia manifestată faţă de eade alte naţiuni ale Europei, care descoperiseră de îndatăpunctele slae ale acelei filozofii ? Cea mai severă exami-nare a teoriei lui Newton a venit nu din partea conaţio-

nalilor săi, ci a străinilor, iar dacă această teorie va reuşisă depăşească ostacolele cu care se confruntă în prezentîn toate părţile Europei, ea se va impune cu succes posteri-tăţii Englezii au devenit sensiili în legătur cu perfor-manţele scandaloase ale scenei lor, pornind de la exempluldat de francezi în materie de decentă si morală Francezii

sunt convinşi că teatl lor a deveni cmva prea efeminat,fiind dominat de prea multă pasiune şi galanterie, motivpent care au început să aproe gusturile mult mai mascu-line ale unor tări vecine

Cina păra să fie depozitara unei rezee considera-ile în ce priveşte artele frumoas şi ştiinţele, care ar fi

treuit ca în decursul atâtor secole să fi evoluat către cevamult mai perfecţionat decât ceea ce întâlnim acum în aceste

Page 115: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 115/254

DESE AAŢA Ş OGE AEO Ş ŞNŢEO 

domenii Despre Cina se poate spune însă că este unimperiu foarte vast în care se vorbeşte o singură limbăcare este guvernat de o singură lege şi în care simpatiilese propagă în aceeaşi manieră Nu e de mirare astfel căautoritatea unui maestru cum ar fi Confucius a putut fipropagată atât de uşor dintrun colţ în altul al imperiuluiNime nu a avut curaj să se opună valului opinei populareiar posteritatea nu a fost suficient de hotărâtă pentru adisputa ceea ce a fost acceptat în mod universal de înain-taşii ei Acesta pare să fie motivul natural pent care ştiin-ţele au progresat atât de încet în acel puternic imperiu

Dacă luăm în considerare întreaga suprafaţă a gloului dintre cele patru părţi ale lumii uropa pare să fiecea mai divizată de mări fluvii şi munţi în timp ce dintre

oate ţările uropei Grecia este cea care se detaşează înce priveşte aspectul pomenit mai sus Se poate spune astfel Dacă ne întrebăm cum putem reconcilia cu aceste principii

ericirea, bogăţiile şi buna administraţie a chinez ilor, care au fosttotdeauna guvernaţi de un monarh uic şi care cu greu pot săi acă o idee despre o guvernare liberă, aş răspunde că, deşi regimul

hiez este o monarhie pură, ea nu este, la drept vorbind, absolută.Aceasta decurge dintro caracteristică specială a acelei ţări. Ei nuu vecini, cu excepţia tătarilor, de care sunt apăraţi, sau cel puţinr apăraţi întro oarecare măsură, de faimosul lor zid şi de mareauperioritate a populaţiei lor Datorită acestui lucru, disciplinalitară a fost întotdeauna neglijată printre ei, iar armatele lor suntmple miliţii, dintre cele mai rele, nepotrivite să suprime rebeliu

ile dintro ţară atât de populată. Prin urmare, se poate spune căbia a fost întotdeauna în mâinile poporului, ceea ce limiteazăuterea monarhului şi obligă să îi ţină pe manni sau pe guver-torii de provincii sub autoritatea unor legi generale, pentru aeveni rebeliunile despre care aflăm din istorie că au fost foarteecvente şi periculoase sub acest regim Sar putea ca o monarhieură de acest gen, dacă ar fi pregătită să se apere de vecini primej

oşi, să fie cel mai bun regim, pent că ar avea atât liniştea proprieui regim regal, cât şi moderaţia şi libertatea adunărilor populare

Page 116: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 116/254

1 0 POIC 

că acese regiuni sunt împărţite în mod naural înre maimule guvernări distincte Şi de aceea şiinţele au apăruîn Grecia iar uropa a fost în mod constant lăcaşul în careele sau dezvoltat.neori am fost înclinat să cred că dacă momentele deînrerupere care au marcat perioadele de dezvoltare inelecuală nu ar fi fost însoţite de distrugerea cărţilor vecişi a cronicilor istoriei ar fi fost mai degraă favoraile

artelor şi ştiinţelor împiedicând avansul autoriăţii şi detronândui pe uzurpatorii iranii ai raţiunii umane În acestsens ele ar fi avut acelaşi efec precum întreruperile caresuspendă uneori evoluţia guvernărilor poliice şi a socieăţii onsider nefastă supunerea oară de care au datdovadă filozofii anici faţă de maeşrii şcolilor din care

făceau pare Nu ne puem aşepta la nimic un ca urmarea câtorva secole de filozofie servilă iar şi eclecticii careapar în perioada lui Augusus deşi afirmau că opează înmod lier penru ceea ce găsesc pe placul lor în docrinele diferielor sece filozofice erau de fapt la fel de sclavişi de dependenţi ca maoritatea tovarăşilor lor întrucâcăutau adevărul nu în natură ci în cele câteva şcoli undecredeau ei că se aă dispersa O dată cu renaşterea învăţăurii acele sece ale soicilor şi epicurienilor a plaonişilor şi pitagoreicilor nau mai putut su nici o formă săşirecâştige crediul sau autoritaea iar exemplul decăderii

lor ia împiedica pe oameni să se supună oreşte noilorsece care au încercat să câşige un ascenden asupra lorA e oseaţie pe care vreau să o formulez în legă-

ură cu ema apariţiei şi dezvoltării artelor şi ştiinţelorse referă la faptul că eşi saul libe epezină singuuleen popice apaiţiei uno asemenea nobile plane, ele

po fi ansplanae oice guvenae, asfel că, în impce epublia ese foma e guvenae cea mai favoabilă

Page 117: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 117/254

DESPE APAŢA Ş POGES AEO Ş ŞNŢEO  1 21

 ezvolăii iiţelo moahia vilizaă favoizeazăavasul aelo fumoase

A organiza un stat sau o comunitate mare fie ea repu-ică sau monarie n aza unor legi generale reprezintăo sarcină atât de dificiă ncât nici măcar un geniu nu arputea folosinduse doar de instrumentele raţiunii şi aereflecţiei să o ducă la ndeplinire Această lucrare treuiesă reunească ideie mai multor oameni xperienţa treuiesă le gideze munca timpul treuie să o aducă la perfecţiune Sesizarea unor inconveniente treuie să ducă lacorectarea greşelilor făcute pe parcursul primeor lor ntreprinderi şi experimente Se vede astfel că este dea dreptulimposiil ca această lucrare să fie ncepută şi adusă la nde-pinire ntro monarie ntrucât o asemenea formă de

guvernare fie ea civilizată nu cunoaşte alt secret sau poli-ică decât ncredinţarea unor puteri neimitate fiecăruiguvernator sau magistrat şi divizarea popuaţiei n maiulte clase şi ordine ale sclaviei Întro asemenea situaţienu este de aşteptat un progres n domeniul ştiinţelor alrtelor lierale şi al legior o dezvoltare aia viziilă nre

gistrânduse doar n ce priveşte artee manuale şi manufacturile Aceeaşi ararie şi ignoranţă care caracterizeazănceputul unei guvernări este transmisă mai departe posterităţii şi nu poate să dispară ca urmare a eforturilor sauingeniozitătii unor asemenea nefericiti sclavi

Deşi legea sursa ntregii fericiri şi siguranţe apare târziu

n cadrul unei guvernări fiind produsul lent al ordinii şiiertăţii ea nu este păstrată cu aceeaşi dificutate cu carea fost produsă iar o dată ce a prins rădăcini ea se dovedeşte o pantă greu de dezrădăcinat care va rezista n ciudaproastei ngriiri şi a asprimii timpurilor Artele ce cutivăuxul precum şi artele lierae care depind de gusturi sau

sentimente rafinate dispar uşor pentru că ele sunt cultivatede puţine persoane ale căror timp lier avere i ncinaţie

Page 118: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 118/254

ESEI OICE 

îi fac potiviţi pentu un aseenea tip de auzaent Daceea c este enefic pent fiecare uito în parte şi pentucounitate în general, o dată descoperit, cu geu poatesă cadă în uitae, exceptând situaţiile care duc la suu-gaea totală a societăţii, în care au loc invazii arae deaseenea proporţii încât se aunge la dispaiţia oicăreiure d ată şi civilizaţie Atele ai puţin rafinate, arteleutile, pot fi tansise dintrun loc în altul, precedând astfelapariţia artelor rafinate, deşi situaţia originaă pesupuneaca acestea din ură să răsară înaintea artelor utile Astfelapa onariile civilizate locul unde arta guvenă, inven-tată la început în statele liee, este conseată spe avan-taul şi siguanţa reciprocă a suveanului şi a supuşilor săi.

Oicât de pefectă a apăea astfel foa onaricăîn ocii uno politicieni, ea îşi datorează întreaga perfec-ţiune celei epulicane, şi nici nu este osiil, de altfel, cao guvernare pur despotică stailită asupa unei populaţiiaae să poată veodată să se cizeleze şi să se rafinezepin propria sa foţă şi energie Ea teuie să îpuuteîn acest sens legile, etodele, instituţiile sale, cu alte cuvinte

odinea şi stailitatea sa, de la guvernele liee. Aceste avanta apar nuai în cadul unei epulici Dspotisul exce-siv al onariei aae, care se duzează până în detaliileguvenării, pecu şi în pincipalele puncte ale dinis-traiei, îpiedică pentu totdeauna aseenea pogese

Into onaie civilizată, nuai prinţul este cel cae

îşi execită autoritatea făă nici un fel de resticţii, pose-dând o putee care nu este liitată de nic altceva în afaaoiceiului, a exeplului şi a ceea ce îi dictează interesul.Fiecare inist sau agistrat, oricât de ipotant a fi, tre-uie să se supună legilor generale care guvernează întreagasocietate, şi teuie săşi exercite autoitatea ce ia fost

încedinţată în aniea prescisă Oaenii depind nuaide suveran în ceea ce piveşte siguranţa poprietăţii lor

Page 119: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 119/254

S AAŢA Ş OGS ATO Ş ŞNŢO  3

Acesta se află la o distanţă destul de mare faţă de ei penta fi ferit de resentimentele şi interesele lor particulare încâtaceastă dependenţă este prea puţin resimţită Şi astfel apareo specie de guvernare pe care am puteao numi întromanieră oarecum forţată iaie dar care printro administraţie prudentă şi ustă poate să asigure populaţieidestulă siguranţă răspunzând în ună măsură scopurilorunei comunităţi politice.

Cu toate că atât întro monarie civilizată cât şi întrorepulică oamenii se ucură în tină de proprietăţile lorîn amele forme de guvernare cei care posedă autoritateasupremă au la dispoziţie multe onoruri şi avanta lucrucare stârneşte amiţia şi lăcomia celorlalţi Singura difernţă este că în cadl repulicii aspiranţii la putere treuie

să privească în os pntru a oţine sufragiile poporuluiîn timp ce întro monarie ei treuie să privească în suscătre cei mai mari de la care treuie să oţină avoruri nprimul caz pentru a avea succes treuie să t faci uil prinărnicie talent şi cunoaştere în celălalt caz pentru a prospera treuie să te faci aeabil prin inteligenţă comple

zenţă şi curtoazie n geniu reuşeşte cel mai ine întrorepulică în vreme ce întro monarie succesul aparţinecelui cu gusturi rafinat. Prin urmare ştiinţele se dezvoltămult mai firesc întro formă de guvernare în timp ce artelefrumoase sunt produsul specific al celeilalte

Ar mai treui menţionat de asemenea că monariiledatorânduşi în ună măsură stailtatea respectului superstiţios faţă de preoţi şi prin ţi oişnuiesc să limiteze liertatea de gândire cu prive la cestiunile politice şi religioaseşi în acest fel faţă de metafizică şi morală Toate acesteareprezintă cele mai importante ramuri ale ştiinţei Ceea

ce mai rămâne adică matematica şi filozofia naturală nueste nici pe umătate atât de valoros

Page 120: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 120/254

4 SE POTCE 

Între artele ce ţn de conversaţie nic una nu încântă maimult decât rspectul recproc sau polteţea care ne îndeanăsă ne controlăm propriile înclnaţii acor dând atenţia cuventă celor ale tovarăşului nostru precum şi să reducemsau cel puţin să ascundem acea aroganţă şi trufe atât denaturale caracterului uman n om ine înzestrat şi cu oeducaţie aleasă practică acest gn deespect faţă de oricemuritor fără premeditare sau interes Insă pent ca aceastăcaltate să devină comnă în rândul omenirii pare necesarca dspoziţia naturală să fe asistată de un motiv generalAcolo unde puterea are la ază voinţa mulţimii aşa cumse întâmplă în cadrul repulicii manierele rafinate sunto rartate din moment ce fiecare cetăţean este egal şi ndependent faţă de celălalt Mulţimea are avantaul dat de auto

rtatea sufragiilor sale iar ·cel care conduce avantajulsuperortăţii poziţiei sale Însă o monarie civilzată estecaracterzată de un lanţ lung al dependenţei ce se întndede la prinţ până la ţăran care nu este atât de lung încât săducă la precaritatea proprietăţi sau la suferinţa populaţieîn genral dar e suficent pent a determina în fiecare per

soană înclinaţa de a se face plăcut superorilor să şi de ase forma după acele modele care sunt acceptate în rândurle celor cu stare şi educaţie Prin urmare manierele rafi-nate răsar mai degraă la curţile monarice iar aclo undele înfloresc nici una dintre artele lierale nu va f negli-at sau dspreţuită

In Europa repulcile se remarcă în prezent prn lipsalor de civilizate Buele maiee ale unui elvetian educatîn Olanda n sunt decât expresia vie a provinialismului[usiiy] pentru cei din Fanţa Întro oarecare măsurăenglezii cad şi ei în aceeaş categorie în cuda geniului şi

C'est la politesse d'un Suisse En Hollande civilisRousseau

Page 121: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 121/254

SP APAŢA Ş POGS ATO Ş ŞTNŢO  5

a învăţăturii lor Şi dacă veneţienii apar drept excepţia dela regulă, aceasta se datorează î ună măsură faptului căei se află în strânsă legătură cu alţi italieni ale căror guverneîi ţin proail întro dependenţă suficient de strânsă pentrua le civiliza manierele.

Este destul de dificil să facem o caracterizare a repulicilor antice din punctul de vedere al rafinamentului maerelor, dar cred că sunt îndreptăţit să afirm că arta conversaţieinu a cunoscut la acea vreme o perfecţiune egală cu aceeaa scrierii şi compoziţiei În multe cazuri, performanţeleoratorior antici sunt dea dreptul uluitoare, depăşind oriceîncipuire De asemenea, autorii acelor timpuri exceleazăprin vanitate, precum şi prin liertinismul şi lipsa demodestie a stilului lor ; quicuque impuicus, aule,gaeo, mau, vee, pee, boa pa ceavea spune

Salustiu întrunul dintre cele mai sore şi mai morale pasaedin istoria sa Nam ui a e Heleam Cuus eeimaali Causa* este expresia lui Horaţiu atunci când se referăla originile inelui şi răului moral Ovidiu şi Lucreţiusunt aproape la fel de licenţioşi în ce priveşte stilul precum

e Nu e nevoie săi cităm aici pe Cicero sau pe Pliniu ei sunt cunoscuţi în această privinţă e însă destul de surprinzător să vedemcum Arian, un autor foarte grav şi echilibrat îşi întrerupe bruscnaraţiunea pent a ne informa că el este printre greci la fel deeminent în materie de elocvenţă precum era Alexandru în meseriaarmelor Lib i

Toţi nenorociţii aceia care şiau risipit averile pe lux şi des

frânare . " (N t Elena prilej de război fioros fu" trad d e Constantin I Niculescu în Horaţiu Satire şi Epistole, Ed. d e Stat pentru Literatură şi Artă Buc 959 p. 2. (Nt

Acest poet (vezi lib iv 65) recomandă un remediu extraordinar pentru dragoste pe care nu neam aştepta să găsim întrunpoem atât de elegant şi atât de filozofic El pare să fi fost sursa unora

dintre imaginile lui Swift. La fel se întâmplă cu eleganţii Catul şiFedru.

Page 122: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 122/254

EE LCE 

lordul Rochester, deşi primii au fost nişte gentlemenirafinaţi ş nişte scriitori plini de delicateţe, în timp ce ultimul, datorită corupţiei de la curtea la care a trăit, pare săfi renunţat la orice urmă de şine şi decenţă Juvenal propovăduieşte cu mult zel modestia, dar, dacă ne gândimla îndrăzneala expresiei sale, el însuşi reprezintă un prqstexemplu în ce priveşte calitatea în discuţie

Treuie să afirm că, în cei priveşte pe antici, nu existăprea mult rafinament al educaţiei, nici acea deferenţă elegantă sau respect pe care politeţea ne îndeamnă să le manifestăm faţă de persoana cu care venim în contact. Ciceroa fost cu siguranţă unul dintre cei mai fini gentlemeni cutoae acestea, treuie să mărturisesc că am fost adesea şocatde maniera modestă în care îl prezintă pe prietenul său

Atticus în dialogurile în care el însuşi apare pe post devoritor Acel învătat si virtuos roman, a cărui demnitate era de neegalat printre concetăţenii săi, în ciuda faptuluică nu a avut o poziţie oficială, este înfăţişat acolo întro postură mult mai servilă decâ a prietenului lui Philalethesdin dialogurile noastre moderne El este un admirator umil

al ortolui căruia îi aduce nenumărate complimente, primind cu mult respect învăţătura de la acesta, aşa cum unşcolar îşi ascultă profesorul Chiar şi Cato este tratat înDe fiibus întro manieră oarecum rutală

nul dintre cele mai semnficative detali ale unui dialogantic ne este indicat de Poliiu, atunci când Filip, regele

g Att Non mihi vidtur ad bat vivdum sat ss viutmMar At Hrcul Brut mo vidtur; cujus go judicum pac tuadm long antono tuo us Quast lib. v [Nu cred că virtutea este ea singură în stare să facă viaa fericită. În schimb, zău, aşacrede prietenul meu, Btus şi fără să te jignesc, pun părerea lui cumult mai presus decât a ta !" trad. de Gheorghe Guu, în Cicero,

pr als, Editura Univers, Bucureşti, 973, vo III p. 63 (nt) Lib. xvii.

Page 123: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 123/254

DSP APAŢA Ş POGS ATO Ş ŞTNO  7

Macedonei, un om ntelgent şi educat, sa tâlnit cu Ti tusFlaminnus, unul dintre cei ma maniera ţ dintre romani,aşa cum aăm de la Plutar, ş care era însoţt de amasador dn aproape toate cetăţile greceşt. Cu această ocaze,amasadorul etolan ia spus foarte drect regelu că vor-eşte ca un prost sau ca un neun. Aces lucu ese evi e - a răspuns Maestatea sa chia şi peu u obceea ce era o aluzie la lipsa de vedere a Excelenţei sale.Lucrle sau oprt aici, iar întâlnrea nu a fost compro-msă de aceste afirmaţi plne de umor, care au avut darulsă1 destndă pe Flamininus La sfârşt, când pent o clpăFlp a lăsat să se întrevadă dornţa sa de aşi consulta prieteni, dintre care nici unul nu era prezent, generalul roman,dorind proal la rândul su săşi arate inteligenţa, a

replcat căpobabil moivul peu cae aiesaea sa uea îsoţi e ici uul i pieeii săi ea acela că elîsuşi îi omose pe oţi lucru care de altfel era adeăratAcest exemplu de mtocănie nu a fost crticat de ctrestorcul care a relatat evenimentul şi nici nu a provocatresentmente dn partea lui Filip, poate cu excepţia unu

zâmet sardonic sau a ceea ce numim no o grimasă faptcare nu la împedcat însă să rea întrevederea a doua ziPlutar menţonează şi el acest scm de replci amuzanteatunc când reatează vorele de du ale lu Flaminnus

Cardinalul Wolsey şa cerut scuze pentru îndrăznealade a fi spus Ego e ex meus Eu ş regele meu", oser

vând că această expresie se conforma cele din latină şcă un roman se numeşte întotdeauna p sne înantea persoane cu care sau despre care voreşte. Insă acest fapt parema degraă să ndce o lpsă de politeţe din partea aceloroamen. Antci au rdcat la rangul de lege oşnunţa ca

In vita min Plut n vta Flamn.

Page 124: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 124/254

8 SU POC 

întrun discurs să fie menţionată prima dată persoanacare este considerată îndeoşte cea mai importantă aşase explică cearta izucnită între romani şi etolieni atuncicând un poet a îndrăznit săi pomenească mai întâi pe etolieni şi apoi pe romani, referinduse la victoria câştigatăde armatele lor unite împotriva macedonenilor.k La fel,Livia 1a supărat pe Tieriu punânduşi numele pe o inscripţie înaintea numelui său

Nici o calitate nu există pe lumea asta în stare pură,neamestecată La fel cum maerele moderne, care în modnatural sunt atât de avantaoase, se transformă adesea însimplă afectare, degizare şi nesinceritate, simplitatea antică, care în mod naural ese atât de amiailă şi afectată,degenereaz de multe ori în grosolănie şi auz, insultăsi oscenitate Dacă timpurile moderne se remarcă printro politeţemult mi rafinaă, noţiunea modernă de galaeie produsul natural al vieţii de curte şi monariei, va fi proailconsiderată drep cauza acestui rafinament. Nimeni nuneagă modernitatea acestei invenţii

Dar unii dintre cei mai zeloşi apologeţi ai Anticităţiiconsideră că galanteria este ceva ridicol, mai degraă unreproş decât un avanta în timpurile noastre. Acestea fiindspuse, poate ar fi potrivit să examinăm mai îdeaproapeaceastă cestiune.

Natura a implantat în toate fiinţele vii o afecţiune întresexe, care, ciar şi în ceea ce priveşte cele mai fioroase şimai agresive animale, nu se limitează numai la satisfacereaapetitelor carnale, ci dă naştere unei prietenii şi simpatii

Ibid Tacit Ann lib iii, cap 64. În Cel care se chinuie pe sine de Terenţiu, Clinias, atunci când

ajunge în oraş, în loc să o aştepte pe iubita sa, trimite să fie chemată Lord Shaftesbury, vezi he Moralist

Page 125: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 125/254

AAŢA Ş POGS AO Ş ŞNŢO 

eciproce, care le însoţeşte întreaga existenţă Chiar şi laacele specii pentru care natura a ordonat ca satisfacereaapetitului sexual să se limiteze la un singur anotimp şi laun singur exemplar, alcătuind un fel de maria sau asociaţieîntr un mascul şi o femelă, se pot observa semnele vizibileale afecţiunii şi benevolenţei, care se extind mai departe,ducând la dezvoltarea afecţiunii dintre sexe Cât de dezvoltată însă trebuie să fie această afecţiune în om, la carelimitarea apetitului nu este ordonată de natură, ci derivăîn mod accidental dintro dragoste puternică sau dinreflecţiile legate de datorie şi convenienţe ? Prin urmare,pasiunea galanteriei nu poate sub nici o formă să fie redusăla simpla afectare Ea este auală n cel mai înalt gradArta şi educaţia, care se întâlnesc la cele mai elegante curţi,

nu pot aduce mai multe modificări acesteia decât celorlalte pasiuni lăudabile Ele nu fac decât să ne îndrepte maimult mintea către ea, să o perfecţioneze şi să o rafineze,dâdui o expresie şi o atitudine cât mai potrivite

nsă galanteria este tot atât de geeoasă pe cât e deauală. A corecta asemenea vicii evidente precum cele

care ne determină săi rănim pe cei din urul nost reprezintă o problemă care ţine de morală şi care face obiectulcelei mai obişnuite educaţii Acolo unde aces lucu nuste cu putinţă, nici o societate umană nu poate subzistaInsă manierele au fost inventate pentru a facilita relaţiiledintre noi şi pentru a face conversaţia mult mai agreabilă,

mergând chiar mai departe de atât Acolo unde natura amprimat minţii umane o înclinaţie către viciu sau cătreorice altă pasiune dezagreabilă pentru ceilalţi, educaţiaaleasă ia invitat pe oameni să împingă această înclinaţien direcţia opusă şi să conserve în comportamentul lorparenţa unor sentimente diferite de cele către care înclină

n mod natural Astfel, o persoană politicoasă va ţine conte faptul că oamenii sunt în mod obişnuit mândri şi egoişti

Page 126: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 126/254

3 SI POTC 

ş gata oricând să înclne alanţa în favoarea lor şi, în consecinţă, va învăţa să se comporte cu deferenţă faţă de celaţiş să le corde o atenţe sportă în toate circumstanţelesocale. In aceeaşi manieră, ori de câte ori aceasta va întâlnio persoană care î nspiră sentmente dezagreaile, educaţaaleasă îl va împiedca să reacţioneze prompt ş îl va drec-ţona către etalarea une attudni contrare celei către careeste împns întro prmă instanţă Spre exemplu, ătrânisunt conştienţ de infirmităţile lor ş se tem de dispreţulcelor tner, un motiv în plus pentru tiner educaţi săşduleze respectul ş i reverenţa faţă de ce ma în vârstăStrăinii, la rândul lor, sunt fără protecţie, motiv pent careîn toate ţările cvlizate ei sunt întâmpinaţi cu cele maiînalte onoruri ş sunt îndreptăţiţi să li se acorde întâietate

în orice companie ar fi Fiecare ărat este stăpân în famlia sa, ar oaspeţi să sunt, întrun anume fel, supuşi autorităţii sale ; această stuaţie face ca el să fie, în cadrul uneasemenea companii, persoana cea mai joasă în rang, atentăla nevoile fecăruia şi dânduşi în permanenţă ostenealasă răspundă cerinţelor lor, fără ca această solicitudine să

trădeze o oarecare afectare sau să le impună vreo olgaţieoaspeţilorLa rândul ei, galanteria nu este nimc altceva decât un

exemplu simlar de atenţie plnă de solctude Întrucâtnatura la făcut pe băba superorfemeii înzestrându1cu o putere mai mare atât a corpulu, cât ş a mnţii, este

de datora lu să facă în aşa fel încât această superortate recventa menţonare de către autori antici a acelui prost

obicei al stăpnului casei de a mnca pine ma bună sau a bea vnma bun dect oaspeţii săi este o marcă a civilizaţiei acelor timpuriVez Juvenal sat 5, Pliniu lib xiv De asemenea, Plniu EpistLucn de mercede conduc Satual etc Nu există acum pactic

nci o parte a Europe att de necvilizată înct să admtă un asemenea obice

Page 127: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 127/254

DP APAIŢA POG AO ŞI ŞIINŢO 3

să nu se manfeste în mod opresv, dovednd un caractergeneros, precum ş multă atenţe ş solctudne faţă deînclnaţle ş opnle e Naţunle arare afşează întrunmod sfdător această superortate, femele lor aflânduseîn cea ma aectă stare de sclave, fnd încse, ătute, vândute ş car omorâte În rândul popoarelor cvlzate, sexulmasculn îş descoperă autortatea întro maneră mult maeneroasă, deş nu ma puţn netă, făcând uz de polteţe,espect, atenţe, întrun cuvânt, de galantere Înro unăompane nu este nevoe să între cne este gazda petreer, cel care ocupă cel ma modest loc, fnd în orce mont gata să sară în autorul celulalt, fnd cu sguranţăl căutat Treue, prn urmare, fe să condamnăm în loceste nstanţer ale generoztăţ ca fnd smple expres

vantăţ ş afectăr, fe să acordăm locul cuvent galane Vec moscovţ se înfăţşau l ceremona căsăto cu un c în loc de nel pentru soţle lor Tot e aveauâetate în faţa oaspeţlor lor, fe că era vora de smplăn sau de amasador altor ţăr Aceste două exemple generoztăţ ş polteţ lor se completează foarte ne

Galantera nu este ma puţn compatlă cu îţelepea ş pueţa decât cu aua ş geeoziaea arunc când este ne îndmată, contrue ma mult decâtcare alt artfcu atât la eucaţia cât ş la iveismeulerlor de ame sexe Natura a făcut ca fecare spece anmale să găsească în dragostea ce caracterzează rela

le dntre exe cea ma ună ş cea ma spttoare sursăe plăcere nsă smpla satsfacere a plăcerlor trupeşt nust în măsură să mulţumească ntelectul, ş până ş la analele nferoare accentul este pus pe latura afectvă, preum ş pe ocul ş pe atenţle fzce dntre sexe La fnţeleţonale, plăcerle superoare ale ntelectulu oacă un rol

P Vez Retion of three Embassies de cotele Carlsle

Page 128: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 128/254

3 SI POTC 

important Acolo unde relaţia dintre sexe nu stă su semnulraţiunii, conversaţiei, simpatiei, prieteniei şi veseliei, ceeace rămâne nu poate face oiectul unei legături acceptailepentru o persoană deopotrivă educată şi elegantăCe şcoală de maniere poate fi mai ună decât aceea carese naşte compania femeilor virtuoase, acolo unde dorinţareciprocă de a se face plăcut duce aproape insesizail la orafinare a caracterului, unde modestia şi delicateţea femeilor se impun în ocii admiratorilor, împiedicând oriceîncercare de a ofensa sau de a încălca regulile decenţei ?La antici, caracterul sexului sla se distingea în cadrulfamiliei, el nefiind considerat ca parte a societăţii sau a ori-cărei companii remarcaile Acesta, se pare, este otivulpentru care anticii nu neau transmis nici o piesă extrem

de amuzantă (cu excepţia, poate, aBacheului

lui Xenofon şi a Dloguilo lui Lucian), deşi multe din scrierilelor serioase sunt inimitaile Horatiu condamnă umorulgrosolan şi atitudinea sumră ale lu Plaut Dar, ciar şi încazul celui mai accesiil, agreail şi ail scriitor din lume,este talentul său de a ridiculiza foarte rafinat sau iesit din

comun ? Acesta este un avans considerail pe care

artelerafinate îl datorează galanteriei şi vieţii de curte, unde aapărut mai întâi

Dar, aandonând această digresiune, vi avansa o apaa oseaţie cu privire la tema în discuţie Au c aele şi şiiţele iu sa aug peeiue ele iă

mo aual sau mai egabă ecesa, ei şi io aă oi foae a aug să evie acolo ue au cuoscucosacaea

Această oservaţie, deşi se întemeiază pe experienţă,pare să fie la prima vedere în opoziţie cu dictatele raţiuniiDacă geniul natural al omenirii ar fi la fel în toate epocile

şi în aproape toate naţiunile (ceea ce pare crediil) el ar treui, ca urmare a cultivării sale, să producă în fiecare artă

Page 129: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 129/254

D AAŢA Ş OGU ATO Ş ŞTNŢO  33

nişte modele care să educe gustul şi să stailească oiecteleimitaţiei. Modelele pe care ni leau lăsat anticii au dat naştere tuturor artelor acum 00 de ani şi au cunoscut un progres puternic toate ţările Europei De ce oare nu au avutacelaşi efect în timpul domniei lui Traian, când erau multmai proaspete, mai admirate şi mai studiate de întreagalume ? Aia în vremea împăratului Iustinian, dintre poeţisa impus în rândul grecilor Homer, iar în rândul romaor, Vergiliu Admiraţia faţă de aceste genii divine persistăşi acum, deşi nimeni dea lungul secolelor nu a fost staresăi imite

Geniul unui om rămâne la începuturile vieţii sale necu-oscut atât pentru sine, cât şi pentru ce din urul său, şinumai după nenumărate încercări reuşite îndrăzneşte săse considere demn de admiratia omenirii Dacă natiuneadin care acesta face parte ese înzestrată dea cu uteodele ale elocvenţei, el îşi măsoară forţele cu acestea şi,iind dezamăgit de disproporţiile comparaţiei, renunţă săai concureze vreodată cu acei autori pe care îi admirătât de mult Emulatia noilă este sursa oricărei reusite

dmiraţia şi modesti distrug în mod natural această euţie Şi nimeni nu este un candidat mai un la excesul dedmiraţie şi modestie decât cel care e cu adevărat un mare ·enu

Alături de emulaţie, aprecierea şi gloria stimulează înea mai mare măsură artele lierale Orice scriitor se simte

imat de forţe noi atunci când în urecile sale răsunăplauzele pentru producţiile sale anterioare şi, încuraate acestea, el atinge adesea culmile perfecţiunii, de multeri spre propria surprindere şi aceea a cititorilor săi Darnd locurile de onoare sunt toate ocupate, primele salecercări sunt receptate mai degraă cu răceală de către

lic, fiind comparate cu producţii care sunt mult maine şi care au în acelaşi timp avantaul unei reputaţii dea

Page 130: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 130/254

34 SR POTCE 

stailite Dacă ar fi ca Molire şi Corneille săşi pună acumîn scenă piesele lor din tinereţe, care au fost la timpul loratât de ine primite de către pulic, iar descuraja cu siguranţă pe tinerii poeţi să vadă indiferenţa şi dispreţul pulicului Numai ignoranţa epocii poate să explice acceptareaiţului di Tye însă treuie să reunoaştem că tot eiîi datorăm auul Dacă Fiecae cu ale lui ar fi fost res-pins, nu lam fi văzut niciodată pe Volpoe

Poate că nu ar fi în avantajul nici unei naţiuni să importede la vecinii săi arte care sunt caracterizate de un grad avan-sat de perfecţiune Acest fapt ar stinge emulaţia şi ar înecaardoarea tinerilor generoşi Multe din exemplarele picturiiitaliene aduse în Marea Britanie, în loc săi stimuleze peartiştii noştri, au fost motivul progreselor lente înregis-

trate de această noilă artă Acesta pare să fi fost şi cazulRomei, ca urmare a receptării artelor din Grecia Multitudinea de producţii rafinate în lima franceză care au fostdispersate pe întreg teritoriul Germaniei şi al ţărilor nor-dice au împiedicat aceste ţări săşi cultive propria limăşi lea făcut dependente d vecinii lor în ceea ce priveşte

divertismentele eleganteNu este mai puţin adevărat că anticii neau lăsat modelepentru fiecare artă a scrierii, demne de cea ai profundăadmiraţie Însă ele sunt scrise întrun limaj accesiil doarcelor învăţaţi ; în afară de asta, comparaţia între geniilemoderne şi cele care au trăit în epoci atât de îndepărtate

nu este nici perfectă, nici completă Dacă Waller sar finăscut la Roma în timpul domniei lui Tieriu, primelesale scrieri ar fi fost dispreţuite în momentul în care arfi fost comparate cu odele lui Horaţiu În această insulăînsă, superioritatea poetului roman nu diminuează în niciun fel pe aceea a poetului englez Ne considerăm suficient

de fericiţi că climatul şi lima noastră au putut produceo copie fie şi slaă a unui original excelent

Page 131: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 131/254

DPR PRŢ PRGR RTR TNŢR  35

Pe scurt, artele şi ştiinţele, asemenea plantelor, au nevoiede pământ proaspăt ; dar oricât de ogat ar fi solul şi oricâtde ingenios ar fi îngriit şi exploatat, el nu va mai produce,o dată ce a fost epuizat, vreun luc care să mai poarte atri-utele perfecţiunii

Page 132: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 132/254

DESPRE CARACTERELE NAŢIONALE

Oamenii simpli au tendinţa de a împinge prolemacaaceelo aţioale până la extreme, astfel că, o datăce au stailit cu titlul de principiu că toţi oamenii suntnemernici, laşi sau ignoranţi, ei nu admit nici o excepţiede la acesta, considerând că fiecare individ în parte poatefi caracterizat întrunul din felure mentionate Cei înzestraţi cu mai mult discernământ respig aceste udecăţinediscriminatorii, cu toate că, la rândul lor, ei admit faptulcă fiecare naţiune are manierele sale specifice, şi că anumitecalităţi snt mult mai des întâlnite la unele populaţii decâtla altele In acest sens, putem spune că oamenii simpli dinElveţia sunt mult mai oneşti decât cei de acelaşi rang dinIrlanda, iar această constatare îi îndeamnă pe cei înzestraţicu prudenţă să acorde o încredere derenţiat fiecăruia înparte. Avem motive să ne aşteptăm la mai multă înţelepciune şi veselie din partea unui francez decât din parteaunui spaniol, deşi Cervantes sa născut în Spania Despreun englez se va spune în mod firesc că este mult mai cunoscător decât un danez, cu toate Tyco Brae era originardin Danemarca

Diferite cauze sunt atriuite caaeelo aţioale mao-ritatea fiind de natură moa saufizică Prin cauze moale

înţeleg toate circumstanţele care sunt potrivite să exerciteo influenţă asupra minţii în calitate de motivaţii sau raţiunişi care fac ca anumite maniere să ne devină oişnuite Dintre

Page 133: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 133/254

DSP CC NION  3 7

acestea pute enuera natura guvernăr, scărentervente în afacere puce, aundenţa sau sărăca încare trăesc oaen, reaţe în care se află o naţune cuvecn să ş ate aseenea crcustanţe Prn cauzefiziceînţeeg acee catăţ ae aeruu ş ce care se presupunecă acţonează întrun od nesesiza asupra teperaentuu, odfcând tonusu ş oşnunţee corpuu uan,ofernd o anută înfăţşare care, car dacă uneor poatef trecută cu vederea pr reecţe ş raţune, exerctă o iuenţă predonantă asupra ajortăţ oaenor, deternândue întro oarecare ăsură aneree

Faptu că specfcu une naţun va depnde în unăăsură de ceea ce no a nut cauze moale treue săfe evdent car ş pentru ce a superfca oservator,întrucât o naţune nu este nc atceva decât o coecţede ndvz, ar aneree ndvzor sunt deternate înod frecvent de aceste cauze. Asa cu sărăca s uncagrea atrofază nţe oaenor p, făcândue nepotrvte pentru orce fe d ştnţă sau profese ngenoasă,tot astfe, atunc când un guvern devne foarte opresv

pentru supuş să, acest ucru are un efect proporţonaasupra teperaentuu ş genuu or, îndepărtând arteeerae dn rându preocupăror orAceaş prncpu a cauzeor orae deternă în ună

ăsură caracteru dferteor profes ş odfcă car şacee taente pe care dferţ practcanţ a acestora e au

de a natură. n sola ş unpeo sunt caractere dferteîn toate naţune ş tpure, ar această dferenţă estedeternată de crcustanţe a căror acţune este eternăş nateraă

Incerttudnea ve î face pe sodaţ generoş, carta ş curajoş Lâncezeaa ce caracterzează vaţa de ca

pane sau dn are grupur pe care e e acătuesc încad garnzoaneor î îpnge către păcer ş gaantere.

Page 134: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 134/254

3 8 ESEURI OIIE

Scimâd atât de frecvet compaia, i doâdesc o uăeducaţie şi u comportamet descis Fiid agaaţi îpotriva uui iamic pulic şi declarat, ei devi ioceţi, oeştişi fără gâduri ascuse şi, cum se folosesc î muca lor aimult d forţa trupului decât de puterea miţii, e sut îmod oişuit lipsiţi de raţiue şi igoraţi.

Este o afirmaţie aală, dar u mai puţi adevărată,aceea care e spue căpeoii su fel iee e cofesiue

Deşi caractel acestei profesii u se impue îtotdeaua î defavoarea celui persoal, există eumăratesituaţii î care el predomiă. Aşa cum ciiştii oservăcă emaaţiile, atuci câd sut aduse la o aumită temperatură, sut toate la fel, idiferet de aterialul di caresut extrase, tot astfel, aceşti oae, ridicâduse cu mult

deasupra ivelului cou al omeirii, capătă u caracteruiform, care le este pe deatregul specific, şi care îopiia mea, u poate fi cosiderat î geeral pritre celemai amiaile caractere ce pot fi îtâlite î societatea oeească Î multe priviţe, caractel clerului este opus celuial soldaţilor, după cum este şi modul de viaţă di care acesta

derivă. Este o vobă li Menndu: Kompsos stratiots oudan i

ptti sic thos outhis gnoit'an Mn apud Stoaum (Nustă nici măc în ptee li Dmnezeu să fcă n soldt cltivt").Opsl cestei obsevţii cu pivie l mnieele czone pote fiegăsit în zilele noste Afimţi de mi ss îmi confimă fptl

că nticii dtor rfinmentl şi politeţe lor căţilor şi stdili,lucri pent ce trebie să dmitem, viţ ni soldt n estetocmi potivită Cmdei şi lme lrgă snt domeniile lo.r dcă cestă cmdeie pote fi sus unei educţii finte,tnci cu signţă că ei snt cei dintâi ce pofită de cest luc

Deşi înteg omenie e în numite periode şi în nmitedispoziţii, o înclinţie ptenică spe eligie, există pţini omeni

s chi nici nl cre să ibă cestă înclinţie în semene grdşi c o semene constnţă încât să îndre crctel cestei pofesii.

Page 135: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 135/254

ESE EEE NIONE 3

În ce priveşe cauzele fizice înclin să cred că acţiunealor în aceasă privinţă ese îndoielnică înrucâ nu cred căoamenii daorează ceva din emperamenul sau geniul loraelui, hranei sau climei La prima vedere conrariul acesei din urmă opinii pare mai plauziil deoarece oservămS întâmplă, prin urmare, ca această categorie a clerului, care, caorice altă categorie profesională, se iveşte din masa omenirii împinsăde nevoia de profit, în cea mai mare parte a ei, cu excepţia ateilorşi a libercugetătorilor, să fie obligată, în anumite ocazii, să mimezemai multă devoţiune decât se întâmplă să aibă la acea dată, şi sămenţină aparenţele fervorii şi ale seriozităţii chiar şi atunci cândsunt istoviţi de exerciţiul religiei lor sau când minţil lor suntangajate în ocupaţiile comune ale vieţii Spre deosebir de restullumii, preoţii nu au voie să dea frâu liber gesturilor şi sentimentlorlor naturale, ei trebuind săşi cenzureze înfăţişarea, vorbele şi acţiunile. Şi pent a suporta vneraţia mulţimii, ei sunt nevoiţi nu numaisă afişeze o rezervă considerabilă, ci chiar să promovze spiritulsuperstiţiei printro continuă ipocrizie şi aere închipuite Aceastădisimulare distruge adesea candoarea şi ingeniozitatea tempramentului lor, producând în acelaşi timp o daună ireparabilă acestuia

Dacă din întâmplare unii dintre clerici posedă un temperamentult mai susceptibil de devoţiune decât în mod obişnuit, asfel

încât nu au nevoie decât în mod excepţional de acea ipocriziespecifică profesiunii lor, ei supraevaluează acest avantaj, considerând că el poate compensa iecare încălcare a moralităţii, ceea ce,la urma urmei, îi ace la fel de vicioşi precum cei care sunt ipocriţi.Şi, deşi sunt puţini aceia care îndrăznesc să aprobe în mod deschisacele afirmaţii explozive care susţin că sfinţilor li se permite oriceşi că numai ei au drept de proprietate asupra bunurilor lor, putem

observa că aceste principii sălăşluiesc în iecare suflet, îndemnândasiduu la supunere religioasă, ca unică virute ce ar putea compensapentru numeroasele vicii şi aberaţii Această constatare este atâtde comună, încât toţi cei care dau dovadă de prudenţă nu suntluaţi prin surprindere atunci când sunt puşi faţă în faţă cu acesteaspecte extreme ale religiei, deşi ei admit în acelaşi timp că existmulte excepţii de la această regulă generală şi c onestitatea şi super

stiţia sau chiar onestitatea şi fanatismul nu sunt incompatibile întoate situaţiile

Page 136: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 136/254

4 ESEUI OE

că aceste circumstanţe au o influenţă asupra oricăi altanimal, şi ciar şi acele fiinţe care sunt potrivite să trăiascăîn toate imatele, cum ar fi câii, caii etc, nu ating aceeaşipeecţiune în fiecare d aceste contexte Curajul uldogilor

Majoritatea oamenilor sunt ambiţioşi dar pentru unii dintreei această ambiţie poate fi satisfăcută excelând întro anumită profesie şi în consecinţă promovând interesele societăţii. Ambiţiaclerului poate fi satisfăcută cel mai adesea numai prin promovarea

ignoranţei şi a superstiţiei a credinţei oarbe şi a fraudelor pioaseobţinând în acest fel ceea ce numai Arhimede şia dorit (şi anumeo altă lume în care săşi poată pună în funcţiune mecanismele) şinu e de mirare că ei deplasează această lume după bunul lor plac.

Mulţi sunt aceia care au o concepţe arogantă despre sine însănumai ace care sunt priviţi cu foarte multă veneraţie şi chiar suntconsideraţi sacri de către mulţime au o tentaţie anume către viciu

Mulţi oameni nu au probleme în a purta un respect deosebitpentru membrii breslei din care fac şi ei parte dar ca avocaţimedici sau negustori ei îşi urmăresc în mod independent propriaafacere astfel că interesele celor care exercită aceste profesii nusunt atât de strâns unite precum cele ale clerului care împărtăşeşteaceeaşi religie unde întreaga comunitate are de câştigat de pe urmavenerării ţelurilor lor comune şi a suprimării opozanţilor.

Puţini oamni sunt capabili să dea dovadă de răbdare atuncicând sunt contrazişi însă clericii sunt cel mai adesea cuprinşi defurie la acest capitol pentru că atât creditul lor cât_ şi mijloacelelor de subzistenţă depind de credinţa pe care opiniile lor reuşescsă o smulgă ei fiind în acelaşi timp singurii care au pretenţia uneiautorităţi divine şi supranaturale precum şi mijloacele de ai înfăţişape cei care li se opun ca fiind necredincioşi Acea Odium heolo

gicum sau Ura Teologică a ajuns proverbială semnificând gradulde ranchiună cel mai virulent şi mai implacabil.Răzbunarea este o pasiune naturală a omenirii însă se pare că

ea se manifestă cu cea mai mare forţă în rândul preoţilor şi al femeilor întrucât fiind scutite de exercitarea nemediată a mâniei subforma violenţei sau a luptei aceste persoane sunt în stare să se imagineze ca fiind demne de dispreţ din această cauză mândria lor

fiind aşadar aceea care alimentează neîncetat această dispoziţierevendicativă

Page 137: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 137/254

DS AA NAONA 4

ş i cocoşilor de luptă pare să fie specific Angliei Flandraeste renumită pent caii masivi şi greoi, iar Spania pentrucaii supli şi viguroşi. Iar dacă vreunul din aceste exemplare este importat de o altă ţară, el îşi va acele calităţi care se datorează climatului său nativ. aceste condţii,ne pute întrea de ce acest luc nar fi valail şi pentru oameni

În consecinţă, multe din vici ile naturii umane sunt, ca urmare

a unor cauze morale determinate, amplificate în cadrul acesteiprofesii şi , deşi unii din reprezentanţii săi ot evita contagiunea,guvernele înţelepte vor acţiona cu prudenţă vis--vis de încercărileunei asemenea societăţi, care va fi întotdeauna o facţiune separatăa întregii societăţi, animată de ambiţie mândrie răzbunare şi deun spirit de persecuţie

Temperamentul religios este grav şi srios, acesta este caractelcare li se cere preoţilor, care îi obligă la rgulile stricte ale decnţei, şi în mod obişnuit previne neregulile şi intmperanţa în rndurilelor Veselia şi cu atât mai mult, excesul de plăcere nu sunt prmisîn cadrul acestei comunităţi iar această virtute este probabl sinurape care ei o datorează profesiei lor În cadrul religiei întemiateîntradevăr pe principii speculative unde discursul public face partedin serviciul religios se presupune de asemnea că preoţii au ocontribuţie considerabilă la învăţătura timpului deşi este cert căgustul lor pentru elocvenţă este mai mare decât aptitudinea lorpentru raţionamente şi filozofie. Dar oricare dintre ei ar posedacelelalte virtuţi nobile ale umanităţii, blândeţii şi moderaţiei şide altfel sunt mulţi în această situaţie el datorează această înzes-trar� naturii sau reflecţiei ş i nu geniului chemării sale profesionale

n Roma Antică, un bun expedient în vederea prevenirii efec-telor nedorite ale caracterului preoţesc sa dovedit a fi acela carestipula cu titlu de lege ca nimeni să nu fie prmit în serviciul sacer-otal înainte de a împlini cincizeci de ani Dion Hal lib i Se pre-supunea că până la această vârstă se fixează caracterul

Cezar afirmă, în D bo gico (lib. i ) că armăsarii din Galiasunt foarte buni, iar cei din Germania foarte răi. Citim în cartea

a Va că el a fost nevoit să dea cavaleriei gerane cai din Galia prezent, nu e o ţară din Europa care să aibă cai atât de răi ca Franţa

Page 138: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 138/254

4 ESER POCE 

Există puţine ucruri mai curioase decât aceasta, saucare să apră mai frecvent în cercetărie noastre cu privirea natura umană, şi, de aceea, se cuvine să procedăm ao examinre atentă a saMintea umană are o natură foarte imitativă, astfe încâtoamenii afaţi în aceeaşi companie pentru un timp ajungsă aiă maniere simiare şi săşi transfere reciproc viciieşi virtuţie La toate fiinţee raţionae, încinaţia către com-

panie şi societate se manifestă cu putere, şi aceeaşi dispoziţie care ne oferă această încinaţie ne face să intrăm adâncîn sentimentee celorlaţi, dând naştere prin contagiuneunor pasiuni şi încinaţii simiare cadrul întrgului gp.Acoo unde un număr de omeni sunt uniţi întrun singurcorp poitic, ocaziie pentru acest gen de scim sunt atât

de frecvente, pentru apărare, comerţ sau guvernare, încât,aoată cu aceaşi limaj, ei doândesc o similitudine înce priveşte manieree or, împărtăşind un caracter comunsau naţiona, tot aşa cum au unu persona, specific fiecăruiindivid în parte. În ată ordine de idei, deşi natura produce întro mare aundenţ tot feul de temperamente şi

inteecte, nu urmează de aici că ea e produce întotdeaunaîn aceeaşi proporţie, astfe că în fiecare societate ingredientee spirituui întreprinzător şi ae indoenţei, viejiei şi aşităţii, umanităţii şi primitivismuui, înţelepciui şi prostieiAceasta ne face să suspectăm că nici măcar animalele nu depind

de climă ci de rasa lor şi de atenţia cu care sunt îngriji te NordulAngliei abundă în cei mai buni cai care se găsesc în lume Însă înzonele învecinate la nord de râul Tweed nu se găseşte nici unulbun Strabo în cartea a IIa respinge şi el întro mare măsură influenţa climatului asupra oamenilor Totul se reduce la obicei şi educaţie afirmă el Atenienii nu sunt învăţaţi iar spartanii împreunăcu tebanii care sunt vecini apropiaţi ai primilor ignoranţi de la

natură Chiar şi diferenţele dintre animale adaugă el nu provinde la climat

Page 139: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 139/254

DERE RERE NAONE 43

se amestecă în aceeaşi maeră Dacă în perioada de începuta societăii unul dintre aceste ingrediente este prezent mipregnant decât toate celelalte, el va predomina în modnatural în cadrul compoziiei, dând o tentă aparte caracte-lui nional Dar se poate ca nici un temperament numesă nu poată predomina, ciar şi în societăile de ci dimesiuni, şi ca aceeaşi proporie să fie întotdeauna meninutăîn cadrul compoziiei, cu toate că, în mod cert, persoanelecu autoritate, deşi alcătuiesc un cor mult mai redus numeric şi nu pot avea întotdeauna acelaşi caracter, au întotdeauna o influenă considerailă asupra manierelor oamenilorDacă la îtemeierea unei repulici, puterea iar fi încredinată unui Btus înzestrat cu un asemenea entuziasm pentrulieate şi pentru inele pulic încât să depăşească limiteleimpuse de natura sa, precum şi de interesele private, un ase-menea exemplu ilustru ar avea efect asupra întregii societăi, pasiunea în cauză influenând fiecare suflet în parteIndiferent de ceea ce formează manierele unei generaii, ceacare îi urmează nu face decât să asoară o nuană maiprofundă a aceleiaşi culori, oamenii fiind mult mai impre

sionaili pe durata copilăriei lor, rămânând)ntreaga viaăcu impresiile căpătate în această perioadă. In consecină,pot să afirm că toate caracterele naionale care nu depindde cauze moale determinate derivă din asemenea acci-dente precum cele menionate mai sus, în timp ce cauzeleizice nu acionează în mod distinct asupra minii umane.

xistă o maximă filozofică ce ne spune că acele cauze carenu apar cu claritate treuie considerate inexistenteDacă vom străate gloul pământesc sau dacă vom

consulta analele istoriei, vom descoperi peste tot dovezile simpatiei sau contagiunii la nivelul manierelor, şi nicio urmă a influentei aerului sau climatului

Î pimul

putem osea că, acolo unde existăn stat mare ce durează de mai multe secole, el difuzează

Page 140: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 140/254

44 SR POTC 

un caracter naţional pe întreg teritoriul imperiului şi comunică o similaritate a manierelor în fiecare colt al său. Asase explică faptul că cinezii au cea mai mare niformitaeimaginailă a caracterului deşi aerul şi clima din diferi-telepărţi ale acestui ţinut vast variază extrem de mult

I al oilea acolo unde întâlnim state mici vecinepopulaţiile lor au în ciuda proxmităţii caractere deritede cele mai multe ori manierele lor diferind la fel de multprecum ale celor mai îndepărtate naţiuni Atena şi Tease aflau la mai puţin de o zi distanţă una faţă de cealaltăînsă atenienii erau la fel de remarcaili pentru iscusinţărafinament şi veselie precum teanii pentru otuzitateprovincialism şi temperament flegmatic Plutar discutânddespre efectele aerului asupra minţii oamenilor oservacă locuitorii Pireului aveau temperamente foarte diferitefaţă de cei care ocupau înălţimile Atenei la o distanţă deaproape patru mile faţă de primii Cred însă că nimeni nuva pune diferenţa de maniere dintre Wapping şi St J amespe eama diferenţelor de aer sau climă

I al eilea caracterul nţional urmează în mod

fidel autoritatea unui stat până la graniţa sa precisă deîndată ce traversezi un munte sau un râu poţi întâlni unnou set de maniere laolaltă cu o populaţie nouă Locuitorii din Occitania si cei din Gasconia sunt cel mai veselepopulaţii din Franţ dar imediat ce treci Pirineii te afli înmilocul spaniolilor Este oare posiil ca însuşirile aerului

să se scime imediat ce treci graniţele unui imperiu caredepind în ună măsură de consecinţele ătăliilor negocierilo şi mariaelor ?

I al paulea acolo unde un grup de oamenitrăiesc la mare distanţă unul de celălalt răspândiţi în cadrulcâtorva naţiuni comunicând şi menţinând strânse legături

între ei se va vedea că ei doândesc maniere asemănătoarecare au prea puţine similitudini cu cele ale naţiunilor în

Page 141: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 141/254

ESE EEE OE 45

rândul cărora se ală. Asel, evreii din Occident şi armeniidin Europa răsăriteană au fiecare în parte un caracterspecific, primii fiind renumiţi pentru fraude, iar cei dinurmă pentru onestitate În toate ţările omacaoliceiezuiţii au, la rândul lor, un caracter aparte

Î al lea d acolo unde anumite elemente, cumar fi lima sau religia, împiedică două naţiuni care locuiescîn aceeaşi ţară să se amestece una cu alta, ele îşi vor păstra

dea lungul mai multor secole oiceiuri distincte şi chiaropuse ntegritatea, gravitatea şi curajul turcilor vin încontrast izitor cu impostura, neseriozitatea şi laşitateagrecilor contemporani.

Î al şaelea d acelaşi set de oiceiuri va urma onaţiune indierent unde se va deplasa ea pe glo, la fel ca

lima şi legile ei Coloniile spaniole, engleze, franceze şiolandeze sunt distincte chiar şi la tropiceÎ al şapelea d oiceiurile unui popor se schimă

foarte mult de la o epocă la , e ca urmare a unor scimări radicale la nivelul guvernării, fie prin amestecul cu opopulaţie nouă, fie ca urmare a unei inconstanţe ce caracte

rizează toate chestiunile omeneşti nventivitatea, ărniciaşi activitatea grecilor antici nu au nimic în comun cu stupiditatea şi indolenţa actualilor locuitori ai Greciei. Ones-titatea, curajul şi dragostea de liertate au stat la aza

O mică societate sau sectă aflată în mijlocul uneia mai mari

este de obicei mult mai strictă în ce priveşte regulile morale, iar acestlucru se întâmplă deoarece membrii ei se fac mult mai uşor remar-caţi, iar greşelile unora dintre ei dezonorează întreaga asociaţieSingura excepţie de la această regulă are loc atunci când superstiţiileşi prejudecăţile societăţii mai mari sunt atât de puternice, încât reu-esc să ance vălul infamiei asupra asociaţiei mai mici, independentde moralitatea acesteia din urmă ent că, în acest caz, nea vând

de câştigat sau de pierdut de pe urma comportamentului lor, eidevin neglijenţi atunci când acţionează în afara societăţii lor

Page 142: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 142/254

4 ESURI POLITIC

caracterului vecilor romani, în timp ce romnii moderexcelează prin viclenie, laşitate şi o atitudine seilă Vecispanioli erau neobosiţi, turbulenţi şi atât de împătimiţiîn ale războiului, încât mulţi ditre ei preferau să se sinucidatunci când erau prinşi şi dezarmaţi de către romani. Înprezent (la fel ca şi în urmă cu cincizeci de ani), mobilizarea armată a spaniolilor reprezintă un luc aproape imposibil. Batavienii erau mercenari care luptau în rândurile

armatei romane Urmasii lor au folosit cetăteni străini înaceleaşi scopuri în care omanii se folosiser de strămoşiilor Deşi exstă câteva puncte comune între caracterul fancezilor şi cel al galilor, aşa cum apare el în descrierile luiCezar, rămâne totusi de remarcat o diferentă considerabilă între civlizaţia, menia şi ştiinţa locuitoilor moderni

ai Franţei şi ignoranţa, barbaria şi primitivismul celorantici Dacă am pune în discuţie diferenţa enormă dintreactualii locuitori ai Britanii şi cei de dinainte de cucerirearomană, am putea observa că, în urmă cu câteva secole,strămoşii noştri erau înecaţi în cea mai abectă superstiţie,în timp ce, cu numai un secol înainte, erau cuprinşi de cel

mai furios entuziasm, iar în zilele noastre alcătuiesc ceamai indiferentă naţie faţă de religie din câte există pe faţapământului.

Î al opulea d acolo unde între câteva naţini vecineexistă legături strânse de natură politică, comercială orimilocite de călători, ele aung în timp să dezvolte obice

iuri asemănătoare în funcţie de gradul de comunicare exstent între ele Astfel, pentru naţiunile orientale, populaţiilefrance au un caracter uniform. Diferenţele dintre ele constau în accentele specifice ale limbaului folosit în diferiteleprovic, şi care po fi remarcate doar de cineva famiazatcu ele, dar care scapă de obicei unui străin

e Tit Livii lib. xxxiv, 1 7

Page 143: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 143/254

DESE EEE NONE 4

al ouălea rd remarcăm frecvent un amestec uii- de maniere şi caractere în rândul aceleiaşi naţiuni, careeşte aceeaşi limă şi se supune aceleiaşi guvernări Dinst punct de vedere, englezii reprezintă cea mai remarca-lă naţie din câte au existat pe pământ Iar această situaţieu poate fi pusă pe seama incertitudinii şi caracteruluiimător al vremii, sau a oricărei alte cauzeze întrucâtate aceste cauze sunt prezente în ţara vecină, Scoţia, fără aiă acelaşi efect. Acolo unde guvenul unei ţări este întregime repulican, el e apt să dea naştere unui set speic de maniere. Atunci când guvernul este pe deantregulnari, el e cu atât mai capail să aiă acest efect, imi-ea superiorilor contriuind la ăspândirea mai rapidă iceiurilor naţionale în rândul populaţiei Dacă clasanducătare a unui stat este alcătuită numai din comeranti, asa cum este cazul în O landa, modul lor uniforme vaţă 'le va fixa caracterul În cazul în care autoritateaste reprezentată în întregime de noilime sau de aristo-aţia rală, ca în Germania, Franţa şi Spania, are loc aceşi efect Caracterul unei anumite secte religioase este de

semenea în stare să formeze manierele unor popoare.Guvernul englez este un amestec de monarie, aristocra-e şi democraţie Cei care deţin puterea sunt noili saumercianţi Toate sectele religioase se regăsesc în rându-ile lor Şi marea liertate şi independenţă de care se ucurăiecare individ îi permit să afişeze manierele care îi sunt

specifice În concluzie, dintre toate naţiunile lumi, desprenglezi se poate spune cu greu că au un caracter naţional,dacă nu cumva socotim ciar această particularitate dreptn fel de caracter

În cazul în care caracterele oamenilor ar depinde detmosferă şi de climă, atunci temperatura aerului ar treui

ă aiă o inuenţă puterncă asupa lor, aşa cum se oseăn czul plantelor şi al animalelor iraţionale În acest sens,

Page 144: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 144/254

48 ESEU OE

am putea afirma în sprijinul presupoziţiei de mai sus cătoate populaţiile care trăiesc dincolo de cercul polar saula tropice sunt inferioare faţă de restul speciei şi incapabile să se ridice la nivelul marilor realizări ale spirituluiuman Sărăcia şi mizeria locuitorilor nordici ai globuluişi indolenţa celor sudici ar explica probabil mai bine dife-renţele remarcabile dintre ei şi restul lumii, fără să maifim nevoiţi să facem apel la cauzezice Putem însă afirma

fără îndoială că populaţiile din zonele cu climă temperatăau un caracter foarte promiscuu şi că obseaţiile generalecare sau făcut cu privire la naţiunile mai sudice sau mainordice sau dovedit pline de incertitudini şi greşeli

Am putea spune că apropierea soarelui aprinde imaginaţia oamenilor, conferindui o vivacitate şi un spirit anume.

Francezii, grecii, egiptenii şi persani sunt renumiţi pentruveselia lor Spaniolii, turcii şi chinezii se remarcă nsă prin

Am motve să suspectez că negr sunt în mod natural eroralblor. Cu greu am putea spune că a exstat vreodată o naţune cv-lzată de culoare, ş cu atât ma puţ vreun reprezentant al e caresă se f făcut remarcat fe în domenul acţun, fe al speculaţe.Tehnca, artele ş ştnţa sunt străne cu deăvârşre aceste populaţ.e de altă parte, char ş la cele ma barbare ş ma prmtve dntrepopulaţle albe, cum ar f vech germa sau tătai dn zua deaz, se întâlnesc elemente ale cvlzaţe, fe în forma de guvernare,fe în valorle lor sau în alte prvţe O asemenea dferenţă un-ormă ş constantă nu ar f putut avea loc în atât de multe epoc

ş ţăr fără ca atura să f plasat de la început o dstncţe orgnarăître aceste rase umane Fără să ne referm la colon, exstă sclavegr dspersaţ în întreaga Europă, dar nme na descopertvreun smptom al ntelgenţe la vreunul dn e. Cu toate acestea,oamen de condţe joasă, sărac ş fără educaţe, ajung foarterepede să se dstngă în orce profese. Se aude că în Jamaca exstăun neg învăţat ş cu manere alese, dar e foarte probabl că aseme-

nea aprecer sunt exagerate, nefnd vorba decât de un fel de papagalcare aba reuşeşte să pronunţe corect câteva cuvnte.

Page 145: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 145/254

ESE EEE OE 4

seriozitate şi atitudine gravă, fără să putem indica o diferenţă de climă în stare să justifice această deosebire de temperament

Grecii şi romanii, care credeau că toate celelalte naţiunisunt barbare, trasau graniţele iscusinţei şi geniului în juulzonelor mai sudice, considerând că naţiunile nordice suntincapabile de cunoaştere şi civilizaţie nsula noastră a pro-dus însă tot atât de mulţi oameni remarcabili prin faptelelor sau prn învăţătura lor pe cât se pot lăuda Grecia şi Italia

Se spune că sentimentele oamenilor devin din ce în cemai delicate pe măsură ce ţara lor se apropie mai mult deSoare, iar gustul pent fmuseţe şi eleganţă progreseazăo dată cu latitudinea, la fel ca în cazul limbilor, dintre carecele mai plăcute şi melodioase sunt cele ale popoarelor

sudice, iar cele mai aspre şi nearmonioase sunt cele alepopulaţiilor nordice Această obseaţie nu este însă vala-bilă în mod universal Limbile arabice sunt stridente şidezagreabile, cea moscovită este uşoară şi muzicală Ener-gia, puterea şi asprimea sunt elementele ce caracterizeazălimba latină, în vreme ce italiana este cea mai curgătoare,

niformă şi efeminată limbă din câte pot fi imaginateIntro numită măsură, fiecare limbă depinde de manierele oamenilor, dar mai ales de acel stoc origar de cuvinteşi sunete pe care aceştia leau primit de la strămoşii lor şicare rămâne neschimbat chiar si atunci când manierele lorsuportă mari transformări ine poate nega că englezii

sunt în prezent o naţiune mult mai civilizată şi mai rafinatădecât au fost grecii timp de câteva secole după asediuTro iei ? Cu toate acestea, nu există comparaţie între limbaui Milton si cea a lui Homer Dacă în materie de maniereprogreseleot fi rapide şi radicale, acest luc nu se reectănsă şi la nivelul limbii Câteva genii eminente şi rafinate

vor comunica unui popor întreg gusturile şi cunoaştereaor şi vor aduce mari progrese în aceste domenii ; însă prin

Page 146: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 146/254

5 ESEU OE

screrle lor e vor contru la fxarea lm ş vor împe-dca car, întro oarecare măsură, transformărle sale ulte-oare

Lordul Bacon a oservat că locutor dn ţnuturlesudce sunt în general mult ma ngenoş decât ce dnnord ; însă atunc când se întâmplă ca vreun natv dn nordsă fe înzestrat cu genu, avansurle lu sunt mult ma remar-cae decât cele ale sudcor Această oservate a fost con-

frmată ma târzu de un alt autor ce compaă ntelgenţasudcă cu castraveţ, care de oce sunt toţ un în felullor, dar pot f socotţ cel mult nşte legume lpste de savoare La rândul lor, genle nordce sunt asemenea pepe-nlor, despre care putem spune că nc măcar unul dncnczec nu este un, însă, atunc când întâlnm unul de

acest fel, el are o savoare de nedescrs. Cred că această judecată este justă atunc când se aplcă naţunlor europenecontemporane, sau ma degraă celor anteroare, ş că eapoate f explcată făcând apel la cauze morale No ammportat toate ştnţele ş artele lerale dn sud, ş este uşorsă ne magnăm că, la început, ce câţva care erau devo

taţ lor, domnaţ de un sprt d emulaţe ş de glore, auîntns fecare nerv ş au stors fecare facultate pentru a leaduce la cotele cele ma înalte ale perfecţu Asemeneapersoane lustre au răspândt ştnţa ş au creat un respectunversal pentru cunoaştere A urmat, evdent, o peroadăde relaxare, când oamen nu au ma fost stmulaţ sufcent

ş, prn urmare, nc nu au ma înregstrat progrese deosebte Răspândrea unversală a învăţătur ş eradcarea defntvă a gnoranţe ş prmtvsmulu sunt, în consecnţă,rareor însoţte de înregstrarea unor progrese deosetela nvelul performanţelor ndvduale În dalogul Deoaoibus, deea că învăţătura era mult ma răspândtă

g Dr Berkeley, Minut Philsphr.

Page 147: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 147/254

DESRE REREE OE 1 51

pe vremea ui V espasian decât a lui Cicero ş Augustuspare de la sine înţeleasă, ar Quntlian se plânge la rândulsău de ceea ce el numeşte profanarea cunoaşter, ca urmarea faptulu că ea a devent prea comună Înante", screuvenal, ara de răspândre a ştinţei se mita la Grecaşi Itala Acum, întreaga lume rvalzează cu Atena ş Roma.Elocventa Gale a adus Brtane ştnţa leglor. Ciar şTule se gândeşte săş angajeze profesor pentru a se

nstru"h

Această stare a învăţături este de remarcat, înt-câtJuvenal însuş se număra prntre ult scrtor romannzestraţ cu oarecare genu. Ce care î urmează nu seremarcă prn nmc altceva decât prn nformaţle pe careni leau transmis cu prvire la anumte fapte Sper ca recentaconversie a Moscovei la studul ştiţelor să ne confrme un

pronostic simlar cu prvre la stadul actual al cunoaşterCardinalul Bentvoglo preferă popoarele nordice faţăde cele sudice atunci când este vora de valorle snceri-ăţii şi cnste, menţionându pe amanz ş pe germanin prma categorie, ar pe spanol ş talieni în cea dinmă Cred însă că această constatare este azardată Vecii

omani par să fi fost la fel de oneşt şi de snceri precumurci din zua de azi Dar dacă ar treu să căutăm pentruceastă stuaţe nşte cauze fxe, vom constata în curândcă la ea pot să conducă factor extrem de opuş Astfel,rădarea este de oce un vcu asocat gnoranţe ş ar-are, dar ea poate fi întâlnită ş la naţunle cvlzate, cao consecnţă a unu exces de rafnament ce le îndeamnăsă dspreţuiască de fapt calea dreaptă către putere ş glore

Sed Cantaber undeStoicus ? antiqui praesertium aetate MeteliNunc totus Gras nostras que habet orbis Athenas

Gal/ causidicos docuit facunda Britannos:De conucendo loquitur jam rhetore Thule (Sat 5)

Page 148: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 148/254

5 SUR O

M ute campan de cucerre au pornt dn nord ş sauîndreptat către ţnuturle sudce, fapt care a creat convngerea că naţunle nordce posedă un grad superor de curajş feroc tate Ar f însă ma just să afrmăm că cele ma multecucerr au avut drept cauze sărăca ş foamea Sarazn,părăsnd deşertul Arabe, sau îndreptat către nord, înspreprovncle fertle ale Imperulu Roman, întâlnndu lajumătatea dmulu pe turc, care coborau dnspre deşerturle tătare

n auto de seamă spunea că cele ma curaj oase anmalesunt carnvore, astfel este de aşteptat ca englez, a cărormâncare este alcătută în bună măsură dn carne, să femult ma curajoş decât populaţle pe jumătate flămândedn celelalte ţăr. Cu toate acestea, suedez, al căror regm

almentar este ma slab, nu sunt nferor vreune naţunîn ce prveşte curajul pe câmpul de luptă.În general, se obseă că, dntre toate caltăţle naţonale,

curajul se numără prntre cele ma precare, întrucât esteexerctat doar la ntervale de tmp ş doar de câţva oamendn fecare naţune, în vreme ce ărnca, cunoaşterea ş

manerele sunt de folos tot tmpul ş în mod unversal,ele putând să devnă în tmp famlare tuturor oamenlorPentru ca curajul să fe menţnut este nevoe de dscplnă,de exemplu ş de o opne favorablă acestu t de vrtute.Cea de a zecea legune a lu Cezar, precum ş regmentulPcarde dn Franţa au fost recrutate întrun mod dubos

d rândurle cetăţenlor, dar, o dată formată opna în rândurle lor cum că sunt cele ma bune trupe aflate în secu,acest lucru a făcut să se comporte ca atare.

Ca dovadă de cât de mult depnde curajul de opne,putem să ne referm la cele două trbur prncpale ale Grece, doren ş onen. Prm se bucurau întotdeauna

Desierea Olandei a lui Sir William Temple

Page 149: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 149/254

ESE EEE NONE 53

de respect, fnd consderaţi ma puternc şi mai curajoşdecât ioneni, deşi colonile amelor truri trăau dspersate ş amestecate pe tot cuprinsul Grecie, Asiei Mic,Sciliei, Italei ş al insulelor dn Marea gee Atenieni aufost sngurii oneni recunoscuţi pent valoarea şi vctoriile mltare, deşi car ş e erau consideraţi nferori spar-tanlor, cei mai rav dintre doren

Singura oservaţe cu prvire la diferenţele dntre oamen datorate variaţiilor de climă pe care putem să punemveo ază este una extrem de comună, care ne spune căpopulaţiile nordice au o înclnaţie puternică pent ăuturle tari, iar cele sudice pentru dragoste ş feme Pentruceastă diferenţă putem ciar să identcăm o cauzăzicăIn ţinuturle ma rec, vinul ş ăuturile dstlate încălzescsângele îngeţat ş fortifcă tpul împotriva ntemperiilorvremii, în timp ce ţările scăldate de razele soarelui călduraacestuia încinge sângele şi exaltă pasunle dntre sexe.

Proal că oservaţa de ma sus se pretează ş la cauzede natură morală Toate ăuture tari sunt mai rare în regiunle nordice ş, prin urmare, mult ma râvnte Dodor dinScla ne spune că, în vremea sa, gal erau eţv notoriiş foarte utori de vin, presupun că din cauza noutăţiişi rarităţi acestei ăuturi Pe de altă parte, în ţinuturlesudice căldura îi olgă pe ăraţi şi pe emei să stea pejumătate dezrăcaţi, ceea ce face ca recventele lor întâlnrisă fie mai perculoase, nflamândule pasiunle lor reci-proce Ca urmare, părintii si sotii sunt mai gelosi s mairezeaţi, ceea ce duce şi a tare' la nlamarea panlorCa să nu ma menţionăm că, în regiunile sudce, fetele

Lib v. Acelaşi autor observă că aceste populaţii sunt taciturne,o dovadă în plus că trăsăturile naţionale pot să difere foarte multO asemenea calitate implică lipsa de sociabilitate În Plitica lib. ii

cap 9 Aristotel spune că galii sunt singura naţiune de războinicicare sunt neglijenţi cu femeile

Page 150: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 150/254

54 ESEU OE

se îplinesc ai devree, fapt ce solicită ai ultă atenţieşi gelozie din partea părinţilor, fiind de la sine nţeles căo tânără de doisprezece ani nu are acelaşi control asuprapasiunii sale precu una care nu resite violnţa acesteiapână la şaptesprezece sau optsprezece ani In vree ceconfortul şi tipul lier încurajează pasiunea iuirii, nicnu contriuie ai ult la distrugerea ei decât ărnicia şitruda. Astfel, necesităţile oanilor sunt ult ai puţine

în ţinuturile calde decât în cele cu o cliă rece, iar acestecircustanţe explică în ună ăsură diferenţele conside-raile dintre cele două regiuni.

Cu toate acestea, faptul că natura a distriuit din cauzeorale sau fizice aceste înclinaţii unor ţări cu cliă dife-rită răâne destul de îndoilnic. Vecii greci, deşi născuţi

întro cliă călduroasă, par să fi fost foarte dedicaţi ăuturii, petrecerile lor nefiind altceva decât eţiile unoroaeni care îşi petreceau tipul întrun od cu totuldiferit faţă de cei cusecade Însă atunci când Alexandruia condus p greci în Persia, o regiune situată ult aila sud, ei nu au făcut altceva decât săşi ultiplice orgiile,

iitând astfel anierle persanek Pers anii considerau căeţia este un lucru onorail aşa se explică faptul că Ciruscel Tânăr, atunci când lea cerut sorilor spartani să ajuteîpotriva fratelui său Atee, lea adus drept arguentecalităţile sale cu ult ai valoroe, printre care şi superio-ritatea lui în ce priveşte eţia Darius Hystaspes a cerut

ca pe piatra sa de orânt să fie înscrisă, alături de cele-lalte virtuţi şi calităţi princiare, şi aceea că nieni nu puteasă ea o cantitate ai are de ăutură. Poţi să oţii totce vrei de la negri dacă le oferi ăuturi tari şi, în sciul

Babylonii maxime in vinum et quae ebietatem sequuntu

effusi sunt (Quint Cu, ib v cap I) Put Symposca Poblemata ib i , quaest 4

Page 151: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 151/254

S NON 55

unui utoi cu coniac, oţi lesne săi covingi săşi vândănu numai coiii, ci şi soţiile şi amantele In Franţa şi Italia,sunt foarte uţini aceia care eau vin, cu exceţia zilelorfierinţi de vară, când acesta se dovedeşte necesar entrua ţine siritul treaz, duă cum în Suedia, în timul iernii,vinul încălzeşte truurile îngeţate de asrimea vremii

Dacă este să considerăm gelozia o dovadă a disoziţieiamoroase, atunci, dintre toate naţiunile, moscoviţii se remarcă ca fiind cei mai geloşi, în secial înainte ca legăturile lor cu Euroa săi fi făcut mai moderaţi la acest caitolDar, resuunând că accetăm fatul că natura, eaza unor rinciii fizce, a îmărţit aceste două asiu,una ent ţinuturie nordice şi cealaltă ntru cele sudice,nu utem decât să infrăm că climatul afectează doar organele mai grosiere ale corului, în vreme ce cea mi deiate, de care deind oeraţiie minţi şi l cuuirămân neatinse Şi acest fat ste în acord c nlonaturii Rasele de animale, atunci când su îi udau naştere unor exemlare degenerate Ci î fac dovada sângelui lor rin înfăţişarea şi agr lo n

ce riveşte secia umană, lucruril stau cev ai difrit dintrun ignorant oate să se nască un filozof, duă cumun om de calitate oate să aducă e lume o rogeniturălisită de orice valoare

Voi înceia acest suiect cu oseaţia că, în ciuda fatului că asiunea entru ăutură este mult mai violentă

şi mai osnică decât iuirea, care atunci când este ine controlată devine sursa civilizaţiei şi a rafinamentului, acestlucru nu face ca naţiunile sudice să fie mai merituoase,şa cum neam utea imagina la rima vedere Atunci cânddragostea deăşeşte un anumit rag, trezeşte gelozia însufletele oamnilor şi face să disară acea liertate care tre

uie să caracterizeze relaţiile dintre cele două sexe şi de caredeinde atât de mult gradul de civilizaţie şi rafinament

Page 152: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 152/254

5 SU O

al unei naţiuni Şi dacă vom reflecta mai mult asupra afir-maţiei de mai sus ne vom da seama că popoarele din regiu-nile cu climă temperată sunt cele mai potrivite pentru aface progrese, sângele lor nefiind atât de inflamat încâtsăi facă geloşi, însă destul de cald pent ai face să apre-cieze în mod corespunzător şarmul şi catăţile sexului sla.

Page 153: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 153/254

DESPRE RAFINAENTL ARTELOR

Luxul este un termen a cărui semnificaţie este incertă el poate fi înţeles întrun sens pozitiv după cum, la fel deine, poate să ia o conotaţie negativă n general, el denotăun mare rafinament în satisfacerea plăcerilor simţurilor,fiecare treaptă a acestei satisfaceri putând fi consideratădrept lamailă sau inocentă, potrivit vârstei, ţării sau condiţiei persoanei care o arată Acest caz, ca şi multe altechestiuni morale la limita dintre viciu şi virtute, este dficilde trasat O mnte lieră de freneziile entuziasmului asceticnu poate săşi imagineze că satisfacerea vreunui smţ sauorice liertate pe care cineva şio ia faţă de consumul decarne si ăutură sau fată de îmrăcăminte sunt în sine totatâtea icii. auzit, c�i drept, de un călugăr a căi celulăavea o fereastră ce dădea către un peisaj minunat şi care,din această cauză, şia impus ca ioaă să uşi îepepiviea întracolo, şi astfel să enefcieze de o asemeneasatisfacere senzuală. La fel de incriminantă este şi preferinţa pent şampanie sau vin de Burgundia în detrimentulunor ăuturi mai modeste, cum ar fi erea. Aceste slăiciuni devin vicii numai atunci când ele sunt practicate îndauna unor virtuţ ca dărncia sau caritatea, după cum pot,de asemenea, să ducă la pierzanie în situaţia în care oameniîşi inează avutul din cauza lor, ajungând dea dreptulsă cersească. Atunci când ele nu aduc nici un fel de ofensăvirtuţi, lăsând destul loc pent familie, prieteni, precum

Page 154: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 154/254

5 8 ESEU OE

şi pent cei demn de actele noastre de generozitate şi compasiune, ele sunt inocente, iar lucrul acesta a fost adis demoraliştii din toate timpurile. Preocuparea osesivă pentasigurarea unor mese ogate în asenţa oricărui fel deinteres pentru plăcerile amiţioase ale studiului sau conversaţiei este marca stupidităţii şi este incompatiilă cuun caracter puternic şi inteligent. A destina întregul venitîn mod exclusiv unor asemenea satisfacţii, fără a ani-festa nici o grijă faţă de familie sau prieteni, înseană aavea o inmă lipsită de orice ură de umanitate sau enevolenţă Dar dacă o persoană îşi rezeră destul timp pentîndeetnicirile lăudaile, precum şi ani suficienţi pentrutot feul de întrprinderi generoase, el este cu siguranţăir de orice umră de reproş sau lam moral

Intrucât luxul poate fi considerat deopotrivă lamalsau inocent, mulţi ar fi surprinşi să constate ridicoll unoropinii care au fost susţinute în legătură cu acesta In timpce avocaţii unor principii liertine au adus laude luxuluivicios, susţinând că este util pentru societate, adepţii prin-cipiilor morale severe au condamnt până şi cea mai ino-

centă manifestare a sa, considerândo sursa dezordinii,olictelor şi corupţiei ce apar în cadrul guvernării civileIn cele ce urmeă vom încerca să corectăm amele extreme,arătând, î pimul d că epocile caracterizate de rafina-ment sunt cele ai fericite şi cele mai virtuoase, şi, î aldoea d că acolo unde luxul îşi pierde caractel inocent

încetează de asemenea să mai fie avantajos pent pulic,şi că acolo unde el depăşeşte anumite limite devine deadreptul un pericol chiar dacă nu cel mai mare pentcomunitatea politică

Pentru a demonstra primul punct, treuie să luăm înconsiderare efectele rafinamentului atât pentru viaţapi

vaă cât şi pentru cea publică Potrivit celor mai recentedefiniţi, fericirea umană este alcătuită din trei ingrediente

Page 155: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 155/254

DESRE RFNMENU REOR 5

acţiune, plăcere şi repaus, şi, deşi acestea treuie amestecateîn diferite proporţii, potrivit temperamentului fiecărei per-soane în parte, lipsa oricăruia dintre ele face ca întregulamestec săşi piardă savoarea Repausul sau lipsa uneiactivităţi par întradevăr să nu contriuie întro măsurăprea mare la fericirea noastră, dar, asemenea somnului, elesunt necesare ca o plăcută compensaţie pentru slăiciuneanaturii noastre, care nu suportă să fie implicată neîntrerupt în acţiuni, fie că ele sunt legate de muncă, fie că suntlegate de plăcere Acel avânt al spiritului care îl face pe omsă uite de sine însuşi, oferindui atât de multă satisfacţie,îl istoveşte în cele din urmă, făcând necesar repausul care,deşi agrea la rândul său, dacă este prelungit peste măsură,aduce cu sine un fel de letargie şi lentoare ce fac să dispară

întreaga mulţumire. Educaţia, oiceiul şi exemplul celorlalţi au o mare influenţă în a inculca aceste deprinderi, iaracolo unde ele promovează întro ustă proporţie muncaşi plăcerea, ele se fac responsaie de fericirea umană Cândmeşteşugul şi artele înfloresc, oamenii sunt veşnic preocupaţi şi au drept răsplată ciar ocupaţia lor, precum şi acele

plăceri care sunt fructul muncii lor Mintea doândeşte ovigoare fără precedent, dezvoltânduşi facultăţile şi capacităţile şi, rintrun efort asiduu, deternă atât satisfacereaapetitelor sale naturale, cât şi prevenirea apariţiei unoranenaturale, care sunt, de regulă, rezultatul unui trai comodDacă acele arte sunt alungate din societate, oamenii vor fi

lipsiţi atât de acţiune, cât şi de plăcere, nerămânând nimicîn locul lor decât repausul, care nu este însă agreail decâtatunci când urmează muncii şi relaxează spiritele istovitede prea multă activitate.

Un alt avanta al dezvoltării şi rafinării meşteşuguriloreste că ele conduc de oicei la o anumită rafinare a artelor

lierale, nici una dintre ele neputând fi dusă la perfecţiunefără să fie acompaniată de o mişcare similară în cealaltă

Page 156: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 156/254

SU OI

Aceeaşi perioadă care a produs mari filozofi şi politicienirenumiţi generali şi poeţi aundă de oicei şi în ţesătoritalentaţi şi în constructori de nave Nu ne putem aşteptasă întâlnim întro natiune o situatie în care tenica tesu-tului este adusă la perecţiune în tm ce acea naţiun esteignorantă în ceea ce priveşte astronomia sau neglieazămorala Spiritul timpului îşi pune amprenta asupra tuturor artelor deopotrivă; iar minţile oamenilor o dată cese trezesc din letargie şi încep să intre în efeescenţă seîndreaptă în toate direcţile posiile aducând îmunătăţrîn fiecare artă sau ştiinţă în parte. gnoranţa profundă esteizgonită pentru totdeauna ar oamen încep să se ucuredin plin de privilegie pe care le au litate de fiinţe raţionale de a gândi şi de a acţiona de a cultiva atât plăcerile

minţii cât şi pe cele ale trupuluCu cât înaintează mai mult aceste arte rafinate cu atâtdevin ma sociaili oamen ; nu este nicidecum posiil caîn condiţiile în care ei deţin din plin avantaele cunoaşterş pe acelea ale conversaţei să prefere soltudinea sau sătrăiască alături de semei lor în acea maeră distantă spe

cică naţiunilor arare sau ignorante Ei se strâng în oraşeş sunt nerădători să primească şi să comunice informaţiisăşi arate intelgenţa şi una creştere gusturile pe are leau în materie de conversaţie sau în ceea ce priveşte modulde tra îmrăcămntea ş mola Curioztatea este semnulomului înţelept vanitatea îl caracterizează pe cel prot

iar plăcerea pe amândoi deopotrivă Cluuri şi socetăţiprivate apar retutndeni ele devin punctul de întâlnreal amelor sexe consacrat conversaţie agreaile care aceca în timp temperamentul şi comportamentul ăraţilor săse rafneze Asel că în afara progreselor datorate cunoaşterii şi artelor fmoase ei experimentează şi o revigorare

a sentimentulu umanităţi ca urmare a acestu oicei alrelaţiilor civilizate dintre sexe prin care contrue reciproc

Page 157: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 157/254

DSP AFINAMNU AO

l a una dispoziţie ş i plăcere a celuilalt Astfel, hăcacuoaşeea şi ome sunt indisoluil legate, fiind specifice, aşa cum ne arată atât raţiunea, cât şi experienţa epocilor recunoscute a fi, în mod oişnuit, cele mai luxoaseşi mai civilizate.

Treuie să spunem că aceste avantae nu sunt, aşa cumsar putea crede, însoţite de nişte dezavantae corespunzătoare Cu cât plăcerile oamenilor devin mai rafinate, cuatât este mai puţin proail ca ei să facă excese de vreunfel, pentru că nimic nu duce mai sigur la distrugerea uneiplăceri decât practicarea ei exces. Se poate spune cu certitudine că tătarii sunt mult mai vinovaţi de păcatul lăcomieisălatice atunci când se ospătează din carnea cailor lormorţi, decât cei de la curţile Europei, care se întrec în rafi-namente gastronomice. Şi dacă liertinaul sau infidelitateaconugală sunt evenimente mult mai frecvente în epocilecivilizate, fiind adesea privite ca expresii ale galanteriei,alcoolismul este un fenomen mult mai rar întâlnit, fiindun viciu mult mai odios şi mult mai periculos atât pentruminte, cât şi pent corp Cu privire la acest suiect, putem

face apel atât la Ovidiu şi Petroniu, cât şi la Seneca sau laCato Noi ştim că, în timpul conspiraţiei lui Catilina, Cezara fost nevoit săi înmâneze lui Cato un ileţel care dădeala iveală relaţia sa cu Servilia, sora lui Cato, dar acesta i 1aaruncat înapoi cu indignare şi, cuprins de mânie, la făcuteţiv, un apelativ mult mai insultător decât cel pe care

ar fi treuit să i1 adreseze ca urmare a celor aflateHărnicia, cunoaşterea şi omenia îşi dovedesc utilitateanu numai în cadrul vieţii private, ele extinzânduşi influ-enţa enefică şi asupra spaţiului publc contriuind lamăreţia şi înflorirea guvernării, precum şi la fericirea şiprosperitatea indivizilor. Popularitatea produselor desti

nte confortului şi plăcerilor este avantaoasă pentru socie-tate, fiindc o asemenea dezvoltare a consumului are drept

Page 158: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 158/254

1 62 EUR POLTC

consecinţă multiplicarea oiectelor destinate satisfaceriplăcerilor inocente ale oamenilor efectele ei resimţinduseşi în planul utilităţii pulice contriuin la fel de ine lastimularea muncii memrilor societăţii Intro naţiune încare nu există o cerere de asemenea oiecte de prisos oamenii cad victime unui fel de indolenţă îşi pierd oriceplăcere de a trăi şi devin inutili pentru societate care nupoate conta în ceea ce priveşte întreţinerea armatelor şi

flotelor sale pe ărnicia unor memri atât de trândaviÎn prezent graniţele tuturor statelor europene suntaproape aceleaşi ca acum două sute de ani cât sunt însăde diferite aceste ţări din punctul de vedere al puterii şigrandorii lor ? Aceste diferenţe nu se explică decât printro dezvoltare a artelor şi implicit a spiritului întreprin

zător Atunci când Carol al VIIIlea al Frantei a invadatItalia el a adus cu sine o armată de aproape 0 000 deoameni însă aşa cum aflăm de la Guicciardini acest efortmilitar a fost peste puterile naţiei sale care nu a mai reuşitsă mai moilizeze o asemenea forţă militară vreme decâţiva ani ltimul rege al Franţei a putut să întreţină în

timp de răzoi peste 0 de oameni deşi de la moartea lui Mazarin şi până la moartea sa el a fost angaat înrăzoaie care au durat aproape treizeci de ani

n asemenea avânt al spiritului întreprinzător este celmai bine stimulat de cunoaşterea relaţiei inseparabile aartelor şi rafinamentului care a permis societăţii să moili

zeze în cel mai enefic mod ărnicia memrilor săi Legiledisciplina ordinea pulică nu pot fi aduse la un anumitgrad de peecţiune înainte ca raţiunea umană să se perfecţioneze ea însăşi prin exerciţiu şi prin sârguinţa manifestată în domeniul artelor inferioare precum manufacturasau comerţul Cum ne putem aştepta ca o naţiune săşi

Inscrpţa dn PlacedeVendme menţonează 440 000.

Page 159: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 159/254

SR RFNMNU ROR 3

aleagă o guvernare mai ună dacă ea nu este în stare săconstruiască o roată sau un răzoi de ţesut ? Ca să nu maipomenim faptul că toate epocile ignorante sunt afectatede superstiţie, care destailizează guvernarea şi îi împie-dică pe oameni săsi urmărească interesele si fericirea.

Ştiinţele politice coneră lândeţe şi moderaţie, pentrucă ele le arată oamenilor avantaele unor principii umanefaţă de rigoarea şi severitatea care îi împing pe supuşi lareeliune şi care fac întoarcerea la stare de supunereimpracticailă, prin eliminarea oricărei perspective declemenţă. Atunci când temperamentele oamenilor devinmai moderate şi când ştiinţele sunt cultivate, această umanitate iese mai uşor evidenţă şi este caracteristica principalăcare distinge o epocă civilizată de timpurile arariei şiignoranţei. Facţiunile sunt mai puţin înverşunate, revolu-ţiile mai puţin tragice, autoritatea e mai puţin severă, iaranaria e mai puţin frecventă. Ciar şi răzoaiele devinmai puţin crude, iar după încetarea osilităţilor, când onoarea şi interesul îi fac pe oameni surzi la cemările compasiunii şi fricii, comatanţii îşi aandonează cipul de fiare

si redevin oameni. Nu treuie să ne temem că oamenii, o dată ce îşi pierdferocitatea, îşi vor pierde spiritul marţial sau vor deveni maipuţin curaoşi în apărarea patriei şi liertăţii lor. Artelenu au un asemenea efect de moleşire a minţii sau tpului.Dimpotrivă, ărnici, care le acompaniază întotdeauna,

le dă noi forţe. Şi dacă furia, despre care se spune că e sursacuraului, îşi pierde întru câa din asperitate, prin civili-zare şi rafinament, un simţ al onoarei, care este un principiumai puternic, mai constant şi mai controlail, doândeşteo vigoare nouă prin elevaţia geniului care purcede dincunoaştere şi dintro educaţie ună. Să adăugăm aici că

în fond curaul nu poate dura şi nu poate fi de folos dacănu este însoţit de disciplină şi de ailităţi marţiale, care

Page 160: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 160/254

4 ESEUR OE

se găsesc rareori la un popor arar Cei din vechime uremarcat că Datames era singurul arar care a auns scunoască artele răzoiului Iar Pirus, văzând cum armatelromane mărşăluiau cu ailitate, a zis cu surpridere Acetibabai u au imic baba î disciplia lo Se poatoserva că romai din vechime, care se îndeletniceau doarcu meseria armelor, erau aproape singurul popor necivilizat care a posedat vreodată disciplină militară Tot aşa,italinii moderni sunt singul popor civilizat din Europacăruia îi lipsesc curajul şi spiritul marţial. Cei care găsesccauza acestei efeminări a italienilor în luxul şi în civilizailor, sau în zelul lor pentru arte, nu treuie decât să îi ia înconsiderare pe francezi şi pe englezi, a căror ravură e lfel de incontestailă ca dragostea lor pentru arte şi asidui-tatea lor în matrie de comert Istoricii italieni ne oferă oexplicţie mai plauziilă a acetei degenerări a compatriotilor lor Ei ne arată cum suveranii italieni siau andonatintro dată săiile, în vreme ce aristocraia veneţiană îşiinvidia supuşii, democrţia florentină se dedicase cu totulcomerţlui, Rom era guvernată de preoţi, iar Neapole

de femei. Răzoiul devenise ocupaţia mercenarilor, crese cruţau unul pe altul, şi, spre uimirea întregii lumi, seangajau o zi întreagă în ceea ce ei numeau o ătlie şi seîntorceau la taăra lor seara, fără să se fi vărsat vreo picătură de sânge

Ceea ce ia făcut mai cu seamă pe severii moralişti să

se pronunţe împotriva rafinamentului artelor este exemplul vechii Rome, care, alăturând sărăciei şi rusticităţii salevirtutea şi spiritul pulic, sa ridicat la o asemenea altitudine în măreţie şi în liertate, însă, după ce sa molipsitde lux de la provinciile asiatice pe care lea cucerit, a căzutpradă corupţiei, de unde anarhia şi răzoaiele civile, care

sau soldat cu pierderea completă a liertăţii Toţi clasicilatini, pe care îi citim în copilărie, sunt de această părer

Page 161: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 161/254

DSPE ANAMNU AEO 5

ş atriue, fără excepţe, runa statulu lor artelor şi ogăţilor mportate din Orient, până acolo încât Salustu credecă pictura este un viciu, la fel ca şi trândăvia şi eţia Acesteopini erau atât de răspândite în perioada târzie a repu-lcii, încât întâlnim la acest autor laude frecvente ale vir-tuţii romane, aceea vece ş rigidă, deşi era el însuş unexemplu scandalos de corupţe şi ure de lux; el voreştecu dispreţ despre elocvenţa grecească, deşi era el însuş celma elegant scriitor dn lume la vremea sa ; recurge, pentaşi atinge scopul, la digresuni şi declamaţii rdicole, deşera el însuşi un model de gust şi de corecttudine.

Ar fi însă usor de dovedt că acesti scriitori au confun-dat cauzele deordnilor de la Roa, găsindule în lux şiîn arte, deşi ele stăteau cu adevărat întro guvernare rea şiîn extinderea nelmtată a cuceririlor Rafnamentul plăcerlor ş al confortului vieţii nu are nici o tendinţă naturalăde a provoca venalitatea şi corupţa Preţul pe care oamenîl pun pe o anumită plăcere depinde de comparaţe şi deexperienţă n munctor nu e mai puţin avd de an, pecare î celtuieşte pe slănnă şi pe raciu, decât un cutan

care cumpără şampanie şi clapo. Bogăţile sunt valoroaseîn toate epocle ş pentru toţ oameni, pentru că ele potcumpăra întotdeauna plăcerile cu care sunt oişnuiţi oameşi pe care ei le doresc Nic nu poate limita sau guvernasetea de ani decât un smţ al onoarei şi al virtuţii, care,dacă nu este egal în toate timpure, aundă în mod natural

în epocile caracterizate de ştiinţă şi de rafinamentDntre toate regatele europene, Polonia pare cel maideficent în artele răzoiului ca ş în artele păcii, în meşte-şuguri ca şi în artele lierale, şi totuş aici venalitatea şicorupţia prevalează. N oilii par să fi păstrat coroana electvă doar pentru a o vinde celui care dă mai mult. Este

aproape singura specie de comerţ cu care aceşti oamenisunt oişnuiţi

Page 162: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 162/254

1 66 SUR O

Lietăţile din Angli, deprte de decăde din momentul înoririi rtelor, nu u fost niciodtă mi vnste decâtîn cestă periodă Şi deşi copţi pre să se fi ccentutîn ultii , cest se dtoreză mi les liertăţii nostre,pent că principii u găsit că e imposiil să guverneze fărăprlment, su înfricoşând prlmentul cu fntom prerogtivei Ast fără să mi menţionăm că cestă corupţiesu venlitte prevleză mi mult printre legători decâtprintre cei leşi şi, de cee, nu pote fi pe drept triuităunui progres l luxuluiDcă vom consider lucrurile întro mnieră corectă,vom constt că progresul rtelor este mi curând fvoril liertăţii şi este înzestrt cu o tendinţă nturlă de contriui l păstrre dcă nu cumv şi l formre

unei guvernări liere L nţiunile necivilizte, colo undertele sunt neglite, totă munc se reduce l cultivrepământului şi întreg societte este diviztă în douăclse proprietrii de pământ şi vslii su rendş ii lorCei din urmă sunt cu necesitte întro stre de dependenţă,fiind predestinţi sclviei şi supunerii, mi les tunci când

nu posedă veri şi nu sunt preţuiţi pentru pricepere lorntrle griculturii, ş cum e întotdeun czul când rtelesunt neglite Prii devin în mod nturl nişte mi tirnişi treuie fie să se supună [l rândul lor] unui stăpân solut, pentru păstr pce şi ordine, fie, dcă îşi vor păstrindependenţ, c vechii roni, vor decăde întro succe-

siune de feude şi lupte intestine, ntrenând totă societteîntro semene stre de gitţie, încât situţi v fi mire decât cee de su guvernre ce mi despotică Drcolo unde luxul impulsioneză comerţul şi industri,ţărn, printro cultive udiciosă terenului, devin ogţişi independenţi, ir meşteşugrii şi negustorii doândesc

proprietăţi, cls de miloc ungând să se ucure de utoritte şi respect, ce mi ună şi mi fermă temelie lietăţii

Page 163: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 163/254

DERE RAFAME AREOR 7

Aceştia nu mai aung sclavi, ca ţăranii, din sărăcie şi dinprostie, şi, neavând nici o speranţă să îi tiranizeze pe alţii,precum aronii, ei nu sunt tentaţi, din acest motiv, să sesupună tiraniei suveranului lor Ei cer legi egale, care săle apere proprietatea şi care să îi ferească de tirania monar-ului si a aristocratilor

Caera inferioră reprezintă aza guvernării noastrepopulare, şi toată lumea este de acord că ea îşi datoreazăinfluenţa şi statutul unei sporiri a economiei [commece]

care a aşezat proprietăţi consideraile în mâile oameniloroişnuiţi Ce inconsecvent este atunci să lamăm cu atâtaveemenţă progresul artelor şi să nil reprezentăm ca unlestem la adesa liertăţii şi spiritului public !

A declama împotriva timpurilor prezente şi a exagera

virtutea strămoşilor este o înclinaţie aproape inerentă înnatura umană Pent că doar sententele şi ideile epocilorcivilizate sunt transmise posterităţii, întâlnim atâtea udecăţi severe în ce priveşte luxuli chiar ştiinţa, şi aşa se explicăde ce noi le acceptăm astăzi nsă greşeala este uşor de perceput dacă vom compara diferite naţiuni contemporane,

pe care le udecăm mai imparţial, punând mai ine în opoziţie manierele cu care suntem suficient de familiari. Tră-darea şi czimea, cele mai rele şi mai odioase dintre vicii,par să fi fost caracteristice epocilor necivilizate, şi au fostdescoperite de greci şi de romani la naţiunile arare careîi înconurau Ei treuie să fi presupus, pe drept, că pro-

priii lor strămoşi nu au avut prea multă virtute, fiinduleinferiori în onoare şi în simţul omeniei, ca şi în arte şiştiinţe Un franc sau un saxon din vecime poate fi lăudat,însă cred că fiecare ar socoti că viaţa şi averile sale ar fimult mai puţin în siguranţă în mâinile unui maur sau aleunui tătar decât în acelea ale unui gentleman francez sau

englez, categoria de oameni cea mai civilizată din cele maicivilizate naţiuni

Page 164: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 164/254

8 UR POI

Am ajuns acum la a oua teză pe care neam propussă o dovedim anume că luxul inocent sau progresul înmaterie de arte şi de produse de consum este avantajospulicului aşa încât oriunde luxul încetează să mai fieinocent el încetează să mai fie şi de vreun folos iar atuncicând este împins mai departe el devine ciar o calitatpericuloasă deşi proail nu cea mai periculoasă pentrusocietatea politică

Să vedem de ce numim luxul un viciu Nici o plăcereoricât de senzuală nu poate fi considerată vicioasă O plăcere este vicioă doar atunci când ea îngte câştigul omuluişi nu lasă nici o posiilitate ca acesta săşi mai facă datoriaşi să dea dovadă de generozitate conform situaţiei şi averiisale Să presupunem că el îşi corectează acest viciu şi foloseşte o parte din averea sa pentru educaţia copiilor săipent aşi sprijini prietenii şi pent ai ajuta pe cei săraci ce prejudiciu ar rezulta de aici pent societate Ar rezultaacelaşi consum şi aceeaşi activitate care până acum nu erafolosită decât pent a aduce o plăcere măntă unui singurom ar aduce alinare nevoiasilor si ar satisface sute de oame

Aceeaşi grijă şi acelaşi efrt pin care sar strânge câtevadelicatese la Crăciun ar aduce pâine unei întregi familiipentru şase luni A spune că fără un lux vicios unca nusiar mai găsi folosul nu înseamnă decât că mai există silte defecte ale naturii omeneşti precum indolenţa egoi-mul lipsa de preocupare pentru alţii la care luxul întro

oarecare măsură oferă un reediu aşa cum o otravă poatesă fie un antidot pentru alta nsă virtutea precum ranasănătoasă este mai ună decât otrăvurile oricât de inefolosite

Să presupunem acelaşi număr de oameni care se aflăacum în Marea Britanie cu acelaşi sol şi climat Mă între

dacă nu e posiil ca ei să fie mai fericiţi dacă duc cel maidesăvârşit fel de viaţă care poate fi imaginat şi dcă se

Page 165: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 165/254

DS AINAMNU ATO

supun celor mai mari reorme pe care Atotputernicul însuile poate înăptui temperamentul i dispoziţia lor A spunecă ei nar putea ar i evident ridicol Pentru că pământuleste capail să oere suzistenţă mai multor locuitori decâtare în prezent, ei nu ar putea, întro asemenea utopie, săsuere de alte rele decât de cele ale trupului, iar acestea nusunt nici jumătate din necazurile care aectează omenireaToate celelalte rele izvorăsc dintrun viciu, ie al nostru,

ie al altora, si car multe dintre olile noastre au tot aceeasi origine Eliminaţi viciile i veţi elimina i olile Treuiedoar să căutaţi să eliminaţi toate viciile Dacă nu veţi eli-mina decât o parte, veţi înrăutăţi i mai tare lucrurle Dacăveti elimina desrâu vicos ără să vindecati lenea si indi-ernţa aţă de cealţi, nu veţi ace decât să decurajaţimunca

în acest stat, i nu veţi adăuga nimic la generozitatea i lacaritatea oamenilor Să n mulţumim, în acest cz, să air-măm că două vicii opuse întrun stat pot i mai avantajoasedecât iecare în part, ără celălalt. Asta nu înseamnă cătreuie să susţinem că viciul este avantajos Nu este oareinconsecvent pentru un autor să arate, la o pagină, că dis

tincţiile morale sunt invenţii ale politicienilor care sunt dstinate să promoveze interesul pulic, iar pe următoareaagină să airme că viciul este avantajos pentru pulic Intradevăr, este o contradicţie în orice sistem de etică săse vorească despre un viciu care este olositor societăţii.

Am considerat această demonstraţie necesară pentru

a ace lumină asupra unei întreări ilozoice, oartedisputată în Marea Britanie Spun că estelozofic i nupoliică Oricare ar i consecinţa unei asemenea transor-mări miraculoase a omenirii, care ar rezulta din doân-direa tuturor speciilor de virtute i din elierarea de oricareorme de vicii, aceasta nu îl privete pe magistratul pulic,

Fabl of th Bs Mandevlle]

Page 166: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 166/254

1 0 ESEUI OIIE

al căi scop sunt numai posiilităţile concrete. El nu potevindeca orice viciu sustituindui o virtute. Adesea el nuoate decât să vindece un viciu prin intermediul altuiaIn acest caz l treui să prefere ceea ce este cel mai puţindăunăto societăţii. Luxul atunci când e excesiv este sursamultor rele şi este în general preferail lenei şi trândăveliicare îi iau de oicei locul şi care afectează mai mult indi-vizii şi pulicul. Atunci când domneşte trândăvia se încetăţeneşte printre oameni un gen necultivat de viaţă unullipsit de relaţii sociale plăcute. Şi dacă suveranul întroasemenea situaţie solicită serviciile supuşilor săi avuţiapulică nu va permite decât acoperirea necesităţilor vieţiicelor care muncesc fără să mai rămână ceva şi pentru ceiangaaţi în serviciul pulic

Page 167: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 167/254

DESPRE BALANŢA PTERII

Se pune întrearea dacă ideea de alanţă a puterii sedatorează în întregie politicii oderne sau dacă nuaifomulaea sa reprezintă o invenţie târzie a tipurilor pecare le trăi Xenofon, în cartea sa Educa lui Cius aratăîntrun od cât se poate de clar cu coinaţia puterilorasiatice sa născut din gelozia faţă de forţa ereu în creş-tere a ezilor şi persanilor şi, deşi această elegantă alcătuire are în acelaşi tip un iz de idilă, sentientul, atriuitde autor principilor orientali, este cel puţin o dovadă ainfluenţei noţiunii de alanţă a puterii în tipurile antice.

Preocuparea neijlocită în vederea asigurării unei alanţe a puterii este evidentă în întreaga viaţă politică aGreciei, asupra ei atrăgând atenţia în od expres isto-ricii antici Tucidide considera că liga care sa forat împotriva Atenei şi care a declanşat răzoiul peloponesiac

a fost generată în întregie de acest principiu. ar dupădeclinul Atenei, când teanii şi spartanii îşi disputau suveranitatea, oseăm că atenienii (ca şi ulte alte repulici)au optat pentru o poziţie mai odestă şi au încercat sămenţină ecilil Ei au sprijinit Tea împotriva Sparteipână la area victorie oţinută de Epaminonda la Leuctra,

după care au trecut de partea celor învinşi, pretinzând că3 Lb Lb

Page 168: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 168/254

7 SI OII

o fac din generozitate, când de fapt a miloc era doar gelozia lor faţă de cuceritori

Oricine va citi oraţia lui Demostene pentru megalopoitani va întâlni cele mai desăvârşite rafinări ae acestuiprincipiu care au putut trece vreodată prin mintea vreunuiveneţian sau englez specuativ Încă de la primele semneale creşterii puterii macedonene, acest orator a sesizat peri-colul şi a alarmat întreaga Grecie, iar în cee din urmă aorganizat su stindardul Atenei acea confederaţie care apurtat ătălia decisivă de la CeroneeaEste adevărat, istoricii au considerat că răzoaiele pur-tate de greci sau datorat mai degraă spiritului de emu-aţie decât caculului poitic, iar fiecare stat părea să aiăîn vedere numai onoarea de a fi în fntea celorlate, şi nici-

decum vreo dorinţă ine întemeiată de dominaţie şi autoritate Dacă uăm în considerare numărul mic de locuitoridin fiecare repulică în comparaţie cu populaţia totaă aGreciei, dificultatea de a organiza asedii în acele timpuri,precum şi curaul extraordinar şi disciplina fiecărui memru al aceui popor noil, vom realiza că alanţa puterii

era în sine suficient asigurată în Grecia şi nu avea nevoiesă fie păzită cu precauţia care sa dovedit atât de necesarăîn alte timpuri Dar ciar dacă admitem că scimărileintervenite în poziţia fiecărei repulici greceşti în parte auavut drept cauze fie emuţ iviioasă fiepoliile pu ee efectele au fost cu siguranţă asemănătoare, şi fiecărei

puteri care se afla în frunte la un anumit moment îi era datsă se confnte cu o confederaţie adeseori compusă din foştirieteni si aliati

Aceaşi principiu, indiferent dacă îl numim invidie sauprudenţă, care a produs osasmul Atena şipealismuldin Siracuza, şi care a făcut ca fiecare cetăţean ale cărui

Xoo Hst Gaec lib vi & vii

Page 169: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 169/254

DSP BNŢ P 73

faimă sau putere situau deasupra celorlalţi să fie alungatdin cetate, acelaşi principiu, aşadar, sa făcut resimţit înpolitica externă, ducând la apariţia duşmanilor statuluiconducător, oricât de moderat sar fi dovedit acesta înexercitarea autoritătii sale.

onarul persanera, în ce priveşte forţa de care dispunea, un prinţ lipsit de importanţă în comparaţie cu repulicile greceşti ; prin urmare, i sa păt potrivit, din motivecare ţineau mai degraă de securitate decât de emulaţie,să se amestece în certurile lor si să sustină în fiecare ătăliepartea cea mai slaă Acesta a fost sfaul pe care Alciiadei la dat lui Tisafernes, care a făcut ca statul persan să maireziste încă aproape un secol, până când, fiind negliat unmoment, o dată cu apariţia geniului aspirant Filip, întrgu ediciu impozant, dar sla sa prăuşit la pământcu o rapidite aproape unică în istoria omenirii.Succesorii lui Alexandru au dovedit o mare pasiunepentru alanţa puterii, o pasiune întemeiată pe prudenţăşi pe o politică adevărată, care a menţinut în mod distinctşi pentru o perioadă îndelungată împărţirea făcută dupămoartea marelui cuceritor Averea şi amiţia lui Antigonos ia menintat din nou cu o monarie univesală, daralianţele lor şi vctoria de la Ipsus iau salvat În timpurilecare au urmat, vedem că principii orientali, deoarece considerau că grecii şi macedonenii reprezintă singura puteremilitară autentică cu care avuseseră de a face, au ţinut susupravegere atentă acea parte a lumii. Ptolemeii, în special, iau spriinit pe Aratus şi pe aei, iar apoi pe Cleo-menes, regele Spartei, doar pent a contraalansa putereamonarilor macedoneni. Aceasta este de fapt iterpretareape care Poliiu o oferă politicii egiptene

Tucidid lib viii

Diod Sic lib xx Lb ii cap 5

Page 170: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 170/254

1 4 U O

Motivu pentru cae se presupune că anticii erau complet ignoranţi în ceea ce priveşte balaa pueii se datorează istore romane mai mult decât ceei greceşti şi, cumrelatărle celei dintâi par să ne fie mai familiare, neam întemeiat toate concluziile pe aza acestora. Treuie să admitem că romanii nu au avut niciodată de a face cu o asemeneaconfederaţie sau cominaţie de uteri, aşa cum ar fi fostde aşteptat în contextul cuceririlor lor rapide şi amiţiilor

lor declarate din contră, li sa permis în mod paşnic săşisuuge vecinii unul după altul, până când şiau extinsdominaţia asupra întregii lumi cunoscute la acea dată Casă nu mai vorim despre fauloasa istorie a răzoaielor loritalce După nvadarea statului roman de către Hanniala urmat o puternică criză, care treuie să fi atras atenţia

tuturor naţiunilor civilizate Sa dovedit după aceea căaceasta era o ătălie pentru crearea unui imperiu universal,totuşi nici un rege şi nici un stat nu păreau (deşi nu eraatât de greu de sesizat la acea vreme)g să fi fost câtuşi depuţin alarmaţi d acest fapt. Filip al Macedoniei a rămasneutru până a aflat de victoriile lui Hannial, alcătuind

după aceea în mod imprudent, o alianţă cu cuceritorul,în termeni şi mai imrudenţi. El se angaa săi siine pecartaginezi în cucerirea Italiei, după care aceştia urmau sătrimită forţe în Grecia, entru a1 auta să suuge repulicile greceşti

Repulicile Rodos şi Aeea se numără printre cele mailăudate de istorici pentru înţelepciunea şi olitice lor avansate cu toate acestea, amele iau autat e romani în răzoiul lor împotriva lui Fili şi Antio. O dovadă şi mai

g Uii au obsvat acst lucu după cum s vd d dscusullui Aglaus di Naupactum la aduaa gală a gcilo Vzi

Polibiu lib v cap 04 Tit Livii lib xxii cap 33

Page 171: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 171/254

DSPR BNŢ PURI 1 5

grăitoare că acastă maximă nu era cunoscută în acele timpuri este faptul că nici un autor antic nu a sesizat imprudenţa acestor măsuri şi nici măcar nu a criticat tratatulasurd menţionat mai sus făcut de Filip şi de cartagineziRegii şi oamenii de stat din toate timpurile pot fi oriţiîn ce priveşte raţionamentele lor cu privire la evimentedar este ceva neoişnuit în faptul că după aceea istoriciinu emit udecăţi mai înţelepte referitoare la ele

Massinissa Atalus şi Prusias urmărind satisfacerea pasi-unilor lor private au devenit cu toţii instrumentele puteriiromane şi nu au ănuit vreodată că îşi făureau propriilelanţuri pe măsură ce puneau la cale cucerirea propriiloraliaţi n simplu tratat sau acord între Massinissa şi cartaginezi atât de necesar intereselor lor reciproce iar fi împie-

dicat pe romani să intre în Africa şi ar fi menţinut aselliertatea întregii omeniri.Singul prinţ din istoria romană care pare să fi înţeles

alanţa puterii este Hero rege al Siracuzei. Deşi aliat alRomei el a trimis autor cartaginezilor în timpul răzoiuluiauxiliarilor Considerând că este necesar" ne spune Poli

iu atât pent aşi păstra puterea în Sicilia cât şi pentrua menţine prietenia cu Roma ca regatul Cartaginei să fieapărat ca nu cumva prin căderea sa puterea rămasă să fieîn stare fără să întâlnească nici un fel de împotrivire săpună în aplicare toate planurile şi amiţiile sale [Hero]a acţionat cu prudenţă şi înţelepciune. Pentru că acest

lucru nu treuia su nici o formă trecut cu vederea iaro asemenea putere nu treia să fie lăsată în seama uneisingure mâini astfel încât statele vecine să fie puse însituaţia de a nu mai putea săşi apere drepturile împotrivasa" Aici întâlnim enunţat în termeni foarte clari scopulpoliticii moderne

ib i, 83

Page 172: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 172/254

1 EEUI OIIE

Pe scurt, principiu conservării puterii se azează deopotrivă pe unulsimţ şi pe raţionament, încât este imposii ca el să fi scăpat Antichităţii, unde de altfel întânim,în ce priveşte alte chestiuni, atâtea dovezi de discernământşi profunzime Chiar dacă acest principiu nu era a fel decunoscut şi de admis ca în prezent, cel puţin el a avut oinfluenţă asupra tuturor politicienilor şi monarhior maiînţelepţi şi cu mai mută experienţă De altfel, deşi astăzimaxima în cauză este în general cunoscută şi acceptatăîn rândul teoreticienilor, ea nu are în practică o autoritatesuficientă în rândul celor care guvernează

După căderea imperiului roman, forma de guvernământ stailită de cuceritorii nordici ia împiedicat întroună măsură să mai facă şi alte cuceriri, astfel că, pentru

un timp îndelungat, sau menţinut graniţele proprii fiecărui stat Dar în momentul în care relaţiile de vasalitate şimiţia feudaă au fost aolite, omenirea a fost din noualarmată de pericou monrhiei universale, ca urmare aunirii multor regate şi principate su împăratul CarolPuterea casei de Austria, întemeiată pe domenii extinse,

dar divizate, şi pe ogăţii provenite în principal din minelede aur şi argint, a decăzut mai degraă din cauza disfuncţiilor interne decât în lupta împotriva astioaelor carese ridicau împotriva sa. În mai puţ de un secol, forţa aceleiviolente şi trufaşe rase a fost spulerată, opulenţa lor afost risipită şi întreaga lor spendoare a intrat în declin

O nouă putere [Franţa] ia succedat acesteia din urmă,mult mai favorailă liertăţior din Europa, posedând toateavantaele primeia şi ferită de toate defectele sale, cu excepţia unui spirit igot şi de persecuţie pe care casa de Austriaîl mai afisează chiar si acum

În răzoaiele purate împotriva acestei puteri, Marea

ritanie a avut un ro mor, pe care şi1 menţine şi astăziIn afară de avantaele ogăţiei şi situaţiei sae, populaţia

Page 173: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 173/254

DESE BA ANŢ A UE 1

sa este animată de un puternic spirit naţional, fiind totodată atât de receptivă la avantaele formei sale de guvernământ, încât avem speranţa că nu va precupeţi nici unefort pent apărarea unei cauze atât de necesare şi de usteDacă ar fi însă să udecăm după trecut, pasiunea lor înflă-cărată pentru asemenea liertăţi ar treui de fapt mode-rată, întrucât ei au comis greşeli mai degraă dintrunexces lăudail decât dintro deficientă lamailă

În primul rând, se pare că suntem ai posedaţi de spi-ritul antic grec al emulaţiei invidioase decât de principiilepdente ale politicii moderne Răzoaiele notre Franţaau avut o cauză dreaptă, şi sar putea ciar spune că au fostnecesare, dar ele au fost totodată împinse prea departe dinamiţie şi pasiune Aceeaşi pace care sa înceiat în cele

din urmă la Ryswick, în 697, a fost propusă de fapt cu multmai devreme, în 692 cea stailită la Utrect, în 72,ar fi putut foarte ine să fie posiilă la Gertruytenerg,în 708, iar la Frankfurt, în 43, am fi putut oferi paceaîn aceiaşi termeni pe care am fost ucuroşi săi acceptămla AlaCapelle în anul 748 Putem vedea astfel că mai

mult de umătate din răzoaiele noastre cu Franţa şi toatedatoriile noastre pulice sau datorat mai degraă vee-metei noastre impdenţe decât amiţiei vecinilor noştri

In al doilea rând, suntem atât de înverşunaţi în opo-ziţia noastră faţă de Franţa şi atât de alerţi în a ne apăraaliaţii, încât aceştia din urmă se azează mai degraă pe

noi decât pe forţele lor proprii şi, aşteptânduse să poarterăzoiul pe socoteala noastr reză orice înţelegere făcutăîn termeni rezonaili Habe subjecos aquam suosviles u alieos. * Toată lumea ştie că votul părtinitor al

n socoş c iind supuşii săi, d n dispţuiş

cosidând că m pţin uia" d d Gh. Cuşscu îaci Istorii Ediu Paidi Bucuşi, 2002 p 84 (nt)

Page 174: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 174/254

78 SU O

Camerei Comunelor de la începutul ultimei sesiuni parlamentare pretins a fi în spiritul naţiunii noastre a deter-minato pe regina Ungariei să fie infexiiă în termeniiei şi a împiedicat acel acord cu Prusia care ar fi restailitimdiat liniştea generală a Europei

In a treilea rând noi suntem nişte luptători atât de devotaţi atunci când ne angajăm întro luptă încât ajungem săpierdem din vedere propriul interes şi pe acela al urmaşilor

noştri şi nu ne gândim decât la cum am putea să ne punemduşmanul în impas A ipoteca veniturile la o rată atât demare când noi nu suntem în aceste lupte decât forţele auxi-liare repreztă cu siguranţă cea mai gravă greşeală de careo naţiune cu pretenţii în ce priveşte politica şi prudenţase poate face vinovată. Remediu convertirii datoriilor

dacă este să luăm în considerare mai degraă ca remediuşi nu ca otrav treuie rezeat situaţiilor extreme şi nicio ameninţare oricât de iminentă nu ar treui să ne facăsă îmrăţişăm vreodată un asemenea expedient

Aceste excese către care am fost împinşi nu fac decâtsă ne aducă prejudicii şi proail că în timp ele devin şi

mai periculoase ducândune în extrema cealaltă unde ajun-gem să fim neglijenţi faţă de destinul Europei Atenieniicare la origine erau cei mai îndrăzneti si mai tivi răz-oinici ai Greciei oservând că greşeil lor se datoreazăprea deselor implicări în conflicte au încetat să mai fieinteresaţi de prolemele externe aportul lor la conflictelecare au urmat reducânduse la linguşe şi laude aduse învin-gătorului

Monariile enorme sunt proail distructive pentrunatura umană în fiecare etapă a evoluţiei lor şi ciar în

Dacă Impiu Roman ava vun avantaj l dcuga doa

din aptu că înainta întmiii al omnia a înto tad dzodin şi lipă d civilizaţi

Page 175: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 175/254

DS BA AN A TI I 1

omentul destrăării lor, care nu poate să se lase aşteptatun tip prea îndelungat Geniul militar, care contriuiela extinderea onarhiei, părăseşte curând Curtea, capitalaşi centrul unei aseenea forme de guvernare pe măsurăce răzoaiele încep să se poarte la o distanţă atât de are,fiind susţinute doar de o minoritate. Vechea noilime, alecărei afecţiuni o leagă de suveran, trăieşte la curtea acestuiaşi niciodată nu va accepta să se ocupe de sarcini militarecare să o poarte către ţinuturi îndepărtate şi arare, laare distanţă de plăcerile şi averile lor Prin urare, înaceste condiţii arele statului treuie încredinţate mercenarilor străini, lipsiţi de zel, de ataşaent sau de onoare,gata în orice ocazi să se întoarcă îpotriva regelui şi săse alăture oricărui disperat neulţuit care le oferă anişi ocazia de a jefui. Acesta este progresul necesar al istoriei umane şi în acest fel natura uană se cenzurează pesine în aigua sa înaintare Astfel, aiţia este o pasiunecare acţionează oreşte, ducând la distrugerea cuceritorului, a familiei sale şi a oricărui lucru care îi este drag,aflat în apropierea sa Burbonii, azânduse pe sprijinulnoiliii sale curajoase, credincioase şi afectuoase, şiarîpinge norocul fără nici o rezervă sau liitare ; pătrunşide spiritul de glorie şi de eulaţie, nu se vor da în lătuisă înnte ooseala şi pericolele răzoiului, dar niciodatănu vor accepta să lâncezească în garnizoanele din Ungariasau Lituania, să fie dati uitării la curte si să devină victi-ele intrigilor oricări favorit sau oriărei aante dinpreaja regelui Trupele sunt alcătuite din croaţi şi tătari,husari şi cazaci, alături de care se află şi câţiva soldaţi aven-turieri din provincii mai une Asel, destinul trist împă-raţilor romani se reeditează la nesfârşit, până la dispariţiafinală a monarhiei

Page 176: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 176/254

DESPRE CÂTEVA OBICEIRI

REMARCABILE

În acest ese a să spn atenţe cttor tre ocer rearcale ale nor gverne rente, încercândîn fna să pn rătoarele concz a întâ, în ces-tun ce ţn de poltcă, prncple generale tree stalte cu are precauţe, ş apo, în ea orală, eveenteeneoşnte ş rare snt a fel de frecvente prec ceedn uea fzcă. Cât despre cele dntâ, acstea pot f aşor pse în dscuţe după ce au avt oc ca rare a norprncp ş caze despre care fecare dn no are, fe dntro înclnţe nteroară, fe dn experenţă, cea a areconvngere ş certtudne poslă, de te or fnd însăposl pentr prdenţa ană să le prevadă

I A pea crede că, în ceea ce prveşte dezaterle dnare adnăr ş consl, este esenţal ca ertatea de exprare să fe garantată fecăr eru, ş toate oţne

sa raţonaentee care seesc pent strarea sectelorafate în dscţe să fe răr te c atenţe De aseenea,a ptea concde c ş a tă sgranţă că, dpă ceo oţne a fost votată ş aproată de către adnarea ves-ttă c puterea egslatvă, ce care a avansat această oţuneeste sctt pe vtor de orce nvestgaţe sa proces legatede actl în cază. La pra vedere, prncpl potc ce sepne în od ncontestal în cazl de faţă afră căacesta este deaspra orcăre jrsdcţ nferoare cele

Page 177: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 177/254

DSR ÂVA OBURI RMARAB 1 8 1

exercitate de adunarea supremă legislativă, singura măsurăsă facă responsail, în următoarele sesiuni, de moţiunileşi inteenţiile faţă de care aceasta şia exprima aproareaîn ocaziile anterioare Dar oricâ de indiscutail ar apăreaacest principiu, el a fost sortit aproape inevitail eşeculuiîn guvernul atenian.

Pe aza gaphe paaomo sau a acuzaţiei de ilegaliae (deşi acest lucru nu a fost oservat de comentatori),

orice om putea fi judeca şi condamnat de către un tri-unal oişnuit pentru legile avansate pe aza moţiunilorsale şi aproae de către adunarea poporului, dacă acestelegi se dovedeau nedrepte în ocii triunalului sau vătămă-toare pent populaţie. Asel, Demostene, găsind că impo-zitul naval era aplicat necorespunzător, aşa încâ cel sărac

treuia să contriuie cu aceeaşi sumă de ani precum celogat la eciparea vaselor, a corectat această inegalitateavansând o lege foarte uilă care prevedea ca această sumăsă fie proporţională cu venitul fiecărui cetăţean în parte.El a prezenat această lege adunării poporului, singuraînzestrată cu puterea legislaivă la Atena, srăduinduse

săi dovedescă avantajele, legea a fost adopată şi pusăîn aplicare. In cele din urmă, a fost judecat pentru ea caurmare a plângerilor venite din partea cetăţenilor ogaţicare nu areau modificările introduse de el în domeniulfinantelo. A fost acitat însă, dovedinduse încă o datăutilitatea acestei legi.

Ctesipon a propus adunării poporului ca lui Demos-ene săi fie coerite anumite onoruri, el fiind un ceăţeanun şi uil repulicii Poporul, fiind convins de adevărulacestor afirmaţii, a votat pen acordarea acestor onoruri.Ctesipon a fost judecat însă pe aza gaphe paaomo

Dicurul lui a pătrat pâă î ziua d azi ; Peri Symmorias Pro Ctiphot

Page 178: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 178/254

1 8 SU O

Sa spus printre altele că Demostene nu era un cetăţeanbun şi nici de folos republicii Marele orator a fost cematsăşi apere prietenul, şi astfel pe sine însuşi, ceea ce el a şifăcut, prin acea dovadă sublimă a elocvenţei sale care arămas de atunci spre vesnica admiratie a omenirii

După bătălia de la Ceroneea a fst adoptată o lege,propusă de Hyperides, care acorda libertate sclavilor,înrolândui în armată Ca urmare a acestei legi, oratorula fost judecat pe baza acuzaţiei mai susmenţionate, elapărânduse, printre altele, cu cuvintele atât de mult cele-brate de Plutarh şi Longinus Nu eu am fost acela carea impus această lege, ea a fost făcută necesară de cătrestringenţele războiului, de către bătălia de la Ceroneea"Discursurile lui Demostene abundă în exemple ale unor

asemenea procese şi dovedesc clar că ele reprezentau opractică obişnuită în sânul societăţii atenieneDemocraţia ateniană a fost o guvernare atât de tumul-

tuoasă, încât cu greu ne putem face o idee despre ea în prezent Întregul corp colectiv al poporului, fără restricţii înceea ce priveşte proprietatea, fără stincţie de rang, fără con-

trolul vreunui magistrat sau al senatului şi, în consecinţă,în dezordine, fără justiţie sau prudenţă, vota fiecare legeAtenienii au ajuns în curând foarte sensibili la dezavan-tajele care însoţeau o asemenea constituţie, dar, nedorindsă fie ei înşişi supuşi controlului prin intermediul vreuneireguli sau restricţii, au preferat săi supună controlului doar

ltah î Vieţile celor zece oratori ost oă o lata dtă a acst g (Contra Astogiton oat I ) El sp căscopl a ost atimoi epitimoi adcă a staa pvlgl d a ocpa post pblc d căt aca ca a ost dcaaţ capabl oatcă acsta a claz al acaş g

Satl a dcât o gloată a pţ oasă aasă p

tag a soţ d âdl popo ş a că atotat aa

Page 179: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 179/254

DSR ÂV OBR RMRB 1 8

pe demagogii şi sfătuitorii lor, ameninţândui cu proceseşi pedepse. Drept urmare, au instituit această lege remar-cailă considerată atât de importantă pentru forma lorde guvernare, încât Escines, referinduse la ea, a suliniatfaptul că aolirea sau negliarea ei ar face imposiilă supravieţuirea democraţiei.

Oamenii nu se temeau de consecinţe nefaste în ce priveşte liertatea lor din partea autorităţii curţilor de justiţie,pentru că acestea nu erau altceva decât nişte corpuri con-stituite din uraţi aleşi din rândul populaţiei Ei se conside-rau, pe ună dreptate, întro stare de dependenţă peetuă,astfel încât, în cestiunile în care aveau putere de decizie,aungeau de multe ori după exercitarea raţiunii, nu numaisă retragă ceea ce autorizaseră mai înainte, ci şi săi pedep-

sească pe cei care iau determinat să adopte anumite măsuriAceaşi lege a fost adoptată în T ea pe aza unor motivesimilare.

Se pare că era o practică oişnuită în Atena să fie inter-zisă pentru totdeauna arogarea acelor legi care se dovedeau foarte utile sau populare. Astfel, demagogul care a

reuşit să direcţioneze toate veniturile pulice către finanţarea spectacolelor şi a demonstraţiilor a făcut acest lucruîn dispreţu atât de evident al oricărei legi, încât respingereasa a devenit imperioasă. Asel, Leptes a înaintat o propunere de lege, atât în scopul ridicării oricăror imunităţi garan-tate anterior, cât şi ca săi ia pentru totdeauna poporului

In Ctesiphontem Este emacabil că pimul pas după dizolaea democaţiei de căte Citias şi Cei Teizeci a ost să anulezeacest graphe paranomon aşa cum alam din Demosthenes kataTimok Oatoul de aici epoduce cuintele legii cae stabileştegraphe paranomon pag 297, ex Ed Adi El dă aceeaşi expicaţiiecugând a aceeaşi pincipii la cae ecugem şi noi aici

lutah Vita Pelopg Demostene Olnth I 2

Page 180: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 180/254

84 SURI II

puterea de a mai garanta asemenea imunităţi.h Astfel, legilecare garantau imunitatea au fost interzise, ca şi acelea acăror autoritate nu se extindea asupra întregii comunităţiAceste prevederi asurde, prin care puterea legislativă încerca în van să se restrângă pe sine pent totdeauna, proveneau dintrun simţ pe care omeea îl împărtăşea în moduniversal cu privire la propriai uşurătate şi inconstanţă.

II. Mecanismele politice ce pun în mişcare alte meca

nisme politice, aşa cum este cazul în periul german, repre-zintă, după Lord Saftesury, o asurditate în materiede politică Dar cum am putea oare caracteriza situaţia încare două mecanisme egale ca putere, care pun în mişcareaceeaşi maşinărie politică, fără să se controleze sau să seinfluenţeze reciproc şi fără să se suordoneze una alteia,reuşesc totuşi să asigure cea mai mare armonie şi comu-niune posiilă ? A întemeia două puteri legislative distincte,fiecare posedând o autoritate asolută, neavând nevoie deasistenţa celeilalte pentru aşi valida actele, pare un lucrucu neputinţă de reaizat, atâta timp cât oamenii sunt mânaţide pasiuni precum amiţia, spiritul de competiţie şi avariţia,care păreau să reprezinte, cel puţin până acum, principiilede ază care îi guvernau. Şi dacă aş afirma mai departecă statul despre care discut era împărţit în două facţiuni,care dominau pe rând în fiecare legislatură, fără ca întreaceste două puteri independente să aiă loc confruntărimaore, afirmaţia ar apărea dea dreptul crediilă. Şi dacă,pent a ampliica şi mai mult paradoxul, aş spune că aceastăformă de guvernare aerantă şi divizată a reprezen_tat ceamai activă, exemplară şi plină de succes repulică care a

Demotene Conta Lepti Demotene Conta Astocatem

Essay on the feedom of wit and hmo prtea a 3a ecţiunea 2a

Page 181: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 181/254

DSP CÂV OBCU MACABI 1 85

existat vreodată, mi sar replica proail că o asemenaimeră politică este la fel de asurdă precum viunile preoţilor sau poeţilor Dar nu e nevoie de o cercetare îndelungată pent a dovedi adevărul unor asemenea afirmaţii, căciele ilustrează de fapt cazul repulicii romane

Puterea legislativă era învestită în comiia ceuiaasau comi ibua În primul caz, populaţia vota, dupăcum se ştie, în acord cu principiile cenzitare, astfel încât,atunci când noilimea era aleasă în unanimitate, deşi nureprezenta nici măcar a suta parte a repulicii, ea lua deciziile pentru toţi şi, cu acordul Senatului, făcea legea. În cepriveşte comiia ibua fiecare vot conta în mod egal, şicum acordul senatului nu era necesar, păturile inferioareale ppulaţiei predominau şi făceau legea pentru întregulstat In toate cazurile în care a existat o asemenea diviziune,la început într patricieni şi pleei, apoi între noili şi popor,în prima legislatură predomina intersul aristocai, irîn cea de a doua cel al democraţiei ; de asmna, cfacţiune putea întotdeauna să distrugă cea c îca dinaite, însă nu putea niciodată să împidic vi

la putere a cleilalte şi asl să o aniileze printrn vot ca,de altfel, ar fi avut deplina autoritate a unei legi In întragaistorie a Romei nu întâlnim urmele unei asel de înfntărisau ale vreunei dispute între cele două puteri legislative,deşi au existat foarte mult între gpările care le alcătuiauDe unde provenea oare această înţelegere, care, de altfel,

pare atât de neoişnuită ?Puterea legislativă întemeiată la Roma su autoritatealui Seius Tullius era comi ceua, care după alungarea regilor a condus pent o vreme întro manieră foartearistocrată Însă popol, fnd superior în ce priveşte nmăl şi forţa sa şi având de partea sa şi o seie de victorii oţi

nute în răzoaiele de peste otare, predomina întotdeaunaîn disputele maor, oţinând astfel din partea Senatului

Page 182: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 182/254

8 SI C

mai întâi magistratura trunor şi apoi, în legislatura urmă-toare, puterea legislativă pentru comiia ibua Astfel,noilii au învăţat că e ine să evite să provoace poporul,cu atât mai mult cu cât, în noua situaţie creată, acesta aveade partea lui nu numai superioritatea numerică, dar şi auto-ritatea legală, putând să dizolve pe loc orice orde sau instituţie care i se opunea în mod direct. Prin intrigi, influenţă,ani şi alte mijloace, noilii au reuşit de multe ori săşi impună punctul de vedere şi să direcţioneze întreaga maşi-nărie a guvernării, însă, dacă ei ar i îndrăznit vreodată săopună în mod făţiş comiia ceua celei alcătuite detriuni, ar fi pierdut de îndată avantajul unei asemeneainstituţii, împreună cu consulii, pretorii şi edii lor, precumşi toţi magistraţii aleşi de aceasta La rândul ei comiiaibua

neavând nici un motiv să se teamă decomi ce

uiaa, oişnuia să respingă legile care favorizau aristocraţia i au redus autoritatea noililor, au apărat poporulde opresiune şi au controlat acţiunile senatului şi ale magis-traturii Comiia ceuiaa a găsit de fiecare dată că estenţelept să se supună şi, fiind egală în ceea ce priveşte auto

ritatea, însă inerioară ca forţă, nu a îndrăznit să atace înmod făţiş cealaltă putere, fie opunânduse legilor sale, ieemiţând legi pe care aceasta din urmă lear fi respins

Istoria nu menţionează nici o situaţie de conlict sauopoziţie între aceste comiia cu excepţia unei slae încer-cări în acest sens, menţionată de către Appian în cea dea

treia carte a sa despre răzoaiele sale civile Mar Antoniu,fiind decis să îndepărteze pe Decimus Btus de la conducerea Galiei Cisalpine, sa dus în Forum şi a convocat unadintre comi cu scopul de a evita întâlnirea cu cealaltă,care fusese convocată de către Senat Situatia era în vremeaaceea atât de confuză, iar constituţia roman atât de aproape

de disoluţia sa totă, încât nu putem trage nici o concluziedin acest caz Opoziţia în cauză a ost mai degraă una

Page 183: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 183/254

DESPRE ÂEVA OBIEUI EMAABIE 1 8

formală decât una reală între cele două facţiuni. Senatul afost acela care a convocat comi ribua pentru împie-dica întâlnirea comiiei ceuriaa singura care prin con-stituţie, putea să decidă în privinţa provinciilor.Cicero a fost recemat de către comi ceura, deifusese alungat de bua prin pleiscit. Şi cu toate acestea,alungarea lui nu a fost niciodată considerată ca fiind unact legal, rezultatul dorinţei i alegerii lier exprimate a

poporului. Ea a fost întotdeauna pusă pe seama violenţeilui Clodius i a dezordinii pe care acesta a introduso înconducerea repulicii.

III Cel deal treilea oicei pe care supunem atenţieicititolui se referă la Anglia i, dei nu este la fel de impor-tant ca acelea pe care leam indicat cu privire la Atena iRoma, nu este mai puţin singular i neateptat Există unprincipiu în politică pe care îl considerăm îndeoşte cafiind universal şi asolut i care staleşte că o putere, oricâtde mare, dacă este acordată prin lege unui magistrat eminent, nu este atât de periculoasă pentru liertte pe cât

este autoritate doândită de acesta prin violenţă şi uzurpare. Acest lucru se întâmplă pentru că, pe lângă faptul călegea limitează întotdeauna orice putere pe care o atriuie,simpla primire a acestei puteri este rezultatul unui act deconcesie ce stailete autoritatea sursei din care derivă iconservă ordinea constituţiei Pe aza aceluiai drept, care

stailete că o prerogativă poate fi asumată fără aproarealegii, poate fi solicitată o altă prerogativă i apoi alta, cuo uurinţă din ce în ce mai mare, în timp ce primul act deuzurpare funcţionează în acelai timp ca precedent penturmătoarele si ca sursă a fortei necesare mentinerii lor.Aa se explic eroismul lui Hampden, care a referat să

suporte violenţa pedepsei puterii monarice decât să plătească o taxă de douăzeci de ilingi ce nu fusese introdusă

Page 184: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 184/254

1 8 8 SURI OI

de Parlament, precum şi grija ulterioară a patrioţilor englezi de a preveni auzurile monariei, de unde a rezultatîn zilele noastre liertatea engleză

xistă totusi un caz în care Parlamentul sa aătut dela acest principiu euaea cufoţa a maiailo. Exrcitarea unei puteri nefireşti a fost permisă tacit în acestcaz de către Coroană şi, deşi sa delierat adesea cu privirela modalitatea prin care acea putere poate fi legalizată şiatriuită, cu restricţiile de rigoare, suveranului, nici unexpedient sigur nu a putut fi găsit în această privinţă, astfelcă întotdeauna pericolul pe care reprezintă legea pentruliertate pare să fie mai mare decât uzurparea. În vremece această putere este exercitată doar în scopul asigurăriiecipajului pe vase, oamenii i se supun de unăvoie, considerândo necesară şi utilă, iar marinarii, fiind singurii afectaţi de ea, nu găsesc pe cineva care săi susţină în oţinereaacelor drepturi şi privilegii pe care legea le garantează, fărănici o distincţie, tuturor supuşilor englezi. Dacă aceastăputere ar deveni însă un instrument al tiraniei ministerialesau de partid, gruparea opusă şi, de fapt, toţi aceia care

îşi iuesc ţara sar alarma şi ar veni în sprijinul celornedreptăţiţi liertatea englezilor fiind astfel reafirmată,judecătorii vor fi neîndurători, iar instrumentele tiraniei,acţionând atât împotriva legii, cât şi a dreptăţii, vor fi supusecelei mai severe răzunări Pe de altă parte, dacă ar fi caParlamentul să recunoască o asemenea autoritate, el ar

fi pasiil de una dintre aceste două inconveniente fie artreui să stailească atât de multe restricţii în ce priveşteputerea în cauză, încât aceasta din urmă şiar pierde efectul,jenând autoritatea Coroanei, fie ar admite o putere atâtde mare şi cuprinzătoare, încât ar deveni susceptiilă demari auzuri, pentru care nu ar fi de găsit remedii. Faptul

că această practică este atât de neuniformă în prezent previne de la sine auzurile de acest fel

Page 185: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 185/254

D ÂVA OBU MAAB 1 8

Nu pretind că raţionamentul meu exclude orice posii-litate de a staili o reglementare pentru marinari care săasigure ecipaul necesar pentru vase fără ca, în acelaşitimp, să aducă un preudiciu liertăţii Mă rezum să oservcă până în momentul de faţă nu a fst înaintat nici un plancare să fie satisfăcător în acest sens In loc să punem în aplicare unul din proiectele inventate până acum, continuămuna dintre cele mai asurde şi mai inexplicaile practiciPe timp de pce şi armonie internă, autoritatea prevaleazăasupra legii In milocul ostilităţii exagerate a populaţiei,auzurile Coroanei, care ostcţionează aceste principii,devin acceptaile, astfel încât liertatea, în ţara celei maiînfloritoare liertăţi, este lăsată să se apere singură, fărănici un spriin sau protecţie. Starea sălatică de natură estereinstalată în una dintre cele mai civilizate societăţi alelumii dezordinea şi violenţa se petrec cu impunitate, întrun context în care o facţiune pledează pent oedienţafaţă de monar, iar cealaltă înclină către respectarea unorlegi fundamentale

Page 186: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 186/254

6

DESPE CONTRACTL ORIGINAR

Aşa cum nc un partd dn zua de az nu se poate sus-ţne cu adevărat fără un sstem de prncp flozofce sauspeculatve, anexate celor practce ş poltce, oseăm că,la rndul lor, fecare dntre facţunle între care este dv-zată această natune sa cultvat un sstem flozofc sauspeculatv pent a îtemea ş proteja acţunle pe care leîntreprnde

În general oamen se dovedesc a f nşte constructorfoarte neîndemânatc, ma ales când este vora de sstemespeculatve ş în specal când sunt mânaţ de sprtul departd, de aceea este fresc să ne magnăm că edfcul loreste întru câtva nefnsat, lăsând să se vadă urmele graeş ale volenţe în care a fost rdcat Unul dntre partde,încrednţând conducerea lu Dumnezeu, încearcă să otransforme întrun lucru atât de sacru ş nvolal, încâtnvadarea sau atngerea celu ma mc detalu al e reprezntă aproape un sacrlegu, orcât de trancă ar devenaceastă guvernare Celălalt partd, întemend guvernareape consmţământul poporulu, presupune că exstă un felde coa oigia prn care supuş şau rezeat dreptulde a rezsta suveranulu or de câte or e se găsesc în stuaţa de a f oprmaţ de către această autortate cu care e auînzestrat în mod voluntar, în vederea atnger anumtorscopur Acestea sunt prncple speculatve ale celor douăpartde precum ş consecnţele practce care decurg dn ele.

Page 187: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 187/254

DESPRE ONRA ORGNAR 1

Aş îndrăzni să afirm că ambele siseme speculaive sujuse, eşi u î sesul î cae le cosieăpaiele î cauzăşi că coseţele lo pacice su puee cu coiţ ca

picipiile î cauză să u fie use la exem, aşa cum îceacă î mo obişui cele ouă paie ae î opoziţie

Cei care cred în existenta unei Providente si considerăcă toate evenimentele din nivers se desfăŞoră după unplan uniform şi conform unor intenţii înţelepte nu vorputea nega niciodată faptul că Divinitatea este în acelaşitimp autol ultim al întregului sistem de guvernare. Deoa-rece umanitatea nu poate suzista, cel puţin în condiţiisigure şi confortaile, fără protecţia unui guvern, devineun lucru cert că această instituţie este opera unei Fiinţeenevolente, care doreşte inele tuturor creaturilor sle şi,cum ea se regăseşte în mod universal, în toate ţările, putemspune cu şi mai multă certitudine că ea se regăseşte în inten-ţiile acelei Fiinţe omnisciente, care nu poate fi înşelată denici un eveniment sau acţiune Dar pentru că Ea nu a datnaştere acestei instituţii în urma vreunei intervenţii speciale sau miraculoase, ci ca rezultat al influenţei sale efici

ente, ascunse şi universale, nu putem afirma că suveranuleste viceregele său decât în sensul că, forţa şi puterea luiderivând de la această divinitate, el acţionează prin împutrnicirea sa. Toate evenimentele care au loc sunt cuprinseîn planul general sau intenţiile Providenţei şi, ca urmarea acesui fapt, cel mai renumit şi mai just suveran nu este

mai îndreptăţit să susţină o inviolailitate sau sacralitateanume a autorităţii sale mai degraă decât un magistratmăunt sau ar un uzupator, un oţ sau un pirat. Acelaşiadministrator divin care, din raţiuni înţelepte, la învestitcu autoritate pe Titus sau pe Traian a făcut acelaşi lucrudin motive nu mai puţin înţelepte, deşi necunoscute nouă,

în cazul lui Borgia sau Angria. Aceleaşi cauze care au datnaştere puterii suverane în fiecare stat au stailit în acelaşi

Page 188: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 188/254

1 U PO

mod fiecae uisdicţie locală din inteioul său şi fiecaeautoitate limitată. Pin umae, un ofiţe de poliţie acţionează la fel ca un ege, în vitutea unei împutenicii divine,şi posedă un dept inalienailDacă ne gândim la faptul că oameni sunt apoape egaliîn ce piveşte foţa lo fizică şi chia puteile şi facultăţilelo intelectuale, până în momentul în cae acestea suntcultivate pi educaţie, teuie să admitem că nmc în afaăde popiul lo consimţământ nu poate sta la aza asocieiilo şi supuneii lo faţă de oice tip de autoitate Investigând oiginea cea mai îndepătată a guvenăii, în păduişi deşetui, constatăm că oamenii sunt susa întegii puteişi uisdicţii, că ei sunt aceia cae, în mod volunta şi dedagul păcii şi al odinii, şiau aandonat lietatea nativăşi au pimit legile de la cei aflaţi în peamă şi egali cu ei.Condiţiile în vitutea căoa ei au acceptat să se supunăde unăvoie, fie eau stipulate în mod expes, fie eau soco-tite atât de clae şi evidente încât specificaea lo deveneainutilă Dacă aceasta se nţelege pin contactul oigina",putem spune că oice guvenae ae iniţial la ază un con

tact şi că cele mai vechi şi mai pimitive fome de asocieeumană sau fomat în întegime pe aza acestui pincipiu.Vom fi înteaţi în van în ce documente a fost înegistatăaceastă cată a lietăţilo noaste. Nu a fost scisă pe pegament şi nici pe fnze sau pe scoaţă de copaci. Ea a pe-cedat inventaea scieii si toate celelalte fome de viată

civilizată Da o descopeim în mod cla în natua umaăşi în egalitatea, oi în ceva ce apoximează egalitatea,tutuo oamenilo Foţa cae pedomină acum şi cae seîntemeiază pe amate şi pe ote este, în mod evident, denatuă politică şi deivă din autoitate, consecinţă a guvenăi aate la putee Foţa natuă a unui om constă numai

în vigoaea aţelo sale şi în tăia cuaului său, cae nuvo putea supune nciodată o mulţie odiului unui singu

Page 189: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 189/254

ONTATU OG NA 1

individ. Numai consimţământul lor şi sesizarea avantaelorcare rezultă din menţinerea păcii şi ordinii pot avea ceastăinfluenţă

Acest consimţământ a fost însă pentru multă vremeimperfect şi nu a putut să stea la aza unei administraţiiregulate Căpetenia careşi acumulase proail influenţaîn timpul răzoiului conduce mai mult prin persuasiunedecât prin comandă şi până când el nu a reuşit să angaeze o forţă în vederea eliminării celor refractari şi reelicu greu se poate spune că societatea cauză a atins stadiulguvernării civile. Nu a fost formulat în mod explicit niciun contract sau acord în vederea supunerii generale aceastafiind idee mult prea avansată pentru înţelegerea sălati-cilor. In condiţiile acestea fiecare exerciţiu al autorităţiidin partea căpeteniei treuie să fi fost un caz particularimpus de exigenţele situaţiei în cauză tilitatea evidentăa inteenţiei sale a făcut ca aceste exercitări ale autorităţiisale să devină mai frecvente cu fiecare zi iar frecvenţa ocurenţei lor a dus treptat la un consimţământ devenit oiceicare poate fi considerat voluntar însă nesigur din partea

mulţimiiFilozofii care sau dedicat vreunui partid (dacă acestluc nu este cumva o contradicţie în terme) nu sunt mul-ţumiţi cu aceste concesii Ei susţin nu numai că guvernulla originea sa se întemeiază pe consimţământul oamenilorsau mai degraă pe acordul lor voluntar ci şi că până şi

în prezent când el se aă la deplina sa maturitate nu areun altfel de fundament. Ei mai afirmă că toţi oamenii senasc egali şi că nu datorează supunere vreunui guvern sauvreunui prinţ decât în cazul în care sunt forţaţi în acestsens de oligaţia şi sancţiunile uneipomisiui Şi cum niciun om nu va renunţa la avantaele pe care i le oferă lier

tatea sa nativă pent a se supune voinţei altuia, această promisiune treuie înţeleasă în sens condiţional ea neputând

Page 190: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 190/254

1 94 ESEU POICE

să impună asupra ui vreo oligaţie decât dacă i se asigurăîn scim protecţie şi justiţie din partea suveranuui Acestea sunt avantaele pe care suveranul i le promite în scm,iar dacă nu reuşeşte să le asigure înseamnă că a încălcattermenii angajamentului său şi, prin aceasta, îi eliereazăpe suiecţii săi de oligaţia de a se supune Acesta este,potrivit filozofilor, fundamentul autorităţii oricărui guvernşi dreptul la rezistenţă pe care îl are fiecare supus.

ar dacă aceşti gânditori sar uita atent în lume, ei nuar întâlni nimic care să corespundă ciar şi în cea maimică măsură ideilor lor sau care să poată granta un sistematât de metafizic şi de sutil in contră, dăm peste totfelul de principi care îşi tratează supuşii ca pe proprietatealor şi care consideră că dreptul lor se întemeiază pe cuce

rire sau succesiune. e asemenea, întâlnim pretutindenisupuşi care recunosc acest drept suveranului lor şi carese consideră pe ei înşişi nscuţi cu oligaţia de a se supune,în acelaşi fel în care datorează veneraţie şi ascultare părin-ţilor lor Aceste legături sunt totdeauna percepute ca fiindindependente de consimţământul nost, în Persia şi C

în Franţa şi Spania şi ciar şi în Olanda şi Anglia, undedoctrinele mai susmentionate nu au fost atent inculcate.Oedienţa sau supunere au devenit atât de familiare, încâtcei mai mulţi oameni nuşi pun niciodată întreări cu pri-vire la originea sau cauza lor, la fel cum nuşi pun între-ări nici despre principiul gravitaţiei, rezistenţei sau despre

legile universale ale naturii. Iar dacă curiozitatea îi împingevreodată spre aceste proleme, de îndată ce află că ei şistrămoşii lor sunt de câteva secole, sau ciar din timpuriimemoriale, supuşi ai unei anumite forme de guvernaresa ai unei anumite familii, ei admit de îndată acest lucruşi recunosc oligaţia lor de a se supune În multe părţi ale

lumii, dacă cineva ar încerca să propovăduiască doctrinapotrivit căreia legăturile politice au la ază deopotrivă un

Page 191: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 191/254

DSPR CONRAU ORGNAR 5

ord vountr şi o promiiune mutuă, e r fi nrert git tor, din uză ă neră ă ăbeă menimeeobedienţei, dă nu umv prietenii lui l vor fi nhi dejpe motiv ă deireză, vnând emene burdităţi Eteiudt ă un tfel de t, pe re e preupune ă fieredin noi lm nheit vountr ând jun ă ne foloimrţiune, nevând e nii o utoritte, ete totuşi tâtde neunout fieărui dintre noi înât u greu putem găi

n ntreg ume vreo rămăşiţă u vreo mintire de Dr depre ontrtu re ntemeiză guvernre epune ă ete un coac oigia şi, prin urmre, e potepreupune ă fot ătuit n vremur mut pre îndepăr-tte pentru mi fi unout de generţi prezentă Dăprin ontrt e nţelege ordu potrivit ărui omenii

primitivi u oit şi şiu unit forţee, tuni reitteui devine un uru dmi ; dr vând o vehime tât demre şi fiind tert de numeroee himbări de guverneşi uverni, nu e pote pune ă e mi pătreză vreo uto-ritte Prin urmre, ee e putem firm n mod pertinentn egătură u et ubiet ete ă orie guvern re etelegitim şi re impune upuşior ăi obigţi utării fot, îneput, ntemeit pe onimţământ şi pe un ordvountr Dr, n fră de fptu ă et ontrt preupune ă ordu părinţior i obigă şi pe opiii lor, până e mi ndepărttă generţie (uru pe re riitoriirepubini nu vor dmite niiodtă), e nu ete jutifitde itorie u de eperienţă în nii o epoă şi n nii untt din ume.

Aprope tote guvernee re etă n prezent u reu ră n itorie u fot întemeite, origine, fie prinuzurpre u uerire, fie prin mândouă, fără ă fi eitt

vreo pretenţie egtă de upunere voluntară u de on-ţământul populţiei Atuni ând un om mbiţio şi taentt

Page 192: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 192/254

1 SU PO

e găeşte n fnte unei rmte u unei grupări devinedee uşor pentru e c fie prin vioenţă fie prin fepretenţii ă pună tăpânire pe o popuţie de o ută de orimi numeroă decât prtiznii ăi E re grijă c inmiciiui ă nu potă cunoşte cu certitudine număru şi forţiţior ăi El nu le dă răgz pentru e pute oci ntro grupre cre ă i e opună hir şi cei pe cre i foo-eşte c intrumente e uzurpării pot junge ă i dorecă

pieire dr fptu că nici unu dintre ei nu re ştiinţă deintenţi ceuit i fce ă e temă cet fiind ingurcuză ecurităţii uzurptoruui O emene rtă tt bz mutor guverne şi n cet contă coracul oriiar cu cre ei e mândrec tât

ţ pământuui e fă n continuă chimbre micie

regte e trnformă n imperii puternice imperiie mrie fărâmiţeză n regte mi mici pr coonii noi ir triburie migreză Putem obe cev mi mut n cete evenimente decât forţ şi vioenţ ? Unde unt cordu mutuşi ociţi vountră depre cre vorbit tât de mut ?

hir şi ce mi şnică ce prin cre o nţiun poteă fie nzetrtă cu un uvern trăin prin căătorie u rintrun tetment nu ete etrem de onorbiă pent oporn cet cz omenii fiind fooiţi n chip de zetre u moştenire duă ăcere u intereu conducătorior or

Dr coo unde nu intervine forţ şi u oc egeri ne

putem une ntrebre : cre e meritu cetor egeri tâtde mut recite ? Ee contu n ociere câto omeniputernici cre decid pentru toţi ceilţi şi nu dmit vreoopoziţie; ori ee nu unt tcev decât rezuttu furieimeor condue de o căpetenie rebeă cre ce mi probbi nu e cunocut decât unui grup retrân şi re şi dto

reză poziţi propriei e ndrăzneli u cpriciuui demoment tovrăşior ăi

Page 193: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 193/254

SP ONA OGNA 1 7

Putem spune oare despre aceste aegeri dezordonate iatât de rare că sunt singuree care oferă întemeiere egitimăuni guvern i oligaţiior faţă de acesta ?

In reaitate, nu există eveniment mai dezastruos decâtdizovarea totaă a unui guvern, eveniment care oferă iertate mulţimii i face ca alegerea i organizarea unui nouregim să depindă de un număr de oanen care aproximeazăsuma totaă popuaţiei, neatingând însă niciodată limitee

ei asoute In această situaţie, orice om înţeept îi doretesă vadă în fruntea unei armate puternice i oediente ungenera apt să ofere poporuui un stăpân pe care acestanu este în stare să aeagă. Oseăm cât de mică e cores-pondenţa dintre fapte i reaitate pe de o parte, i noţiuniefilozofice de care am pomenit mai sus pe de ată parte

Regimu staiit în urma Revouţiei nu treuie să neînsele si nici să ne facă să devenim atât de atasati de ideeauei oigini fiozofice a guvernuui, încât să nsiderămcă toate ceeate sunt monstruoase i iegae iar ievenimentu în cauză a fost departe de a corespundeaceor idei specuative Numai succesiunea suveranior,

nu a întreguui guvern, a fost scimată, iar acest ucrua fost determinat numai de o maoritate de apte sute deoameni pentru cele aproape zece miioane de cetăţeni. Numă îndoiesc că maoritatea ceor zece miioane de cetăţeniau aproat scimărie survenite, dar asta nu înseamnăcă ee au fost supuse aegerii or. Din ace moment sa

decis în mod ust ca cei care nu se supun nouui suveransă fie pedepsiţi ăci cum altfe sar fi putut aunge în ceedin urmă a încetăţenirea aceor măsuri ?

Atena a fost, cred, cea mai mare democraţie din istorie.Şi cu toate acestea, dacă luăm în cacu femeie, scavii istrăinii, vom vedea că acest regim nu a fost a început acă

tuit i că nici o ege nu a fost votată de mai mut de zecea sută din cei care datorau supunere regimuui a să nu

Page 194: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 194/254

8 SU O

ma adăugăm ac nsulele ş alte tertor străne pe careAtena le consdera ca fnd ale sale în vrtutea dreptulucucertorulu Ş să nu utăm că adunărle populare dnacea cetate erau întotdeauna dezordonate ş auzve, încuda faptulu că erau controlate de anumte nsttuţ şleg le se dovedesc însă ş ma dezordonate atunc cândnu au o ază legtmă, c se întrunesc fără nc o dscplnăîn vederea alcătur unu nou regm, ca urmare a dsoluţe celu anteror În asemenea ccumstanţe, a vor desprealegere este snonm cu a vor despre hmere.Ahe sau ucurat de cea ma perfectă ş ma lerădemocraţe care a exstat în Antchtate, ş cu toate acestea,aflăm de la Polu, e sau folost de forţă pent a olgacâteva oraşe să ntre în lga lor

Henrc al IVlea ş Henrc al VIIlea a Angle nu aufost înzestra t cu ttlu monarh decât ca urmare a votuluparlamentul, lucru pe care e nu ar f recunoscut nc-odată, deoarece şar f slăt autortatea Acest fapt nearapărea cu sguranţă stranu dacă am admte că sngurulteme real al autortăţ est ofert prn consmţământ şpromsune

ste asurd să susţnem că toate guvernele sunt sauar treu să fe întemeate pe consmţământul poporulu,aceasta fnd o necestate mpusă de mersul prolemeloromer. u sustn că acestea dn urmă nu vor adte ncodată o soluţe e tpul consmţământulu, nc măcar înaparenţă Cucerrea sau uzurparea ma exact, forţa

prn îăturarea vechor guverne a stat la orgnea a aproxmatv tuturor nolor regmur care au exstat vreodată înlume În cele câteva cazur în care nole regmur au luatnaştere în urma unu acord, el a fost, de regulă, atât derestrâns, de mperfect ş de amestecat cu frauda sau vo-lenţa, încât nu poate să f avut prea mare autortate

a Lib ii 38

Page 195: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 195/254

DESRE CONRACU O R GI NAR 1

Intenţia mea nu este în nici un caz aceea de a excludeconsimţământul poporului din rândul fundamentelor legi-time şi uste pe care poate să le aiă un guvern El este cusiguranţă cel mai un şi cel mai sacru dintre toate Susţindoar că acest luc sa întâmplat foarte rar şi numai întrooarecare măsură, aproape niciodată pe deplin. Prin urmare,treuie să luăm în discuţie şi un alt fundament al autori-tăţii politice

Dacă toţi oamenii ar d dovadă de un respect pentrudreptate atât de inexiil încât ar reuşi de la sine să se aţinăde la proprietăţile altora, ei ar fi rămas pentru totdeaunaîntro stare de liertate asolută, în care nu mai este necesară supunerea faţă de vreun magistrat sau societate politicăDar aceasta este o stare perfectă, despre care se presupune

în mod ust că nu stă în puterile oamenilor să o atingă. Şidacă toţi oamenii ar fi dotaţi cu un intelect atât de perfectîncât săşi poată cunoaşte întotdeauna propriile interese,atunci singura formă de guvernare la care sar preta omenrea ar fi aceea care are la ază consimtământul memrilorsăi Dar această stare de perfecţiune este şi ea, la rândul

ei, superioară naturii umane Raţiunea, istoria şi experienţane arată că toate societăţile politice au o origine mult maiputin precisă si uniformă si că, dacă ar fi să indicăm opeioadă în cae consimţămntul oamenlor a fost cel mapuţin luat în calcul în treurile pulice, ar fi cu siguranţăcea n cre sau ntemeiat regimuri noi Intrun reg sta,

încnaţiile oamenilor sunt deseori consultate, dar în timpulfuriei revoluţiilor, cuceririlor şi conlsiilor pulice, for-ţele politice şi militare sunt cele care de oicei rezolvă con-troversele

Atunci când este instalat un nou guvern, oricare ar fimiloacele prin care sa realizat acest lucru, oamenii sunt

de oicei nemulţuţi de el şi i se supun mai mult teamăşi necesitate decât din credinţă sau din oligaţie morală

Page 196: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 196/254

00 OIC

Principele este precaut şi suspicios el treuind să se asigureîmpotriva oricăror încercări de revoltă În cele din următimpul înlătură toate aceste dificultăţi şi îi determină peoameni săi privească drept conducătorii lor nativi şilegitimi pe acei principi pe care la început iau consideratuzuratori sau cuceritori străin. Pentru a ajunge la aceastăopinie ei nu recurg la noţiunile de consimţământ voluntarsau promsiune despe care ştiu că nu au fost aşteptate saucerute în acest caz. Intemeierea regimului în cauză sadatorat forţei iar supunerea faţă de el necesităţii Politicaulterioară a regimului se întemeiază de asemenea pe forţăşi este sprijinită de populaţie din oligaţie nu ca urmare vreunei opţiuni exprimte Oamenii nuşi imaginează căîn fond consimtământul lor e acela care oferă suveranului

titlul său dar cnsimt totuşi la această stare de fapt deoarece consideră că el deţine acest titlu ca urmare a posesiuniiîndelungate independent de preferinţele sau alegerea lor

Dacă cineva ar susţine că trăind su domia unui suveran pe care ar putea de altfel să părăsească fiecare individa consimţit în mod aci la autoritatea sa şi ia promis în

acest fel supunere iam putea răspunde că un asemeneaconsimţământ implicit ar putea avea loc numai acolo undeoamenii cred că întreaga cestiune depinde de alegerealor Dar acolo unde oamenii consideră (şi aşa se întâmplăcu toţi cei care se nasc întrun regim deja stailit) că prinnaşterea lor su auspiciile unui anumit regim datorează

acestuia supunere este asurd să ierăm existenţa vreunuiconsimţământ sau a vreunei alegeri pe care ei o elimină înmod expres în acest caz.

Putem afirma oare cu toată seriozitatea despre un ţăransărac sau despre un meşteşugar că sunt lieri săşi părăsească ţara când ei nu cunosc nici o limă străină nici

manierele altor ţări ş i trăiesc de pe o zi pe alta din micilevenituri pe care le oţin ? Tot aşa de ine am putea spune

Page 197: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 197/254

DS ONAU ONA 01

despre un individ că, prin simplul fapt al şederii sale peo navă, consimte în mod lier să se supună căpitanuluiei, chiar dacă el a fost adus pe acel vas în timp ce dormea,şi nar putea să părăsească decât aruncânduse în ocean,unde cu siguranţă ar fi sortit pieirii.

Dar dacă suveranul ar interzice supuşilor săi să pără-sească ţara, aşa cum sa întâmplat în timpul domniei luiTieriu, când orice încerare din partea noililor romanide a fugi în ţinuturile provinciilor, pentru a scăpa de tiraaîmpăratului, era socotită drept o crimă ? La rândul lor,vechii moscoviţi interziceau, su pedeapsa cu moartea,orice călătorie Iar dacă un suveran oservă că supuşii săisunt cuprinşi de fera migrării în ţări străine, e va acţionaîn mod ustificat pentru ai împiedica de la acest lucru,

evitând astfel depopularea propriului său regat Va pierdeel oare ascultarea supuşilor săi ca urmare a punerii}n aplicare a unei asemenea legi rezonaile şi nţelepte ? n oricecaz, putem afirma cu certitudine că în această situaţie leeste răpită liertatea de a alege

n grup de oameni care treuie săşi părăsească ţara

de aştină pent a popula o regiune nelocuită poate săşiimagineze că în acest fel îşi vor recăpăta o liertate natu-rală, însă vor descoperi curând că suveranul din ţara lorde origine îi consideră în continuare drept supuşii săi şi îitratează ca atare, chiar dacă acum ei locuiesc în aara granţelor acestei ţări Acţionând în acest fel, suveranul nu face

decât să se conformeze opiniilor comune ale omeniriiPutem vori întrun mod mult mai ustificat despreconsimţământul a n situaţia în care un străin se staileşte întro ţară, fiind dinainte familiarizat cu suveranul,guvernul şi lege acelei ţări cărora el treuie să li se supunăChiar şi în acest caz, supunerea sa, deşi voluntară, este un

Tacit Ann, vi, cap 14

Page 198: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 198/254

0 UI POITC

ct mut mi puţin şteptt şi pe cre nu se conteză tâte mut c n czu unui cetăţen ntiv Din contră observăm că suvernu din ţr s de origine ncă emite pretenţiicu privire e Şi dcă nu peepseşte pe cest renegttunci când prine ntrun război n cre e se fă nsujb nouui suvern cestă indugenţă nu se dtorezăegii municipe cre n tote ţărie prevee pedepsire prizonierior ci fptuui că suvernii u convenit să recţio-neze stfe pentru mpiedic eventuee represii

Dcă o ntregă generţie de omeni r părăsi scen din-tro dtă fiind urmtă de o t ş cum se ntâmpă cufuturii cre iu ocu viermior de mătse şi că ei r vedestuă rţiune pentru şi pute ege propriu guverncee ce cu sigurnţă nu se ntâmpă niciotă n reitteei r pute n mo vountr şi pe bz consimţământuuigener săşi stbiescă propri or formă de poitică civiăfăcân bstrcţie e egie şi orânduieie strămoşior orDr societte umnă se fă ntrun fu permnent fiecre oră un om părăseşte scen ir tu şi fce priţişi prin urmre este necesr n veere menţinerii stbii

tăţi guvernuui c nou generţie să se coormeze constituţiei n vigore şi să urmeze neprope ce pe crestrămoşii or căcând rânu or pe urmee nintşioror u trsto pentru ei Anumite inovţii sunt necesren fiecre intre instituţiie pe cre eu cret omeniiAcoo une ceste sunt făcute e către geniie uminte

e epocii n spiritu rţiunii ibertăţii şi justiţei societte nu re ecât e profitt de pe urm or Insă căceste inovţii u un crcter etrem de ric vioentcr societte se v n perico Acest uc este vbichir şi pentru situţi n cre inovţiie n cuză sunt opercorpurior egiuitore e sttuui Şi chir dcă istori ne

oferă eempe cre contrzic cee firmte mi sus ee nutrebuie consierte rept preceente ci dor ovezi e

Page 199: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 199/254

DESPE ONAUL OGINA 203

fptuui că ştiinţ poitică nu ne pune dipoziţie decâtforte puţine regui cre ă nu dmită ecepţii şi cre ă nupotă fi dominte de noroc u ntâmpre Inovţiie vioente din vreme lui Henric VIIIe u fot oper unuimonrh ndrăzneţ dubtă de prenţ unei utorităţi egitive ee din timpu domniei u ro I u fot genertede fntim şi dezbnre Ambee u vut nă conecinţebenefice n fin Dr nu trebue ă uităm că măurie inovtive e u Henric VIIIe u contituit mut timp oură de dezordine şi perico Ir dcă cele din timpu uiro I nu r fi fot dubte de măuri cre ă igure re-pectre or, ociette r fi fot cuprină de o nrhe totă,făcând impoibiă tbre oricărei forme de guvernre

Să preupunem că un uvern uzurptor, după ce iungt pe prinţ şi pe fmi ntt doie pentzece u m muţi ni vând griă ă igure o emenedicipnă n rândurie rmtei e şi o orgnizre tâtde riguroă n grnizone ncât orice revotă u murmurmpotriv dminitrţiei e ă devină impoibe Putempune ore n cetă ituţe că poporu, cre n ine ui detet pe uzurptor, conmţit n mod tcit ăi recunocă utoritte ş ă e upună dor c urmre fptuui că ete nevoit ă trăică n regtu cetui ? Săpreupunem mi deprte că uvernu or egitim e reinteză l putere cu utoru rmteor pe cre e trânn trăinătte E ete primit de către popo ău cu bucu

rie şi etre ucru cre dovedeşte cât de greu ndurtcet din urmă ugu uzutoui Aunşi ici m puteă ne ntrebăm pe ce e ntemeiză titu monrhuui ? uigurnţă că nu ete vorb de conimţământu poporuuipentru că, deşi cet e upune n mod vountr utorităţi monrhuui e nuşi imgineză nici o cpă că cordu

ău ete ce cre i conferă ttu de uvern Dcă omeniiconmt cet ucru e findcă pentru e uvernu ocupă

Page 200: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 200/254

S POI

de cetă poziţie prin nştere ât depre conimţământu tcit, cre pote fi dedu din fptu că ei trăiec cumub dominţi , cet nu reprezintă mi mut decât cepe cre l corderă tirnuui şi uzurptoruuiAfirmând că tote guvernee egitime e ntemeiză pconimţământu poporuui, nu fcem decât ă cordămcetor o onore mut mi mre decât merită u chirdecât ee nee şteptă u dorec de noi După ce terito

riie cucerite de rom u devent mut pre ntine pent mi pute fi guvernte eficient de către repubică, popu-ţi de pretutindeni devenit etrem de recunocătoreui Augutu pent utoritte pe cre e inturto prinvioenţă upr lor, dovedind o dipoziţie emănătoren c priveşte upunere fţă de ucceoru pe cre cet

indict n tetmentu ău Spre nefericire or, dupămote ui Augutu nu mi eitt o ucceiune normă tronu imperiuui, ini conducătorior fiind ntreruptăpermnent fie de inte privte, fie de revote pubiceDupă eşecu fiecărei fmiii domnitore, bndee de pretorieni intu un nou mpărt, un tu er numit de către

egiunie din răărit, ir un treie er e de către ceedin Germni umi prin bie e puteu decide emene controvere Întrun imperiu tât de puternic, trepoporuui er mentbiă, nu din cuză că omenii nuveu dreptu ăşi egă mpărtu, cet ucru fiind imprcticbi, ci pentru că ei nu u ft niciodtă ub dom

ni unor mpărţi cre ă e uccedă n mod uniform şiegitim u putem pune depre vioenţ, războiee şivărre de ânge oczionte de fiecre nouă ncăunrecă eru bmbie n ine, pent că ee reprezentu pectee inevitbie e unor emene evenimente

de Lncater domnit pete cetă inulă mi mut

de şizeci de ni, şi, cu tote cete, uţinătorii trndfiruui b păreu ă devină pe zi ce trece tot mi numeroşi

Page 201: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 201/254

DSPR CONRACU ORIGNAR 05

Regimu monrhi tu s ntemeit nsă ntro periodămi ndeungtă Dă nimeni nu r mi fi fost de păreră dreptu egitim prţine tei fmiii pentru ă nimenidintre ei de tuni nu ve vârst re pute să fi deistuni ând s petreut estă epuzre um sr fi pututsă se formeze un onsimţământ su să se promită supu-nere ? Aest indiă sufiient re este opini omeniriin egătură u subietu de fţă oi nu i ondmnăm peprtiznii fmiiei re bdit de l putere pe motiv ăşiu păstrt oiitte lor imginră un timp tât de nde-lungt oi i bmăm dor pentru fptu ă susţin o fmiiere fost ungtă de putere n mod just şi re şipierdut orie drept tron n momentu n re est fost oupt de o nouă fmiie regă

Dă r fi să respingem prinipiu onsimţământuuipopulr su ontrtuui originr foosindune de rgumente mi struturte su ev mi fiozofie probbiă următoree obserţii r fi onsiderte sufiiente pentrutingere estui sop

Tote dtoriie moale pot fi divizte n două tegoriiimele

sunt ee ătre re omenii sunt mpinşi deun fe de instint ntur su ninţi imedită re opereză supr or n mod independent de idee de obligţieşi de orie perspetivă u privire utiitte privtă supubiă In estă tegorie se nsriu drgoste fţă deopii reunoştinţ fţă de binefăători mi fţă de ei

neferiiţi Atuni ând refetăm supr vntjeor pe resemene instinte omeneşti e prezintă pentru soiettesfârşim prin e ord ntreg nostră stimă şi pro-bre moră Dr person re ţioneză n virtute lorresimte ntreg or putere şi infuenţă nterior oriăreirefeţii

A oua tegorie de dtorii more nu se ntemeiză pevreun instint originr nturii umne ee fiind ndepinite

Page 202: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 202/254

0 SR P

dntrun mţ obgţe cre pre tunc când reectămupr necetăţlor ocetăţ umne, mpobl de tfăcut n condţle n cre cete dtor nu unt repectteIn cet fe,jusiţ u repectre propretăţ ltor,eliaea u repectre promun devn oblgtor şdobândec utortte cuventă n och omenor Eteun ucru cert că fecre om e ubeşte ut pe e decâtpe orcne tcnev ş că el ete nclnt n mod nturlăş etndă chzţle e cât m mut pob mctcev nu pote ă reducă cetă propenune decât epe-renţ ş reflecţ, cu jutol căror el decoperă efecteledăunătore le cete, unul dntre ele fnd doluţ totaă ocetăţ Atfe, nclnţ orgnră ete controltăş delmttă prn refecţe u obervţle uterore

Dtor potcă u cvă supueii

benefcză deceeş epcţe precum n czu oblgţor nturleegte de jutţe ş fdette Intnctee notre prmrene ndemnă fe ă ne lăăm prdă une bertăţ totle,fe ă ncercăm ă upunem pe ţ um refecţ etece cre ne convnge ă crcăm emene pun puter

nce ntereelor păc ş ordn pubce Puţnă eperenţăş refecţe unt ufcente pentru ne demontr că ocette nu pote f menţnută fără utortte mgtrţor,ş că cetă utortte v căde medt n dzgrţe dcănu e cordă repectu cuvent Sezre cetor ntereegenere ş evdente ete ur upuner ş cee obgţ

more pe cre o tşăEte ncorect ă conderă că dtor supueii fţăde mgtrţ dervă dn cee fieliăţii u repectărpromun ş ă preupune deprte că fecre dvddă cultre guvernulu c urre unu conţăânt,când ete tât de evdent că, tât dtor upuner, cât ş

cee fdetăţ u ceeş ntemeere ş unt repecttede omen n vrtute ntereelor ş necetăţor prente

Page 203: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 203/254

SPR NR RNR

e ocietăţii Se pune că untem obigţi ă ne upunuvernuui, ntrucât m făcut o promiiune tcită n cen ; dr ce ne forţeză ore ă ne repectăm cetă promiiune? Trebuie ă obervăm ici că reţiie şi egăturiomenior, cre reprezintă un vntj tât de impornu pot fi igurte n nic un fel coo unde omenii nuşrepectă ngjmentele In ceeşi mnieră, putem fircă omenii nu r pute ă trăică n ociette, ce puţn un civiiztă, fără egi, mgitrţi şi judecători cre mpiedice uprire ceui lb de către ce puternic, tcuceui vioent upr ceui drept şi echitbi hir dcobligţi upunerii re o forţă şi o utoritte imir ccee fideităţii, nu câştigăm imc integrândo pe u încetă Intereee genere şi nevoie ocietăţii unt epctii uficiente e mbeor dtorii

'Dcă ş fi ntrebt cre ete rţiune ceei obedipe cre o dtorăm guvernului, răpunde negreşit : Pentrucă sociaea n a puea să subzise altfel Acet răpuete cr şi inteigibi pentru totă ume În chimb, răpunu votru r fi : Pentu că ebie să n especămcuvânul.

Dr, n fră de fptu că nici o peronă cre nete firă cu vreun item fiozofic nu pote ă nţeegău ă ccepte cet răpun, voi nşivă vă veţi f ntropoziţie dificilă tunci când cinev vr treb: De ce suntem obligaţi să n especăm cvânul ? In cetă ituţi,nu veţi pute răpunde tfel decât făcând un pe direct

cee ce ntemeiză obigţi notră de ne upuneMi deprte v trebui nă ă răpundem ntreb Cin s pesoana căe îi daoă aceasă supner ? Ca se suveanul nostu legii ? Acetă probe un dintre cele mi difici de ouţiont şi cre ge dicuţii infinite Atunci când omen e ă n it · • •

cită de răpunde:Aualul nos svean, cae a �,ilul pe lini diectă d la sămoşii li, cae au g

Page 204: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 204/254

208 SUI OI

ţara dn mpufoare îndăae răspunsu or nu dmitenii un fe de obieţie hir dă istoriii mergând peini desendenţei eei fmiii rege fă ş um sentâmpă de obii ă utoritte s originră se ntemeiză pe uzurpre şi vioenţă. Se dmite ndeobşte ă justiţiprivtă su bţinere de proprietăţie tor este e miimportntă dintre virtuţi. Şi u tote este rţiune nespune ă o eminre tentă proprietăţior durbieum r fi pământu su see vom vede ă n deursuiruituui or de un proprietr tu eistt u erti-tudine un moment n re estă treere s făut n modnedrept şi prin frudă. În gener neesităţie soietăţiiumne din sfer pubiă su privtă nu pot fe nsă obie-t unei eretări tât de ete Şi nu eistă virtute su

dtorie moră re să nu se risipesă dă o eminămn umin unei fiozofii fse sub tote unghiurie n reo putem răsui onform unor regui strâmbe e ogiiiProbem proprietăţii privte umput nenumărte

voume de drept şi fiozofie dă punem sooteă şiomentriie tetee origine şi u tote este putem

spune u ertitudine ă mte din reguie stbiite oosunt inete mbigue şi rbitrre Aeeşi onuzie seimpune u privire probem suesiunii şi drepturiorsuvernior mpreună u e formeor de guvernreistă fără ndoiă âtev situţii re pr n spein period de neput oriărei guvernări şi re nu pot

fi trtte n ord u egie dreptăţii şi e ehităţii. Astfeistoriu Rp in susţine ă disput dintre Edurd III eşi iip de Vois fost un de est gen re nu pute fideisă deât u juto eui u te uvinte prin războişi vioenţă.

ine r pute spune dă Germnius su Drusus r

fi trebuit săi suedă ui Tiberiu n situţi n re e nur fi desemnt ât er n viţă pe nii unu dintre eşti ?

Page 205: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 205/254

SR ONRAU ORNAR 0

Ar trebui oare ca o naţiune ă conidere că dreptu ceuiadoptat ete echivaent cu dreptu ângeui n condiţiien care acet ucru ete vaabi a niveu famiiior privateşi a fot de aemenea recunocut a nive pubic n douăcazuri ? Trebuia oare ca Germanicu ă fie recunocut cafiu ce mai mare a ui Tiberiu pe motiv că e a năcutnaintea ui Druu au ca fiu ce mai mic deoarece a fotadoptat după naşterea frateui ău? Trebuia ca dreptuceui mai mare ă fie recunocut a niveu unei naţiuniatâta vreme cât e nu e practica n cadru famiiior private ? Trebuia oare ca Imperiu Roman din acea vreme ăfie coniderat unu n care ucceiunea a tron era aiguratăpe baze ereditare ca urmare a ceor două eempe menţionate au trebuia ca aceta ă fie privit chiar a data aceeatimpurie ca aparţinând ceui mai puternic au poeoruui prezent fiind ntemeiat pe un act atât de recent deuzurpare?

ommodu a urcat pe tron după o ucceiune ndeungată de mpăraţi remarcabii care şiau dobândit tituimperia nu prin naştere au prin aegeri pubice ci n urma

rituauui fictiv a adopţiei Acet defrânat ângero a fotomorât printro conpiraţie puă a cae de amanta a şide iubitu ei care a acea vreme era prefectu gărzii pretoriene ei doi au deiberat imediat cu privire a aegereaunui nou tăpân a umii ca ă ne eprimăm n manieraaceor timpuri convenind n cee din urmă aupra ui Per

tina Înainte ca moartea tiranuui ă fie anunţată prefectu a mer n ecret a acet enator care văzându1 noţitde odaţi şia imaginat că de fapt ommodu ordonaeeecuţia a E a fot nă imediat autat ca mpărat decătre ofiter i notitorii ăi acamat cu bucurie de cătrepopuaţi� n�accepat de bunăvoie de către gărzi recuno

cut forma de către enat şi primit paiv de către provinciieşi armatee imperiuui

Page 206: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 206/254

2 0 PO

emuţumire pretorienior genert o revotă neştepttă cre dus morte ceui mpărt remrcbiIr omenire rămânând cum fără stăpân şi fără guverngărzile u găsit de cuviinţă să scotă imperiul l vânzreIulin cumpărătorul fost procmt de către sodţirecunoscut de către sent ir popuţi i s supus l rândulei şi pote că i sr fi supus şi provinciie dcă invidi legiunior nu r fi isc opoziţie şi rezistenţă În Siri Pescennius

iger s es el nsuşi mpărt câştigând consimţământutumutuos l rmei se precum şi bunăvoinţ secretă sentului şi poporului Romei În Britni Albinus găsit de cuviinţă să vnseze şi el semene pretenţii l conducere dr n cee din urmă Severus cre guvern Pnonin ce timp triumft supr celor doi Abilul politicin

şi războinic găsind că origine s er nedemnă de coronimperiă pretins iniţi că intenţi s este dor de răzbun morte ui Pertin El juns n Iti c genern frunte rmteor sle nvins pe Iulin după cresentu sub presiune momentului recunoscut c mpărt fără să ştim ect dcă eistt vreo ncuviinţre

măcr din prte soldţior L puţin timp după cee el dt curs utorităţii se vioente supunândui pe igerşi pe Albinus

Ine hoec Godns Caesa (spune pitolinus referinduse l o ltă periodă) sblas a mlbs Impertores appelas, qa non ea as n paesen* Trebuie sămenţionăm că Gordin ve l ce dtă pisprezece niÎn isori mpărţilor eistă mute te eempe de cestgen cum r fi cel l succesorilor ui Alendru situţiecre se regăseşte şi n mute lte ţări imic nu pote să

erodian, ib ii

* "ntre timp, Gordian Cezar a fost ridicat a rangul de mpăratde către sodaţi, neiind nimeni altcineva a ndemână" (N t )

Page 207: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 207/254

S ONA ONA

ibă consecinţe mi nefericite decât un guvern despoticde cest fel, n cre succesiune este ntreruptă şi neuni-formă, l fiecre ntreru

ere trebuind să fie determintă

prin forţă su prin vot Intrun regim liber, cestă problemă este deseori inevitbilă dr, n celşi tip, estemult mi puţin periculosă Acolo, interesele libertăţii idetermină n mod frecvent pe omeni să modifice succesiu-ne l tron n scopul sigurării securităţii lor onstituţi

celui regim fiind diviztă, pote să enţină o stbilittesuficientă, e bzânduse pe membrii deocrţi su ristocrţi chir dcă, l nivel onrhi, trebuie modifictă une-orientru se comod cu celellte două părţi

Intrun guvern bsolutist, unde nu eistă un suvernlegiti cre să ibă un titlu legl tron, situţi pote fi

soluţiontă simplu, fvore primului ocupnt emplede cest fel sunt destul de frecvente, n specil n czulmonrhiilor răsăritene Atunci când o dinstie se stinge,voinţ şi hotărâre ultimului suvern trebuie să fie privitec singurele n măsură să stbilescă succesiune l tronAsel, edictul lui Ludovic l Xle, cre recunoşte prin

ţilor bstrzi dreptul l succesiune n situţi n cre ceilegiti r fi eşut n cest sens, r trebui să ibă utoritten semene situţd De semene, voinţ lui rol l IIle

Est maabil ă obitiil adus d dul d Boubon s id pinţii lgitimi împotiva ui hoăâi asmănătoa din pata

lui udovi al la a apl în bună măsuă la dotina contractului orginar hia i în iumstanţl alui gim absolutistaţiuna anză spun i algândui p ugo apt i p umaiisăi în ondiţiil în a amilia gală antioaă uas săi onduăp i i p umaii lo ia xpimat astl un dpt tait d a algo nouă amili gală ia ast dpt a ost înălat pin dsmnaa la ton a pinţilo bastazi ăă onsimţământul naţiunii

ontl d Boulainvillis a a sis în apăaa pinţilo bastazia idiulizat aastă noţiun d ontat oigina în spial în

Page 208: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 208/254

1 SU O

fost ce cre dispus de întreg monrhie spolă Oricect de cedre din prte vechiului proprietr, în speciltunci când cest se dtoreză unui ct de cucerire, esteconsidert în măsură să confere un titlu legitim nouluiproprietr Obligţi generlă pe cre o vem de ne supune conducerii ţării se întemeiză pe interesele şi nevoilesocietăţii, şi, în cest sens, e este o obligţie forte puternică Hotărâre de ne supune unui numit suvern şi su

nui numt guvern este cel mi dese incertă şi suspectăIn semene situţii, utoritte ce mi mre o re posesiune prezentă, cest cţionând mi puternic decât înczul proprietăţilor privte, deorece nerespectre ei ducel dezordine, revoluţii şi schimbări le guvernului

Să obseăm, îninte de junge l concluzi finlă

cestui eseu, că, dcă în problemele legte de ştiinţele specultive le metfizicii, filozofie nturlă su stronomieeste nepotrivit şi neconcludent să pelăm l opini generlă, în chestiunile legte de morlă su de critică socilă[criticism] cest este devărtul stndrd l cre trebuiesă ne rportăm pentru rezolv orice controversă cre

sr pute ivi Şi nimic nu reprezintă o dovdă mi clră fptului că o teorie de cest fel este erontă decât că educe l prdouri şi este potrivncă sentimentelor comune

aplicaţiil i în cazul lui ugo apt ca sa ucat p ton ăcânduz d aclaşi mijloac pcum cucitoii sau uzupatoii Titlul

său gal a ost cunoscut d căt stat după c sa pus l însuşi înpossia li ; st oa acsta un contact sau zultatul uni algi ?ontl d Boulainvillis a un cunoscut publican da înaclaşi timp şi un putat om d cultuă şi un oat bun cunoscătoal istoii El ştia că popoul nu st apoap niciodată consultatîn situaţiil voluţiona ca impun stabilia unui nou gim şică doa timpul st cl ca atibui autoitat şi lgitimitat lucu

ilo întmiat iniţial p oţă şi p violnţă Vzi E d Franc,vo III

Page 209: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 209/254

DES ONAU ONA

e omenirii preum ş i prtiii şi opiniior tuturor nţiu-nilor din tote timpurie Dotrin re firmă ă bzunui guvern egitim se un conta ogina su onsim-ţământu poporuui prţine n mod evident estui genii ei mi reputţi prtizni i săi nu u reţineri n firm ă monahia absolută este incompatibilă cu societatea civil ea nepemiţând existenţa unui guven civilşi ă puteea supemă în stat nu poate să peleveze nicio pate a popietăţii veunui om pin taxe sau impozitefăă consimţământul său oi al epezentanţilo săi Esteuşor să ne dăm sem e utoritte pote să ibă orie justifire moră re due n orie olţ l lumii u eepţiestui et opinii tât de rgi despre prti generlă omen

Singul psj pe re m desoperit n urărie uto-rior ntii n re se firmă ă obigţi de ne supuneguvernuui se dtoreză unei promisiuni este n diloguCton lui Pton unde Sorte refuză să spe din nhi-sore pentru ă făgăduise n mod tit să se supună legiloretăţii În est fe e onstruieşte o onseinţă onservtore [toy] obedienţei psive pe fundmentu liberl[whig] ontrtuui originru trebuie să ne şteptăm noi desoperiri u privire este hestiuni Dă până forte târziu rreori şinhipuit inev ă vreo formă de guvernre re l bzăun ontrt este ert um ă e nu pote ve n generlun semene fundment

tiii se refereu rebeiune foosind de obiei urmă-torii termeni: neoteizein, novas es molii*

c Vzi Loc dsp guva cp vii sc 90

f Id cp xi, p. 1 38, 139 140. A itoduc iovţii ()

Page 210: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 210/254

7

DESPRE OBEDIEŢA PASIVĂ

În eseul aneror am ncerca s combaem ssemelepolice speclaive avansae pân la aceas da, precumş ssemul relgos al unuia dinre parde, alur de cel

filozofic al eluilal e propunem

cele ce urmeaz s eaminm onsecnţelepaice pe are fecare pard le ndcn legur u nlinaţile de supunere faţ de un suveran

În vreme ce oblgaţa faţ de respecarea drepţi esenemeia n nregime pe ineresele soceţi, fap cepresupune abţnerea recproc de la propreaea celulal

n scopul conser pcii n rândul omenr, ese evdenc, aunc ând nfpurea drepţi ese nsoţi de urmri foare perculoase, aceas virue rebue suspenda, dânduse nâeae uilţ publice foare presanes neobsnue n asemenea suai Msi a oel (s se fac drepae chiar cu preţul dsru

ger universulu) ese fals, cci sacrfcarea scopulu nfavoarea miloacelor nu face decâ s susţin o idee celpuţn neobşnu cu prvire la ordnea ndaorirlor areguvernaor al unui oraş ar eza s dea foc suburbilor saleaunc când aces lucru ar ncen nanarea namclor ?Sau care general ar eza s prade o ţar neur, aunci cândsringenţele rzboulu mpun aces lucru, nepuând sgseasc o al cale penru a ş menţne armaa ? In acelaşifel se poae vorb şi despre ndaorrea supuneri Smţul

Page 211: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 211/254

SR OBDINŢA ASIVĂ 1

comun ne învaţă că deşi guvernu ne constrânge să nesupunem din raţiuni ce ţin de utiitatea pubică în circustanţe etraordinare atunci când supunerea duce în odevident a ruina pubică această îndatorire trebuie să facăoc unei obigaţii primare şi originare. Sals ppl spalx (siguranţa poporuui este suprema ege) Această aiă este în acord cu sentimentee oamenior d toate tipurie De ae este imposibi să eiste cineva care atuncicând citeşte despre revotee îpotriva ui N ero sau a uiFiip II ea să fie atât de pătns de spiritu de partid încât,pe ăsură ce citeşte să nu dorească succesu acestor ntre-prinderi şi să nu îi acae pe autorii or hiar şi seectanoastră tabără monarhică în ciuda subimeor sae teoriieste forţată în asemenea cazuri să judece să simtă şi săaprobe a unison cu restu omenirii

Astfe rezistenţa fiind acceptată în cazuri etraordi-nare probema graduui de necesitate care o poate justi-fica făcândo recomandabiă şi egitimă rămâne în seaateoreticienior abii Aici trebuie să mărturisesc că mă voisitua întotdeauna de partea aceora care desemnează foarte

strict imitee supunerii şi care consideră încăcarea or dreptutimu refugiu a disperării în cazu în care popuaţia seafă în ce mai mare perico în faţa tiraniei şi a vioenţeiăci în afară de reee războiuui civi ce urmează de re-guă oricărei revote este evident că dacă apare în poporo dispoziţie către rebeiune ea devine principaa cauză

a comportamentuui tiranic a conducătorior forţânduisă adopte nueroase măsuri vioente a care de atfe cinu sar fi gândit dacă toată umea ar fi fost mai degrabăîncinată către supunere şi obedienţă Astfe tiranicidu sauasasinatu conducătorior despre care poenesc apro-bator maimee antice în oc săi facă pe tirani şi pe uzur-

patori să se teamă îi face de zeci de ori ai fioroşi şi maineîmbânziţi motiv pent care acesta a fost aboit în mod

Page 212: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 212/254

t H > :

J r q ao şi condamnat în mod uni •• · o bbă şi nepotrivită pent a face drepl t · cor care provoacă dezordine în societate

Tb ă considerăm de asemenea că, atâta vreme câtoedienta este în conditii normale datoria noastră, eaeuie s fie inculcată în 'cel mai înalt grad, nefiind nimicmai neoişnuit decât gria nemăsurată şi solicitudinea îna postula toate cazurile în care rezistenţa este permisăCiar dacă filozol admite în mod ust în cursul argumentărilor sale că regulile dreptăţii pot fi suspendate în situaţiide extremă urgenţă, ce impresie ar putea să facă un predicator sau un cazuist care şiar staili ca oiect principalal preocupărilor sale identificarea unor asemenea situaţiişi propovăduirea lor cu toată veemenţa argumentării şielocvenţei ? Nu ar fi mai degraă sarcina lor aceea de ainculca doctrina generală, decât săi prezinte excepţiileparticulare, pe care noi suntem, se pare, mult mai înclinaţisă le receptăm şi să le extindem ?

Există totuşi două circumstanţe care pot fi invocateîn apărarea acelora dintre noi care, cu atâta îndârire, au pro

movat cauzele rezistenţei, cauze care, treuie să admitem,sunt în general periculoae şi distructive pent societateacivilă Prima dintre acestea se referă la faptul că opozanţiirezistenţei au împins doctrina oedienţei înspre asemenealimite extravagante, încât nu numai că nu au menţionatexcepţiile de rigoare în situaţiile excepţionale {ceea ce ar

putea fi, proail, scuzat), dar ciar leau exclus în modexplicit, devenind astfel necesar să se insiste asupra acestorexcepţii şi să se apere drepurile adevărului şi liertăţii opri-mate. A doua - şi, proail, cea mai îndreptăţită circumstantă se întemeiază pe natura constitutiei ritanice si' ' 'pe forma de guvernământ

O caracteristică aproape unică a constituţiei noastreeste aceea de a înveti primul magistrat cu o asemenea

Page 213: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 213/254

SP OBNA PASIV

utoitte şi demnitte nt deşi putee ete impin ege e ete ntun fe n ee e piveşte pop peonă deup egio şi nu pote fi hetiont pedepit pent nii o geşeă u infţiune pe e pute omite t depe miniştii ăi diă ei e ţoneză pe bz unui mndt nedinţt de e numi ei potfi defeiţi jutiţiei şi n veme e pinţu nină de dgigunţei peone ă e egio e ibeă eeşi euitte e pote obţine şi pin pedepie eto ubodonţi i ăi ee e evită n eşi timp un ăzboi ivi fi e o oneinţă inevitbiă dă tu [eo nedeptăţiţi ndept invibi diet up uvenuui[eponbi de injutiţie Ină deşi ontituţi due unomgiu ut pinţuui nu tebuie niiodtă ă e nţeegă pe bz etei mime [ imunităţii uvenuuiă e şi pegăti popi uină u ă tipu o upuneeobă nd et şi potej miniştii peeve nnedeptăi şi uzup nteg putee n tt [commonweath Intdevă etă ituţie nu ete menţiontăn mod epiit de ăte egi pentu ă ete impoibi

ete n tipuăie o uzue ă potă funiz un emediu mpotiv ei u ă nveteă veun mgitt u osemene utoitte upeioă pbă ă iteze ţiueetvgnte e pinţuui D um un dept făă emediuepezintă o buditte etă ituţie ete pevăzută uemediu eepţion ezitenţei n ondiţiie eteme

n e ontituţi nu pote fi pătă det n et fe Pinume guvenu bitni tebuie ă fă uz de deptu ezitenţă mi fevent det te guvene e unt miimpe şi mi puţin divizte Aoo unde egee ete uvenbout e ete mut mi puţin tentt ă omită emenete eeive de tinie e pot povo evotă D oo

unde putee ete imittă i mbiţi impudentăfăă ă fie neee te mi viii ee pot ă onduă

Page 214: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 214/254

1 8 UR O

pre aemenea iuaţii periculoae Se preupune că aceaa fo cazul cu arol şi, am puea pune pe bună drepae, acum, când animozăţile au lua fârşi, cu Iacob alIIlea Aceşia au fo, cel puţin n paricular, inofenv,dacă nu cumva nişe oamen buni, dar nerpreând greşinaura conuţiei noare, precum şi mărind ecevpuerea leglaivă, ei au făcu neceare luărle de pozţevehemene mporiva lor şi char, n ceea cel priveşe pecel dn urmă, ubminarea formală a auorăţi lu, de careel a folo cu aâa mprudenţă ş ndcreţe.

Page 215: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 215/254

8

DESPRE OALIŢIA PARTIDELOR

Înro guvernre liberă, bolire uuror disincţiilorde prid poe să nu fie nici prcicbilă, nici dezirbilă.Singurele pride periculose sun cele cre susţin puncede vedere opuse fţă de cee ce consiuie chesiunile esen-ţile le guvernării, fţă de proble succesiunii oronei,precu şi fţă de privilegiile considerbile le câoebri i guvernării ; colo unde nu e loc penru vreuncoprois su vreo jusre siuţiei eisene, ir conroversele sun â de iporne, ncâ jusifică până şio opoziţie nră fţă de preenţiile ngonişilo Dei bine de un secol, o seene niozie crcerizeză relţiile dinre pridele Angliei ; o niozie creuneori d nşere războiului civil, ce oczion revoluţii violene şi consiui un pericol pernen penrupce şi linişe nţiunii Dr, n condiţiile n cre n ulivree u pă sipoe evidene ale unei dorinţe uni-versle de boli cese diferenţe dinre pride, cesăendinţă căre forre unei coliţii perie nrezărireunei viiore fericiri ce rebuie culivă şi prooă defiecre personă cre şi iubeşe ţr.

Nu eisă o odlie i poriviă de proov unfinl aâ de ferici decâ cee de îpiedic sările con-flicule dinre pride, de încurj opiniile odere şide găsi un ediu porivi penru soluţionre uurodispuelor, de l convinge pe fiecre că opoznul său

Page 216: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 216/254

0 SU PO

pote să ibă uneori dreptte şi de menţine un eciibruntre precierie şi cuzţiile pe cre le ducem celorţiseurie despre cotraul origiar şi oedie pasivă trteză probem controverseorlozoce şipractice dintreprtide, intenţi lor fiind cee de demonstr că nici undintre părţie fte opoziţie nu este susţinută rgumentărie se de rţionmente impecbie, ş cum ncercă deobicei să se teze In cee ce urmeză, vom bord cu ceeşi moderţie problm disputelor istorice dtre prtide,rătând că fiecre porne de l firmţii pluzibie susţinute şi de o prte, şi de celltă de omeni plini de nţeepciune, cre doreu binee ţării or, şi că nimozitteeistentă n trecut ntre fcţiunile poitice nu re o tăcuză decât preudecăţie nguste şi psiunile intereste

Prtidul popur opular party ] cr cev vreme căpătt denumire de prtid iber [whig] pote să justifice cu rgumente dor prent veridice opoziţi fţă deoronă, n spiritu cărei fost cătuită constituţi nostră iberă de stăzi Deşi e este obigt să recunoscă fptulcă de ungu mi mutor domnii de dininte celei regelui

ro

u eistt mute precedente n fvore susţineriiprerogtiveor monruui, e consideră că nu mi eistănici un motiv ntemeit n vedere supunerii fţă de o utoritte tât de periculosă tă cre r fi rgumentee cestuiprtid n fvore unei semene opinii Deorece drepturie omenior trebuie considere c fiind dintotdeun

scre, orice impunere, oricât de justifictă r fi e, tirniei su unei puteri rbitrre nu poe să ibă o puteresuficientă pentru le boi Libertte este un dr ât deinestimbi, ncât, ori de câte or pre vreo posibiite de o recâştig, nu trebuie c nţiune respectivă săşi precupeţescă vreun efort, fie că e vorb de vărsre de sânge su

de renunţre veri Tote instituţiie omeneşi, şi mipresus de tote guvernul, se fă ntro continuă fluctuţie

Page 217: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 217/254

DSR OAIŢA AROR

u eistă rege cre să nu se foosescă de orice ocziepentru şi etinde prerogtivee şi dcă nu sr ivi şi teoportunităţi fvorbie etinderii şi sigurării priviegiiorpopoui cu sigurnţă că sr junge un despotism univers Eempu tuturor nţiunior vecine ne rtă că nueste deoc indict să se ncredinţeze oronei ceeşi nteprerogtive cre u fost eercitte n epocie ndepărtteşi primitive Şi cu tote că eempu unor domnii recentepote să pedze n fvore unei puteri orecum rbitrre prinţuui mute din domniile din vremurie mi ndepăr-tte oferă eempe e unor restricţii mi severe impuseoronei ir cee pretenţii e Prmentuui considerte cum drept inovţii nu reprezintă tcev decât refir-mre unor drepturi juste e poporuui

Aceste opinii deprte de fi odiose sunt generoseşi nobie De firmre şi succesu or depind de fpt ibertte regtuui şi probbi cutur ui spiritu ntreprinzătorcomerţu şi putere nvă Dtorită or n princip Angise distinge n mod deosebit fţă de ceete nţiuni şi spirăsă rivizeze cu cee mi ibere şi mi iustre repubici e

Antichităţii Dr cum tote ceste consecinţe importntenu puteu fi prevăzute vreme cre nceput uptpent firmre or monrhişti din cee timpuri u cău-tt rgumente bine ntemeite cpbie să justifice susţi-nere prerogtiveor de cre se bucur prinţu ft tunci putere Vom descrie situţi ş cum e păt cestor

n dunărie Prmentuui cre prin ncăcărie se vioente e prerogtiveor oronei dus război civiSingur reguă după cre se conduce un guvern r fi

put spune ei este cee cre derivă d eperienţă şi prc-tică Rţiune este un ghid tât de incert ncât deseori dănştere ndoieii şi controverseor ăci dcă e r fi predo

mint vreodtă n ce priveşte judecăţie omenilor cu sigu-rnţă că ceşti din urmă r fi considerto n continure

Page 218: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 218/254

SU OLI

drep singurul ghid l coporenuui lor. În cesăsiuţie ei r fi coninu să răiscă nro sre de nurăpriiivă izolţi şi nesupuşi vreunui guvern poliic căruiunică bză nu ese rţiune pură ci uorie şi precedenul Rupeţi cese egăuri şi nu veţi fce decâ să dizov ţi nreg sociee civilă lăsându1 pe fiecre individsăşi consule ineresele prive făcând pel cele epediene pe cre peiul său deghiz n rţiune i le diceză Spiriul de inovţie ese n sine periculos oricâ devnos r pue să pră obiecul său. Ese un devărâ de eviden ncâ chir şi pridul populr i n considerţie şi c urre ebrii săi şi scund inenţi de căc prerogivele regle sub preenţi puzibilă recâştigării vechilor liberăţi le poporului.

Dr diţând oe supoziţiile cesui prid rebuiesă spune că prerogivele cue le oronei u fos sbiie n od inconesbil de l scensiune sei Tudoro periodă cre nsueză o suă şizeci de ni şi cre poefi consideră suficienă penru oferi sbilie oricăreiconsiuţii. u r fi fos ore ridico c n ipu doniei

părului Adrin să se susţină că guvernul este neeipe consiuţi republicnă su să se presupună că drepurileneriore le senului consulilor şi ribunior sun ncăvlbile?

Dr preenţiile cule le onrhilor englezi sun uli fvorbile decâ cele le părţior roni Auori

e lui Augusus se neei pe un c de uzurpre săvârşi prin violenţ relor lucru cre ese eviden penruorice ciior isoriei Iperiului Ron Dr dcă Henricl VIIle ări cu devăr puere oronei ş cuse susţine e făcuo prin işcări greu de sesiz de cărepopulţie şi chir de căre isorici şi poliicieni. oul

guvern dcă l pue nui sfel u nşere prinrornsforre ipercepibilă ceui nerior pe eeiul

Page 219: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 219/254

ESE OAŢA ADEO

ăia sa onstruit Aii avem dea fae u una dintre aelrevoluţii graduale are se petre, oriunde, n treburileomeneşt

asa Tudor şi, după ea, ea a Stuarţilor nu au eeritatalte prerogative n afară de ele stabilite şi pratiate pevremea Plantageneţilor Despre nii unul dintre titlurileautorităţii lor nu se poate spune ă reprezenta o inovaţieSingura diferenţă este ă, probabil, primii regi şiau eer-itat aeste puteri numai n anumite perioade, ei nefiindapabili, din auza opziţiei permanente manifestate denobilii lor, să stabileasă o ordine administrativă fiă Darsingura onluzie pe are o putem trage n aest az esteă aele timpuri străvehi erau mult mai turbulente deâtele prezente şi ă autoritatea regală, onstituţi şi legileau âştigat n ele din urmă, din feriire, un asendentasupra situaţiei treuteOare u e sop partidul popular vorbeşte aum desprerefaerea vehii onstituţii ? În aele timpur, nobilii erauei are ontrolau puterea regilor, şi nu oamenii de rând :popol nu avea autoritate, iar libertatea sa era foarte limi

tată ori nu eista delo, până ând monarhul, suprimânduipe aeşti tirani răzvrătiţi, punea n apliare legile, obligândui pe toţi supuşii, n mod egal, să respete drepturileelorlalţi, preum şi privilegiile şi proprietăţile lor Daăeste neesar să ne ntoarem la vehea şi primitiva onstitu-ţie feudală, atuni sar uveni a aei nobili are au aum

o atitudine atât de insolentă faţă de suveranul lor să deaprimii un eemplu Ar trebui să urteze pe un nobil dinveinătate pentru a fi angajaţi de aesta şi, supunânduise,să obţină proteţie din partea lui, preum şi permisiuneade ai jeui şi de ai oprima pe ei inferiori Aeasta era ondiţia oamenilor de rând n vremurile ndepărtate

Dar ât de departe trebuie să mergem n aest reursla vehile onstituţii şi forme de guvernare ? A eistat o

Page 220: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 220/254

4 SU POIC

ontituţie hir mi vehe deât ee l re f pel eştiinovtori În e periodă nu eit agna Chaa; nobiiiveu priviegii bine tbiite n timp e mer omuneor probbi ă nii nu eitEte ridio ăi uzi pe ei din mer omuneor vor-bind depre renştere vehior intituţii de vreme e eişiu umt prin uzurpre ntreg putere guvernării.Ore nu e ştie ă deşi reprezentnţii merelor primelrii de l egătorii lor ttutul de membru mereiinferiore fot ntotdeun onidert o povră şi niideum un priviegiu ? Vor pute ei ore ă ne onvingă defptu ă putere re dintre tote hiziţiie omeor etee mi râvnită şi n omprţie u re hir şi reputţipăerie şi bogăţiie păe pote fi privită de vreun om

o povră ?Se pune ă proprietăţie hiziţionte reent de ătreei din mer omuneor i ndreptăţ ă ibă o puteremi mre deât ee trămoşior or Ină etă mărire proprietăţior lor e dtoreză unei reşteri libertăţii şieurităţii or. Prin urmre ei trebuie ă dmită ă tră

moşii or n vreme e utoritte uvernuui er limittăde ătre nobilii rebei e buuru de mi puţină ibrttedeât u obţinut ei după e putere uvernuui ntăritEi trebuie ă e buure u modertie de etă ibertteşi ă nu o impieteze prin pretenţi eorbitnte u ă ofooeă drept pretet pentru inovţii nefârşite

Adevărt mnieră de guvernre ete e re derivă dinprti vremurior tue E re e mi mre utorittepentru ă ete reentă şi tot din et motiv ete miunoută ine i igurt pe ei tribuni ă Plntge-neţii nu u eeritt o utoritte l fel de mre e Tudorior ? Itoriii pun ei nui menţioneză Dr ito

riii unt de emene tăuţi privire l priniplele prerogtive le monrhilor proveniţi din Tudor Aoo

Page 221: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 221/254

S OAA AO 5

unde vreo putere sau vreo prerogativă este stabilită n modclar şi nendoielnic, eercitarea lor apare ca un luc firesc,ea putând fi asel trecuă cu vederea de căre isorii şi analeDacă nu am avea ale memorii din vremea doei regineiElisabeta, n afară de cele păstrae de amden, cel mai eha-usiv, mai obiectiv şi mai eac dinre istoricii noştri, amfi dea drepul ignoranţi cu privire la cele mai importanemaime ale guvernării sale

Oare nu ese adevăra că prezenul guvern monarhi afost autoriza n nregime de căre oamenii legii, proslăvide către oamenii Bisericii, recunoscut de căre politicienişi aproba, chiar dacă nu nrun mod entuzias, de cătrepopulaţie n general, şi oae acesta dea lungul unei peri-oade de cel puţin 60 de ani, fără să se nregistreze cel mai

mic murmur sau cea mai mărună conroversă la adresasa ? u siguranţă că acest consimţământ general, care senregistrează de atâ de mulă vreme, trebuie să fie sufi-cient penru a asigura legiimitatea şi validitatea unei con-stiuţii Dacă originea auoriăţii se ală, aşa cum se susţine,n popor, iată că avem aici consimţământul acestuia epri

mat n cei mai epliciţi şi mai direcţi ermeni care pot fidoriţi sau imaginaţiDar poporul nu trebuie să preindă, din cauză că el este

cel care, prin consimţământul său, pune bazele unei guver-nări, să i se permită să le submineze şi să le desfiinţeze dupăpropria lui plăcere Aceste cerinţe arogante şi subversive

nu se sfârşesc niciodaă Puerea oroanei ese atacaă nfelul acesa n mod deschis ; nobilimea este de asemeneanrun pericol vizibil ; mica nobilime va fi ş i ea epusăaceluiaşi pericol, iar liderii poporului, care se vor ncepesă se considere la rândul lor ca făcând pare din rândurileacesteia, vor mpărăşi aceeaşi soartă ; iar poporul nsuşi,

devenind incapabil de a fi guvernat şi nealânduse sub con-strângerea vreunei auorităţi, rebuie, n scopul asigurării

Page 222: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 222/254

SU

păcii, să admită n locul monarilor săi legitimi şi blnzo succesiune de tirani militari şi despotici

onsecinţele acestui fapt sunt cu att mai de temut cuct ria populaţiei, deşi degizată sub pretenţiile libertăţiicivile, este realitate mnată de fanatismul religios, cel maiincontrolabil, mai ncăpăţnat şi mai orb dintre principiiledupă care natura umană poate fi condusă Mnia poporului este nspăimntătoare, indiferent de principiile careo activează, consecinţele ei fiind cu att mai periculoaseatunci cnd ea se conduce după un principiu care respingeorice control din partea autorităţii, a legii sau a raţiunii

Acestea ar fi argumentele de care fiecare partid ar puteasă se folosească pentru a motiva conduita predecesorilorsăi n timpul acelei mari crize Evenimenl acesta a demonstrat, dacă putem spune astfel, că argumentele partiduluipopular erau bine ntemeiate, dar probabil că, n acord cumaimele avansate de oamenii leg şi de politicieni, punctele de vedere ale monariştilor trebuie să fi apăt dinatemult mai solide, mai sigure şi mai legitime Este sigur nsăcă, cu ct vom fi mai moderaţi n ce priveşte relatarea eve-

nimentelor trecute, cu att vom fi mai capabili să ntemeiemo coaliţie solidă a partidelor şi un acord deplin eprimatfaţă de prezentul regim Moderaţia reprezintă o atitudinecare favorizează orice formă de guvernare; numai ecesulde zel poate să răstoarne puterea, iar ntreţinerea unei ase-menea stări de spirit ntre prieteni e de natură săi conta-

gieze şi pe opozanţii lor Traiţa de la o opoziţie moderatăfaţă de un regim la o supunere deplină faţă de acesta esteadeseori un lucru usor si dificil de sesizat

Eistă multe argumete invincibile care pot determinapartidul nemulţumit săşi dea acordul deplin faţă de pre-zenta ntocmire a constituţiei Membrii săi pot să observe

că spiritul libertăţii civile, deşi asociat la nceput cu fanatis-mul religios, poate fi curăţat acum de această contaminare,

Page 223: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 223/254

DESPRE OAIŢA ARIDEOR

căpătând un aspect mai original şi mai atrăgător, prietenal toleranţei şi stimulent al tuturor sentimentelor generoase care onorează natura umană Ei mai pot să vadă şică cerinţele poporului nu sunt nelimitate şi nesfârşite şi,după o potrivită cenzurare a prerogativelor cele mai înalteale Coroanei, ei pot să manifeste în continuare acelaşi res-pect faă de monarhie, de nobilime şi de vechile instituţiiMai presus de toate, ei trebuie să rearce că principiul carea întărit puterea partidului lor şi de unde acesta îşi alimentaîn special autoritatea a părăsit acum, trecând de parteaopozanilor lor Planul pent libertate este stabilit, efectelesale ericite sunt deonstrate de către eperienţă, trecereaunei perioade îndelungate de timp ia conferit stabilitate,si oricine ar încerca să răstoarne si să readucă vecheaormă de guvernare sau amilia regaă care a abdicat se vaepune, pe lângă alte acuzaii grave, reproşului de a fi mânatde un spirit părtinitor şi inovator În timp ce parcurg istoriaevenimentelor trecute, ei trebuie să relecteze atât la faptulcă acele drepuri ale Coroanei despre care pomeneşte istoria au ost de aunci anihilate, cât şi că tirania, violenţa şiopresiunea generate adesea de acele drepturi sunt nişteeecte periculoase pe care actuala libertate prevăzută deconstiutie reuseste să le evite Aceste relectii se vor dovedia i ai ut î sujba liberăţii şi privilegiilr noastre decâtcele care încearcă să nege, în ciuda evidenei faptelor, căo asemenea putere regală a eistat cândva Nu eistă ometodă mai eicientă de a trăda o cauză decât ca în cursulepunerii unui argument să se pună accentul întrun locnepotrivit, iar prin disputarea unei oziii de nesusinutsăi conduci pe adversari către succes şi victorie

Page 224: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 224/254

9

DSPR SUSIUA PROTSTATĂ

Am să pesupun în ele e umează ă pe vemea ândinodueea sccesiii poesae ea înă o poblemăineă, mai peis în impul domniei egelui William saul eginei Ana, un membu al Palamenului a fi efleacu pivie la poziţia pe ae uma să o adope îno poblemă aâ de impoană, ânăind u impaţialiae avanaele şi dezavanaele fieăei poziţii ed ă umăoaeleonsideaţii a fi ina u siguanţă în alulele sale

În pimul ând, el a sesiza imedia avanaul onsideabil ae a ezula din esauaea familiei Stua, pin aesa menţine o sucesiune laă şi indispuabilă, libeă deoie peenţii venie din paea uiva ae invoă iluidubioase um a fi aela al sângelui, ae însă penu mulţime ese înodeauna el mai pueni şi el mai uşo deînţeles se în van să susţinem, aşa um mulţi au făuo,ă poblema celo cae gveează independen defoma

de gveae ese fivolă şi nu meiă nii u fel de aenţieMaoiaea oamenilo nu vo îţelege niiodaă aeasăhesiune în înegime, şi ese mul mai bine penu soieae ă luuile sau în aes fel şi ă mai degabă ei oninuă să se manifese onfom înlinaţiilo lo nauale uma puea fi asiguaă el mai bine sabiliaea unui guvenmonahi (ae, deşi nu ese el mai bun egim, a fos şi aămas îodeauna el mai comun) daă oamen nu a aveao aenţie aâ de pasionaă faţă de adevăaul moşenio

Page 225: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 225/254

DS SSINA OSANĂ

a amiiei regae ? Chiar dacă acesta din urmă ar i sab dinpunct de vedere inteectua sau imatur e este preerat cumut ceor care sunt înzestraţi cu taente deosebite sau suntautorii unor reaizări remarcabie. Nu este oare de ajunsca iecare ider devenit popuar săşi avanseze pretenţiiede câte ori conducerea este iberă sau chiar şi atunci cândnu este pentru ca regatul să devină de îndată teatru unorrăzboaie şi convulsii permanente ? Din acest punct devedere situaţia Imperiului oman nu prea era de invidiatdupă cum nu este nici aceea a naţiunior oial careacordă puţină atenţie titurilor suveranilor or sacriicândue zinic în avoarea capriciior de moment ae popuaţieisau ale sodaţior Nu este decât o înţeepciune prosteascăaceea care îndeaă a o subevauare sistematică a prinţiormoştenitori punândui pe aceeaşi treaptă cu cee mai umieeempare umane Desigur că pentru un anatomist întrecel mai mare monarh şi ce mai de jos ţăran sau muncitornu eistă nici o dierenţă iar pentru un moraist acest uceste şi mai evident. Dar oare a ce ne ajută aceste relecţii ?Cu toţii ne menţinem prejudecăţie în avoarea naşterii

sau a amiiei şi nu putem scăpa de ee nici în ocupaţiienoastre serioase nici în oree noastre de amuzament. Otragedie care ar prezenta aventurie marinarior, hamaiorsau chiar ale unor mici proprietari near umpe de dezgustdar una care ar avea drept personaje regi şi prinţi ar căpătaîn ochii noştri un aer de importanţă şi demnitate Şi chiar

dacă un om ar i capabi prin nţeepciunea sa superioarăsă scape complet de asemenea încnaţii aceeaşi nţeepciuneî va determina curând să reintre în posesia unor asemeneaprejudecăţi de dragu societăţii a cărei bunăstare e o per-cepe ca iind intim egată de acestea Departe de a încercasăi înşee pe cei din jurul său e va împărtăşi asemenea

sentimente de veneraţie aţă de prinţii or considerânduenecesare pentru a menţine o ierarhie corespunzătoare în

Page 226: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 226/254

30 ESEI OE

socetate. char dacă veţle a douăec de m de oamensunt adesea sacrfcate pentru a apăra tronul regelu aflatla putere sau pentru a fer de dspute dreptul la succesune el nu nutreşte nc un fel de ndgnare în faţa unorasemenea perder la gndul că vaţa fecăa dntre aceştaera la fel de preţoasă ca ş aceea a regelu pe care slujea.l se concentreaă asupra consecnţelor volăr dreptulueredtar al reglor consecnţe care pot f resmţte multesecole dea rndul în tmp ce perderea ctorva m deoamen aduce un prejudcu att de mc unu regat mareînct nc nu ma este perceput cţva an după aceea.

Avantajele menţner Case de Hanovra sunt de o naturăopusă ş dervă dn faptul că voleaă dreptul eredtar şnstaleaă pe tron un prnţ care nu este îndreptăţt prnnaştere la un asemenea ttlu. Istora aceste nsule ne aratăcă bunăstarea populaţe sale a crescut contnuu în ultmeledouă secole ca rmare a dvun pămnturlor bserca înstrănăr domenlor baronlor a devoltăr comerţuluş ma presus de toate a stuaţe noastre fercte care neaperms să ne bucurăm vreme îndelungată de sguranţă

fără să avem nevoe pentru aceasta de o armată actvă saude vreun alt organism miltar În orcare altă ţară europeanconstatăm dmpotrvă că în aceeaş peroadă lbertateapublcă a cunoscut un decln puternc ; oamen erau degustaţ de abuurle vech mlţ feudale ş preferau caprnţul lor să fe înestrat cu armate de mercenar pe care

să le poată întoarce foarte uşor împotrva lor Ca urmarenu e nmc eşt dn comun în faptul că un dntre suveran noştr brtanic au părut să nu înţeleagă natura consttuţe ş nc măcar caracterul poporulu acaparnd toateprvlegle lăsate moştenre de strămoş lor ş trecnd cuvederea orce pretenţ contrare care vau o lmtare a

puter monarhce au fost încurajaţ în această grşealăde către eemplul ofert de toţ prnţ vecn care and

Page 227: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 227/254

ESE SUESUNEA ESANĂ

acelai titlu sau apelativ i purtând aceleai însemne aleautorităţii au emis pretenţii similare în ce privete putereai prerogativele Reiese destul de clar din cuvântările i

proclamaţiile lui Iacob I precum i din toate acţiunile salecă el privea puterea politică a Marii Britanii drept o monarie simplă i că niciodată nu ia trecut prin cap că un numărconsiderabil dintre supuii săi întreţin o părere contrarăAsemenea opinii iau făcut pe monarii în cauză săiepună pretenţiile fără nici o pregătire prealabilă i fărănici un fel de rezervă sau degizare precauţii care suntîntotdeauna necesare celor care avansează un nou proiectsau inovaţii legate de guvernare Laudele curtenilor aureconfirmat prejudecăţile lor i mai presus de toate peacelea ale cerului care din câteva pasaje ale Scripturii iele deformate au construit un sistem recunoscut i admisal puterii arbitrare Singura metodă de a distruge toateaceste pretenţii i cerinţe înalte a constat în abandonarealiniei ereditare autentice i aegerea unui prinţ care fiindpe deantregul o creaţie a publicuui i primind coroanaîn condiţii eprimate i admise în mod clar a consideratcă autoritatea sa are la bază aceleai principii ca i dreptu-rile poporului rin alegerea sa în linie monarică suntdistruse toate speranţele unor supui ambiţioi care arputea în situaţii etreme să tulbure uvernarea cu pretenţiie i cabalele or. Acceptând ca puterea monarică săfie transmisă în familia sa evităm toate inconvenientee

monariei elective în timp ce prin ecluderea motenitolui liniei [Stuart apărăm limitările impuse de constituţianoastră i asigurăm guvernării un caracter unitar i uni-form opol salută monaria pentru că se simte protejatde aceasta iar onarul favorizează libertatea pentru căeste produsul ei În acest fel noua ordine politică obţine

toate avantajele pe care le pot aduce înţelepciunea i talentele umane.

Page 228: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 228/254

232 S O

Acsa sun aanajl paricuar al sabiirii succsiunii fi p linia famiii Suar fi a ci d anora.O asmna ordin poliică impică şi daanaj p carun adăra pario rbui să l amin în mod impar-ia pnru aşi pua forma o opini d ansamblu corcă.

Daanajl succsiunii prosan consau în possiuni srăin a prinior d Hanora car ar pua săn angaj în nnumăra inrigi şi răboai p coninnfăcândun oodaă să pirdm aanajul insimabil pcar îl am d a fi înconjurai şi projai d mar p caro pum conroa Daanaj raducr p ron a famiii monarhic foraă să abdic consau în principa înrigia i car anrnaă mai mu prjudicii sociăiidcâ rligia dja sabiiă fiind conrară acsia prcum

şi oricărui principiu al olrani păcii şi scuriăii faăd oric ală confsiunCrd că acs aanaj şi daanaj sun idn

pnru oric prsoană dispusă să raion şi să agumn- în mod corc cu priir la acs ca Nici un supusoricâ d oia ar fi nu poa să prindă că dispu

lga d iu şi d possiuni srăin a acuali famiiirga nu sun o pirdr în sin P d aă par oric par-ian a famiii Suar a ad că prnii ga d undrp rdiar inaacabi prcum şi aparnna a rigiaromanocaoică rprină d asmna niş daanaj Prin urmar rămân numai în sarcina foofului car

nu aparin nici unuia din parid impica să pună oaacs circumsan balană şi să sabiască ocul poriişi influna ficăruia dinr . Numai o asmna pr-soană a fi în sar să admiă din capul ocului că oachsiun poliic sun iini compica şi că s înâmplărm d rar ca dibrăril lga d acs chsiuni să

conducă la o soui car să fi în mod absolu bună saura Oric măsură ar fi adopaă fc i s poa da

Page 229: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 229/254

SPR SUSIUNA PRSTANĂ

car de a nceu, sun e şi variae. e fa, mue consecinţe nerevăzue rezuă înodeauna din fiecare decizieadoaă. Eziarea, rezea, încordarea sun, rin urmare,singuree senimene e care fiozofu e încearcă e ar-cursu acesui rocs. acă e va dezvoa şi o aă asiune,cu siguranţă că aceasa va izvo din cinismu faţă de muţimea ignorană, care se manifesă înodeauna găăgios şidogmaic chiar şi aunci când ese vorba de chesiunie ceemai deicae, e care, mai mu din cauza emeramenuuineorivi decâ a ineecuui, ea ese oa incaabiă săe judece.

ar, enru a uea să ne ronunţăm mu mai hoărâîn aceasă chesiune, urmăoaree refecţii ser că vor dezvăui dacă nu ineecu, ce uţin emeramenu fiozofuui

acă ar fi să judecăm numai duă rimee aarenţeşi duă eerienţa recuă, ar rebui să admiem că avanajee unui iu aramenar a Casei de Hanovra sun maimari decâ aceea ae unui iu erediar indiscuabi a CaseiSuar şi că înainaşii noşri au acţiona nţee aunci

când au refera rima variană în defavoarea ceei de adoua. Aâa vreme câ famiia Suar a domni în MareaBrianie, erioadă care, cu câeva înrerueri, se ridică amai mu de ozeci de a, guvernu a fos menţinu înrosare de ermanenă ensiune urmare a coicuui dinrereenţiie ouaţiei şi rerogaivee Coroanei În aceasă

siuaţie, dacă se renunţa a arme, zgomou disueor nuîncea să se audă, iar dacă acesea, a rându or, erau înăbuşie, geozia coninua să agie inimie, menţinând înreaganaţiune înro dezordine şi agiaţie nefireşi Şi în im cenoi eram angajaţi în disue domesice, o uere srăină,adversară a iberăţii ubice, se ridica în Euroa fără să

înânească vreo rezisenţă din area noasră, şi uneorichiar cu ajuoru nosru.

Page 230: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 230/254

4 S C

Da n ultm şazec de an de când sa nstauat egmul palamenta ocae dnte facţun va f avut ntâetaten ândule populaţe sau n adunăle pulce nteagafoţă a consttuţe noaste a nclnat ntotdeauna căte osnguă pate ş n acest fel o amone netuluată a fostmenţnută nte pnţ ş palamenta noşt Letateapulcă nsoţtă de pace ş odne ntenă a lot de atuncfăă nteupee comeţul manufactule ş agcultua

sau dezvoltat atele ştnţa ş flozofa au fost cultvateCha ş gupăle elgoase au fost nevote să lase deopate anchuna lo oşnută a gloa aceste naţun santns n nteaga uopă zvoând deopotvă dn pogesul negstat de ata păc cât ş dn valole ş succesulmlta poape că nc o naţune nu poate să se mân

dească cu o peoadă atât de lungă ş de glooasă ş dealtfel nc nu ma estă veo stuaţe n stoa nteg lumn cae atâtea mloane de oamen să tăască laolaltă oveme atât de ndelungată ş nto maneă atât de leăde aţonală ş de confomă cu demntatea umană

Da deş această ecentă epeenţă pae să favozeze

cla egml pezent estă câteva ccumstanţe cae nclnăalanţa n decţa opusă ş teue adăugat este peculossă ne conducem udecata n ncţe de un sngu evenmentsau eemplu.

m avut pate de două evolte n tmpul aceste peoade nflotoae pe cae tocma am menţonato ş denenumăate complotu ş conspaţ Ş dacă nc unuldnte acste evenmente nu a avut consecnţe fatale acestlucu se datoează n pncpal scusnţe deosete a acelopn ţ cae au dsputat egmul nostu poltc ; dn acestpunct de vedee teue să ne consdeăm noocoş Me

teamă nsă că petenţle famle egale alungate nu suntncă un fapt ce ţne cla de domenul tecutlu ş nmen

Page 231: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 231/254

P UCCUA OAĂ 5

nu poate să preaă cu certituine că ee nu o mai prooca ezorine şi în iitor

Confictee inte priiegiie supuşior şi prerogatiee monahiei pot fi uşo eiminate cu ajutou egior, aoturio, ezbaterio şi concesiior, acoo une ambeepărţi sau măcar una inte ee au oaă e penţăşi e o atituine toerantă. Acoo une se ispută însă titurega, nu se poate ajunge a o souţie ecât pe caea ameo,a războiuui cii şi a istrugerior.

Un pinţ a căi rept a tron este contestat nu înăzneşte săşi înarmeze popriii supuşi, singua metoă pincae popuaţia poate fi asigurată pe epin atât împotiaopresiunii interne cât şi a inaziei străine

n ciua bogăţiio şi a renumeui nostru, utima pacepe care am încheiato nea saat întrun mo iscutabie pericoee care nu sau atorat atât unei sabe prestaţiipe câmpu e uptă, cât obiceiui nostru ăunător e aacumua creite financiare şi aceuia, şi mai ăunăto, ea nu ne păti nicioată atoriie Asemenea măsuri fataenu ar fi fost probabi aoptate acă nu ar fi fost orba e

asigurarea unui regim poitic precar.Dar pentu ca cinea să ne coningă că un titu ereitar este mai aantajos ecât unu conferit e arament,nu ar trebui ecât să se întoarcă n timp, a perioaa Restauraţiei, şi să pesupună că ar fi aut un oc în ace paramentcare a rechemat famiia regaă şi a pus capăt tuburărior

atorate conicteor intre pretenţiie opuse ae popuaţieişi prinţuui. Ce sar putea spune oare espre cinea care apropus a acea ată ca regee Cao a IIea să fie ăsat eopate, ia cooana să îi fie atribuită uceui e York sauGoucester, numai pentru ca prin asemenea măsuri să fieecuse orice petenţii mai înate pe care ea fi putut aea

tată sau bunicu or Nu ar fi fost ore n asemenea ompriit ca un manipuator etraagnt cre referă soţie

Page 232: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 232/254

3 O

pimedioe şi ce îşi pemite ă tteze şi ă e ocecu uvenul ş cu contituţi nţionlă pecum un şltncu un pcient bolnv

De fpt, motivul pentu ce nţiune bitnică opu fmiliei Stut, c şi multo lto mui le fmilieiele, nu e leătuă cu titlul lo eedit (un motiv ce fi păut complet bud în ochii vulului), ci cu confeiune lo eliioă Ponid de l cete obeţii, putemă compăm dezvntele menţionte mi u cu piviel fiece eim monhiMătuiec că, dcă m pivi cetă chetiune din-tun punct de vedee enel, tebui ă emcăm că fi fot de doit c pinţul notu ă nu ibă poeiunităine şi ăşi concenteze înte tenţie up uvenăii cetei inule. Tecând pete inconvenientele elepe ce le peupun poeiunile de pe Continent, obevăm că ele du ntee l numeoe clomnii i defăimăice unt îmbăţişte şi vehiculte cu lăcomie d populţie,întotdeun dipuă ă ândecă ău depe upeioiiăi Pe de ltă pte, tebuie ă dmitem că Hnov etecel mi puţin neconvenbil teitoiu din Euop pentueele Mii Bitnii El e flă n inim Gemnie, l o

* diţiil di 752 şi 1768 cotiuă cu acst paragra Dşiu titlu corit d parlat prsupu ult ai ult avatajdcât uul rditar, acsta sut ult pra raiat ptru a putai ssizat d vulg Majoritata oailor u l va cosidra ici

odată suicit pt săvârşira a ca c i cosidră a i o drptat aţă d priţ Pt a vidţia acst avataj, ar trbui să sacă apl la argut popular, ailiar, accsibil tuturor catgoriilor d oai; asta vr c prsoal itligt, dşi sutcovis d orţa lor, l rspig, prrâd să răâă acordcu slăbiciua şi prjudcăţil oailor Doar u tira ilossau u bigot irdiabi ar puta, pri coportatu său saa

volic, să aducă traga aţiu tro asa star cât cac ra od vidt dzirabil să poată dvi practicabi " ( )

Page 233: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 233/254

S SSNA OSANĂ

distaţă cosiderabilă de marie puteri care sut dumaiiotri aturali, este protejat de legile Imperiului, ca i dearmatele propriului său suvera; i e ajută să avem legături mult mai strâse cu Casa de Austria, aliatul ostruatural.

Covigerile religioase ale familiei tuart repreită uicoveiet mult mai importat, ale cărui coseciţe sutcu mult mai de temut petr oi Religia romaocatolică,

cu pleiada sa de preoţi i clugări, ecesită mai multe resursefiaciare decât religia noastră : chiar i atuci câd u esteacompaiată de aliaţii săi aturali, Ichiiţia i rugurile,u este mai puţi tolerată, i eagreâd separarea fucţieisacerdotale de fucţia regală (ucru care aduc u preju-diciu oricărui stat) o coferă uui străi care are îtot-

deaua u iteres separat faţă de cel pubic sau chiar uulcotrar acestuiaDar chiar dacă această religie ar fi avtaoasă socie

tăţii, ea rămâe cotrară acelui lucru care sa îcetţeitî râdurile oastre i care, î mod evidet, va rămepetru u timp îdelugat î miţile oastre Şi dei s

utrete itens speraţa că progresul raţiuii va domolitreptat coflictele eistete ître religiile uropei, spiritulde moderaţie a făcut progrese prea lete pet a fi îvestitcu u credit total di partea oastră

Î cocuie, avatajele istalării pe tro a familieituart, care ar face să dispară problema disputării titlu-rilor, par s fie egale cele ale regiului Casei de aovra,care, la râdul ei, u ar mai aduce primpla chestiueacordării perogativelor, îsă deavatajele la care se prteaă cel ditâi regim, pri aducerea pe tro a uui regromaocatolic, sut mult mai mari decât cele repree

tate de cel deal doilea, pri istalarea uui domnitor străiCare ditre cele două poiţii ar fi preferată de u patrio

Page 234: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 234/254

0 D E A UI RPUB LII PRFT

ormee de gvernre n ptem ce celeşi lcrriprecm c celelte invenţii rtiicie, colo nde se poterennţ l o componentă veche dcă descoperim lt mltmi precisă şi mi tiă s nde ne permitem să cemmi mte încercări chir dcă scces lor ne pre ciind îndoienic Un gvern cre re o eistenţă îndengtă posedă n vnt ininit prin simp pt l stbiităţiise ; moritte omenior lăsândse gvernţi de tori-tte, şi n de rţine, n recnosc niciodtă torittevreni lcr cre n se remrcă prin vechime s Prinrmre, dce modiicări rdicle ormeor de gvernres ce eperimente pe b nor prespse rgmentes iooii n pote să intre în pln ni mgistrt înţe-ept, cre v cord prioritte ttror ceor cre portăînseee vechimii, şi, deşi v încerc să dcă nee îmbnătăţiri în oosl pbic, e v st ceste îmbnătăţiri,pe cât posibi, în ncţie de veche orândire şi v conserv în întregime principii piloni i constitţiei

Mtemticienii ropei er orte diviţi în ce priveşte orm nei corăbii cre r i ce mi potrivită pentnvigre e pre că Hygens ps cpăt cestei controverse, me ştiinţiică şi ce comerciă iindi îndtorteîn cest sens, deşi omb nvigt către Americ, ir irFrncis Drke ăct ocol lmii ără să se olosescă devreo stel de descoperire. Întcât peecţine nei orme

Page 235: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 235/254

IA I PBII PF 4 1

de uvernare este apreciată în mod independent de manieree şi caracter oamenior care trăiesc în ea de ce nu amcerceta în cee ce urmează care este cea mai desăvârşitădinre toate cu toate că de mute ori forme de uvernareimprecise şi încropite par să seească foarte bine scopu-rior societăţii iar stabiirea uni nou sistem de uvernarenu pare o cestiune a fe de uşoară ca aceea a construiriiunui nou vas pornind de a o structură nouă Cu siuranţăcă această probemă este potrivită pentru a atrae în cemai înat rad curiozitatea oamenior înţeepţi Şi cine ştiedacă această controversă nu va fi souţionată de acorduuniversa a ceor înţeepţi şi învăţaţi ş i dacă întro epocăviitoare nu se va ivi ocazia ca teoria să fie pusă în practicăfie prin dizovarea unei vechi uvernări fie prin asocierea

n vreun ţinut îndepărtat a oamenior în cadru uneia noiIn ambee cazuri ar fi avantaos să ştim dea care este ceamai desăvârşită formă ase încât să fim capabii să austămorice constituţie sau formă de uvernare eistentă cât maiaproape de ea operând asemenea modificări şi inovaţiicare să nu provoace tuburări serioase în sânu societăţii

Tot ce îmi propn în eseu de faţă este să readuc în dis-cţie acest subiect şi prin urmare îmi  i epne cât sepoate de concis opiniie cu privire a el Incin să cred căa dizerta îndeun pe această temă nu va fi pe pacu pbi-cuui care va considera o asemenea epunere deopotrivăinutiă şi fantasmaorică

Toate panurie de uvernare care îşi propun reforme deproporţii în ceea cepriveşte manieree oamenilor sunt deadreptu imainare. In acest en se înscriu Republica i Paton şi Uop ui Thomas Morus Oceana ui Harrintoneste sinuru mode vaoros de repubică care a fost oferitpubicuui până acum

Principaee neaunsuri ae Oceanei par să fie următoaree În pimul ând sistemu său de rotaţie este nepotrivit

Page 236: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 236/254

SU O

nu că datoită lui republica se dispenseaă de oamenindifeent de capacităţile lor la anumite intervale În aldoila ând legea sa agaă este impracticabilă Sub apă-sarea acestei legi oamenii vor învăţa în cuând metoda caeea practicată în vechea Romă aceea de aşi ascunde o-prietăţile sub numele altor persoane ; şi asta până cândabuul acesta va ajunge atât de răspândit încât ei nu vormai fi preocupaţi nici măcar de menţineea aparenţelocu pivire la posesiunie lor În al ila ând Ocana nugaranteaă în mod depin libetatea ori reararea nedrep-tăţior Senatul este ce care face propunere ia popoulîşi dă consimţământul ; ceea ce înseamnă că Senatul nunumai că are un vot negativ asupra pooului dar ucruş ma imprtant votul lu negativ are pioritate în faţavouilo poporului Dacă votul negativ al regelui a aveaaceleaşi consecinţe potivit constituţie Angliei putândîn acest fel să împiedice intraea în palament a oricăruipoiect de lege atunci am avea dea face cu un monahabsolut Votul lui însă nu are aceste consecinţe întrucâtdecisive sun votuile celor două camere; iată ce dfeenţă

poate să eiste cu rivre la manieele

cae se poate ege-menta aceeaşi situaţie Atunci când un proiect de lege afost debătut în parlament el se maurieaă consecinţelelui poitive şi negative sunt cântărite şi echiibrate; în situa-ţia în care el este supus după aceea aprobării monahuluipuţini prinţi se vo aventura să respingă doinţa unanimă

a popolui Dar dacă regele ar putea să stivească un proiect de lege neconvenab aflat încă în faa embrionară (aşacum sa întâmplat în paramentu scoţian prin mijlocireacenuii] Loilo Aticoelor) guvernul britanic şiarpierde echilibrul iar nedeptăţile nu vor putea fi niciodatărepaate. Este cert că în orice guvern puterea ecesivă

nu se datoreaă atât de mult unor legi noi cât neglijenţeimanifestate în remedierea unor abuui cae adesea sunt

Page 237: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 237/254

A PB PF 4

generae de unele mai vechi Un guvern spune Machiavellirebuie să fie adus adeseori napoi la principiile sale origi-nare Se pare deci că n Oceana nreaga legislaură esen mâinile Senaului lucru care ar deermina pe Harringon să recunoască inconvenienele acesei forme de guver-nare mai ales după ce consiuţia agaiană ese aboliă

aă acum o formă de guvernare căreia eoreic nuipo aduce nici o obiecţie considerabilă

Să presupunem că Marea Brianie şi Irlanda sau oriceal erioriu cu o suprafaţă egală sun divizae n 00 dedisrice iar fiecare disric ese mpărţi n 00 de parohiioae ridicânduse la 0 000 Dacă ţara care ese aleă pena fi ransformaă nro republică are o nindere mai micăpuem să micşorăm numărul disricelor dar nu rebuie

să aungem la mai puţin de reizeci Dacă ese mai marear fi mai bine să mărim parohiile sau să includem mai muleparohii nrun disric decâ să mărim număl disricelorSă presupunem că oţi propriearii de pămân din dis

ric al căror veni se ridică la douăzeci de lire anual şi oţifermierii cu un veni de 00 de lire din parohiile orăşeneşi

se nâlnesc anual la biserica parohială şi aleg prin scruinun propriear de pămân pe care l vom numi epezenanul disricului

Să presupunem că cei 00 de reprezenanţi disricualise nâlnesc la două zile după alegerea lor n capiala disric-ului şi aleg din grupul lor prin vo zece magisaţi dis

ricuali şi un senao Prin urmare n nreaga republicăvor exisa 00 de senaori 0 0 de magisraţi disricualişi 000 de reprezenanţi disricuali Toţi senaorii auauoriae asupra magisraţilor disricuali iar aceşia şiexerciă auoriaea asupra reprezenanţilor disricuali

Să presupunem că senaorii se nâlnesc n capială şi

sun nvesiţi cu nreaga puere execuivă a republicii puerea de a declara pace sau război de a da orde generailor

Page 238: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 238/254

ESEI OIE

airaior şi abasadoror pe scurt cu toate prerogativeeregelui Marii Britanii ecepţie făcând votul său negativ.

Să presupunem că reprezentanţii districtuali se întânesc în districtele lor şi posedă întreaga putere legislativăa republicii cel mai mare nuăr de districte având putereade a decide iar acolo unde nuăru este egal senatu fiindcel care are votul decisiv

Fiecare nouă lege trebuie să fie ai întâi dezbătută înSenat şi chiar dacă este respinsă de acesta dacă zece senatori insistă şi protestează ea trebuie trimisă la districteDacă membrii Senatului doresc pot adăuga la tetul legiiotivele pe care le au pentru a o admite sau a o respinge.

Deoarece ar fi destul de dificil ca reprezentanţii districtuai să se întrunească pentru fiecare ege neînsemnată

Senatul poate să aleagă în acest caz să trimită egea agistraţior districtuali sau reprezentanţilor din districte.Magistraţii la rândul lor chiar dacă legea lea fost adresată or pot să îi cheme pe reprezentanţi şi să îi ase pe eisă decidă cu privire la ea

Chiar dacă legea în cauză este înaintată de către Senat

fie magistraţilor fie reprezentanţilor o copie a ei şi a motiveor Senatuui trebuie trimisă fiecărui reprezentant cuopt zile înainte de ziua la care a fost stabilită întrunireapentru deliberările cu privire la ea i chiar dacă putereade decizie a fost delegată de către senatori magistraţilordacă cinci reprezentanţi districtuai ordonă magistraţilor

să convoace întreaga adunare a reprezentanţilor şi să îiase pe aceştia din urmă să decidă ei trebuie să se supunăFie magistraţ districtuali fie reprezentanţii pot săi dea

senatorului districtului o copie a legii pent a fi înaintatăSenatului ; şi dacă cinci districte se aliniază acestei propuneri legea chiar dacă este refuzată de către Senat trebuie

să aungă la magistraţi sau la reprezentanţi ca urare acererii celor cinci districte

Page 239: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 239/254

IA N PBI P 45

Douăzec de dstrcte prntrun vot fe al magstraţlorfe al reprezentanţlor lor pot să elereze dn funcţetmp de un an pe orce funcţonar pulc Trezec de dstrcte pot face acelaş lucru pentru tre anSenatul are puterea de a eclude pe orce mem al săucare nu ma are dreptul să fe reales tmp e un an. Însă elnu poate să ecludă de două or în acelaş an pe senatorulaceluaş dstrct

Puterea vechulu Senat contnuă să se eercte încă tresăptămân după ce au avut loc alegerle anuale ale repre-zentanţlor dstrctual După aceea toţ no senator suntînchş întrun fel de conclav precum cardnal ş prntrun vot destul de complcat cum ar f cel practcat laVeneţa sa în Malta e aleg următor magstraţ un pro-

tector care reprezntă ofcal repulca ş care prezdeazăSenatul do secretar de stat ş şase consl după cum urmează n conslu de stat un conslu al relge ş învăţământulu un conslu al comerţulu un conslu pentruleg un conslu de răzo un conslu al amraltăţ fcare conslu fnd alcătut dn cnc persoane ; împreună

cu şase trezorer ş cu un prmmnst Toţ aceşta treue să fe senator. Senatul numeşte de asemenea pe toţamasador la curţle străne care la rândul lor pot să fesau nu senato

Senatul poate să lucreze numa cu un dntre aceştfuncţonar sa cu toţ pe toată peroada mandatulu dar

treue să realeagă în fecare anProtectorul ş do secretar au întrunr ş sufragu înconslul de stat Acest conslu se ocupă de întreaga poltcă eternă Conslul de stat desfăşoară şednţe ş sufraguîn toate celelalte consl

Conslul pentru relge ş învăţământ controlează un

verstăţle ş clerul Acela al comerţulu se ocupă totceea ce ţne de comerţ Conslul pentru leg controlează

Page 240: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 240/254

UR OII

toae uure săvârte de magstraţi inferori anaaă ce îmunătăţr ar putea f aduse egi muncpaeonsiu pentru răo nspecteaă miiţa dscpina ordnea asgurate de aceasta magazinee întreprinderie ar atunci când ţara se afă în răo staete ordineecare treuie transmise generaior onsiu Amiraităţiare aceea putere cu prvire a fota navaă i de asemeneanumete căpitanii pe toţ ofiţerii inferiori

Nc unu dn aceste consi nu poate da direct ordnecu ecepţia cazuu în care sunt împuterncite de Senat înacest sens În toate ceeate cazuri ee treuie să comuniceSenatuui toate actvtăţie deciie or

Atunci când activtatea Senatuui este suspendată or-care dntre consii poate să convoace înante de zua fatăpentru întrunrea sa

În afară de aceste consi i curţ mai eistă i curteacompettoror [compeios care este astfe constitutăDacă ui canddaţ a postu de senator au ma mute voturidecât o treme din repreentanţi ace canddat care arecee ma mute votur aături de senatoru aes nu are voie

ca tmp de un an să ocupe o ncţie pucă fie

este vorade funcţa de magstrat sau de aceea de repreentant însăare un oc în curtea compettorior Astfe că această instituţe poate să fie acătuită uneori dn sute de memr iarateori să nu aiă nic un memu prin urmare să fesuspendată tmp de un an

urtea compettoror nu are nc o putere în cadrurepucii Ea controează doar rapoartee puce ubicaccous precum i situaţie ceor care sunt acuaţ i aduîn faţa Senatuui Dacă Senatu îi achtă curtea compt torior poate să facă ape fe a magstraţ fie a repreentanţi Pe aza acestui ape magstraţ sau repreentanţ

se întrunesc în ziua staiită de curtea compettorior aeg câte tre persoane din fca dstrict cu condiţia ca

Page 241: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 241/254

UN UB F 4

aceşia să nu fie senaori Acese persoane al căror nuăraunge până la rei sue se înrunesc în capială, convocândpersoana acuzaă penru un nou proces

Curea copeiorilor poae să propnă Senaului oricelege, iar dacă aceasa ese respinsă, poae să facă apel laagisraţi sa reprezenanţi, care urează să o eainezeîn disricele lor Fiecare senaor care ese eclus din Senaprin voul curţii copeiorilor ocupă un loc în aceasăinsiuţie

Senaul posedă înreaga aoriae udiciară a CaereiLorzilor, ceea ce inclde oae apelurile de la curţile ferioare De aseenea, el nueşe pe Lordul Cancelar şi peoţi oaenii legii

Fiecare disric ese el însuşi un fel de republică, iarreprezenanţii po să alcăuiască legile locale care inrăîn vigoare la rei luni după ce au fos voae O copie a legiiese riisă Senaului si uuror celorlale disrice Senaulsau oricare al disric poae să anuleze oricând orice legelocală aprobaă de un al disric

Reprezenanţii au auoriae deplină în asigurarea ordi

nii în proceseMagisraţii nuesc pe oţi perceporii din fiecare disric Toae liigiile cu privire la ae sun solţionae înuliă insanţă de căre aceşia Ei aprobă dările de seaăale perceporilor, dar la sfârşiul anului rebuie să înocească propriile dări de seă, care urează a fi aprobae

de căre reprezenanţiMagisraţii nusc poii şi peoţii din oae parohiileConducerea prezbiriană est sel nuiă, iar cea ai

înală cure ecleziasic ese o adunar su sinod al uurorprezbieriilor din disic Magsraţii au pure de deciziecu privire la fiecare c îna a ace cuţi

Magisraţii po să judec, �1 d ; să suspnd dinfuncţie pe oricare dntre ro J

Page 242: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 242/254

' · I S SU POII

Miiţia este organizată a fe ca în veţia ucru care esteatât de ine cunoscut încât nu vom mai insista aici asupraui Se cuvine să menţionăm că o armată de 0 000 deoameni treuie să fie organizată anua prin rotaţie să fiepătită şi încartiruită pentru şase săptămâni pe timp devară iar oigaţiie miitare să fie cunoscute

Magistraţii numesc toţi cooneii şi ofiţerii de ang inferior Senatorii îi numesc pe cei de rang superior In timpurăzoiuui generau este acea care numeşte cooneii şi peofiţerii de rang inferior iar numirie sae sunt vaaie peo perioadă de un an După ce această perioadă a expiratnumirie făcute de genera treuie confirmate de magistraţii districtuui căruia îi aparţine regimentu în cauzăSenatu poate să facă aceaşi ucru cu oricare dintre ofiţerii

afaţi în seiciu Dacă magistraţii consideră că aegereafăcută de genera nu treuie confirmată ei pot să numeascăpe un at ofiţer în ocu ceui pe care î eierează din funcţie.Toate procesee sunt udecate în district de către magis

traţi şi un uriu Dar memrii Senatuui pot să suspendeorice proces şi să udece ei înşişi cauza

Districtu poate să aducă pe orice om în faţa Senatuuiatunci când î consideră vinovat de vreo infracţiuneProtecto cei doi secretari consiiu de stat împreună

cu atee cinci sau mai mute pe care e numeşte Senatu potexercita în cazuri excepţionae o putere dicaorlă timpde şase uni.

Protectoru poate să asove orice persoană care a fostcondamnată de curtie inferioare.n timpu răzoiui nici unu dintre ofiţerii activi nu

poate să deţină o funcţie civiă în cadru repuicii.Capitaa pe care o vom considera a fi Londra poate să

fie reprezentată de patru memri ai Senatuui Pr urmare

ea poate fi divizată în pat districte prezentanţii fiecăruidistict vor aege un senator şi zec magistraţi Aşadar în

Page 243: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 243/254

IDEEA NEI EPBLII PEEE 49

cp or s pru snor pruzc ş pru dmgsr ş pru su d rprznn. gsr or cş uor c ş n dsrc Rprznn rându or nfcz d cş uor dr nu spo nân ncod nro dunr gnr ozn dsrc or.

unc când supun o punr n pcr un goc c m mr numr d dsrc su dzun drmn chsun coo und numr or s g mgsr or ou dcsMgsr g prmru şrfu noru ş funconr oc

c un rprznn mgsr su snor rpucnu nfcz d un sru rocoru scrr cons-r s msdor u ns sr

rmu n fc sco s ddc corcr ngor pru d ungu mpuu n rându nsuorrprzn cs ucru ru fcu d cr corpur guor

rmor forsm poc r pu pc run

cr su z csor rgmnrOmn d cond m mods ş mc proprrsun sngur cp s udc n mod corspunzor p cr nu s suz pr dpr d n rng ş rIn conscn or pu g n cdru nânror ordn proh c m un rprn Dr sun o

npor pnru nrunr sru prcum ş n cprş gr nor dmnr epu i nornor rprzn pnru nom o oportun i tate de a- î nşela.

Zc m d nconr chr dc n s nt al� ana l rprzn o z sufcn d r pn or ice gu vernr. s dr c n oon sun ml de .T m

d no ş cu o cs oprm popla a l h r u nodun pur rmân n mân cora� prsane

Page 244: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 244/254

ESEUR POE

sau milii acestea ajung să alcătuiască o naţiune aparteaţă de restul populaţiei În plus nobilii din Polnia suntreuniţi sub conducerea câtoa capi de familii

Toate guvernele libere trebuie să fie alcătuite din douăconsilii unul mai mic şi altul mai mare cu alte cuvinte dinSenat şi din popor Aşa cum observă Harrington fără Senatpopol ar f lipsit de înţelepciune iar fără popor Senatular fi lipsit de onestitate

De emplu dacă unei adunări de o mie de oameni carear reprezenta poporul i sar permite să se întnească penta dezbate problemele acestuia ea ar fi cu siguranţă cuprinsăde dezordine. Dacă nu i sar permite să participe măcarla dezbateri atunci Senatul ar ave un vot negativ asupraei mai eact cel mai rău dintre toate acela care este epri

mat înaintea luării unei deciziiAici întânim o dificultate pe care nici un guvern nua remediato până acum pe deplin dar care este cel maiuşor de remediat dintre toate dificultăţile eistente Dacăpopol este cel care deliberează atunci va rezulta cu sigu-ranţă o confuzie generală ; dacă nu el deliberează atunci

poate doar să se supună şi Senatul va fi cel care va decidepent el Dacă popol ar fi împărţit în mai multe corpuriseparate ele ar putea să delibereze în siguranţă şi oriceinconvenient pare a fi astfel prevenit.

Cardinaul de Retz spune că toate adunările numeroaseoricare ar fi compoziţia lor nu sunt decât o gloată uşorde influenţat în dezbaterile ei. Acest fapt este confirmatde eperienţa de zi cu zi. Orice absurditate iar veni înminte vreunuia dintre membrii acestei gloate el o transmite vecinului său şi aşa mai departe până când întreagaadunare este molipsită O dată ce acest corp va fi împărţit

chiar dacă fiecare memb luat separat aea o prestaţiemediocră raţiunea va triumfa cu sigurnă supra tuturor

Page 245: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 245/254

A UN PBII PF 25 1

nstmntele influenţei şi ale eemplului fiind nlăturatuulsimţ şi va face loc printre cei mai mulţi oamen

n ce priveşte Seaul eistă două lucruri care treuievitate : cârdăsia si dezinarea sa Cârdăsia este cea mapericuloasă ir �potriva ei avem urmăoarele remedii. Aleerile anuale care fac ca senatorii să depindă foartemult de populaţie aceasta din urmă fiind alcătuită dinoameni educaţi şi cu situaţi nu cum este cazul aleăto-rilor enlezi dintro loată inorantă 2 Puterea că carele este atriuită ei dispunând de puţine funcţii. Aproapetoate aceste funcţii le sunt conferite de către maistraţiidistrictuali. 3 Cutea competitorilor ; aceasta fiind alcătuită din persoane care sunt rivalii senatorilor mânate deinterese asemănătoare şi nemulţumite de situaţia lor va

profita de orice oportunitate pentru a le lua loculDezinarea Senatului poate fi preventă astfel : Prinnumărul mic de senatori 2 Dependenţa lor faţă de populaţie face imposiilă divizarea lor n funcţie de intereslelor separate. 3 i au puterea de a eclude orice memruscizionist ste la fel de adevărat că dacă un alt memru

de aceeaşi orientare provine din district ei nu pot să ecludă Nici nu ar f potrvit ca ei să iă actă utpentru că asta reflectă star pt ppulae o reprezintă] ş s t uo egu l i eizt e îndeplinire funlr ub l i A p rop f al unui S ă popo n 1 q� . 1 H ' l

fie capail să l i;· or i u n v 1 .1 ,

ar fi potrivit c S s�i lt s n t ' - , : ! cu privire la mp i i o În < h , / n reuli nu treuie să f ângto s V I < rile critice când fiecare vL \ ' X <ţinale fie o stupizenie ş P e l t

ele treuie să fie suficente ptu prev i in t igsau sciziune făcând ca distruţi funcţilor ă

Page 246: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 246/254

2 SURI POLITI

lc cl Să pesupnem mătoele egl c opesoă u pote ocp o fncţe dcă nu fost memul Setulu tmp de ptu n; nc o pesonă cu ecepţmsdolo u pote ocp o funcţe tmp de do nl âd petr ocp o fucţe nltă o pesoă teesă f tecut pn cele feoe ; c o pesoă n poteocup ucţ de potecto de doă o. Setul dn Veneţse onduce el nsuş după semee egul.

In ce pveşte poltc etenă teesul Setl potecu geu să dfee de cel l popoulu ş pn ume secuve c Setl să umee ntocm cest ntees Deltfel făă n s pte ogn nc un fel de lţeş că Setul depde ntegme de legăto C să m meţoăm ş fptl că ptee legsltvă fd

tote speoă cele eectve mgstţ ş epe-et pot să tevă o de câte o găsesc de cuvnţăPcpll spot l guvel tc este ofet de

opoţ de teese d cest l âdul e deş lnm este fote utlă geeeă scun nesfâşte. Itopmă stţă e e m efecte eefce Astfel compe

iorii u u ptee de cotol Sentl ; e pot do sădcă cuţ ş să fcă pel l poplţe.ste de semee eces c dene ş câdăş să

fe pevente ş l velul mgstţlo Acest lucu e s-gut de fptul că e sut sepţ c loc ş teese

Ş c dcă u f sfcet dependenţ lo de ce

000 n ce pveşte legee lo serveşte celuş scop.M mult decât tât ce 000 pot să le etrgă puteetunc câd doesc m ect este sufcet c cc l stăsă doescă cest lcu cee ce se v tâmpl o de câteo e suspecteă esteţ uo teese septe

U cop lcătt dn 000 de pesoe este pe nume-

os pet se u su pet se scn c ecepţ stu-ţe ce se teşte t sng oc su cde su

Page 247: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 247/254

IA UNI UBI FT 5

infuenţa unr lideri amiişi În plus magistraţii suntalesi anual

O repulică mică este cea mai fericită guvernare dinlume pentru că tt ceea ce se întâmplă în ea se află suciul cnducătrilr însă ea pate fi cucerită de frţădin eterir Această scemă [pe care am prezentat] areînsă atât avantajele unei repulici mari cât şi ale uneia ci

Fiecare lege districtuală pate să fie anulată fie de cătreSnat fie de către alt district pentru că acest lucru arată pziţie de interese caz în care nici una din părţi nu treuie să decidă pentru sine Legea în cauză treuie să fiedezătută de tate părţile implicate care vr tărî cel maiine ce este în acrd cu interesul general

În ceea ce prieşte miliţia şi clerul raţiunile de a fi aleacestra sunt evidente Dacă clerul nu sar afla su cntrlul magistraţilr civili şi dacă nu ar eista miliţia ar fiîn van să ne gândim la rice guvern lier ca ucurândusede siguranţă şi stailitate

În multe guverne magistraţii inferiri nu au altă răsplatădecât ceea ce se naşte din amiia vanitatea sau spiritul lr

pulic Salariile judecătrilr francezi nu depăşesc sumeleplătite de ei pent a cupa aceste ncţii Primarii landeziau un prfit ceva mai mare decât cel al judecătrilr depace englezi sau decât memrii Camerei Cmunelr Darca nu cumva să eiste suspiciunea că această situaie ar cn-duce la neglijenţă în administraie (lucru de care nu ar

treui să ne temem dată fiind amiia naturală a menirii)ar treui ca magistraţilr să li se asigure salarii crespunzătare Senatrii au accs l rase pziţii nraileşi prfitaile stfel înct u c nevi ca serviciile lr săfie cumpărate In cei priveşte pc rep ezetnţi din partealr este nevie de mai pu so l c ud ne .

imeni nu ar treui s îoas' faptu ă plulde guvernare epus mi s p r b l , întât el

Page 248: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 248/254

54 U O

se aseamănă foarte mut cu ce a Provinciior Unite renu-mit entru acătuirea sa înţeeată Modificărie e careeam adus nu fac decât să îmunătăţească această schemăde guvernare Rerezentarea este mut mai echiirată2 Puterea neimitată a rimarior oandezi care acătuiesco adevărată aristocraţie a reulicii oandeze este corec-tată de către o democraţie moderată rin fatu că oorului i se oferă dretu de a aege anua rerezentanţiidistrictuai 3 Este eiminat votu negativ e care fiecarerovincie sau oraş îl are asura întreguui cor a reuicii oandeze în ce rivşte aianţee acea şi răzoiuşi imunerea taeor 4 In anu rezentat districtelenu sunt chiar indeendente unee faţă de atee şi nici nuformează coruri comlet searate cum este cazu ceorate rovincii În secial în Oanda şi Amsterdam geoziaşi invidia rovinciior şi oraşeor mai mici faţă de cee maimari au tuurat în mod frecvent guvernele or Senatuleste învestit cu o utere mai mare decât cea a Stărior Gene-rae motiv ent care rimu este mut mai eficient şi maidiscret în hotărârie sae

Princiaele modificări care ot fi aduse guvernuluiritanic entru ca acesta să atingă niveu ceui mai erfectmode a monarhiei imitate ar să ie cele care urmeazăÎn pmul ând treuie să se resaiească modeu ara-mentar eistent în timu ui Cromwe ermiţând o rere-zentare egaă i acordând ret de vot doar ceor ce au

rorietate de 00 de ire In al dolea ând întrucât Camera Comuneor ar avea o greutate mut mai mare decâcea a Lorzilor aşa cum este în rezent eiscoii şi noiiiscoţieni ar treui să fie ecuşi Numă memrilor came-rei suerioare treuie ridicat a trei sau at sute locurieor nu treuie să fie ereditare ci să dureze doar e timu

vieţii or Ei treuie să aiă osiilitatea săşi aeagă ro-riii or memri şi nici unui memru a Comuneor nu

Page 249: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 249/254

D UN RUB RF 55

trebuie să i se permită să refue locul care i sa oferit Îacest mod Camera Lorilor ar fi alcătuită în întregime dioameni credibili nestraţi cu abilităţi deosebite şi cu interesfată de natiune Fiecare lider turbulent din Camera Comunlor ar utea fi transferat şi asociat interesului Camereinobililor O asemenea aristocratie va fi o barieră ecelentăatât împotriva cât şi în favoar�a monarhiei În preentecbl guvernului nost depinde întro anumită măsurăde abilităţile şi atitudinea suveranului circumstanţe caresunt variabile si incerteAcest mode al monarhiei limitate deşi iau fost adusemodificări este în continuare susceptibil de trei mari conveniente În primul rând modelul în cauă nu reuşeşte săelimine pe dea ntregul ci doar să mediee opoiţia dintrefacţiunile de la Cure şi cele naionale In al doilea rând

caracterul personal �1 regelui are încă o iuenă puternicăasupra guvernului In al reilea rând sabia este în mâinileunei singure persoane care va evita în mod deliberat sădisciplinee miia pent a avea astfel un motiv să menţinăactivă armata

Vom încheia acest suiect obseând falsitatea opinieicomune potrivit căreia un stat mare cum ar fi Fraţa sauMarea Britanie nu poate fi transformat întro republicăo formă de guvernare potrivită pent un oraş sau un teritoriu mai mic. Deşi este mult mai dificil să se orgaieeo guvernare republicană întro ţară întinsă decât întru

oraş o dată ce aceasta sa format este mult mai uşor ca easă fie menţinută întro stare mai stabilă şi uniformă ferităde tulburări şi sciiuni Nu este uşor pentru părţile maiîndepărtate ale unui stat mare să ia parte la orice plan alunei guvernări libere dar ele conspiră foarte uşor atuncicând e vorba de stima şi veneraţia faţă de o singură per

soană care cu ajutorul acestui sprijin general poate săpreia puterea şi forţândui pe cei care nu vor să i se supună

Page 250: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 250/254

ESER POICE 

poate tili un guvern monri. e de ltă rte un orşconcură forte reede l riinire celuişi ti de guvernre eglitte nturlă rorietăţii fvorizeză bertteir roimitte domiciliilor lor le ermite cetăţenilor săe ute reciroc. Cir şi sub monrii solutişti guvernele suordonte le orşelor sunt de obicei reublicnee când cele din districte şi rovincii sunt monrice Drceleşi circumstnţe cre fciliteză orgnizre orşelorîn reublici determină constituţi lor să fie mi frgilă şimi incertă. Democrtiile unt turbulente entru căoricât de divizţi r fi omenii în fcţiuni şi mici rtiderecum şi în cee ce riveşte voturile şi legerile lor ftulcă în orş ei locuiec tât de roe unul de celăllt influenţeză sensibil formre unor curente şi titudi oulre.ritocrţii unt mult mi bine dtţi l ce şi ordinemotiv entru cre u stârnit dmirţi scriitorilor nticidr ei sunt în celşi tim geloşi şi oresivi Intrun guvernmre ine orgnizt eistă oiilitte de îmunătăţimecnismele democrţiei ornind de l omenii de condiţie mi modetă căror li e ote ermite rticirel rimele legeri cre stu l bz întemeierii reuliciiână l gitrţii ueriori cre direcţioneză întregolitică In celşi tim ărţile în cuză sunt situte l odistnţă tât de mre un fţă de celltă încât este fortedificil c ele să fie determinte să cţioneze fie rin intrigăfie dtorită reudecăţilor su siunilor îmotriv intere

sului uliEste inutil să ne unem întrere dcă un semeneguvern v dăinui veşnic Cât de ută re în cest contetobseţi oetului cu rivire l roiectele nesfârşite leumnităţii: Om pen odeana 1 Cuvântul însuşi nuete robbil nemuritor Cir şi un guvern erfect ote

fi victim unor circumstnţe nefte cre ă fcă din el ordă uşoră entru vecinii săi u ne utem d sem

Page 251: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 251/254

D UN PUBI P 257

et n e măură entuzimu u te ninţii etremee nturii umne ot ăi fă e omeni ă negieze orine şi binee ubi Aoo une nu eită ooziţie e interee e n ee nenumărte şi riioe fţiunintemeite e ură şi intere eron Se re ă rugin eote dezvot hir şi e menimee eei mi erfeteşinării oitie rovon dezorine n mişărie eIn frşit ueririe de roorţie u n mo igur ruinoriărui guvern iber ; şi m ute une mi egrbă eui erfet et eui imerfet tomi torită vntjeor e re e dinti e re fţă e utimu hir ăun emene tt r trebui ă tbieă o ege funmntă motriv ueririor veem ă reubiie u mbiţie fe fiere om n rte ir intereu rezent fe omenii ă uite eeori trutu Iee ă un emeneguvern v ăinui mute generţii rn ete un timuentufiient entru eforturie omenior fără ă mi fie nevoieă e tribuie oereor omuui e nemurire e re Atot-uterniu nuşi re ă o fi refuzt roriior e reţii

Page 252: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 252/254

Page 253: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 253/254

C U P R I N S

Studiu introductiv . . 5

Notă asupra ediţiei 1 6

Viaţa mea 1 9

- 1 . Despre libertatea presei . 9 Politica poate fi redusă la o ştiinţă 33

3 Despre primele p rincipii a le guvernării 49

4 Despre originea guvernării 54

5 Despre independenţa Parlamentului 59

6 Dacă gvernarea britanică înclină mai curândspre o monarhie absoltă sa spr o republică 5

, 7 Despre partid în general 7

8 Despre partidele din Marea Britanie 8

9 Despre superstiţie şi entuzias m 91  

1 O Despre libertatea civilă 97 

1 1 Despre apariţia şi progresul artelor şi ştiinţelor 1 07

1 Despre caracterele naţionale 1 3

1 3 Despre rafinamentul artelor . . . 1 5 7

1 4 Despre balanţa puterii . . . 1 7 1

1 5 Despre câteva obiceiuri remarcabile 1 80

1 Despre contractul originar . 1 90

Page 254: David Hume - Eseuri Politice

7/31/2019 David Hume - Eseuri Politice

http://slidepdf.com/reader/full/david-hume-eseuri-politice 254/254

- 1 / . spe obedienţ psivă . 2 1 4

Despe coliţi ptidelo 2 1 9

1 9 Despe succesiune poesnă 22 

_, 0 Idee unei epub lici pefece 24