ESEU: ,,DREPTUL INTERNATIONAL SI NORMELE MORALE,, Elaborat : Croitori Dorina, gr. 114 AP MP

Intre dreptul international si morala exista raporturi similar cu cele dintre drept si morala in general. Regulile morale international prescriu o anumita comportare fara a da nastere la drepturi si obligatii juritice. Ele fac apel la constiinta morala si nu pot fi impuse prin forta de constringere a unei autoritati exterioare individului sau colectivitatii.Morala international exprima atit valori umane comune cit si reguli de comportare intre natiuni independente si suverane destinate sa promoveze respectful reciproc si intelegerea intre popoare, interesul intregii omeniriIntre morala si dreptul international exista legaturi de interdependent, de influientare reciproca. O suma de reguli de drept sunt in acelasi timp si reguli de morala, o mare parte din principiile si normele dreptului international isi au originea in normele morale, iar unele tratate fac trimitere in cuprinsul lor la exigentele omenirii, la principiile umanitare sau la regulile aplicabile in cadrul societatilor civilizate, care au in mare parte caracter moral.Exista o lume în care politețea, ospitalitatea și respectul pentru anumite reguli de conduită sunt obligatorii: lumea diplomației. În acest domeniu, rezultatul unor negocieri importante depinde și de felul în care este respectat un protocol al tarii respective.Atunci când reprezintă oficial o ţară şi familia diplomatului are un rol foarte bine determinat.Soţul sau soţia diplomatului este o persoană cu un rol social foarte bine definit şi determinat pe care în mod normal ar trebui să şi-l asume. Ar trebui să cunoască limba străină în care funcţio-nează la postul respectiv soţul, ar trebui să ştie să cultive relaţiile socialePrima regulă importantă de etichetă se referă la felul în care două persoane, în momentul în care se întâlnesc, ajung să-şi strângă mâna.Este foarte important de ştiut că iniţiativa acestui gest întotdeauna, trebuie să aparţină persoanei care este ierahic superioară. Niciodată o persoană ierahic inferioară nu este cea care iniţiază acest gest. O excepţie apare în momentul în care una dintre cele două persoane este o doamnă. În această situaţie doamna este cea care iniţiază acest gest.Pentru diplomaţi bineînţeles că succesul lor profesional depinde într-o foarte mare măsură de cunoaşterea şi de respectarea şi de aplicarea cu stricteţe a acestor reguliDincolo de regulile general valabile, diplomaţii trebuie să ţină cont şi de diferenţele culturale, pentru că în anumite cazuri eticheta se adaptează după obiceiul locului.De exemplu: ruşii în momentul în care doresc să cultive o relaţie apropiată cu cineva şi invită la un eveniment în afară activităţii oficiale, ei simt nevoia să-i strângă mâinile, să-l îmbrăţişeze, să-l atingă pe umăr, pe spate. În cultura britanică aşa ceva ar fi de exemplu inacceptabil. Din contră: trebuie păstrată o anumită distanţă, apropierea cu un britanic se manifestă prin felul în care el ajunge să aibă tipul de conversaţie cu tine.. Necunoaşterea unei reguli de conduită în relaţiile diplomatice poate duce la gafe ce dau o imagine nedorită atât diplomatului, cât şi statului pe care acesta îl reprezintă.Despre o persoană se poate spune că are bune maniere în momentul în care cunoaşte foarte bine atât regulile de protocol cât şi cele de etichetă. Şi indiferent de contextul social în care se află ştie să le aplice corect.În diplomaţie, orice gest are valoare de semnal. Pentru a lăsa celor din jur o impresie bună, toate detaliile sunt foarte importante.Regulile de protocol şi etichetă nu suplinesc fondul. Ele asigură însă formă unanim acceptată prin care mesajul şi argumentele transmise ajung la interlocutor în cea mai potrivită manieră. Imunităţile şi privilegiile diplomatice, la origine simple acte de curtoazie, s-au transformat, ulterior, în norme de drept internaţional (la început pe cale cutumiară, iar apoi consacrate în convenţii internaţionale). Imunitatea de captură a navelor de pescuit în războiul maritim, la început o uzanţă internaţională, s-a transformat, cu timpul, într-o regulă de drept internaţional. Unele norme ale dreptului internaţional, precum ceremonialul maritim (aşa-numitul salut naval), dar şi anumite reguli de ceremonial aplicate diplomaţilor au încetat de a mai avea caracterul de normă juridică, transformându-se în reguli de curtoazie internaţională. Nerespectarea lor nu angajează răspunderea intenţională a statelor.