eseu

3
Problema cea mai mare cu care se confruntă planeta noastra, în opinia mea, este cresterea populației. Omenirea a atins și a depășit pragul de 7 miliarde. Continentul european are o populație de cca 830 mil de locuitori în 2009 ( acestea reprezentând aproximativ 11% din populația globului. Populația nu este distribuită uniform pe toată suprafața uscatului. Densitatea populației pe glob și pe continentul nostru reflectă așa numitele ”preferințe” ale populației . Astfel, densitatea medie a pământului este în prezent de 42 loc./ km 2 ( cea mai mare densitate se înregistrează in Monaco-, unde densitatea este de 900 loc/km 2 ).În Europa densitatea medie este de 70 loc/ km 2 . Valori mai ridicate ale densității se disting în Câmpia Europeană ( în cadrul următoarelor țări : Ucraina, Polonia, Germania, Belgia, Olanda și nordul Franței ). O altă zonă cu densitate ridicată este cea din zona care cuprinde țările din bazinul Mării Mediteraniene . Odată cu creșterea populației si cu inovațiile aduse agriculturii si industriei s-au născut și marile aglomerări urbane. Aceste ”centre de agolmerare umană” sunt deosebit de atractive atât prin construcția lor cât și prin toate facilitățile si experiențele pe care le oferă turiștilor, dar au un putenic impact antropic. Nivelul înalt de trai precum și dezvoltarea continuă produc schimbări majore ale mediului înconjurător. Aceste schimbări au efecte devastataore în primul rând asupra omului.

description

Europe- evolutie ( populatie, asezari, poluare si industrualizare )

Transcript of eseu

Problema cea mai mare cu care se confrunt planeta noastra, n opinia mea, este cresterea populaiei. Omenirea a atins i a depit pragul de 7 miliarde. Continentul european are o populaie de cca 830 mil de locuitori n 2009 ( acestea reprezentnd aproximativ 11% din populaia globului.

Populaia nu este distribuit uniform pe toat suprafaa uscatului. Densitatea populaiei pe glob i pe continentul nostru reflect aa numitele preferine ale populaiei . Astfel, densitatea medie a pmntului este n prezent de 42 loc./ km2 ( cea mai mare densitate se nregistreaz in Monaco-, unde densitatea este de 900 loc/km2 ).n Europa densitatea medie este de 70 loc/ km2 . Valori mai ridicate ale densitii se disting n Cmpia European ( n cadrul urmtoarelor ri : Ucraina, Polonia, Germania, Belgia, Olanda i nordul Franei ). O alt zon cu densitate ridicat este cea din zona care cuprinde rile din bazinul Mrii Mediteraniene .Odat cu creterea populaiei si cu inovaiile aduse agriculturii si industriei s-au nscut i marile aglomerri urbane. Aceste centre de agolmerare uman sunt deosebit de atractive att prin construcia lor ct i prin toate facilitile si experienele pe care le ofer turitilor, dar au un putenic impact antropic.Nivelul nalt de trai precum i dezvoltarea continu produc schimbri majore ale mediului nconjurtor. Aceste schimbri au efecte devastataore n primul rnd asupra omului. Industrializarea este un factor dominant pe continentul nostru. rile puternic industrializate sunt i cele n care nivelul polurii este mai nalt. Aici putem aminti ri ca : Regatul Unit al Marii Britanii, Germania , Suedia , Frana, Italia, Beligia, Olanda, Rusia etc. Putem aminti de asemenea faptul c anual din ce n ce mai multe ri sunt mai puternic industrializate.Revoluia agrar i industrial a adus mari beneficii pe plan economic Europei, dar , n decursul timpului aceste inovaii s-au dovedit a fii nepropice mediul nconjurtor. Monoculturile, ngrmintele , insecticidele,i pesticidele folosite n agricultura modern au dus la alterarea solurilor i a apei. Emisiile de CO2 ( i a altor gaze de ser ) ale fabricilor, ale autoturismelor , utilajelor agricole au provocat subierea stratului de ozon. Toate aceste fenomene au dus , n timp, la ploi acide, la efectul de ser, la nclzirea global i la nivele nalte de poluare (ale apei, aerului, solului, la poluarea sonor i luminoas) i, inclusiv, la stresul cotidian. Toate aceste au efecte devastataore asupra ecosistemelor i asupra sntii omului.Dei este un fenomen de amploare, poluarea luminos nu este luat n serios nici de autoritile statele, nici de oamenii de rnd. Excesul de lumin nopatea nu numi c elimin o mare cantitate de gaze de ser,ci i perturb putenic sntatea omului i echilibrul ecosistemelor (pagubele sunt de cele mai multe ori ireversibile ).n majoritatea statelor europene , iluminatul nocturn este o tradiie , care atrage turitii ( n special n perioada srbtorilor de iarn, cnd marile ri europene se ntrec n copetiia celui mai luminat i mai frumos ora), dar, din pcate, acest iluminat este foarte prost gndit . Nu se folosesc becuri economice, iar datorit intensitii lor, metabolismul omului i al animalelor este afectat. Ceaa portocalie dezorienteaz insectele, psrile i mamiferele nocturne, afectnd n acelai timp i creterea i nflorirea plantelor. n cazul oamenilor, impactul iluminatului nocturn excesiv provoac tulburri de somn periodice sau permanente i blocheaz secreia de melatonin ( ceea ce a dus la creterea alarmant a cancerului la sn ).n concluzie, dei omenirea a reuit s ii uureze munca, s i creasc nivelul de trai ea a provoacat i provoac n continuare dezechilibre ale ecosisitemelor, creterea anual a nivelului polurii i i pune n pericol sntatea i viaa fr a-i da seama. Consider c omenirea ar trebui s fie mai atent la stricciunile pe care le face deoarece el va da faa cu reversul medaliei.

Majoritatea statelor europene ( i nu numai ) ncep s contientizeze pericolul i au tras un semnal de alarm, crend programe i proiecte pentru protejarea ecositemelor i pentru diminuarea polurii. Toate aceste msuri sunt admirabile dar imsuficiente, deoarece pagubele produse n deceniile anterioare nu pot fi vindecate, putem doar s diminum sau s ntrziem efectul acestora.