Eseu Pentru Concurs
4
Dacă dezvoltarea științei a contribuit la îmbunătățir ea moravuril or Noţiunea de „m oravuri”,are un înţele s ambiguu.El poa te însemna ch iar morala unui popor ,mai exact,multitudinea de valori după care el se conduce,sa u, anumite acţiuni şi deprinderi de comportament care derivă tot din acea morală.În capitolul”espre o mie şi una de s!îrşituri”,din „"şa grăit#a $arathustra” de Niet%sche,se sp une cum $arathustra a vi%itat o mulţime de ţări şi popoare,ce av eau !iecare sistem ul lor unic de valori şi p entru care erau imp ortante anumite moravuri,di!erite de cele ale vecinilor.&pre exemplu,da că pentru unii era lăudabil să spui adevărul,pentru alţii era obligatoriu să#ţi cinsteşti părinţii."v înd în vedere acest exempu,o de!iniţie convenţională a moravurilor,pe care o voi utili%a în acest eseu este cea de manifestare a moralei.Însă acest lucru este mai puţin important,deoarece există o mult mai mare di!erenţă între moravurile unei societăţi arhaice şi moravurile societăţii contemporane .e acea,pentru a sublinia acest aspect,voi utili%a în expunerea mea noţiunile de moravuri sacre şi moravuri pro!ane,pe care le voi de!ini pe parcurs.'oi încerca să explic această discrepanţă,avînd în vedere apariţia şi de%voltarea ştiinţei moderne,care a început un adevărat proces de „desacrali%are a lumii”,anihilînd de!initiv sau parţial moravurile."ceastă cercetare este interesantă pentru că o!eră posibilitatea de a a !la originea adevă rată a tuturor moravurilor um ane şi de a găs i „sacrul în pro!an”,con!orm inte nţiei pe care a av uto şi (ircea Eliade în cartea „&acrul şi ) ro!anul”. *udol! +tto,în cartea „deea &acrului”,spune că sac rul se relevă în socetăţile arhaice c a o „!igură a dependenţei,ca un exta%,ca o !ascinaţie” şi preia di!erite !orme organi%înd colectivitatea în centrul său.*ealitatea creată de sacru este una vie,cu un spaţiu holistic care respiră,cu locuri pline de minuni,în c are pre%enţa divinu lui este totală."cea stă realitate întruchipea %ă o ordine meta!i%ică care determină orice altă mani!estare particulară.(oravurile sacre,pot !i de!inite ca acţiuni umane care urmăreau să satis!acă !orţele nevă%ute ale sacrului ,să îmbune%e voinţa transcedentală a „marelui anonim” şi care,erau o re!lecţie a acestei ordini meta!i%ice.&pre exempu,un morav al socieţilor agrare era să îşi respecte şi slu-ească „(ama )ămîntului”,care îi hrănea,iar pentru societăţile de vînători#să îşi cinstească totemul animal care îi prote-a.înd a apărut monoteismul,sac rul s#a di!erenţiat de rămăşiţele sale politeiste şi a !ost întrucipat în persoana unu i umne%eu unic,care are rolul de a salva omul de la natura sa nihilistă.+ c au%ă simbolică a distanţării omului de i%vorul primar al tr anscenden ţei,a !ost”păcatul originar”,prin care omul a încercat să pătrund ă misterul divin.e acum încolo,cau%a ultimă a moravurilor sacre este umne%eul unic. În cartea”ri%a lumii (oderne”,*ene /uenon explică !aptul că ştiinţele moderne au apărut „ca o deviaţie de la ştiinţele tradiţionale”,ca de exemplu0"lchimia,"strologia sau (eta!i%ica."ceste ştiinţe tradiţionale aveau un caracter e%oteric şi urmăreau cunoaştere a principiilor meta!i%ice şi transmiterea acestor cunoştinţe.*ene /uenon ne spune că oamenii mediocri,cei care nu au îneţeles semni!icţia simbolică a ritualurilor iniţiatice ale unei ştiinţe sacre,au cre%ut că importanţa primară o au obiec tele materiale,ce era u o simplă parte com ponentă a lor .in acel moment ei au început să studie%e lucrurile şi ! enomenele materiale,!ără a !ace vre#o legătură între re%ultatele obţinute şi principiul meta!i%ic,!ără a încerca să de%volte o cunoaştere sintetică.unoaşterea
description
svdv
Transcript of Eseu Pentru Concurs
Dac dezvoltarea tiinei a contribuit la mbuntirea moravurilor Noiunea de moravuri,are un neles ambiguu.El poate nsemna chiar morala unui popor,mai exact,multitudinea de valori dup care el se conduce,sau, anumite aciuni i deprinderi de comportament care deriv tot din acea moral.n capitolulDespre o mie i una de sfrituri,din Aa grit-a Zarathustra de Nietzsche,se spune cum Zarathustra a vizitat o mulime de ri i popoare,ce aveau fiecare sistemul lor unic de valori i pentru care erau importante anumite moravuri,diferite de cele ale vecinilor.Spre exemplu,dac pentru unii era ludabil s spui adevrul,pentru alii era obligatoriu s-i cinsteti prinii.Avnd n vedere acest exempu,o definiie convenional a moravurilor,pe care o voi utiliza n acest eseu este cea de manifestare a moralei.ns acest lucru este mai puin important,deoarece exist o mult mai mare diferen ntre moravurile unei societi arhaice i moravurile societii contemporane.De acea,pentru a sublinia acest aspect,voi utiliza n expunerea mea noiunile de moravuri sacre i moravuri profane,pe care le voi defini pe parcurs.Voi ncerca s explic aceast discrepan,avnd n vedere apariia i dezvoltarea tiinei moderne,care a nceput un adevrat proces de desacralizare a lumii,anihilnd definitiv sau parial moravurile.Aceast cercetare este interesant pentru c ofer posibilitatea de a afla originea adevrat a tuturor moravurilor umane i de a gsi sacrul n profan,conform inteniei pe care a avuto i Mircea Eliade n cartea Sacrul i Profanul. Rudolf Otto,n cartea Ideea Sacrului,spune c sacrul se relev n socetile arhaice ca o figur a dependenei,ca un extaz,ca o fascinaie i preia diferite forme organiznd colectivitatea n centrul su.Realitatea creat de sacru este una vie,cu un spaiu holistic care respir,cu locuri pline de minuni,n care prezena divinului este total.Aceast realitate ntruchipeaz o ordine metafizic care determin orice alt manifestare particular.Moravurile sacre,pot fi definite ca aciuni umane care urmreau s satisfac forele nevzute ale sacrului ,s mbuneze voina transcedental a marelui anonim i care,erau o reflecie a acestei ordini metafizice.Spre exempu,un morav al socieilor agrare era s i respecte i slujeasc Mama Pmntului,care i hrnea,iar pentru societile de vntori-s i cinsteasc totemul animal care i proteja.Cnd a aprut monoteismul,sacrul s-a difereniat de rmiele sale politeiste i a fost ntrucipat n persoana unui Dumnezeu unic,care are rolul de a salva omul de la natura sa nihilist.O cauz simbolic a distanrii omului de izvorul primar al transcendenei,a fostpcatul originar,prin care omul a ncercat s ptrund misterul divin.De acum ncolo,cauza ultim a moravurilor sacre este Dumnezeul unic.n carteaCriza lumii Moderne,Rene Guenon explic faptul c tiinele moderne au aprut ca o deviaie de la tiinele tradiionale,ca de exemplu:Alchimia,Astrologia sau Metafizica.Aceste tiine tradiionale aveau un caracter ezoteric i urmreau cunoatere a principiilor metafizice i transmiterea acestor cunotine.Rene Guenon ne spune c oamenii mediocri,cei care nu au neeles semnificia simbolic a ritualurilor iniiatice ale unei tiine sacre,au crezut c importana primar o au obiectele materiale,ce erau o simpl parte component a lor.Din acel moment ei au nceput s studieze lucrurile i fenomenele materiale,fr a face vre-o legtur ntre rezultatele obinute i principiul metafizic,fr a ncerca s dezvolte o cunoatere sintetic.Cunoaterea tiinific este aadar,una superficial,care se cufund n detaliu,format n mare parte din fantezii i presupuneri i n care nu exist unitate.Cu att mai mult,dezvoltarea tiinei poate fi privit ca o ncercare de a demola superstiiile religioase i implicit,moravurile sacre.n cartea sa Discurs asupra Metodei,Rene Descartes,propune raiunea i ndoiala ca mijloc de testare a oricrei idei vechi i distrugere a ei n cazul n care nu are nici un fundament raional.De asemenea,Francis Bacon,propune n lucrarea saNoul Organon,o nou atitudine a omului fa de natur,n care el trebuie s o supun definitiv,s o controleze i s-i exploateze resursele.El are o ncredere nemijlocit n faptul c tiina poate elimina orice iluzie din trecut i poate ptrunde orice dimensiune a cunoaterii.n perioada modernitii,omul i tiina au mers spre cucerirea absolutului,spre cunoaterea lui i,n ultim instan,substituirea cu el.n procesul de dezvrjire a lumii,o mare parte din moravurile sacre,pur i simplu a disprut.Realitatea a fost lipsit de minuni,a fost colonizat i transformat n muzeu,dintr-un organism viu,a devenit un mecanism artificial care hodorogete i emite aburi urt mirositori.Moravurile de mai nainte,au fost secularizate i au devenit nite moravuri profane,bazate exclusiv pe un contract social ntre oameni.Moravurile profane pot fi definite ca activiti i obinuine umane care nu au ca justificare dimensiunea sacrului.n cartea Societatea Spectacolului,Guy Debord,afirm cPrin teoria revoluionar a proletariatului,Marks a depit gndirea tiinific.Acest lucru semnific faptul c,tiina modern,ncorpornd n sine anumite idei ca:primatul economiei asupra celorlalte activiti,progresul economic i tehnic,obiectivitatea teoriilor tiinifice,conine n sine i un imperativ politic,dezvoltat de Marks,ce const n crearea unei societi n care s nu mai existe moravuri care reflect un mit sau un mister.n Naterea Tragediei,Nietzsche spune c tiina modern reprezint o etap de oboseal a civilizaiei occidentale,n care fora rxpansionist i Dionisiac a acestei civilizaii este micorat i falsificat prin intermediul teoriilor seci.Urmrind s realizezeo critic a tiinei din punctul de vedere al artei i o critic a artei din punctul de vedere al vieii,el ajunge la concluzia c tiina alieneaz natura intrinsec a vieii .Idealul tiinific al adevrului este pentru el o iluzie.Consider c natura intrinsec a vieii de care vorbea Nietzsche,poate fi gsit doar n extazul i fascinaia generat de mit i n moravurile sacre.Pentru a concluziona voi utiliza concepiile gnoseologice de cunoatere luciferic i paradisiac ale lui Lucian Blaga ,care ilustreaz n mod perfect ideile principale ale eseului.n viziunea lui Lucian Blaga,obiectul conoaterii este misterul,iar cunoaterea paradisiac,progreseaz n necunoscut,simplificnd misterele i banalizndu-le,n timp ce cunoaterea luciferic l poteneaz,meninndu-i frumuseea i deschiznd un nou mister.Tot astfel, tiina modern ca i cunoaterea paradisiac a contribuit la lipsirea moravurilor sacre de coninut i la banalizarea lor.ns o viziune metafizic asupra moravurilor,care le mrete taina,ar contribui la pstrarea originalitii i autenticitii lor.De aceea,consider c,dezvoltarea tiinei moderne a contribuit la denaturarea moravurilor omeneti lipsindu-le de profunzime i creat un alt tip de moravuri rupte de semnificaia lor originar.
Bibliografie:1.Criza lumii moderne-Rene Guenon2.Naterea Tragediei-Friedrich Nietzsche3.Sacrul i Profanul-Mircea Eliade4.Noul Organon-Francis Bacon5.Discurs asupra metodei-Rene Descartes6.Societatea Spectacolului-Guy Debord7.Ideea Sacrului-Rudolf Otto8.Trilogia Cunoaterii-Lucian Blaga9.Aa grit-a Zarathustra-Friedrich Nietzsche
Date despre autorul eseului:Sunt din Republica Moldova,am cetenie Romn. Am n prezent 18 ani;sunt pasionat de filosofie din clasa 10-a
Numele i prenumele Ciorba Pavel
Adresa:Cricova,st.Doina 2
Adresa de e-mail:[email protected]
Numr de telefon:+37379018119
Date despre instituieNumele colegiului (liceului):Liceul Teoretic Mircea EliadeClasa:12CAdresa colegiului (liceului): mun. Chisinau, str. Mitropolit G. Banulescu-Bodoni, 33Adresa de e-mail:Numr de telefon: (+373 22) 233 936
Declaraia elevului:
Declar pe propria rspundere c acest eseu este realizat n ntregime prin efort propriu i nu conine contribuii din partea unui ter. [Ciorba Pavel] Sunt de acord cu publicarea eseului pe blogul studenilor n Filosofie [http://filosofiepebega.blogspot.ro/], n cazul n care comisia de concurs propunerii acest lucru.
Profesor coordonator:
Am scris eseul independent,fr ajutorul vre-unui profesor
