Eseu Istorie final BALANUTA.ppt

8/17/2019 Eseu Istorie final BALANUTA.ppt

1/31


2/31

TEMA :1 TEMA :1

• InstaurareaInstaurareaComunismului inComunismului in

ROMANIAROMANIA


3/31


4/31

Preponderenta sovietica s-a manifestat imediat dupa 23 august 1944, cand deegatiaromana s-a depasat a Moscova pentru a semna !onventia de armistitiu cu "atiunie#nite$ P$!$%$ a actionat penrtu crearea unui sistem de aiante a forteor de stanga si aordinu Moscovei, comunistii au sporit starea de confu&ie, pentru a a'unge a putere$ (a

!onferinta de a Moscova din 9 octom)rie 1944 *tain si !+urc+i au impartit acaniiiar sfera de inuenta sovietica in %omania era de 9./$P$!$%$a iesit din ocu "ationa 0emocrat $"$0$ si din guvern si impreuna cu P$*$0$ siate grupari dee comunismuui au format rontu "ationa 0emocratic $"$0$. 5ar innordu Transivaniei, #$%$*$*$ a instituit un regim de ocupatie miitara$ P$!$%$ a atras in

$"$0$ si grupari desprinse din partidee istorice precum cea nationa-taranista condusade Anton Ae6andru si cea i)eraa condusa de 7+$ Tatarescu$ 5n ianuarie 19487+eorg+idiu 0e' si Ana Pauer au fost c+emati a Moscova utima etapa a fost

organi&area unor demonstratii pentru demiterea guvnuui %adescu$ (a 24 fe)ruarie1948 au avut oc mari demonstratii in ucuresti, sodate cu morti si raniti iar a 2;

fe)ruarie 1948 A$


5/31

ec ora u a vo a pen ru par e e s or ce nsa comun s au a s ca re&u a uaegerior, au iesit invingatori, repre&entantii puterior occidentae acreditati a

ucuresti ne spri'inind fortee democratice regae Mi+ai$Pe 1. fe)ruarie 194@ %omania a semnat Tratatu de Pace cu "atiunie #nite$ 0upaaceea comunistii au trecut a un at va de arestari: actiunea de a Tamadau a vi&at

compromitere P$"$T$ partidee poitice au fost inter&ise si opo&itia ic+idata$ 5n

noiem)rie 194@ au fost inaturati i)eraii din guvern iar P$!$%$ a ramas partid unic$%egee Mi+ai 5 a fost invitat a ceremonia casatoriei principesei Eisa)eta a (ondra, aicia avut convor)iri cu diferiti oameni poitici care -au sfatuit sa nu se mai intoarca in tara

insa e s-a intors$ Pe 3. decem)rie 194@ 7+eorg+idiu 0e' si Petru 7ro&a i-au cerutregeui Mi+ai sa a)dice$ #timu o)staco in caea comuni&arii a fost inaturat, in aceeasi

&5 procamandu-se %epu)ica


6/31

Perioada stalinista. Regimul lui Gh. Gheorghidiu Dej

Procamarea %epu)icii in 194@ a desc+is caea crearii statutuui totaitar, care s-a)a&at pe un partid unic, pe centrai&area economiei, pe suprematia poitiei secrete$

5n fe)ruarie 194; s-a inintat P$M$%

condus de 7+$ 7+eorg+idiu 0e'urmat de Ana Pauer si

=asie (uca$

Tot in 194; a fost adoptata si prima !onstitutie comunista care a imitate-o pe ceasovietica din 193$ Brganu egisative supreme era Marea Adunare "ationaa$ 5ntreaga

putere poitica a apartinut partiduui unic care a fost spri'init de poitia poitica$ ostiidemnitari au fost e6terminate si inc+isi in agare de munca *ig+et, %m$ *arat, 7+era,Pitesti,Aiud: a Pitesti au fost >reeducati? intre 194; si 1982 tinerieevi, studenti, a

canau 0unare-Marea "eagra au fost inc+isi ;.... de oameni, muti murind din cau&aconditiiior in+umane$ 7+eorg+idiu 0e' si-a indepartat toti rivaii, in 1984 ic+idandu- pe(ucretiu Patrascanu$

*tainismu economic a cuprins: nationai&area intreprinderior, etai&area )ancior,coectivi&area agricuturii$ 5n industrie s-au apicat panurie cincinae, ee sta)iind

ritmuri inate de de&votare, necoerate cu resursee tarii$ !oectivi&area s-a terminat in192 cuprin&and 9/ din terenurie ara)ie ae tarii$ ;.... de tarani care au refu&at sase inscrie in !$A$P$-uri au fost arestati$ Prin atai&area ancii "ationae a intrat in mana

comunistior cea mai im ortanta )anca romaneasca$


7/31

Pe pan cutura au fost rupte reatiie cu Bccidentu si s-a adoptat modeu sovietic:proetcuturismu$ 5n 194; a fost adoptata (egea invatamantuui iar reigia ca o)iect destudio a fost inocuita cu istoria Partiduui !omunist a #niunii *ovietice si cu geograa#$%$*$*$$ Profesorii care nu au acceptat au fost e6cusi din invatatmant$

*-a introdus cen&ura iserica a fost su)ordonata autoritatior comuniste iar )iserica

grecoCcatoica a fost siita sa se uneasca cu cea ortodo6a$5n pan poitic %omania a intrat in !$A$E$%$ in 1949 iar in 1988 a intrat in pactu de a=arsovia$ 5n anu 1983 a murit *tain iar in 198 a avut oc revoutia anticomunista din#ngaria$ 5n 198; trupee sovietice s-au retras din %omania si aceasta a inceput sa se

distante&e de #$%$*$*$ dar nu a a)andonat modeu soviatic$ !omertu romanesc ainceput sa se reoriente&e catre Bccident$ %omania nu a acceptat >panu =aev? caredorea sa faca din %omania o &ona agricoa in interioru #$%$*$*$ si a reuat reatiie cu

5ugosavia, de care se indepartase dupa ce caonducatoru acesteia, Tito, s-a desprins deMoscova$ 5n 194 a fost ansata o decaratie care procama egaiatatea tuturor

partideor comuniste insa cu toate incercarie de reforma regimu 0e' nu poate a)sovit de crimee comise impotriva opo&antior$


8/31

Nicolae Ceausescu

Moartea ui 7+eorg+iu-0e' a pus pro)ema succesiunii sae Dn conducerea P$M$%$Atunci, educat? DncF din 1982 pentru a su'i? poitica comunistF, "icoae !eauGescu

vine a putere$ !u toate cF acesta )eneciase de poitica de destindere a ui 0e',

!eauGescu a atacat ve+ement pe fostu conducFtor, procamHndu-se desc+i&Ftorumarii poitici$Prima etapa a regimuui ceauGist s-a desfFGurat Dntre anii 198-19@1$ Principaii

factori au fost : adoptarea unei noi !onstitutii, redenumirea tarii in %epu)ica *ociaista%omania si sc+im)area denumirii P$M$%$ in Partidu !omunist %omanP$!$M$$ Toate promisiunie cu caracter popuist fFcute de cFtre !eauGescu, i-au DntFrit

po&iIia$ (a acea vreme, nou ider nu urma numai cHGtigarea simpatiei faIF de popor ci

Gi pe cea a Bccidentuui$ Prin aceastF poiticF a sa, !eauGescu a reuGit sF cHGtige Gisimpatia poporuui$ %eai&Frior din aceastF etapF i s-a adFugat momentu din 19;,

care s-a dovedit a decisiv pentru propusarea ui !eauGescu in poitica internaIionaF$ (a un momentdat tovarFGu? !eauGescu a atacat ver)a #$%$*$*$ 0in ace moment

prestigiu ui !eauGescu a crescut imens$%epetatee vi&ite Dn strFinFtate ae

tovarFGuui? au ampicat rou %omHniei

pe pan internaIiona$


9/31

oua e ap a reg mu u eauG s s-a es Gura n re an - $ ceasetapF a avut ca punct de pornire vi&itee ui !eauGescu Dn !+ina Gi Dn !oreea de "ord$0in 19@2, acesta Dncepe sa-si punF rudee Dn posturi importante Dn partid Gi Dn sistemuorganeor de stat$ Jn 19@3 soIia sa, Eena, este promovatF Dn !omitetu E6ecutiv aP$!$%$ Jn 19@4 !eauGescu devine preGedinte a repu)icii$ Tot Dn anii K@. dictatoru nostrua uat o serie de deci&ii economice greGite, pregFtind? astfe cri&a economicF din anii

K;.$Cea de-a treia etapă a regimuui !eauGist s-a desfFGurat Dntre anii 19;.-19;@$0upF 19;. starea de cri&F a %omHniei a devenit evidentF$ Jn aceastF perioadF IaranoastrF avea nevoie de materii prime din strFinFtate$ Tot Dn aceastF perioadF de cri&F

s-au Dnregistrat Dmprumuturi imense din strFinFtate$ Ma'oritatea statisticior eraufasicate pentru a acoperi o economie faimentarF$ Atunci poporu romHn era foosit tot

mai mut ca o armF de propagandF a regimuui !eauGist$Ultima etapă Gi anume sfHrGitu regimuui !eauGist a avut oc Dntre anii 19;@-19;9$

Jn aceGti doi ani dictatoru pierduse tota spri'inu popuaIiei$ 0ornic de a modica&ionomia oraGeor, regimu a Dnceput o serie de demoFri ae construcIiior vec+i$AGadar a 21 septem)rie 19;;, !eauGescu a organi&at un miting pentru a e6pica

popuaIiei de ce poitica sa este cea mai )unF$ JnsF, DntHnirea nu a mers aGa cum s-aaGteptat$ MuIimea a Dnceput sF- +uiduie pe dictator, dupF care muIimea a pFtruns Dn!omitetu !entra, Teevi&iunea Gi %adiou, anunIHnd poporu cF !eauGescu a fugit$ Jn

cee din urmF !eauGescu a fost prins a THrgoviGte pe data de 28 decem)rie$ 0upF ceau fost 'udecaIi, Eena Gi "icoae !eauGescu au fost e6ecutaIi$


10/31

Optiuni ce au dus la dezastru

Regimul Nicolae Ceausescu a infaptuit o politica economica menita sa industrializeze Romaniaintr-un timp scurt, fara nici o preocupare pentru nevoile reale ale tarii sau sacrificiile umane. sanumita rata a acumularii procentul din venitul national reinvetit in economie/ era mentinutaconstant la un nivel e#cesi de ridicat, de aproape 0(1, pentru a pastra un ritm inalt de crestereeconomica. *rioritatile si obiectivele economice erau stabilite arbitrar, avand la baza mai degrabainclinatiile si preferintele personale ae conducatorului si ale sotiei sale. Obsesia stalinista adictatorului privind industria grea ca obiectiv prioritar l-a facut sa dezvolte cu orice pr2t o uriasaindustrie siderurgica si metalurgica. 3eleitatile stiintifice de c&emist ale 4lenei Ceausescu au datnastre unei vaste industrii pentroc&imice. ceste ramuri au devenit pivotii economieiromanesti.mbele optiuni s-au devenit irationale, si pe deasupra, foarte costisitoare.567

*ricipala eroare economica a acestor optiuni consta in aceea ca ele ignorau total lipsa dematerii prime si resurse energetice a Romaniei. "esi era bogata in resurse naturale, tocmai pentruindustriile care erau prioritare lui Ceausescu Romania avea prea putina materie prima. Inconsecinta, toate materiile prime, sau cea mai mare parte a lor, ca si energia utilizata proveneaudin import.. +pre e#emplu , in 68)), importurile de minereu de fier se marisera de 9( de ori fata depunctul 68(. *arado#ul era ca acele industrii care se bazau pe materie prima si energie din importnu prea reuseau sa-si desfaca produsele pe piata mondiala. In 68)) an pentru care datele sunt

mai mult sau mai putin corecte/, numai 6(,91 din productia de otel o reprezenta otelul inalt aliat, cuo sansa de a se vinde pe piata mondiala saturata. In ansamblu, industria grea nu era capabila saaduca suficienta valuta straina nici macar pentru a a coperi costurile materiilor prime si ale energieiimportate pe care le utiliza. *entru a compensa acest deficit, regimul sporea constant e#porturile dealimente si bunuri de larg consum, adica e#act de ceea ce romanii aveau nevoie. Industriileprioritare erau si energofage, spre e#emplu combinatul de aluminiu de la +latina consuma, in 68)8

electricitate ec&ivalenta cu consumul casnic al intregii populatii din Romania.


11/31

5n timp ce se faceau investitii enorme in aceste o)iective prioritare si in constructiimegaomane, regimu negi'a ate industrii, pentru care e6istau re&erve

corespun&atoare de materii prime auto+tone$ 0in >granaru Europei?, %omania a

devenit >cutia miei?$ 5ndustriai&area o)sesiva a avut doua efecte devastatoare asupraagricuturii$ 5ntai, ea a privat productia agricoa de investitiie indispensa)ie in masini,irigatii, ameiorari funciare si ingrasaminte, si apoi, a depopuat satee$ !e de-a doieaefect a uat proportii dramatice, asand munca campuui in principa in seama femeior

si a )atranior$ Mai mut, intr-o vreme cand ate tari comuniste i)erai&au egie cuprivire a proprietatea funciara si sa)eau controu statuui asupra proprietatii agricoe,

!eausescu reintroducea in 19;3 cotee o)igatorii catre stat, iar in 19; decreta ca

toate terenurie agricoe erau proprietate de stat data in foosinta temporara numaigospodariior agricoe de stat si cooperatiste sau taranior individuai$ 5mi6tiunea si 'afu

statuui erau de'a strigatoare a cer, suprimand orice motivatie ca taranu samunceasca mai )ine sau sa produca mai mut$

Efectee au fost cumpite$ Productivitatea agricoa era una din cee mai sca&ute dinEuropa$ *e comiteau e6agerari a)erante cand se reportau recote record de cereae,spre e6empu, in 19;9, !eausescu a anuntat ca recota de grau atingea . ... ...

tone cand, de fapt, ea se situa su) 1@ ... ... tone$ 5n 19;9 de fapt, recota de porum)a +ectar era doar o fractiune din a ceorate tari, e ee si comuniste: 33/ din recota5taiei sau a 7ermaniei occidentae, 48 / din cea a #ngariei$ %ecota de grau era maiputin de 88/ din cea a 7ermaniei si a rantei$ Aceeasi soarta a avut-o si productia deapte$ 5n 19;;, productia pe ocuitor a industriei aimentare era: carne 3@,2 g, )ran&a-

3,2 g, unt- 1,@ g, uei comesti)i-14,2 g$

!+iar si aceste resurse atat de imitate ar putut asigura o +rana saracacioasa, daraccepta)ia pentru popuatie, daca nu s-ar e6portat frenetic aimente in sc+im)u


12/31

0eci&ia ui !eausescu de a ac+ita datoria e6terna de 12 md L a %omaniei in numaicativa ani insemna, pactic, ca orice putea vandut peste +otare pentru vauta forte$Produsee aimentare si )unurie de consum erau printre articoee ce mai usor devandut$ 0esi nu sunt inca disponi)ie date demne de incredere, din care sa re&ute cat

de mut s-a e6portat in reaitate, e6ista numeroase dove&i ae penuriei insupora)ie deproduse aimentare de )a&a, ma'oritatea rationai&ate, si ae manutritiei, in specia inrandu copiior$

5n19;2, regimu, intrecand orice masura, a acu&at argi categorii ae popuatiei ca sesupraaimentea&a si, in consecinta, a instituit o !omisie pentru Aimentatia %ationaa,

care sa supraveg+e&e punerea in apicare unui Program de Aimentatie *tiintica$7oana fe)ria dupa mancare devenise principaa a ma'oritatii popuatiei tarii, care nu-si

avea ega decat poate in suferinta provocata de frig, iarna$ 5n conditiie in care aproape intreaga energie de productie interna sau importata era

ing+itita de industria grea, consumu privat fusese redus a o cantitate negi'a)ia$ *-adecretat ca temperatura din ocuintee oamenior de rand nu putea depasi iarna 1;

grade !esius$ Ma6imum permis pentru iuminatu unei camere era un )ec de 4. ati$

!i"tura letala de #rica si manipulare

5n primu rand, *ecuritatea manipua intreaga popuatie prin intrari perde sauprin represiuni dure, vioente$ 0e asemenea, structura tentacuara, maota a puterii, in

care marea famiie a dictatoruui si a sotiei sae detinea functiie de comanda, faceaimposi)ia orice re&istenta a niveu sistemuui$

B ata impre'urare unica in feu ei e insasi casa muncitoare, mut mai tanara ca inate tari$ Ea cuprinde un procent de tarani stramutati a oras, care si-au pierdut vaorie

satuui, dar nu au asimiat modu de a gandi a oraseanuui$ Acest segment era atat devunera)i, incat putea foarte usor indus in eroare si manipuat$


13/31

e asemenea, e pu ea oar e greu a or a e oamen esc s spre re orme, maaes de inteectuai$ 5nteectuaii romani sunt adesea acu&ati de eitism sau )amati ceputin pentru ipsa de comunicare cu muncitorii ce fri&a dispretu$ 5ndiferent dacaacu&atia este adevarata sau nu, fapt este ca in %omania n-a e6istat un *oidarnosc sauun orum !ivic$

In sc&imb, e#istau frictiuni si animozitati sociale si nationale, intretinute cu perfidie. "iversiuneanationalista avea mare success in orice directie se indrepta. ;lagelul antisemitismului a fostreactivate, incomodat putin de dimensiunile reduse ale tintei o pupulatie evreiasca redusa deemigrare la numai 9( ((( de la cei elsin?i, procescare cunoscuse o puternica accelerare in )8. Rolul pe care l-a $ucat l-a consacrat definitiv ca unparia al comunitatii statelor europene, un fapt care la randul sau a incura$at considerabil opozitia

interna din Romania.


14/31


15/31

COMUNISMUL IN ROMANIA

Comunismul este un termen care se poate referi la una din mai multe no@iuni: un anumesistem social, o ideologie care promoveazA acest sistem social, sau o miBcare politicA care doreBtesA implementeze acest sistem.

Ca sistem social, comunismul este un tip de societate egalitaristA n care nu e#istAproprietate privatA Bi nici clase sociale. Dn comunism toate bunurile apar@in societA@ii ca ntreg, Bi to@imembrii acesteia se bucurA de acelaBi statut social Bi economic. *robabil cel mai cunoscutprincipiu al unei societa@i comuniste este: "Fiecare după puteri, fiecăruia după nevoi."

a eo og e ma nou comun smu up revo u a n oc om r e n us a

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ideologiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mi%C5%9Fcare_politic%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mi%C5%9Fcare_politic%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Proprietate_privat%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Clas%C4%83_social%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Clas%C4%83_social%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Proprietate_privat%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mi%C5%9Fcare_politic%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mi%C5%9Fcare_politic%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ideologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C5%A3ia_din_Octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C5%A3ia_din_Octombrie


16/31

a eo og e ma nou , comun smu up revo u a n oc om r e n us a IaristF, este sinonim cu mar6ismu Gi diversee ideoogii derivate, cea mai nota)iF inda Mar6ism-(eninismuui$ Printre atee, Mar6ism-(eninismu propune concepIiaprogresuui Dn istorie, potrivit cFreia e6istF patru fa&e ae de&votFrii economice asocietFIii: scavia, feudaismu, capitaismu Gi comunismu$ AceastF NconcepIiemateriaistFN a comunismuui, aratF cF din sistemu economic derivF toate ceeate

sisteme socia, 'uridic, cuturF$$$$ 0e asemeni de&votF NconcepIia determinismuuiN,potrivit cFreia ecare individ dintr-o casF are un gen de comportament indus, nu degHndirea aceui individ ci de casa a care aparIine, Gi de aceea e tre)uie reeducat Dnumina noii societFIi comuniste$ Acest concept determinist este ce care a foosit a

'usticarea agFreor de reeducare, Dn care au murit miioane de oameni Dn decursusecouui OO, Dn %usia sovieticF a ui *tain, !+ina, %omHnia Gi Dn ceeate Nstate frFIeGtiN$ NMarii conducFtoriN ai proetariatuui Gi ai IFrFnimii, au instaurat Dn IFrie Dn care

au fost NaeGiN regimuri tiranice, dictaoriae unde preasFvita gri'F faIF de om, a fost

gri'a de oprimare a toate drepturior democratice Gi suprimarea, dacF era posi)i, aoponenIior. $Cine nu este cu noi% este &mpotri'a noastră$% asta era devi&a de fapt

a conducFtorior acestor state care de N)unF voieN au Dm)rFIiGat aceastF ideoogie$0atoritF acestei ideoogii au cF&ut 'ertfF pe HngF cei muIi Gi inteectuaitatea de seamF

a neamuui$ !a miGcare poiticF, comunismu este o ramurF a miGcFrii sociaiste, de care se

diferenIia&F Dn principa prin dorinIa comuniGtior de a instaura un sistemcomunist Dn ocu unuia capitaist, de mute ori prin metode revouIionare armate$Actude a 23 August 1944 a marcat trecerea Dn %omHnia spre un regim democratic, care dinnefericire nu a devenit efectiv datoritF, pe de-o parte, pre&enIei trupeor sovietice DnIarF, iar pe de atF parte, datoritF DmpFrIirii sfereorde inuenIF Dntre marie puteri

http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C5%A3ia_din_Octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marxismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Leninismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sclaviehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Feudalismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Capitalismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XXhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XXhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Sovietic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Sovietic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Iosf_Visorionovici_Stalin&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Socialismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Socialismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Iosf_Visorionovici_Stalin&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Sovietic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Sovietic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XXhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XXhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Capitalismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Feudalismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sclaviehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Leninismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Marxismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rusiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C5%A3ia_din_Octombrie


17/31

%omHnia ind incusF Dn sfera de inuenIF sovieticF, desc+i&Hndu-se astfe caea unuinou regim de dictaturF, ce totaitar comunist care avea sF marc+e&e dramatic soarta

IFrii noastre pentru o DndeungatF perioadF de timp$ %egimu totaitar comunist s-ainstaurat efectiv Dn %omHnia DncepHnd cu anu 194; Gi a durat pHnF Dn decem)rie 19;9,avHnd urmFtoaree caracteristici: %egimu totaitar comunist s-a instaurat Dn %omHnia

Dn mod treptat, prin accederea a putere a comuniGtior, care au recurs a o serie deacte succesive Dn scopu cuceririi depine a puterii poitice$ 0intre acestea menIionFm Dnmod deose)it instaurarea a martie 1948 a guvernuui dr$ Petru 7ro&a format Dn

ma'oritate din comuniGti$ 5nstaurarea acestui guvern s-a fFcut dupF cum se Gtie, apresiunie Moscovei care, prin emisaru sFu =HGinsc+i, sosit a ucureGti Dn mod specia

pentru acest scop a determinat pe regee Mi+ai sF accepte Dnocuirea guvernuui%Fdescu, cu guvernu dr$ Petru 7ro&a care va urmFri ca principa scop comuni&area

%omHniei$ Tre)uie menIionat DnsF Gi faptu cF instaurarea acestui guvern a fost DnsoIitFde retragerea administraIiei sovietice din Ardeau de "ord, administraIie care s-a

instaurat samavonic imediat dupF ei)erarea acestuia de cFtre armata romHnF puteriiaiate - Angia Gi *#A, care au condiIionat recunoaGterea acestui guvern de incuderea Dn componenIa sa a cHte un repre&entant din cadru partideor "aIiona FrFnesc Gi"aIiona (i)era Gi organi&area de aegeri i)ere Dn scopu constituirii noior organe ae

puterii de stat, condiIii acceptate Dn cee din urmF, ceea ce a condus a recunoaGtereaguvernuui dr$ Petru 7ro&a Gi de cFtre cee douF puteri aiate$ #n at moment pe inia acaparFrii depine a puterii poitice de cFtre comuniGti -a

constituit aegerie din 19 noiem)rie 194 care, dupF cum se cunoaGte, au fostfasicate Dn favoarea comuniGtior$ "ou parament unicamera conform egii eectorae

din acea vreme era acFtuit Dn proporIie de peste @;/ din comuniGti Gi procomuniGti,asigurHndu-se astfe, o egitimitate noii puteri comuniste$

eG re&u a u a eger or a os ve emen con es a e c re opo& e cu pro e


18/31

eG re&u a u a eger or a os ve emen con es a e c re opo& e cu pro econcudente, soicitHndu-se incusiv Puterior Aiate sF nu e recunoascF, Dn cee din

urmF, prin mesa'u tronuui cFtre paramentu re&utat din aegeri frauduoase, acesteaau fost vaidate$ 7uvernu format Dn urma acestor aegeri, pre&idat tot de dr$ Petru

7ro&a care deGi nu era comunist, a fFcut 'ocu acestora, cu o compo&iIie comunistFmFritF, a fost recunoscut de Puterie Aiate cum Gi de ate guverne ae umii$ AceastF

situaIie a DntFrit po&iIiie comuniste Dn diferite structuri ae puterii Gi ca atare, procesude comuni&are a %omHniei s-a accentuat$ Jn cursu anuui 194@ s-au Dnregistrat utimee momente spre instaurarea depinF

a unui stat totaitar comunist$ Astfe, Dn vara anuui 194@, P$"$$ Gi P$"$($ au fost scoase Dn afara egii, ideriiacestora condamnaIi a ani grei de Dnc+isoare, a'ungHndu-se ca pe scena poiticF a IFriisF rFmHnF partidu comunist Gi aiaIii acestuia, pregFtindu-se Dn feu acesta terenupentru un regim totaitar )a&at pe un partid unic$

(n noiembrie )*+, au fost DnFturate din guvern grupFrie care repre&entauvec+ie forIe poitice, dar care se aiaserF cu comuniGtii, ind vor)a de 7+eorg+e

TFtFrFscu, repre&entantu unei grupFri i)erae Gi de Ae6andru Ae6andrini,repre&entantu unei grupFri naIiona-IFrFniste$

Jn urma acestor epurFri, s-a a'uns a un guvern a cFrei componenIF era Dntotaitate comunistF, forma de guvernFmHnt continuHnd sF e DnsF una monar+icF$ !a

urmare a acestei situaIii, comuniGtii au trecut a acIiunea naF de DnFturare a utimeipiedici din caea instaurFrii unui regim totaitar$

stfel, la 0( decembrie 68


19/31

a e ca n oa e r e n care s-au ns aura as e e reg mur ,avHnd DnsF anumite particuaritFIi care -au deose)it de acestea

Dn sens po&itiv sau negativ$ Astfe, toate regimurie comunistedin &ona europeanF au fost impuse de Uniunea o'ietică, cuacordu Puterior occidentae Gi compicitatea unor forIe interne,ind impementate dupF modeu sovietic$ Aceste regimuri s-au

instaurat Gi menIinut prin forIF, recurgHndu-se Dn acest scop arepresiuni sHngeroase Dn toate statee respective, a suprimareadrepturior Gi i)ertFIior fundamentae ae omuui, impunHndu-se un singur partid decarat ca forIF poiticF conducFtoare,reai&Hndu-se Dn practicF formua partid-stat$ AtHt economia cHtGi poitica acestor IFri era su)ordonatF #niunii *ovietice, ind Dnfeu acesta afectate grav independenIa Gi suveranitatea

acestora$ FrF sF ignorFm particuaritFIie ecFrui regim comunist din aceste IFri, apreciemcF, aGa cum am su)iniat, esenIa or a fost aceeaGi, adicF de regimuri dictatoriaecomuniste$ Jncercarea de a face o ierar+i&are a acestor regimuri constituie o a)atere dea reaitate avHnd, Dn practicF, consecinIe poitice negative$ 0acF se recurge totuGi a onuanIare, se poate aprecia cF regimu cu duritatea cea mai e6cesivF a fost ce )oGevica cFrui mode a fost copiat de ceeate state comuniste, #niunea *ovieticF ind forIa

conducFtoare a umii sociaiste$ Tot ca o nuanIare tre)uie menIionat ca&u 5ugosaviei,care a respins atHt modeu cHt Gi tutea sovieticF, regimu poitic din aceastF IarF,neavHnd aceeaGi duritate, pFstrHnd totodatF egFturie cu Bccidentu Gi umea a treia$


20/31

Regimul comunist din Romnia, Dntins pe un timp Dndeungat de peste patrudecenii, a cunoscut mai mute perioade cu anumite etape Dn cadru acestora,

comportHnd o serie de particuaritFIi$ B primF perioadF este cea dintre 194;-198 din timpu guvernFrii ui 7+$

7+eorg+iu-0e'$ Jn cadru acestei perioade e6istF douF etape distincte: prima din 194;-198;, iar a doua din 198; pHnF Dn 198, an Dn care 7+eorg+iu-0e' a Dncetat din viaIF,

ocu sFu ind uat de "icoae !eauGescu$

timpu guvernFrii ui "icoae !eauGescu


21/31

timpu guvernFrii ui "icoae !eauGescu$Jn cadru acestei perioade se pot distinge trei etape: prima din 198-19@1 a

doua din 19@1-19;2, iar a treia din 19;1 - decem)rie 19;9$ Jn funcIie de aceste perioade Gi etape, regimu comunist din %omHnia a avut o

serie de particuaritFIi distincte$ Jn prima etapF 194;-198; din perioada guvernFrii ui 7+eorg+iu-0e', regimu

dictatoria comunist din %omHnia a avut ce mai represiv caracter, cum Gi cea maiaccentuatF o)edienIF faIF de #niunea *ovieticF$ Este etapa in care s-a practicat o

mare prigoanF Gi reprimare Dmpotriva eiteor romHneGti Gi c+iar a categoriior sociae demuncitori, IFrani, pe care regimu pretindea cF se spri'inF$ Au avut oc arestFri Gi

deportFri masive de ordinu miior, condamnFri a ani grei de detenIie Gi a moarte, sauc+iar ic+idarea unor persoane fFrF a 'udecate$ Printre cei arestaIi, iar unii dintre ei

c+iar ic+idaIi, au fost o serie de personaitFIi poitice Gi inteectuai de frunte, precum GiIFrani Gi muncitori care erau Dn de&acord cu poitica regimuui$ B poiticF de reprimare s-

a dus c+iar Gi Dn rHndurie partiduui comunist cu scopu DnFturFrii rivaior poitici$B)idienIa faIF de #niunea *ovieticF s-a manifestat nu numai Dn pan poitic, ci Gieconomic cHnd prin intermediu sovromurior societFIi mi6te sovieto-romHne Dn care

partea sovieticF deIinea pac+etu ma'oritar, economia romHneascF a fost practicsu)ordonatF ceei sovietice care a prFdat-o Gi a 'efuit-o$ AceastF stare de ucruri s-a

datorat Gi faptuui cF pe teritoriu %omHniei e6ista armata sovieticF, iar toate instituIiiede stat, poitice, economice, de DnvFIFmHnt, de cuturF, armata, serviciie de informaIiietc$, aveau consiieri sovietici care DGi impuneau poitica proprie intereseor sovietice$

Tot Dn aceastF etapF a avut oc Gi naIionai&area principaeor mi'oace deproducIie Gi coectivi&area forIatF a agricuturii care, Dn fapt au dus a ic+idareaproprietFIii private Dn marea ei ma'oritate Gi a instituirea proprietFIii de stat su)denumirea de proprietate sociaistF$ Prin aceste acIiuni cetFIenii IFrii au a'uns sF

depindF de stat, iar drepturie Gi i)ertFIie individuae au fost afectate dramatic$

n aceas e ap s-au rea &a a&e e reg mu u o a ar av n o s ngur or


22/31

n aceas e ap s-au rea &a a&e e reg mu u o a ar, av n o s ngur orpoiticF poiticF cu ro conducFtor - partidu comunist Gi cu o totaF su)ordonare asocietFIii civie ceei poitice$ *-a instituit un sistem draconic de cen&urF asupra

mi'oaceor de informare Dn masF, precum Gi a tuturor pu)icaIiior, iteraturii Gi artei,istoriei etc$, care au fost ideoogi&ate Gi constrHnse sF su'eascF poitica partiduui$ Jn

instituIiie de DnvFIFmHnt Gi cuturF au fost impementate tiparee sovietice, iarideoogia comunistF a devenit eementu de )a&F a acestora$ Presa devenise Dn

totaitatea sa un mi'oc doci de su'ire a poiticii regimuui totaitar comunist$ %eaIiie e6terne Dn ansam)u or erau orientate spre #niunea *ovieticF, DntrerupHndu-se astfe Dn )unF mFsurF egFturie tradiIionae ae %omHniei cu

Bccidentu$ %omHnia devine mem)ru a !$A$E$%$-ui organism economic Dn 1949 Gimem)ru a Tratatuui de a =arGovia pact miitar Dn 1988, am)ee organisme inddominate de #niunea *ovieticF prin intermediu cFrora urmFrea sF menIinF IFrie

sociaiste din Europa Dn &ona sa de inuenIF Gi Dn aceaGi timp sF contracare&eorganismee simiare ae Bccidentuui$ Tre)uie menIionat totuGi cF Dn aceastF etapF de regim totaitar, %omHnia a

cunoscut o creGtere economicF pe )a&a unei rate ridicate a acumuFrii, urmFrindu-seindustriai&area Gi eectricarea IFrii cu accent pe de&votarea industriei gree, Dndeose)i

a ceei constructoare de maGini$ Procesu de industriai&are s-a DnfFptuit Dn mare parteprin acumuFri care au ovit Dn niveu de trai a popuaIiei$

Pe pan e6tern tre)uie menIionatF, ca un succes primirea %omHniei Dn B$"$#$, Dnanu 1988, desc+i&Hndu-se IFrii noastre posi)iitatea de a 'uca Dn etapee urmFtoare un

ro activ pe arena internaIionaF$ Prima etapF din perioada guvernFrii ui 7+eorg+iu-0e' se Dnc+eie cu retragerea

trupeor sovietice de pe teritoriu IFrii noastre, ca re&utat a unei poitici a)ie aeacestei guvernFri, %omHnia ind singura dintre IFrie aate Dn aceastF situaIie, care a

reuGit o astfe de performanIF$

doua etapA a guvernArii lui F&eorg&iu-"e$ nc&eiatA prin decesul acestuia survenit n primAvara


23/31

doua etapA a guvernArii lui F&eorg&iu-"e$ nc&eiatA prin decesul acestuia survenit n primAvaraanului 68G/, se caracterizeazA printr-o anumitA liberalizare a regimului comunist, materializatA prineliberarea de@inu@ilor politici din nc&isori Bi printr-o anumitA elasticitate n via@a spiritualA,continuEndu-se totodatA procesul de dezvoltare economicA. *e plan e#tern s-a promovat o politicAde independen@A fa@A de Uniunea +ovieticA Bi o reorientare spre occident. ceastA realitate Bi-agAsit e#presia mai ales n H"eclara@ia din aprilieH din 68


24/31

A doua etapă a regimului politic dictatorial din timpul guvernArii lui CeauBescu 68'6-68)9 +e caracterizeaza prinaccentuarea con@inutului totalitar al regimului politic, recurgEndu-sela o supraveg&ere severA a popula@iei de cAtre organele partidului Bistatului, la o ideologizare Bi politizare e#cesivA a vie@ii sociale n toatedomeniile sale de activitate, la o supercentralizare a economiei, la

mprumuturi masive de capital de pe pia@a occidentalA ce au fostdestinate construirii unor obiective industriale gigant, mariconsumatoare de materii prime, materiale Bi energie care, nperspectivA, au avut urmAri negative, mai ales sub aspectul eficien@eiBi rentabilitA@ii economice.

Jn aceastF etapF a continuat, pe )a&a unei rate Dnate de acumuare, procesude creGtere economicF, impicit o creGtere a construcIiior de ocuinIe pentru popuaIieGi a unor o)iective cuturae Gi de DnvFIFmHnt$ *-a continuat protecIia sociaF din etapaanterioarF$ *pre sfHrGitu acestei etape DnsF, Gi-au fFcut apariIia unee semne evidenteprivind o Dncetinire a ritmuui de de&votare economicF Gi totodatF, o penurie de )unuri

aimentare, medicamente etc$ Pe pan e6tern, Dn aceastF etapF s-a continuat poitica de orientare spre

occident, promovHndu-se Dn aceaGi timp egFturi Gi cu ate grupuri de IFri, Dn speIF cucee din umea a treia$

Este Dn aceaGi timp etapa Dn care semnee de contestare a cupuui !eauGescudevin tot mai evidente, Dndeose)i pe pan intern, dar Dn unee privinIe Gi pe pan e6tern$


25/31

A treia şi ultima etapă a regimului totalitar comunist din timpul guvernArii lui CeauBescu,se referA la intervalul de timp dintre 68)9 Bi decembrie 68)8, cEnd acest regim a fost nlAturat prinrevolu@ia romEnA. "repturile Bi libertA@ile omului sunt drastic ngrAdite. 4conomia @Arii traverseazA o perioadAde crizA manifestatA prin ncetarea creBterii economice Bi, mai ales, a lipsei de eficien@A Bi

rentabilitate. +tarea gravA din economie este accentuatA Bi de mAsurile ini@iate de CeauBescu de aac&ita mprumuturile e#terne ale statului romEn, care au dus, pe de o parte la izolarea economicA BipoliticA a RomEniei, privarea economiei de mi$loace moderne de dezvoltare. spectul cel mai graval acestor stAri de lucruri l-a constituit scAderea dramaticA a nivelului de trai a popula@iei, obligatA lapriva@iuni de tot felul alimenta@ie, cAldurA etc./. %ragic Bi parado#al pentru popula@ia romEneascAera faptul cA, deBi suferea de foame Bi de frig, era obligatA, prin mecanismul propagandei de partidBi de stat sA adreseze permanente osanale cuplului CeauBescu.

i sub aspectul politicii e#terne apar n aceastA etapAsc&imbAri semnificative. stfel, dacA n etapele anterioarepolitica e#ternA romEneascA era orientatA spre occident,CeauBescu ncercEnd c&iar sA punA securitatea RomEniei subumbrelA americanA, n anii J)(, CeauBescu dA semne deoscilare Bi nesiguran@A pe plan e#tern, a$ungEndu-se la o

nrAutA@ire a rela@iilor @Arii atEt cu Uniunea +ovieticA cEt Bi cuOccidentul.

*arado#ul acestei situa@ii l constituie faptul cA deBi se manifesta ncA o anumitA independen@A fa@A


26/31

*arado#ul acestei situa@ii l constituie faptul cA deBi se manifesta ncA o anumitA independen@A fa@Ade Uniunea +ovieticA, sub aspect economic, RomEnia depindea tot mai mult de aceasta datoritAnevoilor de import de gaze naturale, petrol Bi alte materii prime Bi materiale, aceasta Bi datoritAperturbArii ntre timp a rela@iilor @Arii noastre cu Occidentul. nii de sfErBit ai acestei etape 68))-68)8/, deBi nregistrau ac&itarea completA a datorieie#terne de circa 6< miliarde de dolari, arAtau o RomEnie cu o economie sarcofagA,

supercentralizatA Bi mult rAmasA n urmA, cu o popula@ie care se confrunta cu priva@iuni de tot felulBi umilitA de cultul absurd al personalitA@ii, e#istEnd o totalA izolare a @Arii pe plan e#tern. %oate acestea constituiau semne a unei profunde crize de sistem, conducEnd ladeclanBarea revoltei popula@iei mpotriva regimului totalitar, revoltA care se va transforma ntr-orevolu@ie soldatA cu nlAturarea acestui regim Bi trecerea la un regim democratic Bi la o economiede pia@A liberA. +e poate concluziona cA nlAturarea regimului totalitar comunist a fost opera poporuluiromEn, pe fondul unei con$uncturi e#terne favorabile legate de procesul de prAbuBire a sistemuluicomunist din estul 4uropei. Revoluţia din decemrie !# a pus capAt celei mai ndelungate Bi mai apAsAtoare dintreregimurile totalitare din @ara noastrA - dictatura comunistA -, desc&izEnd calea unor profundetransformAri economice, social-politice Bi culturale, ce au loc n societatea romEneascA.

%omHnia Dn mai 1921 moment Dn care s a Gi aiat a 5nternaIionaa a 555 a E repre&enta

http://ro.wikipedia.org/wiki/Maihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1921http://ro.wikipedia.org/wiki/1921http://ro.wikipedia.org/wiki/Mai


27/31

%omHnia Dn mai 1921, moment Dn care s-a Gi aiat a 5nternaIionaa a 555-a$ E repre&entae6trema stHngF, Gi nu a fost decHt o secIie a 5nternaIionaei !omuniste, mem)rii ei ind Dn ma'oritate agenIi "Q=0$ A fost un partid redus numeric, numFrHnd 2... de mem)ri Dn 1922, 18.. - Dn 1931, Gi su) 1... Dn anii ceui de a doiea rF&)oi mondia$ Jn anu

1924, P!%-u a fost inter&is de guvernu i)era care era a putere Gi a rFmas Dniegaitate pHnF Dn 1944$A fost un partid poitic unic a dictaturii proetariatuui din

%omHnia$ Jn 198, Gi-a sc+im)at numee din Partidu Muncitoresc %omHn Dn P$!$%$ ,revenind astfe a vec+ea denumire, Gi a deIinut puterea pHnF Dn 21 decem)rie 19;9,

cHnd Gi-a Dnc+eiat de facto activitatea de conducere a %omHniei$ Jntre cee douF partide, Partidu Comunist RomHn PCR Gi Partidu !uncitorescRomHn P!R nu e6istF practic nici o diferenIF, primu continuHnd resc activitatea

ceui de-a doiea, fFrF nici o Dntrerupere$ Jn reaitate, redenumirea P!R-uui Dn PCR afost fFcutF a dorinIa e6tremF a ui "icoae !eauGescu, care devenit prim secretar a

PM% Dn iunie 198, a vrut sF demonstre&e ostentativ ruperea cu trecutu Gi orientareapoiticii %omHniei spre ate ori&onturi$

*teagu %omHniei Dntre 194@ Gi 19;9 pFstra cuorie naIionae, dispunerea orspaIiaF, dar adFuga ca eement distinctiv *tema %epu)icii *ociaiste %omHnia, pasatF

pe ga)en, a intersecIia diagonaeor$

http://ro.wikipedia.org/wiki/Maihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1921http://ro.wikipedia.org/wiki/NKVDhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1922http://ro.wikipedia.org/wiki/1931http://ro.wikipedia.org/wiki/1924http://ro.wikipedia.org/wiki/1944http://ro.wikipedia.org/wiki/Politic%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dictatura_proletariatului&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Proletariat&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1965http://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Muncitoresc_Rom%C3%A2nhttp://ro.wikipedia.org/wiki/21_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Partid_politichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceau%C5%9Fescuhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Prim-secretar_de_partid&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Politica_Rom%C3%A2niei_%281965_-_1989%29&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Steaghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1947http://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stema_Republicii_Socialiste_Rom%C3%A2nia&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Galbenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Galbenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stema_Republicii_Socialiste_Rom%C3%A2nia&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/wiki/1947http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Steaghttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Politica_Rom%C3%A2niei_%281965_-_1989%29&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Prim-secretar_de_partid&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceau%C5%9Fescuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Partid_politichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1989http://ro.wikipedia.org/wiki/21_decembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Partidul_Muncitoresc_Rom%C3%A2nhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1965http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Proletariat&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dictatura_proletariatului&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Politic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1944http://ro.wikipedia.org/wiki/1924http://ro.wikipedia.org/wiki/1931http://ro.wikipedia.org/wiki/1922http://ro.wikipedia.org/wiki/NKVDhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1921http://ro.wikipedia.org/wiki/Mai


28/31

$tema %artidului Comunist Rom&n avEnd ca elemente Hsecera Bi ciocanulH, simbolizEnd

HnfrA@ireaH Bi Huniunea de nezdruncinatH dintre H@ArAnimea muncitoare Bi proletariat.H +e observA, deasemenea, cununa de spice uBor elipticA Bi ascendentA, precum Bi acronimul %CR .


29/31

In incheierea acestui eseu imi propun a spune parerea mea pri'itoare laperioada comunista /)*+0-)*0*1 in comparatie cu perioada democratica pecare o tra'ersam in 2ilele noastra/)**3-43)31.

Opinia mea este ca in perioada comunista pe care am tra'ersato cu bune si

cu rele cu bogatie si saracie intre ani )*+0-)*0* de la Gheoghe GheorghidiuDej la 5icolae Ceausescu si perioada 6Ceausista7 este ca pe 'remeaComunista toti oameni o duceau bine iar cei de carma tarii se gandeau si laoameni si la 'iitorul tarii ast#el incat sa aduca pro8t si sa 8e recunoscuta intoata lumea iar Romanica9 noastra sa #aca o impresie buna peste tot si sa 8mrecunoscuti ca oameni si laudati pentru meritele noastra.Conditiile inumanein care erau tinuti oameni :rai9 si cei de la CO!I5;OR5 recunoscuti caasescu pe care o #oloseste si el in campaniile saleelectorale cu care nea mintit #urandu-ne )3 ani din 'iata din popor si banipublici etc?. 6a traiti >I5I5asescu si sateliti lui.Greseala este a noastra si ademocratiei prost inteleasa si a oamenilor care au #urat cat au putut iar noiam stat cu mainile in san putand sa #acem ce'a si 6sa-I dam jos7 pe asescu


30/31

cuprinsul bine cunoscut acela 8ind CO!U5I!U.De'i2iile contra >asescusunt mai multe decat 8rele de par pe care le mai are >asescu in acoperirea:9do'leacului99 si ca mld. pe care le a'em noi pe in tara acelea 8indnule.Cate'a de'i2e contra :9sa #uram cu mandrie% ca nimeni alti99 sau 6copul scu2a mijloacele7 si multe altele.Aceste de'i2e sunt dedicate celor dinparlament si gu'ern dar si celor care au puterea judecatoreasca.Deci in

comparatie perioada comunista era una mai dura%mai stricta%cu mai multbelsug din punct de 'edere al agriculturii al economii si al materii sie"portam deoarece a'eam ce e"porta%importam dar nu in cantitati #oartemari si doar lucruri de buna calitate.Chine2i ne admirau pentru #rigiderulnostru patriot asa numitul ;RAB5%masina de spalat%uscatorul Diana sitele'i2orul cu 8lmele jucate si produse George 5icolaescu si alti actorirenumiti aceste lucruri erau niste #acilitati care nu ori si ce om si-l permiteaiar chine2i importau de la noi iar acum noi ii pri'im pe chine2i cu admiratiepentru 2garieri norii pe care le au autostra2ile si multe alte #acilitati modernesi a'ansate pe care ei le au dar noi??.5U deaceea importam de la ei chiar siseringi noi oare nu putem produce seringice este asa greu sa se toarna unplastic si un ac de ino" in 'ar# pentru a 8 con#ectionat un ac.Peste tot in jur!AD< I5 CBI5A putem spune ca suntem sateliti Chinei.Oare ce putem #ace sa

8m si noi ca eiUn presedine nouUn premier nou)%@ miliarde locuitori/>inea spus cine a spus99< !AI I5=OARC< ROA=A99E1au niste oameni capabilicare sa-si ceara drepturile sa proteste2a si sa conduca tara cu cap si sa segandeasca la oameni la toti oameni si la 2iua de maine ce 'a 8 cu RO!A5IA sice 'a 8 in RO!A5IA.

Un sondaj arata ca apro" @F-+3 oameni ar dori sa se intoarca in comunism

sa aiba aceleasi le#uri%sa aiba un loc de munca%o casa dar si #rica pe care oa'eau inainte si un conducator demn de tara numita RO!A5IA si sa ne #aca

Am dat jos comunismul sa ne 8e mai bine dar nu ne este mai bine in


31/31

Am dat jos comunismul sa ne 8e mai bine dar nu ne este mai bine indemocratie.acum 'om da jos democratia sa ne 8e mai in assa numitaperioada?cum se 'a numi si ce se 'a intampla 'om 'edea daca se 'a produeo noua re'olutie sau oameni isi 'or da seama de acele suHete care sau 2batutpentru noi ca sa putem alege sa stim ce alege pentru a ne 8e >I5< si sa 8eI5I=< in tara.

Eseu Istorie final BALANUTA.ppt

Documents

Transcript of Eseu Istorie final BALANUTA.ppt