STUDII DE ISTORIE A FILOSOFIEI ROMÂNEŞTI...

ACADEMIA ROMÂNĂ

INSTITUTUL DE FILOSOFIE ŞI PSIHOLOGIE „CONSTANTIN RĂDULESCU-MOTRU”

STUDII DE ISTORIE A FILOSOFIEI ROMÂNEŞTI

X

TEME ONTOLOGICE: EXISTENŢĂ, FIINŢĂ, REALITATE

Coordonatori: VIOREL CERNICA, MONA MAMULEA, TITUS LATES, MIHAI POPA

Ediţie îngrijită de MONA MAMULEA

EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

Bucureşti, 2014

ONTOLOGIA FILOSOFILOR ROMÂNI:REPERE BIBLIOGRAFICE

N. Bagdasar, Istoria filosofiei româneşti, Bucureşti, Societatea Română de Filosofie, 1940.N. Bagdasar, Scrieri, ed. îngrijită, introducere şi note de Gh. Vlăduţescu, Bucureşti, Editura

Eminescu, 1988, pp. 1–340.Nicolae Bagdasar, Istoria filosofiei româneşti , Bucureşti, Profile Publishing, 2003.Gr. Tăuşan, „Câteva sisteme metafisice româneşti”, în Revista de filosofie, vol. XXV, nr. 1, 1940, pp.

11–27. [Comunicare făcută la Academia Română în şedinţa de la 19 Februarie 1940].Gr. Tăuşan, Contribuţii filosofice şi literare, Bucureşti, Editura Casei Şcoalelor, 1940, pp. 65–94.Gr. Tăuşan, Scrieri filosofice alese, ed. critică, text stabilit, note şi bibliografie de Adrian Michiduţă,

Craiova, Editura Aius Printed (Biblioteca de filosofie românească), 2010, pp. 219–241.Istoria filosofiei româneşti, vol. I, Bucureşti, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1972

[ed. a 2-a, revăzută şi adăugită, 1985]; vol. II, partea 1: 1900–1944 , Bucureşti, Editura AcademieiRepublicii Socialiste România, 1980.

Tudor Cătineanu, „L. Blaga şi D. D. Roşca – personalităţi complementare ale filosofiei româneşti”,în: Lucian Blaga – cunoaştere şi creaţie: culegere de studii , coord.: Dumitru Ghişe, AngelaBotez, Victor Botez, Bucureşti, Cartea Românească, 1987, pp. 158–177.

Mircea Cristea, „La dimension roumaine de l’existence chez Mircea Vulcănescu et ConstantinNoica”, în Revue Roumaine de Philosophie , tome XXXIX, nos. 3–4, 1995, pp. 229–234.

Ion Tudosescu, „Fiinţa şi existenţa la români”, în Analele Universităţii Bucureşti. Filosofie , anulXLVII, 1998, p. 3–16.

Ion Tudosescu, „Construcţii ontologice originale în filosofia românească”, în Tratat de ontologie, vol.1: Fiinţă, esenţă, existenţă, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2002, pp. 276–329.

Gabriel Stănescu, Eseu despre fiinţa românească , Norcross, Criterion Publishing, 2000.Aurel Ion Brumaru, Despre fiinţa românească: aspecte, întrebări , Bucureşti, Editura Viitorul

Românesc, 2001.Basarab Nicolesco, „Fondane, Lupasco et la multiple splendeur de l’être”, în: Rencontres autour de

Benjamin Fondane, poète et philosophe , ed. par Monique Jutrin, Paris, Parole et Silence, 2002,pp. 49–59.

Eugen S. Cucerzan, Familia fiinţei: soluţii terminologice, Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2002.Viorel Cernica, Filosofie românească interbelică: perspectivă fenomenologică , Iaşi, Institutul

European (Academica.Filosofie), 2006.Ilie Pintea, Filosofia românească în secolele XVI–XIX , Bucureşti, Editura Fundaţiei România de

Mâine, 2008.Alexandru Surdu, Comentarii la rostirea filosofică, însoţite de câteva gânduri despre Constantin

Noica, Braşov, Editura Kron-Art, 2009.

DIMITRIE CANTEMIR, Sacro-sanctae scientiae indepingibilis imago = Imaginea de nedescris aştiinţei sacro-sancte [1700]

Dan Bădărău, Filosofia lui Dimitrie Cantemir, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964,pp. 227–270 (cap. al V-lea: „Materia şi formele ei de existenţă”).

Constantin Barbu, „Ens şi căile lui spre Fiinţă şi către Ins”, în Ramuri (Craiova), nr. 5 (203), 1981, p. 16.Constantin Barbu, Rostirea esenţială. Eseu despre reamintirea Fiinţei , Craiova, Scrisul Românesc,

1985, pp. 27–33.Ştefan Afloroaei, „Scenariul modern al metafizicii. Ecouri în «Divanul» lui Dimitrie Cantemir”, în

Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi. Filosofie, tomul XLVI, 1999, pp. 31–52.

Studii de istorie a filosofiei româneşti, X166

Ştefan Afloroaei, „Scenariul modern al metafizicii. Ecouri în «Divanul» lui Dimitrie Cantemir”, înRevista de filosofie, tomul XLVII, nr. 3-4, 2000, pp. 195 213.

Gh. Al. Cazan, Filosofie românească. De la Zalmoxis la Titu Maiorescu , Bucureşti, Casa de Editurăşi Presă „Şansa” S. R. L., 2001, pp. 77–107 („Dimitrie Cantemir. Un sistem filosofic”), [81–91](„Ontologia. De la teologo-fizică la deism”).

SAMUIL MICU, Învăţătura metafizicii [1790] (1966)

Lucian Blaga, Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea , ed. îngrijită de GeorgeIvaşcu, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1966, pp. 157–160.

Lucian Blaga, Opere, vol. XII: Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea ,Bucureşti, Editura Minerva, 1995, pp. 122–125.

Dumitru Ghişe şi Pompiliu Teodor, „Studiu introductiv”, în: Samuil Micu, Scrieri filosofice, st.introductiv şi ed. critică de Pompiliu Teodor şi Dumitru Ghişe, Bucureşti, Editura Ştiinţifică,1966, pp. 5–65 [43–51].

Dumitru Ghişe, Pompiliu Teodor, Fragmentarium iluminist , Cluj, Editura Dacia, 1972, pp. 70–80.Ion Lungu, Şcoala Ardeleană, mişcare ideologică naţională iluministă , Bucureşti, Editura Minerva,

1978, pp. 357–362.Ion Lungu, Şcoala Ardeleană: mişcare culturală naţională iluministă , ed. nouă, revăzută, Bucureşti,

Editura „Viitorul Românesc”, 1995, pp. 337–340.Constantin Barbu, „«De Îns şi de Neîns»”, în Rostirea esenţială. Eseu despre reamintirea Fiinţei ,

Craiova, Scrisul românesc, 1985, pp. 33–39.

EUFROSIN POTECA, Elementuri de metafizică [1825] (1981)

Constantin Barbu, Rostirea esenţială. Eseu despre reamintirea Fiinţei , Craiova, Scrisul românesc,1985, pp. 41, 42.

Adrian Michiduţă, „Filosofia lui Eufrosin Poteca”, în: Eufrosin Poteca, Scrieri filosofice, ed. critică,text stabilit, st. introductiv, note şi bibliogr. de Adrian Michiduţă, Craiova, Aius Printed, 2008, pp.9–43 [37–39].

SIMION BĂRNUŢIU, [„Filosofia peste tot” după W. T. Krug] [1839 (1857?)] (2004)

Eugen S. Cucerzan, „Familia fiinţei la Simion Bărnuţiu”, în Perspective filosofice româneşti , Cluj-Napoca, Editura Academic Pres, 2002, pp. 186–208.

Ionuţ Isac, „Studiu introductiv”, în: Simion Bărnuţiu, Filosofia după W. T. Krug, ediţie princeps dupămanuscris inedit, st. introductiv de Ionuţ Isac, text îngrijit, cronologie şi notă asupra ediţiei deIoan Chindriş, Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2004, pp. 5–27 [20–25].

TIMOTEI CIPARIU, Elemente de filosofie după W. T. Krug [1861]

Eugen Cucerzan, „Ipostaze cipariene ale conceptului de existenţă”, în: Astra (Braşov), anul XXIV, nr.2 (209), 1989, p. 11.

Eugen S. Cucerzan, „Familia fiinţei la Timotei Cipariu”, în Perspective filosofice româneşti , Cluj-Napoca, Editura Academic Pres, 2002, pp. 209–216.

Repere ale gândirii româneşti , vol. conceput şi realizat de Aurel Ion Brumaru şi Vasile Gogea, cu oprefaţă de acad. Alexandru Surdu, Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2003, pp. 22–27.

ION HELIADE RĂDULESCU, Equilibru intre antitesi sau Spiritul şi materia (1859-1869)

Ontologia filosofilor români: repere bibliografice (Titus Lates) 167

Radu Tomoioagă, Ion Eliade Rădulescu. Ideologia social politică şi filosofică , , Editura Ştiinţifică,

1971, pp. 158–180 („Teoria echilibrului între antiteze”).

Dorin Ştefănescu, Heliade necunoscutul. Ontologie şi poetică , Piteşti, Paralela 45 (Deschideri), 2007.

VASILE CONTA, Teoria fatalismului (1875 –1876); Teoria Ondulaţiunii Universale (1876 –

1877); Bazele metafizicii (1890)

D. Badareu, Un système matérialiste métaphysique au XIXe siècle: la philosophie de Basile Conta ,

Paris, Les Presses Universitaires de France, 1924.

Mircea Florian, „V. Conta şi metafizica”, în Convorbiri literare, anul LXV, nr. 5-7, 1932, pp. 339–

348.

Mircea Florian, Publicistică (1915–1959) , vol. II: Filosofia românească, ed. critică, text stabilit, st.

introductiv, note şi comentarii de Adrian Michiduţă, Craiova, Editura Aius, 2005, pp. 105–113.

Grigore Traian Pop, „Vasile Conta”, în Ramuri (Craiova), anul IV, nr. 8 (38), 1967, p. 17.

Petre Dumitrescu, „Vasile Conta despre natura existenţei”, în Revista de filosofie, tomul XXIX, nr. 3,

1982, pp. 271–278.

Petre Dumitrescu, „Specificul demersului filosofic la Vasile Conta”, în Studii de filosofie

românească: teme şi interpretări , Iaşi, TipoMoldova, 2002, pp. 45–65.

Tudor Ghideanu, „Ontologia legităţii la Vasile Conta”, în Analele Ştiinţifice ale Universităţii Al. I.

Cuza din Iaşi, Secţ. IIIb Filosofie, tomul XXIX, 1983, pp. 26–29.

Tudor Ghideanu, Anamnesis sau treptele aducerii-aminte , Iaşi, Editura Junimea (Humanitas), 1987,

pp. 170–179.

Ştefan Afloroaei, „Vasile Conta şi ideea ondulaţiunii universale”, în Analele Ştiinţifice ale

Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi , Secţ. IIIb Filosofie, tomul XXIX, 1983, pp. 29–32.

Dumitru Pichiu, Neculai Bobică, „Perenitatea ontologiei”, în Analele Ştiinţifice ale Universităţii Al. I.

Cuza din Iaşi, Secţ. IIIb Filosofie, tomul XXX, 1984, pp. 29–31.

Mihai Drăgănescu, „Materialismul lui Vasile Conta”, în Revista de istorie şi teorie literară, anul

XXXV, nr. 3-4, 1988, pp. 147–154.

Mihai Drăgănescu, Informaţia materiei, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1990, pp. 200–212.

Teodor Dima, „Influenţe şi originalitate în opera lui Vasile Conta”, în Revista de filosofie, tomul

XLIII, nr. 5-6, 1996, pp. 409–412.

Alexandru Surdu, „Metafizica în viziunea lui Vasile Conta”, în Linguistic and Philosophical

Investigations, vol. IV, nr. 1, 2005, pp. 51–55.

MIHAI EMINESCU, [Fragmentarium] [ – 1883]

Constantin Noica, Sentimentul românesc al fiinţei , Bucureşti, Editura Eminescu, 1978, pp. 67–72

(„Haos şi neant la Eminescu”), 80–85 („Despre câmpurile fiinţei”), 96–112 („ Luceafărul şi

modelul fiinţei”), 157–161 („Arheii lui Eminescu”).

Constantin Noica, Introducere la miracolul eminescian , ed. îngrijită de Marin Diaconu şi Gabriel

Liiceanu, Bucureşti, Humanitas, 1992, pp. 316–341. [Reed. 2003, 2010].

S. Paleologu-Matta, Eminescu şi abisul ontologic , cuvânt înainte N. Steinhardt, Aarhus, Editura Nord,

1989.

S. Paleologu-Matta, Eminescu şi abisul ontologic , cuvânt înainte N. Steinhardt, Bucureşti, Editura

Ştiinţifică, 1994.

Constantin Barbu, Eminescu. Poezie şi nihilism, Constanţa, Pontica, 1991.

Theodor Codreanu, Modelul ontologic eminescian, Galaţi, Editura Porto-Franco (Studii eminesciene),

1992.

Victor Isac, „Premises for a value ontology in Eminescu’s work”, în Analele ştiinţifice ale

Universităţii «Al. I. Cuza» din Iaşi. Filosofie , tomul XXXVII, nr. 1-2, 1991, pp. 33–36.


Sorina Creangă, Arhetipuri, simboluri şi substanţă filosofică în creaţia eminesciană , Bucureşti,

Editura Semne, 2003.

Ion Ovidiu Gîfu, Filosofia operei lui Mihai Eminescu, Craiova, Editura Universitaria, 2004, pp. 179–

212 (cap. III: „Concepţia ontologică”).

B. P. HAŞDEU, Sic cogito (1892)

Dorin Ştefănescu, Desfundarea fântânilor. Eseu despre filosofia lui Bogdan Petriceicu Haşdeu , Cluj-

Napoca, Editura Dacia (Alternative), 1998.

Viorel Cernica, Fenomenul şi nimicul, vol. I: Proiectul fenomenologic – concept şi aplicaţii, Bucureşti,

Paideia, 2004, pp. 173–182 (Partea a 2-a, cap. 7: „Proiectul spiritologic – B. P. Haşdeu”).

C. ANTONIADE, Iluziunea realistă (1907)

Ion Mihail Popescu, „Prefaţă”, în: Constantin Antoniade, Opere, studii selectate, pref., notă asupra

ediţiei, note şi comentarii de Ion Mihail Popescu, pp. V–XLV [XIII–XVII: „Iluziunea realistă.

Încercare de critică filosofică”].

CONSTANTIN RĂDULESCU-MOTRU, Realitatea empirică şi condiţiunile cunoscinţei (1889);

Elemente de metafizică (1912); Personalismul energetic (1927)

Vasile Băncilă, Doctrina personalismului energetic a d-lui Rădulescu-Motru , Bucureşti, Cultura

Românească (Idei şi oameni în viaţa culturii contemporane), [1927].

Vasile Băncilă, C. Rădulescu-Motru, [ed. îngrijită de Ileana Băncilă], Constanţa, Ex Ponto, 1997, pp.

7–82.

Vasile Băncilă, Opere, vol. III: Eseistica edită (1921; 1924–1932) , ed. îngrijită de Dora Mezdrea,

Brăila, Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2006, pp. 279–345.

Al. Dima, „Personalismul energetic al d-lui C. Rădulescu-Motru”, în Datina (Turnu-Severin), anul V,

nr. 7-8, 1927.

Al. Dima, „Personalismul energetic al d-lui C. Rădulescu-Motru”, în Aspecte şi atitudini ideologice,

Turnu-Severin, „Datina”, 1933, pp. 118–128.

I. Brucăr, „C. Rădulescu-Motru metafizicean”, în Revista de filosofie, vol. XVII: Omagiu profesorului

C. Rădulescu-Motru, 1932, pp. 159–203.

I. Brucăr, „C. Rădulescu-Motru şi metafizica personalismului energetic”, în Filosofi şi sisteme,

Bucureşti, Societatea Română de Filosofie, 1933, pp. 67–116.

Corina Hrişcă, Constantin Rădulescu-Motru, filosof al culturii , Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1987, pp.

71–82 [cap. II: „Concepţia ontologică a lui Constantin Rădulescu-Motru”].

Viorel Cernica, „Principiul de construcţie a ipotezei personalismului energetic”, în Studii de istorie a

filosofiei româneşti, vol. IV, coord. Viorel Cernica, ed. îngrijită de Mona Mamulea, Bucureşti,

Editura Academiei Române, 2008, pp. 11–28.

D. DRĂGHICESCU, Le problème du déterminisme social. Déterminisme biologique et

déterminisme social (1903) = Problema determinismului social. Determinism biologic şi

determinism social; Du rôle de l’individu dans le déterminisme social (1904) = Despre rolul

individului în determinismul social

Virgil Constantinescu, „Ontologic şi metodologic în concepţia deterministă a lui Dumitru

Drăghicescu”, în: Dumitru Drăghicescu, Ontologia umană, st. introductiv şi note de Virgil

Constantinescu, trad. de Demetru şi Sanda Oroveanu, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică (Biblioteca de filosofie. Filosofia universală contemporană), 1987, pp. 7–63.


VASILE PÂRVAN, Idei şi forme istorice (1920); Memoriale (1923)

Al. Busuioceanu, „De la istorie la filosofie: d-l Vasile Pârvan”, în Figuri şi cărţi, Bucureşti, „Cartea

Românească”, [1919], pp. 173–177.

Al. Dima, „Gânduri despre lume şi viaţă la Vasile Pârvan”, în Aspecte şi atitudini ideologice, Turnu-

Severin, „Datina”, 1933, pp. 106 - 117

Vasile Băncilă, „Tragicul lui Pârvan şi tragicul modern”, în: În memoria lui Vasile Pârvan, vol.

publicat de asociaţia academică „Vasile Pârvan” a foştilor membri ai Şcoalei Române din Roma,

Bucureşti, 1934, pp. 28–45.

Vasile Băncilă, Tragicul lui Pârvan şi tragicul modern , Brăila, 1937.

Vasile Băncilă, Opere, vol. IV: Eseistica edită 1933–1936) , ed. îngrijită de Dora Mezdrea, Brăila,

Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2006, pp. 135–152.

Tudor Vianu, „Vasile Pârvan şi concepţia tragică a existenţei”, în Arhiva pentru ştiinţa şi reforma

socială, anul VII, nr. 3-4, 1928, pp. 358–368.

Tudor Vianu, Idealul clasic al omului, Bucureşti, Vremea, 1934, pp. 115–142.

Tudor Vianu, Filosofie şi poezie. Filosofi şi poeţi–Către o nouă concepţie estetică a lumii , Bucureşti,

Casa Şcoalelor, 1943, pp. 179–199.

Tudor Vianu, Idealul clasic al omului, studiu introductiv de Mircea Martin, Bucureşti, Editura

Enciclopedică Română, 1975, pp. 88–104.

Tudor Vianu, Opere, vol. IX, ed. îngrijită de Gelu Ionescu şi George Gană, note şi postf. de George

Gană, Bucureşti, Editura Minerva, 1980, pp. 26–42.

Mihai Cazacu, „Contribuţia lui Vasile Pârvan la definirea şi contemporaneizarea spiritualităţii

româneşti”, în Orizont (Timişoara), anul XIX, nr. 6, 1968, pp. 80–86.

Vasile Vetişanu, „Vasile Pârvan şi filosofia omului”, în Orizont (Timişoara), anul XXIV, nr. 37,

1973, p. 5.

Virgil Emilian Catargiu, Vasile Pârvan – filosof al istoriei , Iaşi, Editura Junimea (Humanitas, 25),

1982 (cap. III: „Ontologia istoriei”).

Ioan Humă, Vasile Pârvan sau lauda gândului , Iaşi, Editura Junimea (Humanitas, 41), 1987 (cap. X:

„Ontologie şi spirit mioritic”).

P. P. NEGULESCU, Problema ontologică (1927-1928)

Petre Dumitrescu, Conceptul de filosofie la P. P. Negulescu, Iaşi, Editura Junimea, 1975, pp. 86–109

[cap. III.1: „Problema ontologică”].

ION PETROVICI, Introducere în metafizică (1924); Ideea de neant (1933); Problema existenţei

(1942)

N. Bagdasar, „I. Petrovici metafizicean”, în Revista de filosofie,vol. XXVIII, nr. 3-4, 1942, pp. 181–204.

Ioan Miclea, „Realismul în filosofia d-lui Ion Petrovici”, în Realismul în filosofia românească , Blaj,

Tipografia Seminarului, 1944, pp. 5–17.

Alexandru Surdu, „Substanţa transcendentă la Ion Petrovici”, în Academica, anul II, nr. 11 (23), 1992,

p. 15.

Alexandru Surdu, Vocaţii filosofice româneşti, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1995, pp. 45–49.

Vasile Muscă, „Problema metafizicii la I. Petrovici”, în Filosofia ca istoria filosofiei , Cluj-Napoca,

Editura Dacia (Athenæum. Filosofie), 2002, pp. 124–132.

Ştefan Munteanu, Raţionalitatea metafizicii lui Ion Petrovici , Iaşi, Editura Fundaţiei Culturale Axis,

2003.[Ed. a 2-a, Bucureşti, Editura C. H. Beck, 2007].

Ionel Necula, Ion Petrovici. Un capitol de filosofie românească , Bucureşti, Ideea Europeană (Istoria

mentalităţilor), 2006, pp. 53–64 („Epistemologia neantului”).


Viorel Cernica, „Ideea de neant şi argumentul cosmologic”, în Revista de filosofie, tomul LV, nr. 5-6,

2008, pp. 547–555.

I. BRUCĂR, Despre neant (1938)

Adrian Michiduţă, „Metafizica meontologică românească de la Ion Petrovici la I. Brucăr”, în: I.

Brucăr, Despre neant, ed. critică, studiu introductiv şi bibliografie de Adrian Michiduţă, Editura

Aius Printed (Biblioteca de filosofie românească), 2010, pp. 8–25.

NAE IONESCU, Teoria cunoştinţei metafizice: Cunoaşterea imediată [curs, 1928/1929] (1942),

Cunoaşterea mediată [curs, 1929/1930] (1944); Curs de metafizică [1936/1937] (1999)

Z. Barbu, [Nae Ionescu, Metafizica, Bucureşti, 1942], în Sæculum (Sibiu), anul I, nr. 4, 1943, pp. 80–

83.

Constantin Sălăvăstru, „Nae Ionescu – logicitatea ca experienţă a gândirii întemeietoare”, în Revista

de filosofie, tomul XLIV, nr. 3, 1997, pp. 193–211.

Isabela Vasiliu-Scraba, Metafizica lui Nae Ionescu, în unica şi în dubla ei înfăţişare , Slobozia,

Editura Star Tipp, 2000.

Viorel Cernica, „Metafizica lui Nae Ionescu şi ontologia nimicului”, în Căutarea de sine şi chemările

tradiţiei: studii şi eseuri, Mihai Dascal Editor (Studii. Cercetări. Sinteze. Seria Filosofie), 2002,

pp. 107–128.

Constantin Aslam, „Nae Ionescu - teoria fundamentului cultural al metafizicii”, în Revista de filosofie,

tomul L, nr. 1-2, 2003, pp. 79–99.

LUCIAN BLAGA, Trilogia cunoaşterii: Eonul dogmatic (1931), Cunoaşterea luciferică (1933),

Censura transcendentă (1934); Trilogia culturii: Orizont şi stil (1936), Spaţiul mioritic (1936),

Geneza metaforei şi sensul culturii (1937); Diferenţialele divine (1940); Fiinţa istorică [1960]

(1977)

I. Brucăr, „Lucian Blaga şi «Eonul dogmatic»”, în Filosofi şi sisteme, Bucureşti, Societatea Română

de Filosofie, 1933, pp. 331–360.

N. Tatu, „Teoria censurii transcendente”, în Viaţa românească, anul XXVI, nr. 10-12, 1934, pp. 78–83.

Grigore Popa, „Metafizica lui Lucian Blaga”, în Societatea de mâine, anul XI, nr. 11, 1934, pp. 163–165.

Grigore Popa, „Despre Censura transcendentă”, în Pagini literare (Turda), anul I, nr. 3–4, 1934, pp.

129–145.

I. Brucăr, „Filosoful Lucian Blaga”, în Gândirea, anul XIII, nr. 8, 1934, pp. 314–327.

Vasile Băncilă, „Censura transcendentă”, în Gând românesc (Cluj), anul II, nr. 11, 1934, pp. 573–587.

Vasile Băncilă, Lucian Blaga, energie românească , îngrijirea ediţiei, adnotări, nota asupra ediţiei şi

tabelul biobibliografic de Ileana Băncilă, Timişoara, Editura Marineasa, 1995, pp. 43–56.

Vasile Băncilă, Opere, vol. IV: Eseistica edită 1933–1936) , ed. îngrijită de Dora Mezdrea, Brăila,


Vasile Băncilă, Lucian Blaga, energie românească , Cluj, „Cartea Românească”, 1938.

Vasile Băncilă, Lucian Blaga, energie românească , îngrijirea ediţiei, adnotări, nota asupra ediţiei şi

tabelul biobibliografic de Ileana Băncilă, Timişoara, Editura Marineasa, 1995, pp. 82–235.

Vasile Băncilă, Opere, vol. V: Eseistica edită 193–1944) , ed. îngrijită de Dora Mezdrea, Brăila,


Mircea Eliade, „Lucian Blaga şi sensul culturii”, în Revista Fundaţiilor Regale , anul V, nr. 1, 1938,

pp. 162–166.

Mircea Eliade, Insula lui Euthanasius, Bucureşti, Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă (Scriitori

români contemporani), 1943, pp. 188–195.


Mircea Eliade, Drumul spre centru, antologie alcătuită de Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu,

Bucureşti, Editura Univers, 1991, pp. 255–261.

Mircea Eliade, Insula lui Euthanasius , Bucureşti, Humanitas, 1993, pp. 157–162. [Reed. 2004].

Dumitru Isac, „Lucian Blaga şi Marele Anonim”, în Symposion, anul III, nr. 1, 1943, pp. 25–48.

Dumitru Isac, Cunoaştere şi transcendenţă. Realism critic , ed. îngrijită şi studiu introductiv de Ionuţ

Isac, cu un cuvânt de însoţire de Vasile Muscă, Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2003, pp. 144–160.

N. Tertulian, „Lucian Blaga”, în Viaţa românească, anul XVI, nr. 11, 1963, pp. 96–118.

N. Tertulian, Eseuri, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1968, pp. 158–249.

Ioan Maxim Danciu, „Existenţă şi cunoaştere la Blaga”, în Echinox (Cluj-Napoca), anul II, nr. 5,

1970, p. 29.

Ion Mihail Popescu, „Teoria culturii şi valorilor în filosofia lui Lucian Blaga şi criticii ei”, în Analele

Universităţii Bucureşti. Filosofie, anul XXII, nr. 1, 1973, pp. 113–125.

Ion Mihail Popescu, „«Mitul metafizic» al Marelui Anonim în filosofia lui Lucian Blaga”, în Analele

Universităţii Bucureşti. Filosofie, anul XXII, nr. 2, 1973, pp. 151–155.

Ştefan Afloroaei, „Lucian Blaga şi fenomenologia dualităţii originare”, în Opinia studenţească (Iaşi),

anul V, nr. 3 (32), 1978, pp. 9, 11.

Ion Mihail Popescu, O perspectivă românească asupra culturii şi valorilor (Bazele teoriei culturii şi

valorilor în sistemul lui Lucian Blaga) , Bucureşti, Editura Eminescu, 1980, pp. 48–124 (partea

întâi: „Bazele ontologice ale cunoaşterii culturii şi valorilor, 187–316 (partea a treia: „Deducţia

ontologică a culturii şi valorilor”).

Alexandru Tănase, Lucian Blaga – filosoful poet, poetul filosof , Bucureşti, Cartea Românească, 1977,

pp. 23–40 („Existenţă şi mister”).

Cristian Petru, „Un construct teoretic neclasic: «orizontul ontologic» al fiinţării umane”, în Revista de

filosofie, tomul XXXII, Nr. 4, 1985, pp. 358–368.

Ştefan Afloroaei, „Antinomii ale intelectului ecstatic”, în: Analele Ştiinţifice ale Universităţii Al. I.

Cuza din Iaşi, Secţ. IIIb Filosofie , tom XXXI, 1985, pp. 12–17.

Lucian Blaga – cunoaştere şi creaţie: culegere de studii , coord.: Dumitru Ghişe, Angela Botez,

Victor Botez, Bucureşti, Cartea Românească, 1987, pp. 101–113.

Constantin Noica, „Sistemul lui Lucian Blaga în lumina veacului XX”, în Viaţa românească , anul

LXXXI, nr. 3-4, 1986, pp. 89–97.

Constantin Noica, Simple introduceri la bunătatea timpului nostru , ed. îngrijită de Marin Diaconu şi

Gabriel Liiceanu, Bucureşti, Humanitas, 1992, pp. 172–185.

Virgil Ciomoş, „Lucian Blaga. La confluenţa a două filosofii”, în: Cunoaştere şi acţiune. Profiluri de

gânditori români , coord. Andrei Marga, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1986, pp. 275–289.

Cristian Petru, „Cunoaştere şi existenţă creatoare”, în: Lucian Blaga – cunoaştere şi creaţie: culegere

de studii, coord.: Dumitru Ghişe, Angela Botez, Victor Botez, Bucureşti, Cartea Românească,

1987, pp. 87–100.

Vintilă Mihăilescu, „«Sentimentul eonic» la Lucian Blaga şi Ortega y Gasset”, în: Lucian Blaga –

cunoaştere şi creaţie: culegere de studii , coord.: Dumitru Ghişe, Angela Botez, Victor Botez,

Bucureşti, Cartea Românească, 1987, pp. 144–157.

Cristian Petru, „Umanul ca mod ontologic în filosofia lui Lucian Blaga”, în: Ontologia umanului:

confruntări filosofice contemporane şi încercare de reconstrucţie teoretică , coord. Ludwig

Grünberg, Bucureşti, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1989, pp. 96–108.

Vasile Frăteanu, „Lucian Blaga, un model metafizic”, în Revista de filosofie, tomul XL, nr. 6, 1993,

pp. 527–532.

Teodor Vidam, „Statutul existenţial al fiinţei umane în concepţia filosofică blagiană”, în Revista de

filosofie, tomul XL, nr. 6, 1993, pp. 545–547.

Cornel Moraru, „Ontologia demonicului (I)”, în Discobolul (Alba-Iulia), anul II, nr. 3 (8), 1997, pp.

29–38; (II), anul III, nr. 1 (9), 1998, pp. 31–40.

Ion Tudosescu, Lucian Blaga: concepţia ontologică , Bucureşti, Editura Fundaţiei „România de

Mâine”, 1999.


Florica Diaconu, Marin Diaconu, Dicţionar de termeni filosofici ai lui Lucian Blaga. Introducere princoncepte, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2000.

Alexandru Surdu, „Problema transcendenţei în Trilogia cunoaşterii”, în Revista de filosofie, tomul L,nr. 5-6, 2003, pp. 671–675.

Teodor Vidam, Lucian Blaga şi filosofia europeană a secolului XX , Cluj-Napoca, Casa Cărţii deŞtiinţă, 2005.

Cornel Moraru, Lucian Blaga: convergenţe între poet şi filosof , Târgu-Mureş, Editura Ardealul(Biblioteca Universitas), 2005.

Angela Botez, Arhitectura sistemului şi conceptele integrative blagiene , Târgu-Mureş, EdituraArdealul (Biblioteca de filosofie), 2006.

Traian Pop, Lucian Blaga – ontologia culturii , Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006.Andra Bruciu, Lucian Blaga – reflexe germane în filosofia culturii , Bucureşti, Fundaţia Culturală

Libra, 2006, pp. 81–102 [„Aspecte ontologice ale metaforei (Nietzsche)”].Gh. Al. Cazan, Lucian Blaga – metafizică şi raţionalism ecstatic , Bucureşti, Editura Semne, 2008.Ioana Camelia Şandor, Om, creaţie, libertate. Cultura ca orizont ontologic uman în concepţia

filosofului Lucian Blaga, Iaşi, Editura Lumen, 2008.Ştefan Munteanu, „Lucian Blaga şi viziunea metafizică asupra cunoaşterii”, în Studii de istorie a

filosofiei româneşti, vol. III, coord. Viorel Cernica, ed. îngrijită de Mona Mamulea, Bucureşti,Editura Academiei Române, 2008, pp. 156–164.

Constantin Nicuşan, Conceptualizarea demonicului în filosofia lui Lucian Blaga , cuvânt înainte deTeodor Vidam, referinţe critice în postf. de: Teodor Dima, Ion Dur, Ionuţ Isac, Cluj-Napoca,Argonaut, 2012.

D. D. ROŞCA, Existenţa tragică (1934)

Virgil Bogdan, „Filosofia lui D. D. Roşca”, în Gând românesc (Cluj), anul II, nr. 5, 1934, pp. 272–278.Tudor Cătineanu, Structura unei sinteze filosofice, vol. I: Perspectiva intrinsecă, Cluj-Napoca,

Editura Dacia (Istoria filosofiei universale), 1981; vol. II: Perspectiva extrinsecă, Cluj-Napoca,Editura Dacia (Istoria filosofiei universale), 1985.

Alexandru Boboc, „Ideea unei concepţii eroice a existenţei umane”, în: Cunoaştere şi acţiune. Profiluride gânditori români, coord. Andrei Marga, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1986, pp. 235–242.

Ion N. Roşca, „Ontologie, gnoseologie şi axiologie în concepţia lui D. D. Roşca”, în Revista defilosofie, tomul XXXIII, Nr. 3, 1986, pp. 231–240.

Cornel Haranguş, „Reflecţii asupra ontologiei lui D. D. Roşca”, în Filosofia subiectului, Timişoara,Editura Delabistra, 1996, pp. 155–187.

MIHAI UŢĂ, Dialectica existenţei (1937)

Adrian Michiduţă, „Mihai Uţă, metafizician raţionalist”, în: Mihai Uţă, Dialectica existenţei, ed.critică, text stabilit, studiu introductiv, note şi bibliografie de Adrian Michiduţă, Craiova, EdituraAius Printed, 2010, pp. 7–18.

PETRU P. IONESCU, Ontologia umană şi cunoaşterea (1939)

Adrian Michiduţă, „Petru P. Ionescu – metafizician şi teoretician al cunoaşterii harice”, în: Petru P. Ionescu,Metafizica ortodoxiei, ed. critică, text stabilit, studiu introductiv, note şi comentarii de AdrianMichiduţă, postf. şi bibliografie de Florian Roatiş, Craiova, Editura Aius Printed, 2008, pp. 7–46.

I.D. GHEREA, Le moi et le monde: essai d’une cosmogonie antropomorphique (1938) = Eul şilumea: eseu de cosmogonie antropomorfică


Constantin Floru, „O încercare de cosmogonie antropomorfică”, în Revista Fundaţiilor Regale , anulVI, nr. 3, 1939, pp. 685–689.

Mircea Djuvara, „Filosofia Domnului Gherea: Le moi et le monde (Essai dune cosmogonieantropomorphique)”, în Revista de filosofie, vol. XXIV, nr. 3-4, 1939, pp. 344–371.

Gh. Vlăduţescu, „O reconstrucţie a eului în raporturile lui cu lumea”, în: I. D. Gherea, Eul şi lumea,ed. îngrijită de Gh. Vlăduţescu, trad. de Mariana Noica, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şiEnciclopedică (Biblioteca de filosofie. Seria „Filosofie românească”), 1984, pp. V–XXVII.

Viorel Cernica, „Despre construcţia filosofică a lui I. D. Gherea”, în Studii de istorie a filosofieiromâneşti, vol. IV, coord. Viorel Cernica, ed. îngrijită de Mona Mamulea, Bucureşti, EdituraAcademiei Române, 2008, pp. 363–368.

Viorel Cernica, „Realitate temporală şi fiinţă fictivă la I. D. Gherea”, în Studii de istorie a filosofieiromâneşti, vol. IX: Timp şi spaţiu în gândirea românească, coord. Viorel Cernica, ed. îngrijită de MonaMamulea, aparat bibliografic Titus Lates, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2013, pp. 267–282.

MIRCEA ELIADE, Mitul reintegrării (1942); Le mythe de l’éternel retour (1949) = Mitul eterneireîntoarceri; Aspects du mythe (1963) = Aspecte ale mitului; Le sacré et le profane (1965) = Sacrulşi profanul; La nostalgie des origines (1970) = Nostalgia originilor

Tudor Ghideanu, „Ontologie şi hermeneutică la Mircea Eliade, în Cronica (Iaşi), anul XXI, nr. 28,1986, pp. 1, 2.

Tudor Ghideanu, „Mircea Eliade şi ontologia perenităţii”, în Anamnesis sau treptele aducerii-aminte ,Iaşi, Editura Junimea (Humanitas), 1987, pp. 243–252.

Vasile Tonoiu, Ontologii arhaice în actualitate , Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1989.Radu Enescu, „Incursion ontologique dans l’œuvre de Mircea Eliade”, în: Homo Religiosus – To

Honor Mircea Eliade/ Hommage à Mircea Eliade , ed. by L. M. Arcade, Ion Manea, ElenaStamatescu, Los Angeles, The Mircea Eliade Research Institute, 1990, pp. 159–166.

Ioan P. Culianu, Mircea Eliade, Assisi, Cittadella Editrice, 1978, pp. 152, 153 („Ontologia emetafisica arcaica”).

Ioan Petru Culianu, Mircea Eliade, ed. revăzută şi augmentată, trad. de Florin Chiriţescu şi DanPetrescu, cu o scrisoare de la Mircea Eliade şi o postf. de Sorin Antohi, Bucureşti, EdituraNemira, 1995, pp. 125, 126 („Ontologie şi metafizică arhaică”). [Ed. a 3-a rev. şi adăugită, Iaşi,Editura Polirom (Biblioteca Ioan Petru Culianu), 2004, pp. 141, 142].

Aurel Codoban, Sacru şi ontofanie. Pentru o nouă filosofie a religiilor , Iaşi, Polirom (Collegium.Filosofie), 1998, pp. 111–148 (V. „Ontofanie şi ontologie”).

Wilhelm Dancă, „Homo religiosus şi ontologia pragmatică în viziunea lui Mircea Eliade”, în:Orizontul sacru, coord.: Corneliu Mircea, Robert Lazu, Iaşi, Polirom, 1998, pp. 79–94.

MIRCEA FLORIAN, Cunoaştere şi existenţă (1939) ; Recesivitatea ca structură a lumii [ – 1959](1983; 1987)

Ioan Miclea, „Concepţia ontologică a cunoaşterii la d-l Mircea Florian şi în tomism”, în Realismul înfilosofia românească, Blaj, Tipografia Seminarului, 1944, pp. 19–35.

Ioan C. Ivanciu, „Mircea Florian – Aspecte ale realismului ontologic în concepţia filosofului”, înRamuri (Craiova), anul IV, nr. 9(39), 1967, pp. 17, 18.

Nicolae Gogoneaţă, „Realismul ontologic al lui Mircea Florian”, în: Filosofia şi sociologiaromânească în prima jumătate a secolului al XX-lea: studii , Bucureşti, Editura AcademieiRepublicii Socialiste România, 1969, pp. 97–124.

Gh. Al Cazan, Fundamentul filosofiei la Mircea Florian , Bucureşti, Editura Politică, 1971.Ion M. Popescu, „Existenţă şi cunoaştere în filosofia lui Mircea Florian”, în Revista de filosofie,

tomul XIX, nr. 5, 1972, pp. 623–632. [Opinie despre: Gh. Al Cazan, Fundamentul filosofiei laMircea Florian, Bucureşti, Editura Politică, 1971].


Petre Dumitrescu, „Filosofia datului la Mircea Florian”, în Analele ştiinţifice ale Universităţii «Al. I.Cuza» din Iaşi. Secţiunea III.b. Filosofie şi ştiinţe social-umane , tomul XXVIII, 1982, pp. 15–20.

Ana Katz, Dialectica în existenţă: discurs ontologic, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1984, pp. 44–47.A. Boeru, „Recesivitate şi metafizică”, în Revista de filosofie, anul XXXI, nr. 4, 1984, pp. 365–369.Vasile Gogea, „Demnitatea ontologică a unei categorii: spaţiul”, în Astra (Braşov), anul XXI, nr. 12

(183), 1986, p. 7.Repere ale gândirii româneşti , vol. conceput şi realizat de Aurel Ion Brumaru şi Vasile Gogea, cu o

prefaţă de acad. Alexandru Surdu, Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2003, pp. 83–85.Tudor Ghideanu, „The monism of ontologic realism in european context”, în Analele ştiinţifice ale

Universităţii «Al. I. Cuza» din Iaşi. Filosofie , tomul XXXIV, nr. 2, 1988, pp. 1–4.Teodor Dima, „Mircea Florian şi fundamentarea ontologică a logicii”, în Revista de filosofie, tomul

XXXIX, Nr. 4, 1992, pp. 381–387.Ioan N. Roşca, „Trepte ontice, experienţa şi raţiunea la Mircea Florian”, în Analele Universităţii

Bucureşti. Filosofie, anul XLV, 1996, pp. 69–80.Nicolae Nicolescu, „Datul ontologic şi recesivitatea ca structură a lumii”, în Analele Universităţii din

Craiova. Seria Filosofie, Sociologie, Ştiinţe politice , nr. 13, 2004, pp. 101–110.Teodor Dima, „Omniprezenţa logicităţii în opera lui Mircea Florian”, în Privind înapoi cu deferenţă:

eseuri despre gânditori români , Bucureşti, Editura Academiei Române, 2006, pp. 194–203. [Ed.revăzută: Bucureşti, Editura ProUniversitaria, 2012].

Gh. Al. Cazan, Mircea Florian şi Nae Ionescu, Bucureşti, Editura Agerpress, 2006, pp. 7–170 (ParteaI: „Mircea Florian – realismul ontologic sau recesivitatea ca factor tulburător al lumii”).

Adrian Michiduţă, Filosofia recesivităţii, Craiova, Aius Printed (Biblioteca de filosofie românească), 2009.Ilie Pintea, Este posibilă filosofia ca ştiinţă? Concepţia filosofică a lui Mircea Florian , Giurgiu,

Editura Pelican, 2010, pp. 347–392.Claudiu Baciu, „Recesivitate şi contradicţie unilaterală”, în Mircea Florian. Reconstrucţia datului şi

ideea recesivităţii, coord.: Mihaela Pop şi Viorel Cernica, Bucureşti, Editura Universităţii dinBucureşti, 2010, pp. 94–100.

Claudiu Baciu, Funcţionalism şi ontologie, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2014, pp. 212–217.Viorel Cernica, „Aspecte formale ale filosofiei datului recesiv”, în Mircea Florian. Reconstrucţia

datului şi ideea recesivităţii, coord.: Mihaela Pop şi Viorel Cernica, Bucureşti, EdituraUniversităţii din Bucureşti, 2010, pp. 196–210.

Ilie Pintea, „Teoria categoriilor la Mircea Florian”, în: Studii de teoria categoriilor , vol. II, coord.:Alexandru Surdu, Sergiu Bălan, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2010, pp. 285–299.

Ioan N. Roşca, „Existenţă şi dialectică binară la Mircea Florian”, în Analele Universităţii din Craiova.Seria Filosofie, nr. 27, 2011, pp. 73–82.

Adriana Neacşu, „«Realitate» şi «Existenţă» în angrenajul recesiv al lumii imaginat de MirceaFlorian”, în Analele Universităţii din Craiova. Seria Filosofie , nr. 27, 2011, pp. 83–96.

Ilie Pintea, „Problema termenilor transcendentali în gândirea lui Mircea Florian”, în: Studii de teoriacategoriilor, vol. IV, coord.: Alexandru Surdu, Sergiu Bălan, Mihai Popa, Bucureşti, EdituraAcademiei Române, 2012, pp. 193–207.

TUDOR VIANU, Introducere în teoria valorilor (1942)

Ion Tudosescu, „Ontologia implicită a valorilor şi structura tablei de valori la Tudor Vianu”, în Tratatde ontologie, vol. III: Existenţa socială şi umană , Bucureşti, Editura Fundaţiei România deMâine, 2004, pp. 377–394.

Constantin Stoenescu, „Adevărul ca valoare. O interpretare din perspectiva teoriei valorilor a luiTudor Vianu”, în: Cultură şi adevăr. Studii despre filosofia lui Tudor Vianu , coord. Ana Bazac,Bucureşti, Editura Academiei Române, 2007, pp. 82–93 [89].


EUGENIU SPERANŢIA, Système de métaphysique implicite dans les postulats de touteconnaissance possible (1943)

Vasile Muscă, „Eugeniu Sperantia. Coordonate ale concepţiei filosofice”, în: Cunoaştere şi acţiune.Profiluri de gânditori români, coord. Andrei Marga, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1986, pp. 138–152.

Teodor Vidam, „Concepţia metafizică a lui E. Sperantia”, în Revista de filosofie, tomul XVIII, nr. 1–2, 2011, pp. 3–43.

DUMITRU ISAC, Cunoaştere şi transcendenţă (1943); Realismul critic – sinteză filosofică (1946)

Teodor Dima, „Dumitru Isac despre transcendenţă şi adevăr”, studiu introductiv în: Dumitru Isac,Cunoaştere şi transcendenţă , ed. îngrijită de Teodor Dima, Iaşi, Editura Cantes (Filosofie.Sociologie. Psihologie), 1999, pp. 5–16.

Anton Adămuţ, „Despre ce este transcendenţa”, postf. în: Dumitru Isac, Cunoaştere şi transcendenţă ,ed. îngrijită de Teodor Dima, Iaşi, Editura Cantes (Filosofie. Sociologie. Psihologie), 1999, pp.159–169.

Ionuţ Isac, „Dumitru Isac – fascinaţia spiritului critic”, în: Dumitru Isac, Cunoaştere şi transcendenţă.Realism critic, ed. îngrijită şi st. introductiv de Ionuţ Isac, cu un cuvânt de însoţire de VasileMuscă, Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2003, pp. 5–24.

Teodor Vidam, [Dumitru Isac, Cunoaştere şi transcendenţă , Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2003, 232p.], în Revista de filosofie, tomul LI, nr. 1-2, 2004, pp. 301–303.

B. FUNDOIANU, La conscience malheureuse (1936) = Conştiinţa nefericită; Le Lundi existentielet le Dimanche de l’histoire (1945) = Lunea existenţială şi Duminica istoriei

Victor Stoleru, B. Fundoianu/Benjamin Fondane , Bucureşti, Editura „Grai şi Suflet – CulturaNaţională”, 2000, pp. 102–109 („B. Fondane – Consideraţii asupra filosofiei”).

Olivier Salazar-Ferrer, Benjamin Fondane, Paris Oxus, 2004, pp. 117–133 („Dans le débatexistentiel”), 213–222 („Le lundi existentiel”).

Olivier Salazar-Ferrer, Benjamin Fondane, trad. de Elena Tudorie, Iaşi, Junimea (Românii din Paris),2005.

Olivier Salazar-Ferrer, Benjamin Fondane et la révolte existentielle , Paris, Éditions de Carlevour,2008.

Olivier Salazar-Ferrer, „Istoria unui testament filosofic”, în: Benjamin Fondane, Lunea existenţială şiDuminica istorei, trad. din limba franceză, studiu, note, comentarii şi anexe de Luiza Palanciuc şiMihai Şora, pref. la ed. franceză de Michel Carassou, postf. de Olivier Salazar-Ferrer, cu un dosaral corespondenţei: Jean Grenier – Benjamin şi Geneviève Fondane, Cluj-Napoca, Editura Limes,2008, pp. 101–121.

Virgil Ciomoş, „De la neantul metafizic la vidul existenţial. Benjamin Fondane şi Sabatul de peurmă”, în: B. Fundoianu sau încercarea paradoxului. Pentru o hermeneutică existenţială/Benjamin Fondane ou l’épreuve du paradoxe. Pour une herméneutique existentielle , Cluj-Napoca, Eikon, 2010, pp. 39–59.

Michael Finkenthal, „Conştiinţa nefericită a lui Benjamin Fondane”, în: B. Fundoianu sau încercareaparadoxului. Pentru o hermeneutică existenţială/ Benjamin Fondane ou l’épreuve du paradoxe.Pour une herméneutique existentielle , Cluj-Napoca, Eikon, 2010, pp. 86–98.

Olivier Salazar-Ferrer, „Poésie et philosophie existentielle chez Benjamin Fondane”, în: B. Fundoianu sauîncercarea paradoxului. Pentru o hermeneutică existenţială/ Benjamin Fondane ou l’épreuve duparadoxe. Pour une herméneutique existentielle, Cluj-Napoca, Eikon, 2010, pp. 285–305.


ŞTEFAN LUPAŞCU, L’expérience microphysique et la pensée humaine = Experienţa microfizicăşi gândirea umană (1940); Les trois matières (1960); L’énergie et la matière vivante (1962);L’énergie et la matière psychique (1974)

Benjamin Fondane, „D’Empédocle à Stéphane Lupasco, ou la solitude du logique”, în Cahiers duSud, nr. 259, 1943.

Benjamin Fondane, „De la Empedocle la Stéphane Lupasco sau «solitudinea logicului»”, în Revistade filosofie, tomul XLII, nr. 5-6, 1995, pp. 587–591.

Basarab Nicolesco, Nous, la particule et le monde, Paris, Éditions Le Mail, 1985 [2ème ed., revue etaugmentée, Éditions du Rocher, 2002].

Basarab Nicolescu, Noi, particula şi lumea, trad. din limba franceză de Vasile Sporici, Iaşi, Polirom(Plural. Idei contemporane), 2002.

Vasile Tonoiu, „Studiu introductiv”, în: Ştefan Lupaşcu, Experienţa microfizică şi gândirea umană ,[trad., studiu introductiv şi note de Vasile Tonoiu, postf. de Basarab Nicolescu], Bucureşti,Editura Ştiinţifică (Biblioteca de filosofie. Filosofia universală contemporană), 1992, pp. 5–24.

Benjamin Fondane, L’être et la connaissance. Essai sur Lupasco , présenté par Michael Finkenthal,Paris, Éditions Paris-Méditerranée, 1998.

Benjamin Fondane, Fiinţa şi cunoaşterea. Încercare asupra lui Ştefan Lupaşcu , prezentat de MichaelFinkenthal, trad., note şi postfaţă de Vasile Sporici, Iaşi, Editura „Ştefan Lupaşcu” (Transpuneri,3), 2000.

Ilie Pârvu, „Registrul interogaţiei metafizice la Ştefan Lupaşcu”, în Revista de filosofie, tomul XLV,nr. 4, 1998, pp. 487–494.

Ilie Pârvu, „Registrul interogaţiei metafizice la Ştefan Lupaşcu”, în Secolul 20, nr. 10-12/1997, 1-3/1998 (391-396), pp. 412–419.

Petru Ioan, „Logica dinamică a contradictoriului în retrospectivă”, în Revista de filosofie, tomul XLV,nr. 4, 1998, pp.495–505.

Angela Botez, „Un nou «Discurs asupra metodei» (Şt. Lupaşcu – filosof al ştiinţei de sorgintepostanalitică)”, în Revista de filosofie, tomul XLV, nr. 4, 1998, pp. 507–514.

Ion Tudosescu, „Ontologie dialectică la Ştefan Lupaşcu”, în Ştefan Lupaşcu: un gânditor pentruMileniul Trei, vol. I, coord. Petru Ioan, Iaşi Editura „Ştefan Lupaşcu” (Seria Secvenţe semio-logice, tom II, nr. 1-2), 2000, pp. 179- 190.

N.N. Bobică, „Antagonismul ca principiu fundamental al ontologiei lupaşciene”, în Ştefan Lupaşcu:un gânditor pentru Mileniul Trei , vol. I, coord. Petru Ioan, Iaşi Editura „Ştefan Lupaşcu” (SeriaSecvenţe semio-logice, tom II, nr. 1-2), 2000, pp. 203–212.

Tănase Sîrbu, „Funcţii ontologice ale afectivităţii, în viziunea lui Ştefan Lupaşcu”, în Ştefan Lupaşcu:un gânditor pentru Mileniul Trei , vol. I, coord. Petru Ioan, Iaşi Editura „Ştefan Lupaşcu” (SeriaSecvenţe semio-logice, tom II, nr. 1-2), 2000, pp. 213–220.

Petru Ioan, „Logica «energetică» a lui Ştefan Lupaşcu în perspectiva neo-raţionalismului”, în Revistade filosofie, tomul XLVIII, nr. 1-2, 2001, pp. 5–16.

Ştefan Celmare, „Omogenitate şi eterogenitate în viziunea energetistă a lui Ştefan Lupaşcu”, înRevista de filosofie, tomul XLVIII, nr. 1-2, 2001, pp. 17–22.

Ştefan Afloroaei, „Ştefan Lupaşcu: sugestii hermeneutice”, în Revista de filosofie, tomul XLVIII, nr.1-2, 2001, pp. 23–28.

Basarab Nicolescu, Ce este realitatea? Reflecţii în jurul operei lui Stéphane Lupasco , trad. din limbafranceză de Simona Modreanu, Iaşi, Editura Junimea, 2009.

Maria Michiduţă, „Afectivitatea ca principiu ontologic la Ştefan Lupaşcu”, în Revista de filosofie,tomul LVI, nr. 5-6, 2009, pp. 619–633.

Maria Michiduţă, Dualismul antagonist: deconstrucţie şi reconstrucţie dialectică la Ştefan Lupaşcu ,Craiova, Editura Aius PrintEd (Biblioteca de filosofie românească), 2011, pp. 111–222 (Cap. III:„Reconstrucţia ontologică”).


CONSTANTIN MICU STAVILĂ, Finalitatea ideală a existenţei umane (1943); Valoareaontologică a cunoaşterii (1945); Existenţă şi adevăr (1945); Descoperirea vieţii personale [196--](2006)

Alice Botez, „Constantin Micu: «Finalitatea ideală a existenţei umane» (Încercare de explicare aoriginei şi sensului culturii)”, Casa Şcoalelor, 1943”, în Symposion, seria II, anul III, nr. [2], 1octombrie 1943, pp. 205–208.

Bogdan Tătaru-Cazaban, „Un filosof al ireductibilului”, în: Constantin Micu Stavilă, Descoperireavieţii personale, Bucureşti, Paideia, 2006, pp. 7, 8.

FLORIAN NICOLAU, Despre imposibilitatea unei teorii atomiste a lumii fizice (1947)

Mihai Drăgănescu, Informaţia materiei, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1990, pp. 59 - 61(„Un anume substrat ontologic subcuantic”).

CAMIL PETRESCU, Doctrina substanţei [1954 - 1955] (1988)

N. Tertulian, „Substanţialismul lui Camil Petrescu”, în Eseuri, Bucureşti, Editura pentru Literatură,1968, pp. 251–312.

Theodor Codreanu, „Creator de sistem filosofic”, în: Astra (Braşov), anul XXIII, nr. 9 (204), 1988, p. 6.Repere ale gândirii româneşti , vol. conceput şi realizat de Aurel Ion Brumaru şi Vasile Gogea, cu o

prefaţă de acad. Alexandru Surdu, Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2003, pp. 111–116.Ion Dur, „Camil Petrescu sau recuperarea concretului”, în Sæculum (Sibiu), serie nouă, anul I (III), nr.

1-2 (10), 1995, pp. 21–33.Ion Dur, De la Eminescu la Cioran: semne ale spiritului românesc , Craiova, Scrisul românesc, 1996,

pp. 116–140.Anton Adămuţ, „Resurecţia concretului”, în Revista de filosofie, tomul XLII, nr. 3, 1995, pp. 281–283.Anton I. Adămuţ, Filosofia substanţei, pref. de Teodor Dima, Iaşi, Institutul European, 1997, pp. 46–

118 (cap. III: „Ontologia quiddităţii”).Anton I. Adămuţ, Schiţă pentru o istorie subiectivă a filosofiei , ed. a 2-a rev. şi adăugită, Iaşi, Editura

Junimea (Humanitas), 1999, pp. 142–155.Anton Adămuţ, (Şi) filosofia lui Camil Petrescu, Iaşi, Timpul, 2007, pp. 48–120 (Cap. II: „Ontologia

quiddităţii”).

EMIL CIORAN, Pe culmile disperării (1934); La tentation d’exister (1956) = Ispita de a exista;De l’inconvenient d’être né (1973) = Despre neajunsul de a te fi născut

Doina Graur, „Fiinţa şi neantul”, în Sæculum (Sibiu), serie nouă, anul I (III), nr. 1-2 (10), 1995, pp.103–106.

Marian Victor Buciu, E. M. Cioran: despărţirea continuă a autorului cel rău (Eseu despre onto-retorica Textului cioranian) , Craiova, Editura Sitech, 1996. [Ed. a 2-a, Bucureşti, IdeeaEuropeană, 2005].

Marius Cucu, Cioran şi exodul spre veşnicie, Iaşi, Editura Junimea, 2007.Ciprian Vălcan, La concurrence des influences culturelles françaises et allemandes dans l’œuvre de

Cioran, Bucureşti, Editura Institutului Cultural Român, 2008, pp. 120–126.Marius Dobre, „Viaţa ca agonie sau preludiu al morţii la Emil Cioran”, în Revista de filosofie, tomul

LV, nr. 5-6, 2008, pp. 565–574.Marius Dobre, Certitudinile unui sceptic, Bucureşti, Editura Trei, 2008, pp. 65–82.


Nicolas Cavaillès, „Genèse et ontologie: lecture noicienne d’un fragment de Cioran”, în Cahiers EmilCioran. Approches critiques , vol. X, Sibiu, Editura Universităţii „Lucian Blaga”/ Leuven, LesSept Dormants, 2009, pp. 149–157.

MIRCEA VULCĂNESCU, Dimensiunea românească a existenţei (1943)

Aurel Ion Brumaru, „Forme filosofice în lumea românească”, în Tribuna (Cluj-Napoca), anul XXVII,nr. 39 (1397), 1983, p. 3.

A. I. Brumaru, Fiinţă şi loc, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1990, pp. 79–87.Marin Diaconu, „Un model ontologic al omului românesc”, în: Mircea Vulcănescu, Dimensiunea

românească a existenţei , ed. îngrijită de Marin Diaconu, Bucureşti, Editura Fundaţiei CulturaleRomâne, 1991, pp. 5–13.

Marin Diaconu, „The ontological model of the romanian man”, în Romanian Review, year L, no. 9-10(311-312), 1994, pp. 73–80.

Dumitru Marcus, „«La dimension roumain de l’existence» – un modèle ontologique ouvert”, înAnalele Universităţii de Vest din Timişoara. Filosofie , anul 9, 1997, pp. 77–79.

Victor Botez, „Mircea Vulcănescu – o metafizică a conceptului”, în Revista de filosofie, tomul XLVI,nr. 5-6, 1999, pp. 295–298.

Alexandru Surdu, „Fiinţa fiinţei la Mircea Vulcănescu”, în Symposion (Iaşi), tomul 3, nr. 1 (5), 2005,pp. 85–87.

Alexandru Surdu, „Mircea Vulcănescu despre firea fiinţei”, în Symposion (Iaşi), tomul 4, nr. 1 (7),2006, pp. 155–157.

Alexandru Surdu, „Mircea Vulcănescu despre firea fiinţei”, în Academica, serie nouă, anul XVI, nr.48-49 (185-186), 2006, pp. 87, 88.

Dragoş Popescu, „Fundamentul categorial al ontologiei la Mircea Vulcănescu”, în: Studii de teoriacategoriilor, vol. III, coord.: Alexandru Surdu, Sergiu Bălan, Bucureşti, Editura AcademieiRomâne, 2011, pp. 139–155.

Marius Dobre, Victor Emanuel Gica, Dragoş Popescu, Filosofia lui Mircea Vulcănescu, Piteşti,Paralela 45, 2011, pp. 61–118 [Dragoş Popescu, „Modelul ontologic”].

Mihai Popa, „Dimensiunea «istorică» a existenţei româneşti la Mircea Vulcănescu, Gh. I. Brătianu şiVasile Băncilă”, în Studii de istorie a filosofiei româneşti , vol. VIII: Mircea Vulcănescu, coord.Viorel Cernica, ed. îngrijită de Mona Mamulea, aparat bibliografic de Titus Lates, Bucureşti,Editura Academiei Române, 2012, pp. 72–83.

Remus Breazu, „O reconstrucţie a ontologiei vulcănesciene”, în Studii de istorie a filosofieiromâneşti, vol. VIII: Mircea Vulcănescu, coord. Viorel Cernica, ed. îngrijită de Mona Mamulea,aparat bibliografic de Titus Lates, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2012, pp. 110–116.

Viorel Cernica, „Constituirea fenomenală a dimensiunii existenţei”, în Studii de istorie a filosofieiromâneşti, vol. VIII: Mircea Vulcănescu, coord. Viorel Cernica, ed. îngrijită de Mona Mamulea,aparat bibliografic de Titus Lates, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2012, pp. 250–279.

CONSTANTIN NOICA, Douăzeci şi şapte trepte ale realului (1969); Rostirea filosoficăromânească (1970); Creaţie şi frumos în rostirea românească (1973); Sentimentul românesc alfiinţei (1978); Devenirea întru fiinţă (1982); Trei introduceri la devenirea întru fiinţă (1984).

Vasile Constantinescu, „Un posibil model ontologic”, în Cronica (Iaşi), anul XIV, nr. 2, 1979, p. 6(I); nr. 3, 1979, p. 6 (II).

Tudor Cătineanu, „O «introducere în ontologia generală»”, în Steaua (Cluj-Napoca), anul XXXI, nr.11 (402), 1980, p. 57.

Andrei Marga, „Ontologia lui «întru»”, în Tribuna (Cluj-Napoca), anul XXV, nr. 44, 29 octombrie,1981, p. 8; nr. 45, 1981, p. 6.


Gh. Vlăduţescu, „Constantin Noica şi filosofia tradiţională”, în Revista de filosofie, tomul XXIX, nr.5, 1982, pp. 508–510.

Vasile Tonoiu, „Însemnări la un tratat”, în Revista de filosofie, tomul XXIX, nr. 5, 1982, pp. 510–513.Petru Ioan, „Logică şi onto-logie”, în Revista de filosofie, tomul XXIX, nr. 5, 1982, pp. 513–517.Constantin Crişan, „Ontologia lui Constantin Noica”, în Vatra (Târgu-Mureş), anul XIII, nr. 2 (143),

20 febr. 1983, pp. 2, 14.Corneliu Mircea, „Constantin Noica şi cele trei instanţe ale fiinţei”, în Orizont (Timişoara), serie

nouă, anul XXXV, nr. 28 (848), 1984, p. 7.Mihai Nasta, „Un departagement des termes dans l’ontologie de Constantin Noïca”, în International

Journal of Romanian Studies (Amsterdam), nr. 4, 1984-1986.Aurel Ion Brumaru, „Fiinţa în româneşte”, în Astra (Braşov), anul XXIII, nr. 2 (197), 1988, p. 8.Repere ale gândirii româneşti , vol. conceput şi realizat de Aurel Ion Brumaru şi Vasile Gogea, cu o

prefaţă de acad. Alexandru Surdu, Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2003, pp. 98–101.Ilie Pârvu, Arhitectura existenţei, vol. I: Paradigma structural-generativă în ontologie , Bucureşti,

Humanitas, 1990, pp. 218–222.Isabela Vasiliu Scraba, „Logică şi ontologie la Constantin Noica”, în Revista de filosofie, tomul

XXXIX, Nr. 1, 1992, p. 23–29.Cornel Haranguş, „Conceptul de existenţă la C. Noica”, în Analele Universităţii din Timişoara. Seria

Filosofie şi ştiinţe socio-umane, anul V, 1993, p. 17–24.Mihail Grădinaru, Noica – modelul ontologic, Iaşi, Editura Septentrion, 1994.Cornel Mihai Ionescu, „Modelul Noica în cultura română. Cercul lui Hermes”, în Viaţa Românească ,

nr. 11-12, 1994, pp. 28–35.Cornel Mihai Ionescu, „Cercul lui Hermes”, în Revista de filosofie, tomul XLIV, Nr. 4, 1997, pp.

389–399.Alexandru Surdu, „Constantin Noica şi întrebarea despre fiinţă”, în Vocaţii filosofice româneşti,

Bucureşti, Editura Academiei Române, 1995, p. 89–93.Alexandru Surdu, „Întrebarea cu trei introduceri la Constantin Noica”, în Vocaţii filosofice româneşti,

Bucureşti, Editura Academiei Române, 1995, p. 94–99.Sorin Lavric, “Tratat de ontologie”, în: Dicţionarul operelor filosofice româneşti , coord. general Ion

Ianoşi, Bucureşti, Humanitas, 1997, p. 245–247.Emilia Guliciuc, “Semiotic şi ontologic la Constantin Noica”, în: Limbaje şi comunicare, Iaşi,

Institutul European, 1997, p. 250–254.Mircea Flonta, „Între gând propriu şi sistem”, în Revista de filosofie, tomul XLIV, Nr. 4, 1997, pp.

355–380.Mircea Flonta, “Constantin Noica: ontologia între gândul propriu şi sistem”, în Cum recunoaştem

pasărea Minervei?Reflecţii asupra percepţiei filosofiei în cultura românească , Bucureşti, EdituraFundaţiei Culturale Române, 1998, p. 59–93.

Ilie Pârvu, „Metafizica lui Noica (Note preliminare)”, în Revista de filosofie, tomul XLIV, Nr. 4,1997, pp. 381–386.

Adrian Niţă, „Reabilitarea individualului”, în Revista de filosofie, tomul XLIV, Nr. 4, 1997, pp. 401–407.

Titus Lates, „Sistemul rostirii filosofice româneşti la Constantin Noica”, în Revista de filosofie, tomulXLIV, Nr. 4, 1997, pp. 409–422.

Ioan Miclea, „O ontologie dezontologizată”, în Discobolul (Alba-Iulia), anul III, nr. 2 (10), 1998, pp.121–130.

Ion Miclea, „Ontologie ateistă sau ateism ontologic?”, în Discobolul (Alba-Iulia), anul III, nr. 3 (11),1998, pp. 101–109.

Ion Hirghiduş, Introducere în ontologia lui Constantin Noica , Cluj-Napoca, Editura Dacia(Athenaeum), 1999.

Ion Militaru, Constantin Noica şi critica Occidentului: o filosofie a istoriei la Constantin Noica ,Bucureşti, Cartea Românească (Eseuri/Critică), 2001, pp. 95–131 („Ontologie şi istorie”).


Dragoş Popescu, „Element şi mediu în filosofia lui C. Noica”, în Analele Universităţii „Spiru Haret”.Seria Studii de filosofie , anul I, nr. 1, 1999, p. 95–102.

Laura Pamfil, „Problema neantului în ontologia lui Constantin Noica”, în Revista de Filosofie, TomulL, Nr. 1–2, 2003, p. 101–113.

Andrei-Dragoş Giulea, „Critica noiciană a ontologiei tradiţionale şi construcţia propriei viziuni asuprafiinţei”, în Analele Universităţii din Craiova. Seria Filosofie, Sociologie, Ştiinţe Politice , nr. 12,2003, p. 67–77.

Florica Diaconu, Marin Diaconu, Dicţionar de termeni filosofici ai lui Constantin Noica. Introducereprin concepte, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2004.

Teodora Manea, „Recuperarea categoriilor ca trepte ale realului. Constantin Noica”, în Recuperareacategoriilor în filosofia contemporană , Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2004,p. 140-147.

Dragoş Popescu, „Argumentul ontologic în filosofia lui C. Noica. Reflecţii preliminare”, în:Argumentul ontologic: aspecte tradiţionale şi interpretări moderne: Lucrările colocviuluidesfăşurat la Institutul de Filosofie şi Psihologie al Academiei Române pe data de 22 martie2002, ed. Ion Tănăsescu, Giurgiu, Editura Pelican, 2004, pp. 126–140.

Andrei-Dragoş Giulea, Fiinţă şi proces în ontologia lui Noica , Bucureşti, Humanitas (Academica),2005.

Sorin Lavric, Ontologia lui Noica: o exegeză , Bucureşti, Humanitas (Academica), 2005.Laura Pamfil, „Les sources grecques de l’ontologie de Constantin Noica”, în New Europe College

Yearbook (2001–2002) , Bucureşti, 2005, p. 251–285.Oana Gherman, „Devenirea întru fiinţă şi problematica spirituală”, în Linguistic and Philosophical

Investigations, vol. IV, nr. 1, 2005, pp. 143–150.Laura Pamfil, Noica necunoscut. De la uitarea fiinţei la reamintirea ei , Cluj-Napoca, Biblioteca

Apostrof / Casa Cărţii de Ştiinţă, 2007.Dragoş Popescu, “Structura conceptului de «devenire întru fiinţă» la Constantin Noica”, în Studii de

istorie a filosofiei româneşti, vol. II, coord. Viorel Cernica, ed. îngrijită de Mona Mamulea,Bucureşti, Editura Academiei Române, 2007, p. 303 -332.

Claudiu Baciu, “Perspectiva funcţionalistă a ontologiei lui Noica”, în Studii de istorie a filosofieiromâneşti, vol. II, coord. Viorel Cernica, ed. îngrijită de Mona Mamulea, Bucureşti, EdituraAcademiei Române, 2007, p. 333 -351.

Claudiu Baciu, Funcţionalism şi ontologie , Bucureşti, Editura Academiei Române, 2014, pp. 109–135.

Dragoş Popescu, „Despre categoriile elementului la Constantin Noica”, în Analele Universităţii„Spiru Haret”. Seria Studii de filosofie, nr. 10, 2008, p. 53–62.

Alexandru Boboc, „Ideea «devenirii întru fiinţă» în contextul ontologiilor contemporane”, în Studii deistorie a filosofiei româneşti , vol. V: Centenar Constantin Noica (1909–2009) , coord. Acad.Alexandru Surdu, Viorel Cernica, Titus Lates, ed. îngrijită de Mona Mamulea, Bucureşti, EdituraAcademiei Române, 2009, pp. 119–134.

Mircea Flonta, „Este ontologia devenirii întru fiinţă aservită unui crez naţionalist? Filosofie şi politicăla Constantin Noica”, în Studii de istorie a filosofiei româneşti , vol. V: Centenar ConstantinNoica (1909–2009) , coord. Acad. Alexandru Surdu, Viorel Cernica, Titus Lates, ed. îngrijită deMona Mamulea, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2009, pp. 135–159.

Marin Diaconu, „Despre modelul ontologic românesc al lui Constantin Noica”, în Studii de istorie afilosofiei româneşti , vol. V: Centenar Constantin Noica (1909–2009) , coord. Acad. AlexandruSurdu, Viorel Cernica, Titus Lates, ed. îngrijită de Mona Mamulea, Bucureşti, Editura AcademieiRomâne, 2009, pp. 160–172.

Paul Sandu, „Ontologia noiciană şi metafizica tradiţională”, în Studii de istorie a filosofiei româneşti ,vol. V: Centenar Constantin Noica (1909–2009) , coord. Acad. Alexandru Surdu, Viorel Cernica,Titus Lates, ed. îngrijită de Mona Mamulea, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2009, pp.173–200.


Dragoş Popescu, „Categorii tradiţionale şi categorii ale elementului la Constantin Noica”, în Studii deistorie a filosofiei româneşti , vol. V: Centenar Constantin Noica (1909–2009) , coord. Acad.Alexandru Surdu, Viorel Cernica, Titus Lates, ed. îngrijită de Mona Mamulea, Bucureşti, EdituraAcademiei Române, 2009, pp. 201–233.

Claudiu Baciu, „Fenomen şi fiinţă sau despre înţelesul fenomenologic al ontologiei lui Noica”, înStudii de istorie a filosofiei româneşti , vol. V: Centenar Constantin Noica (1909–2009) , coord.Acad. Alexandru Surdu, Viorel Cernica, Titus Lates, ed. îngrijită de Mona Mamulea, Bucureşti,Editura Academiei Române, 2009, pp. 234–255.


Laura Pamfil, „Conceptul fiinţei la Noica şi Heidegger”, în Studii de istorie a filosofiei româneşti ,vol. V: Centenar Constantin Noica (1909–2009) , coord. acad. Alexandru Surdu, Viorel Cernica,Titus Lates, ed. îngrijită de Mona Mamulea, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2009, pp.256–272.

Andrei-Dragoş Giulea, „Ontologia transcendentală a lui Noica şi proiectul unei sinteze între filosofiagreacă şi cea germană”, în Studii de istorie a filosofiei româneşti , vol. V: Centenar ConstantinNoica (1909–2009) , coord. acad. Alexandru Surdu, Viorel Cernica, Titus Lates, ed. îngrijită deMona Mamulea, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2009, pp. 273–288.

Viorel Cernica, „Modelul ontologic noician: sensuri, aplicaţii, aporii”, în Studii de istorie a filosofieiromâneşti, vol. V: Centenar Constantin Noica (1909–2009) , coord. acad. Alexandru Surdu,Viorel Cernica, Titus Lates, ed. îngrijită de Mona Mamulea, Bucureşti, Editura AcademieiRomâne, 2009, pp. 289–324.

Angela Botez, „Noica. Întâlniri filosofice. De la ontologie la filosofia limbajului”, în: ConstantinNoica în filosofia românească: Simpozion Naţional dedicat centenarului naşterii filosofuluiConstantin Noica, 27 martie 2009 , coord.: Georgeta Marghescu, Viorel Cernica, Bucureşti,Editura Printech, 2009, pp. 21–46.

Viorel Cernica, „Observaţii asupra dialecticii noiciene”, în: Constantin Noica în filosofiaromânească: Simpozion Naţional dedicat centenarului naşterii filosofului Constantin Noica, 27martie 2009, coord.: Georgeta Marghescu, Viorel Cernica, Bucureşti, Editura Printech, 2009, pp.87–99.

Adrian Niţă, Noica: o filosofie a individualităţii, Bucureşti, Paideia (Studii şi eseuri. Filosofie), 2009,pp. 63–98 (cap. II: „Realităţile individuale”).

Viorel Cernica, „Modelul de filosofare al ontologiei noiciene”, în Revista de filosofie, tomul LVI, nr.5-6, 2009, pp. 567–580.

Constantin Aslam, Constantin Noica spre un model neoclasic de gândire: perspective interpretativeasupra scrierilor timpurii , Bucureşti, Editura Academiei Române, 2010, pp. 193–286 (Cap. III:„Spiritualitatea românească – tematizări logico-ontologice”).

Mircea Flonta, „Kant şi interogaţia transcendentală în opera lui Constantin Noica”, în AnaleleUniversităţii Bucureşti. Filosofie, anul LIX, 2010, pp. 113–125.

Paul-Gabriel Sandu, „Libertatea ca necesitate”, în Analele Universităţii Bucureşti. Filosofie, anulLIX, 2010, pp. 127–142.

Ion Hirghiduş, „La poétique de l’être de la perspective de l’ontologie de Constantin Noica”, în RevueRoumaine de Philosophie , tome 54, no. 1, 2010, pp. 35–53.

Ion Tudosescu, „Raţionalismul concepţiei ontologice a lui Costantin Noica”, în Philosophia militans ,anul I, nr. 1, 2010, pp. 7–13.

Jean Dumitraşcu, „Model şi rostire la Constantin Noica”, în Philosophia militans , anul I, nr. 1, 2010,pp. 20–28.

Mircea Lăzărescu, „Ontologia lui Noica în perspectiva ştiinţei şi a încercărilor contemporane deregândire a ontologiei”, în Studii de istorie a filosofiei româneşti , vol. VII, Supliment:Simpozionul Naţional Constantin Noica, ed. a II-a: „Bucuriile simple”, Arad, 9-10 septembrie2010, coord.: Alexandru Surdu, Viorel Cernica, ed. îngrijită de Mona Mamulea şi Doru Sinaci,Bucureşti, Editura Academiei Române, 2011.


Doru Tompea, „Constantin Noica: de la lumea lucrurilor la fiinţa istorică”, în Simpozionul NaţionalConstantin Noica, ed. a III-a: ”Pagini despre sufletul românesc”, Iaşi, 5-6 mai 2011 , coord.Alexandru Surdu, ed. îngrijită de Mona Mamulea şi Ovidiu G. Grama, Bucureşti, EdituraAcademiei Române, 2011, pp. 13–24.

Mihai Baciu, „Cercul lui Noica”, în Simpozionul Naţional Constantin Noica, ed. a III-a: ”Paginidespre sufletul românesc”, Iaşi, 5-6 mai 2011 , coord. Alexandru Surdu, ed. îngrijită de MonaMamulea şi Ovidiu G. Grama, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2011, pp. 35–41.

Mircea Lăzărescu, „Ontologia lui Noica – între paradigma unului multiplu şi cea a devenirii”, înSimpozionul Naţional Constantin Noica, ed. a III-a: ”Pagini despre sufletul românesc”, Iaşi, 5-6mai 2011, coord. Alexandru Surdu, ed. îngrijită de Mona Mamulea şi Ovidiu G. Grama,Bucureşti, Editura Academiei Române, 2011, pp. 80–83.

Ştefan-Dominic Georgescu, „27 de trepte ale realului: un sistem integral al categoriilor”, înSimpozionul Naţional Constantin Noica, ed. a III-a: ”Pagini despre sufletul românesc”, Iaşi, 5-6mai 2011, coord. Alexandru Surdu, ed. îngrijită de Mona Mamulea şi Ovidiu G. Grama,Bucureşti, Editura Academiei Române, 2011, pp. 175–184.

Geo Săvulescu, „Ritm în trei timpi pentru construcţia fiinţei şi a logicii la Constantin Noica”, înSimpozionul Naţional Constantin Noica, ed. a III-a: ”Pagini despre sufletul românesc”, Iaşi, 5-6mai 2011, coord. Alexandru Surdu, ed. îngrijită de Mona Mamulea şi Ovidiu G. Grama,Bucureşti, Editura Academiei Române, 2011, pp. 214–222.

Valică Mihuleac, „Elemente de gândire antinomică în filosofia lui Constantin Noica”, în SimpozionulNaţional Constantin Noica, ed. a III-a: ”Pagini despre sufletul românesc”, Iaşi, 5-6 mai 2011 ,coord. Alexandru Surdu, ed. îngrijită de Mona Mamulea şi Ovidiu G. Grama, Bucureşti, EdituraAcademiei Române, 2011, pp. 223–238.

Cezar Roşu, „Gândirea ca proces şi principiul formator în logica lui Hermes”, în SimpozionulNaţional Constantin Noica, ed. a III-a: ”Pagini despre sufletul românesc”, Iaşi, 5-6 mai 2011 ,coord. Alexandru Surdu, ed. îngrijită de Mona Mamulea şi Ovidiu G. Grama, Bucureşti, EdituraAcademiei Române, 2011, pp. 261–278.

Ion Hirghiduş, „Modelul ontologic – un criteriu al fiinţei în filosofia lui Constantin Noica”, în Revistade filosofie, tomul LIX, nr. 1, 2012, pp. 133–152.

Claudiu Baciu, „Fiinţa şi timpul ei”, în Studii de istorie a filosofiei româneşti , vol. IX: Timp şi spaţiuîn gândirea românească , coord. Viorel Cernica, ed. îngrijită de Mona Mamulea, aparatbibliografic Titus Lates, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2013, pp. 74–85.


Claudiu Baciu, „Rostire şi fiinţă la Constantin Noica”, în: Simpozionul Naţional Constantin Noica,ed. a IV-a: „La început era cuvântul”, Constanţa, 17-18 mai 2012 , coord. Alexandru Surdu, ed.îngrijită de Ovidiu G. Grama, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2013, pp. 61–66.


Florea Lucaci, „Cuvântul şi întemeierea onto-logică”, în: Simpozionul Naţional Constantin Noica, ed.a IV-a: „La început era cuvântul”, Constanţa, 17-18 mai 2012 , coord. Alexandru Surdu, ed.îngrijită de Ovidiu G. Grama, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2013, pp. 133–148.

DIMITRIE CUCLIN, Traité de la metaphysique [mss.]; Théorie de l’imortalité [1931]

Alexandru Tănase, „Un sistem filosofic şi estetic original al muzicii”, în: Ella Istratty, DanSmântânescu, Convorbiri cu Dimitrie Cuclin, Bucureşti, Editura Muzicală, 1985, pp. 5–35.

Dumitru Matei, „Câteva observaţii asupra metafizicii lui Dimitrie Cuclin: teoria existenţei”, în Revistade filosofie, tomul XXXII, nr. 6, 1985, pp. 562–569.

Dumitru Matei, „Teoria cucliniană asupra omului”, în Revista de filosofie, tomul XXXII, nr. 5, 1986,pp. 436–440.


Dumitru Matei, „Dimitrie Cuclin despre imortalitate”, în Revista de filosofie, tomul XXXII, nr. 6,1986, pp. 540–545.

Bogdan Rusu, „Schiţă a metafizicii lui Dimitrie Cuclin”, în EIΔΟΣ (Galaţi), anul II, nr. 2, 2003, pp.12–28.

Ştefan-Dominic Georgescu, „Muzică şi metafizică la Dimitrie Cuclin”, în: Studii de istorie a filosofieiromâneşti, vol. I, coord. Ion Pogorilovschi, ed. îngrijită de Mona Mamulea, Bucureşti, EdituraAcademiei Române, 2006, pp. 290–296.

ALEXANDRU BOGZA, Realismul critic [ – 1970] (1982)

Constantin Noica, „Cuvânt înainte”, în: Alexandru Bogza, Realismul critic, ed. îngrijită de Al. Tănaseşi Al. Boboc, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică (Biblioteca de filosofie. Seria„Filosofie românească”), 1982, pp. XVII–XIX.

Aurel Ion Brumaru, „O întâmplare a spiritului românesc”, în Tribuna (Cluj-Napoca), nr. 36 (1446),1984, p. 6.

A. I. Brumaru, Fiinţă şi loc, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1990, pp. 73–78.Vasile Gogea, „O întâmplare necesară”, în Astra (Braşov), anul XXIII, nr. 10 (205), 1988, p. 6.Repere ale gândirii româneşti , vol. conceput şi realizat de Aurel Ion Brumaru şi Vasile Gogea, cu o

prefaţă de acad. Alexandru Surdu, Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2003, pp. 121 -125.Aurel Ion Brumaru, „Obstacol la fiinţă”, în Astra (Braşov), anul XXIII, nr. 10 (205), 1988, p. 6.Repere ale gândirii româneşti , vol. conceput şi realizat de Aurel Ion Brumaru şi Vasile Gogea, cu o

prefaţă de acad. Alexandru Surdu, Cluj-Napoca, Editura Grinta, 2003, pp. 125–129.Alexandru Surdu, „Muzica şi dialectica”, în Astra (Braşov), anul XXIII, nr. 10 (205), 1988, pp. 6, 7.Alexandru Surdu, „Muzică şi dialectică în sistemul filosofic al lui Alexandru Bogza”, în Vocaţii

filosofice româneşti, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1995, pp. 150–156.Alexandru Surdu, Gândirea speculativă, Bucureşti, Paideia, 2001, pp. 305–310.Sergiu Bălan, „O reconsiderare a triadei hegeliene în viziunea lui Alexandru Bogza”, în Revista de

filosofie, tomul XLIV, nr. 1-2, 1997, pp. 53–61.Sergiu Bălan, „Studiu introductiv”, în: Alexandru Bogza, Logica realismului critic, îngrijirea ediţiei,

st. introductiv şi note de Sergiu Bălan, cuvânt înainte acad. Alexandru Surdu, Bucureşti, EdituraAcademiei Române, 2005, pp. 15–59.

GEORGE USCĂTESCU, Introducción a la ontologia de la cultura (1983) = Introducere înontologia culturii

Ioana Mustaţă, George Uscătescu – pledoarie pentru Europa , Bucureşti, Editura Roza Vânturilor,1990, pp. 119–137 („Aspecte ale ontologiei culturii”).

MIHAI DRĂGĂNESCU, Profunzimile lumii materiale (1979); Ortofizica: încercare asupra lumiişi omului din perspectiva ştiinţei contemporane (1985); Inelul lumii materiale (1989)

Ion Aurel Stoica, „Profunzimile lumii materiale”, în Tribuna (Cluj-Napoca), anul XXIV, nr. 9 (1210),1980, pp. 5, 7.

Andrei Marga, „O schiţă de ontologie”, în Tribuna (Cluj-Napoca), anul XXIV, nr. 50 (1251), 1980, p.8

Constantin Noica, „Referat asupra lucrării Ortofizica de Mihai Drăgănescu” [1984], apud.: AlexandruSurdu, Vocaţii filosofice româneşti, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1995, pp. 187–192(„Un text al lui Constantin Noica despre ortofizica lui Mihai Drăgănescu”).


Mircea Mâciu, „Inelul lumii materiale (I. L. M.) – Modelul ontologic al secolului XXI”, în: MihaiDrăgănescu: in medias res, coord.: Dan Tufiş, Gheorghe Tecuci, Adrian Rusu, Ionuţ Isac,Bucureşti, Editura Academiei Române, 2004, pp. 187–192.

E. Solunca, „Ortofizica sau pătrunderea în «inelul lumii materiale»”, în Contemporanul, nr. 52(2041), 1985, pp. 6, 7.

Al. Tănase, „Ortofizica – un nou model ontologic al universului”, în România literară, anul XIX, nr.6, 1986, p. 8; (II), nr. 7, 1986, p. 8.

Ionuţ Isac, „Modelul ontologic ortofizic”, în Academica, anul VII, nr. 2 (74), 1996, pp. 13–15.Alexandru Surdu, „Aspecte ştiinţifico-filosofice ale conceptului de existenţă profundă”, în: Mihai

Drăgănescu: in medias res, coord.: Dan Tufiş, Gheorghe Tecuci, Adrian Rusu, Ionuţ Isac,Bucureşti, Editura Academiei Române, 2004, pp. 159–163.

Mircea Mâciu, „Inelul lumii materiale (I. L. M.) – Modelul ontologic al secolului XXI”, în: MihaiDrăgănescu: in medias res, coord.: Dan Tufiş, Gheorghe Tecuci, Adrian Rusu, Ionuţ Isac,Bucureşti, Editura Academiei Române, 2004, pp. 178–193.

Ionuţ Isac, „Receptarea Ortofizicii în filosofia românească”, în: Mihai Drăgănescu: in medias res ,coord.: Dan Tufiş, Gheorghe Tecuci, Adrian Rusu, Ionuţ Isac, Bucureşti, Editura AcademieiRomâne, 2004, pp. 195–209.

Gheorghe Ştefan, „«Profunzimile existenţei» în filosofia secolului XX”, în: Mihai Drăgănescu: inmedias res, coord.: Dan Tufiş, Gheorghe Tecuci, Adrian Rusu, Ionuţ Isac, Bucureşti, EdituraAcademiei Române, 2004, pp. 211–223.

Ionuţ Isac, „Cercetarea realităţii fizice din perspectiva ontologiei structural-fenomenologice. Premiseale unei analize comparative”, în Revista de filosofie, tomul LI, nr. 5-6, 2004, pp. 755–761.

MIHAI ŞORA, Du dialogue intérieur: fragment d’une antropologie méthaphysique (1947) =Despre dialogul interior: fragment dintr-o antropologie metafizică ; Sarea pământului (1978); A fi,a face, a avea (1985); Eu&tu&el&ea sau Dialogul generalizat (1990)

Ion Dur, „Limbaj şi ontologie”, în Exerciţii de recunoaştere – identitate şi valoare în culturaromânească de azi (I), Craiova, Scrisul Românesc, 1992, pp. 71–76.

Aurel Codoban, „Dialogicitate şi ontologie”, în Dialog şi libertate: eseuri în onoarea lui Mihai Şora ,coord.: Sorin Antohi şi Aurelian Crăiuţu, Bucureşti, Editura Nemira (Totem), 1997, pp. 92–100.

Ştefan Augustin Doinaş, „Mihai Şora şi condiţia dialogului interior”, în: Dialog şi libertate: eseuri înonoarea lui Mihai Şora , coord.: Sorin Antohi şi Aurelian Crăiuţu, Bucureşti, Editura Nemira(Totem), 1997, pp. 120–129.

Sebastian Mateiescu, „Unitate şi pluralitate”, în: Şora, ed. îngrijită de Marius Ghica, Piteşti, Paralela45 (Sinteze), 2006, pp. 218–227.

Victor Eugen Gelan, „Intricarea organică sau modalitatea de depăşire a dualităţii metafizice imanent-transcendent”, în: Şora, ed. îngrijită de Marius Ghica, Piteşti, Paralela 45 (Sinteze), 2006, pp.234–241.

Leonid Dragomir, Mihai Şora – o filosofie a bucuriei şi a speranţei , Bucureşti, Cartea Românească,2009, pp. 15–48 („De la dialogul interior la salvarea ontologică”; „Modelul ontologic ca modelpo(i)etic”; „Dezvoltări şi aplicaţii ale modelului ontologic”).

Valentin Cioveie, Impalpabila sferă a realului. Modelul ontologic şi aplicaţiile lui în filosofia luiMihai Şora, Cluj-Napoca, Editura Eikon, 2011.

GHEORGHE VLĂDUŢESCU, Modernitatea ontologiei aristotelice (1983); Deschideri către oposibilă ontologie: interpretări la presocratici (1987, 2011); Ontologie şi metafizică la greci:Presocraticii (1998), Platon (2005), Socrate şi socraticii minori (2008)


Ion Bănşoiu, „Actualitatea filosofiei antice”, în Revista de filosofie, tomul XXXI, nr. 3, 1984, pp.263–267.

Alexandru Surdu, „Un sistem şi o istorie sistematică a fiinţei”, în Revista de filosofie, tomul XXXV,nr. 6, 1988, pp. 601, 602.

Sabin Totu, „Filosofia – ca ontologie şi metafizică”, în Revista de filosofie, tomul LIII, nr. 3-4, 2006,pp. 763–771.

Metafizică şi hermeneutică. Volum omagial Gheorghe Vlăduţescu , vol. îngrijit de: Angela Botez,Marius Augustin Drăghici, Henrieta Anişoara Şerban, Sabin Totu, Oana Vasilescu, Craiova, AiusPrinted (Biblioteca de filosofie românească), 2010, pp. 101–108.

Cristian Iftode, „Platonismul ca «operă deschisă»”, în Revista de filosofie, tomul LIII, nr. 3-4, 2006,pp. 773–783.

Metafizică şi hermeneutică. Volum omagial Gheorghe Vlăduţescu , vol. îngrijit de: Angela Botez,Marius Augustin Drăghici, Henrieta Anişoara Şerban, Sabin Totu, Oana Vasilescu, Craiova, AiusPrinted (Biblioteca de filosofie românească), 2010, pp. 109–119.

VASILE TONOIU, Ontologii arhaice în actualitate (1989)

Mircea Mâciu, „Exigenţă filosofică şi rigoare conceptuală”, în Revista de filosofie, tomul XXXIX, nr.6, 1992, pp. 573–580.

ILIE PÂRVU, Arhitectura existenţei: vol. 1: Paradigma structural-generativă în ontologie (1990),vol. 2: Teoria elementelor versus structura categorială a lumii (2001)

Angela Botez, „Un proiect reuşit de construcţie ontologică”, în Revista de filosofie, tomul LI, nr. 3-4,2004, pp. 507 – 513.

Adrian Niţă, „Ontologia structurală şi ontologia analitică”, în Revista de filosofie, tomul LI, nr. 3-4,2004, pp. 515 – 520.

Adrian Niţă, „Ontologie structurală la Ilie Pârvu”, în: Metafizică şi ştiinţă: volum dedicat profesoruluiIlie Pârvu, editori: Mircea Dumitru, Mircea Flonta, Valentin Mureşan, Bucureşti, EdituraUniversităţii din Bucureşti, 2012, pp. 113–123.

ALEXANDRU SURDU, Filosofia pentadică: I. Problema transcendenţei (2007), II. Teoriasubsistenţei (2012), III. Existenţa nemijlocită (2014)

Marius Dobre, „Noi perspective asupra transcendenţei”, în Cercetări filosofico-psihologice, anul II,nr. 1, 2010, pp. 199–204.

Claudiu Baciu, „Datul transcendent”, în Cercetări filosofico-psihologice, anul II, nr. 1, 2010, pp. 205–209.

Dragoş Popescu, „Structura pentadică a subsistenţei”, în Cercetări filosofico-psihologice, anul IV, nr.2, 2012, pp. 135–138.

Dragoş Popescu, „Structura pentadică a subsistenţei”, în: Academicianul Alexandru Surdu la 75 deani, ed. îngrijită de: Victor Emanuel Gica şi Dragoş Popescu, Braşov, Editura Kron-Art, 2013, pp.185–188.

Sergiu Bălan, „Categoria subsistenţei în sistemul filosofiei pentadice”, în Cercetări filosofico-psihologice, anul IV, nr. 2, 2012, pp. 139–142.

Sergiu Bălan, „Categoria subsistenţei în sistemul filosofiei pentadice”, în: Academicianul AlexandruSurdu la 75 de ani , ed. îngrijită de: Victor Emanuel Gica şi Dragoş Popescu, Braşov, EdituraKron-Art, 2013, pp. 199–203.

Ştefan-Dominic Georgescu, „Teoria subsistenţei. Aspecte istorice şi sistematice”, în Cercetărifilosofico-psihologice, anul IV, nr. 2, 2012, pp. 143–148.


Ştefan-Dominic Georgescu, „Aspecte istorice şi sistematice ale subsistenţei”, în: AcademicianulAlexandru Surdu la 75 de ani , ed. îngrijită de: Victor Emanuel Gica şi Dragoş Popescu, Braşov,Editura Kron-Art, 2013, pp. 189–197.

Teodor Vidam, „Un sistem dialectico-speculativ supercategorial”, în: Academicianul AlexandruSurdu la 75 de ani , ed. îngrijită de: Victor Emanuel Gica şi Dragoş Popescu, Braşov, EdituraKron-Art, 2013, pp. 169–183.

[TI TU S L A T E S]

STUDII DE ISTORIE A FILOSOFIEI ROMÂNEŞTI...

Documents

Transcript of STUDII DE ISTORIE A FILOSOFIEI ROMÂNEŞTI...