Eseu Despre Fericire
3
Eseu despre fericire E greu să definești fericirea. Când te gândești la ea, îți imaginezi o stare de beatitudine și de euforie, o magie fizică și psihologică, o armonie cu tine însuți și cu ceilalți. În schimb, e foarte greu să găsești cuvinte potrivite ca să descrie în ansamblu această stare, pe care cel mai adesea o trăim fragmentat. Fericirea nu este atât de simplă precum ne dorim să o vedem. E plină de întrebări şi primul lucru pe care îl doreşti e să găseşti unele răspunsuri, dar, de fapt, te alegi cu mai multe întrebări. Fericirea nu poate fi niciodată înţeleasă pe deplin. Fericirea nu se bazează pe lucruri materiale, este emanată de sufletul cuiva. Denis de Rougemont spune că fericirea nu ține de “a avea”, ci de “a fi”; ea nu poate fi achiziționată, simțită, deoarece este o stare de care trebuie să te lași cuprins. Fericirea vine din suflet, din interior. Poți fi fericit în mai multe feluri și din mai multe motive. Poți fi fericit, mulțumindu-te cu puțin, poți avea o fericire amețitoare și dulce în ochii altora…Sau poți fi numai mulțumit, dar în sufletul tău să fii fericit. Filosofii, în mărinimia lor, au întors conceptul pe toate părțile și au încercat o explicație. La Aristotel, fericirea este activitate rațională, demnă de dorit în sine. Ideea aceasta mi se pare cea mai apropiată de concepția mea. John Stuart Mill conchide că fericirea este armonia cantității și calității plăcerilor, iar Kant o spune sofisticat și complicat că fericirea este o speranță irealizabilă pentru oameni, aceștia putând fi însă “demni de fericire” prin autodeterminare rațională. Psihologii, însă, mai pragmatici și mai înțelegători, în cercetările lor au adunat niște ingrediente uitate care ar putea parfuma în mod special visul nostru de fericire. După cum subliniază psihologul american Robert Misrahi, autorul cărții 100 de cuvinte pentru a-ți construi fericirea, “esențial este să ajungem la sentimentul că viața noastră are un sens axat cu preponderență pe bucurie. Fericirea înseamnă împlinirea de sine, accesul la acordul cu tine însuți și la bucuria de a exista, adică plăcerea de a trăi și a te fi născut pe această lume.”
Transcript of Eseu Despre Fericire
Eseu despre fericireE greu s defineti fericirea. Cnd te gndeti la ea, i imaginezi o stare de beatitudine i de euforie, o magie fizic i psihologic, o armonie cu tine nsui i cu ceilali. n schimb, e foarte greu s gseti cuvinte potrivite ca s descrie n ansamblu aceast stare, pe care cel mai adesea o trim fragmentat.Fericirea nu este att de simpl precum ne dorim s o vedem. E plin de ntrebri i primul lucru pe care l doreti e s gseti unele rspunsuri, dar, de fapt, te alegi cu mai multe ntrebri. Fericirea nu poate fi niciodat neleas pe deplin. Fericirea nu se bazeaz pe lucruri materiale, este emanat de sufletul cuiva.Denis de Rougemont spune c fericirea nu ine de a avea, ci de a fi; ea nu poate fi achiziionat, simit, deoarece este o stare de care trebuie s te lai cuprins. Fericirea vine din suflet, din interior. Poi fi fericit n mai multe feluri i din mai multe motive. Poi fi fericit, mulumindu-te cu puin, poi avea o fericire ameitoare i dulce n ochii altoraSau poi fi numai mulumit, dar n sufletul tu s fii fericit.Filosofii, n mrinimia lor, au ntors conceptul pe toate prile i au ncercat o explicaie. La Aristotel, fericirea este activitate raional, demn de dorit n sine. Ideea aceasta mi se pare cea mai apropiat de concepia mea.John Stuart Mill conchide c fericirea este armonia cantitii i calitii plcerilor, iar Kant o spune sofisticat i complicat c fericirea este o speran irealizabil pentru oameni, acetia putnd fi ns demni de fericire prin autodeterminare raional.Psihologii, ns, mai pragmatici i mai nelegtori, n cercetrile lor au adunat nite ingrediente uitate care ar putea parfuma n mod special visul nostru de fericire.Dup cum subliniaz psihologul american Robert Misrahi, autorul crii 100 de cuvinte pentru a-i construi fericirea, esenial este s ajungem la sentimentul c viaa noastr are un sens axat cu preponderen pe bucurie. Fericirea nseamn mplinirea de sine, accesul la acordul cu tine nsui i la bucuria de a exista, adic plcerea de a tri i a te fi nscut pe aceast lume.O psiholoag american, Marion Rudnitcki, consider c fericirea este esut din momente microscopice de care trebuie s devenim contieni. Sunt acele momente n care simim c trim mai intens ca de obicei. Trebuie s tim s privim, s simim, s fim prezeniSonja Lyubomirski, psiholog la University of California are o concepie diferit despre fericire. Aceasta poate veni, doar chemnd-o. Astfel c ea le cerea subiecilor s-i atearn pe hrtie ideile i dorinele legate de viitor, n acest fel, gndurile-obiectiv repetate pot readuce n minte cea mai bun percepie asupra propriei persoane.Profesorul Aurel Romila, a fost mai concret n explicaii. El este de prere c pentru a fi fericit, n structura sa psihologic trebuie s se ntreptrund i s stea n echilibru patru factori: cunoaterea, afectivitatea, inteligena i voina. Premisa fericirii const n normalitate i n armonia componentelor fundamentale, pe care le-am amintit. n plus, nimeni nu va reui s devin fericit construindu-i fericirea pe nefericirea altora.Fericirea poate fi privit ca un ideal. Deinemacest statut care acoper viitorul, prezentul fiind presrat cu subtitui ai fericirii: bucuria trectoare, gloria deart , prestigiul conjunctural sau prosperitatea relativ. Cert este c avnd condiia de muritori, noi oamenii ne mulumim cu astfel de ,,surogate defericire. Cese poate ntmpla dac nu lum n seam aceti substitui: fericirea se va transforma n ideal de neatins, n contrariulei-nefericirea. Darpentru a ti ce este acest un contrariu, omul trebuie s fi suportat, cel puin odat , reciproca, adic ceea ce nseamn a fi nefericit. Odinioar a cunoscut fericirea. Astfel cineva nu poate fi fericit dect dac a cunoscut nefericirea sau invers.Pentru mine personal, fericirea este o stare de relaxare, de armonie i de comuniune cu lumea i cu mine nsmi. Fericirea este ca o caracati ale crei ventuze reprezint plcerile, iar fiecare plcere , n funcie de gradul ei de puritate produce maximum de satisfacie n via. Nu este vorba de orice tip de plcere, ci aceea raional, cci raiunea este singura care ne ndeamn a ndeplini aciuni ce produc cele mai curate satisfacii. Toi oamenii doresc s fie fericii. Orict am fi de sceptici n anumite momente ale vieii, orict ne-am ndoi c fericirea poate fi atins ori c merit s-o cutam, noi nu ncetm s tindem contient nu ctre dobndirea ei.
