Eseu Despre Evolutionism

2
REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LV, NR. 1, AN 2008 45 Lucrarea de fa¡å cuprinde noi date cu privire la teoriile evolu¡ionistå ¿i crea¡ionistå. Articolul se adreseazå deopotrivå omului religios ¿i omului laic, nu invitå la op¡iune, ci la reflexie, rolul autorului fiind numai de moderator. Teoria evolu¡ionismului a fost intuitå mai întâi de Erasmus Darwin în 1794, medic ¿i bunicul lui Charles Darwin, la cinci ani dupå Revolu¡ia Francezå din 1789. Ch. Darwin, prin publicarea în 1859 a lucrårii sale „Originea speciilor“, pune bazele teoriei evolu- ¡ionismului, sugeratå de diferen¡a între fauna din insulele Galapagos ¿i continentul sudamerican. Potrivit acestei teorii diversitatea vie¡ii pe planeta Påmânt este rezultatul evolu¡iei prin selec¡ie na- turalå (lupta pentru existen¡å). No¡iunea de evolu¡ie (dispari¡ia unor specii ¿i apari¡ia altora noi) nu trebuie confundatå cu cea de dezvoltare (varia¡ii în interiorul aceleia¿i specii, de ex.: transformarea ghindei în stejar, a ovulului fecundat în fåt ¿.a.m.d.). Combaterea teoriei evolu¡ioniste a lui Darwin se bazeazå pe lipsa formelor intermediare (fosilelor) ¿i prezen¡a muta¡iilor, care permit reluarea teoriei catastrofelor naturale (de ex.: Potopul biblic, dispari¡ia dinozaurilor ¿.a.) ¿i sugereazå existen¡a unui Creator. Crea¡ionismul se sprijinå pe învå¡åtura sfin¡ilor pårin¡i (patristicå) din primele secole ale cre¿ti- nismului (Ion Gurå de Aur, Sfântul Vasile cel Mare ¿.a.) actualizatå. Existå ¿i un Institut al Crea¡io- nismului în San Diego (USA). Între Tigru ¿i Eufrat (Irakul de aståzi) este lo- calizat Raiul biblic, care a suferit mai multe potopuri locale (dovedite prin såpåturi arheologice). Ini¡ial a existat ¿i un Potop Universal, peste întregul på- mânt (dovezi: prezen¡a scoicilor pe vârful mun¡ilor, straturile cu roci sedimentare ¿i fosile în Marele Canion din Colorado – USA ¿i alte pår¡i ale globului, iar la noi în ¡arå Dealul Repedea de lângå Ia¿i, rezerva¡ia UNESCO ¿.a.). Adam (påmânt) ¿i Eva (via¡å) conform Bibliei, au fost primii oameni, Eva fiind desprinså din coasta lui Adam. Pu¡inele descoperiri arheologice ¿i absen¡a fosilelor umane intermediare sunt în favoarea teoriei crea¡ioniste. Cu privire la acest aspect biblic, ¿tiin¡a modernå aduce dovezi inter- pretabile. Astfel, existå „posibilitatea ob¡inerii unor indivizi normali la unele specii de plante (de ex.: tutunul) direct din polen (gametul masculin) fårå fecundare, prin fenomenul de partenogenezå“. Dar cum s-au înmul¡it oamenii dacå primul cuplu, Adam ¿i Eva, au avut numai doi fii, Cain ¿i Abel, ultimul fiind omorât de fratele såu? Probabil cå au existat mai multe Eve ¿i Adami. Biblia dateazå vechimea omenirii la 7000 de ani. Dupå datele ¿tiin¡ei, omul primitiv a apårut în urmå cu circa 600.000 de ani, la începutul erei cuater- nare, când s-a produs ¿i o råcire a climei, fiind contemporan cu unele animale dispårute (mamutul, ursul de pe¿terå ¿.a.) ¿i cu altele care au supravie¡uit pânå în zilele noastre (elefantul, rinocerul, croco- dilul, renul etc.). În Cartea Facerii din Vechiul Testament, Dumnezeu a fåcut cerul, påmântul, apele, plantele ¿i animalele în ¿apte zile. Dupå crea¡ionismul modern, o zi biblicå are duratå nelimitatå, de milioane de ani, care corespunde cu erele geologice ale evolu¡io- nismului. Ambele teorii au ca punct de întâlnire comun momentul ini¡ial, când substan¡ele anorganice s-au transformat în organice (apari¡ia vie¡ii), înså im- pulsul care a determinat aceastå schimbare este in- terpretat diferit, pentru evolu¡ionism – o lege sau energie universalå, iar pentru crea¡ionism – Crea- torul supranatural. Acest aspect face ca teoria evolu¡ionistå mo- dernå så devinå compatibilå cu ideile religioase, în special cre¿tine ¿i mai pu¡in cu celelalte religii mo- noteiste. Caracteristica cre¿tinismului ortodox românesc, de altfel ¿i a poporului român, este tole- ran¡a (Simion Mehedin¡i). MEDICINÅ ªI CULTURÅ 14 ESEU DESPRE EVOLUºIONISM ªI CREAºIONISM Dr. Domni¿oru D. Leonard Doctor în medicinå, cetå¡ean de onoare al Municipiului Gala¡i

description

Eseu Despre Evolutionism

Transcript of Eseu Despre Evolutionism

  • REVISTA MEDICAL ROMN VOL. LV, NR. 1, AN 2008 45

    Lucrarea de fa cuprinde noi date cu privire lateoriile evoluionist i creaionist. Articolul seadreseaz deopotriv omului religios i omului laic,nu invit la opiune, ci la reflexie, rolul autoruluifiind numai de moderator.

    Teoria evoluionismului a fost intuit mai ntide Erasmus Darwin n 1794, medic i bunicul luiCharles Darwin, la cinci ani dup Revoluia Francezdin 1789.

    Ch. Darwin, prin publicarea n 1859 a lucrriisale Originea speciilor, pune bazele teoriei evolu-ionismului, sugerat de diferena ntre fauna dininsulele Galapagos i continentul sudamerican.Potrivit acestei teorii diversitatea vieii pe planetaPmnt este rezultatul evoluiei prin selecie na-tural (lupta pentru existen).

    Noiunea de evoluie (dispariia unor specii iapariia altora noi) nu trebuie confundat cu cea dedezvoltare (variaii n interiorul aceleiai specii, deex.: transformarea ghindei n stejar, a ovulului fecundatn ft .a.m.d.).

    Combaterea teoriei evoluioniste a lui Darwinse bazeaz pe lipsa formelor intermediare (fosilelor)i prezena mutaiilor, care permit reluarea teorieicatastrofelor naturale (de ex.: Potopul biblic,dispariia dinozaurilor .a.) i sugereaz existenaunui Creator.

    Creaionismul se sprijin pe nvtura sfinilorprini (patristic) din primele secole ale creti-nismului (Ion Gur de Aur, Sfntul Vasile cel Mare.a.) actualizat. Exist i un Institut al Creaio-nismului n San Diego (USA).

    ntre Tigru i Eufrat (Irakul de astzi) este lo-calizat Raiul biblic, care a suferit mai multe potopurilocale (dovedite prin spturi arheologice). Iniiala existat i un Potop Universal, peste ntregul p-mnt (dovezi: prezena scoicilor pe vrful munilor,straturile cu roci sedimentare i fosile n MareleCanion din Colorado USA i alte pri ale globului,iar la noi n ar Dealul Repedea de lng Iai,rezervaia UNESCO .a.).

    Adam (pmnt) i Eva (via) conform Bibliei,au fost primii oameni, Eva fiind desprins dincoasta lui Adam. Puinele descoperiri arheologicei absena fosilelor umane intermediare sunt nfavoarea teoriei creaioniste. Cu privire la acestaspect biblic, tiina modern aduce dovezi inter-pretabile. Astfel, exist posibilitatea obinerii unorindivizi normali la unele specii de plante (de ex.:tutunul) direct din polen (gametul masculin) frfecundare, prin fenomenul de partenogenez.

    Dar cum s-au nmulit oamenii dac primulcuplu, Adam i Eva, au avut numai doi fii, Cain iAbel, ultimul fiind omort de fratele su? Probabilc au existat mai multe Eve i Adami.

    Biblia dateaz vechimea omenirii la 7000 de ani.Dup datele tiinei, omul primitiv a aprut n urmcu circa 600.000 de ani, la nceputul erei cuater-nare, cnd s-a produs i o rcire a climei, fiindcontemporan cu unele animale disprute (mamutul,ursul de peter .a.) i cu altele care au supravieuitpn n zilele noastre (elefantul, rinocerul, croco-dilul, renul etc.).

    n Cartea Facerii din Vechiul Testament, Dumnezeua fcut cerul, pmntul, apele, plantele i animalelen apte zile. Dup creaionismul modern, o zibiblic are durat nelimitat, de milioane de ani,care corespunde cu erele geologice ale evoluio-nismului.

    Ambele teorii au ca punct de ntlnire comunmomentul iniial, cnd substanele anorganice s-autransformat n organice (apariia vieii), ns im-pulsul care a determinat aceast schimbare este in-terpretat diferit, pentru evoluionism o lege sauenergie universal, iar pentru creaionism Crea-torul supranatural.

    Acest aspect face ca teoria evoluionist mo-dern s devin compatibil cu ideile religioase, nspecial cretine i mai puin cu celelalte religii mo-noteiste. Caracteristica cretinismului ortodoxromnesc, de altfel i a poporului romn, este tole-rana (Simion Mehedini).

    MEDICIN I CULTUR 14ESEU DESPRE EVOLUIONISM I

    CREAIONISM

    Dr. Domnioru D. LeonardDoctor n medicin, cetean de onoare al Municipiului Galai

  • 46 REVISTA MEDICAL ROMN VOL. LV, NR. 1, AN 2008

    Din ce n ce mai muli savani elaboreaz lucrricare, dup 150 de ani de la apariie, revizuiescbazele darwinismului. Ateismul n religie i agno-sticismul n tiin incontestabil vor intra n declin.(Printele Serafim Rose).

    Continuu se aduc argumente pro- i contra evo-luionismului i creaionismului. Aceste discuii suntcel mai bine caracterizate de ultimele cuvinte alePapei Ioan Paul al II-lea, un mare umanist: viaaeste o enigm.

    Evoluia omului, fiin bio-psiho-social, se pro-duce i n prezent, dar nu pe plan anatomic ifiziologic, ci spiritual i moral. Dei avem trsturibiologice comune, fizic i temperamental, nici opersoan nu este identic una cu alta. n contextreamintim reflexiile lui Alexis Carrel (Premiul Nobelpentru medicin, 1912), care n lucrarea sa Omul,fiin necunoscut precizeaz: medicina moderntrebuie s in seama de natura, unitatea i unicitateaacestuia.

    BIBLIOGRAFIE

    1. Charles Darwin Originea speciilor, 1859.2. Ion Simionescu, Bdru AT Geologie, Ed. Cartea Romneasc,

    Bucureti, 1939.3. Simion Mehedini Cretinismul romnesc, Bucureti, 1941.4. Alexis Carrel Omul, fiin necunoscut, Ed. Cugetarea

    Georgescu Delafras, Bucureti, 1942.5. Lecomte Du Nouy Humain Destiny, Longmans Green Co., New

    Zork, 1947.6. Virgil Gheorghiu Sant Jan Bouche dOr, Ed. Rocher, 1957.7. Brehm EA Lumea animalelor, Ed. tiinific, Bucureti, 1964.8. Mircea Eliade A History of Religions Ideas, University of Chicago

    Press, 1978.9. Vojtech Zamarovskz La nceput a fost Samuerul, Bucureti, 1981.10. Henry Moris Scientific Creationism, 1985.11. Michael Demion Evolution: A Theory in Crisis, 1985.

    12. Cavaranos Constantin Biological Evolution, 1987.13. Philip Johnson Darwin and Trial, 1991.14. John D. Barrow The Origin of Universe, Basic Books, New Zork,

    1994.15. John Whitcomb, Henry Moris The Genesis Flood, 1994.16. Gaudin Philipe Les grandes religions, Paris, 1995.17. Mace Baker The Real History of Dinosaurus, 1997.18. Potter FC Fondatori de mari religii, Ed. Prietenii Crii, Bucureti,

    1999.19. Serafim Rose Genesis, Creation and Early Man, California, 2000.20. Cozma Elena Istoria religiilor, Ed. Polirom, Iai, 2000.21. Zeletin T Partenogeneza epigonic sau ateismul biologic, Ed. Tipo

    Molfova, Iai, 2007.22. XXX Biblia sau Sfnta Scriptur, Bucureti, 1975.23. XXX Mic dicionar de biologie, Ed tiinific, Bucureti, 1976.