8/17/2019 Ergonomie Cursul 3

1/4

ERGONOMIE(cursul nr.3)

PRINCIPII ALE ECONOMIEI MISCARII CORPULUI OMENESC

CORPUL OMENESC. PREZENTARE GENERALA

În studiile ergonomice, corpul omenesc este considerat tridimensional cusimetrie bilaterală. Este o simetrie aparentă.

De interes sunt patru segmente ale corpului omenesc:1.  Capul se compune din cutia craniana(de natur ă osoasă),oasele feţei şi

cervix-ul. Aici se grupează cavităţile celor mai importante organe desimţ(analizori):

Ex. Cavitatea bucală-simţul gustului; Cavitatea urechii-simţul auzului;Cavitatea orbitală-simţul văzului; Cavitatea nazală-simţul mirosului.

2.  Gâtul cuprinde la partea frontală faringe, laringe, trahee(calea

respiratorie),esofag(calea alimentar ă),glanda tiroidă, iar la partea dorsală se află cea mai mare pârghie a organismului care susţine capul de trunchi.3.  Trunchiul este format din torace, abdomen, şi bazin(pelvix),toate cu

cavităţile corespunzătoare.4.  Membrele sunt păr ţi ale corpului care se leagă de trunchi.

Membrele superioare se compun din braţ, antebraţ şi mână cu cincidegete(opozabil sau police, index, mare, inelar, mic).Membrele inferioare se compun din coapsă, gambă şi laba piciorului.

AXE ŞI PLANE DE ORIENTARE ALE CORPULUI OMENESC

Poziţiile de lucru cele mai frecvente sunt: verticale (ortostatice),şezând,inclinat,orizontal etc.

Latime

Lungime

 G  r o s  i

  m e

G"G'

Y

X

Z

G

O

 Fig.3.1 Sistemul de coordonate şi centrul de greutate. Poziţie ortostatică 

Sistemul de coordonate triortogonal se asociază individului uman astfel ca centrulO să coincidă cu centrul de greutate G (fig.3.1):

-axa OX se numeşte SAGITALĂ(axa grosimii corpului);

1

8/17/2019 Ergonomie Cursul 3

2/4

-axa OY se numeşte TRANSVERSALĂ(axa lăţimii corpului);-axa OZ se numeşte VERTICALĂ(axa lungimii corpului), iar planele :-XOY plan ORIZONTAL(fig.5,a);-YOZ plan FRONTAL(fig.5,c);-XOZ plan SAGITAL(singurul plan de simetrie al corpului omenesc)(fig.5,b).

CENTRUL DE GREUTATE AL CORPULUI OMENESC

Medicul Borelli , în 1682, determină centrul de greutate al corpuluiomenesc, care se află la intersecţia planului medio-frontal, medio-sagital, şimedio-transversal, care trec pe la partea superioar ă a celei de-a II-a vertebre azonei lombar ă(fig.2)

20-30°

G

Figura 3 Baza de sustinere a organismuluiZona lombaravertebra numarul 2

Figura 2 Coloana vertebrala 

Există  două centre de greutate, G1 şi G2, aflate în centrul articulaţiilorcoxofemurale. For ţa de greutate cade în centrul bazei de susţinere aorganismului(fig.3).

Poziţia centrului de greutate G este importantă în explicarea fenomenelordinamice legate de menţinerea echilibrului. Centrul de greutate se proiectează pe

 planul de susţinere, la intersecţia diagonalelor unui trapez isoscel, având odeschidere unghiular ă de 20-300 (fig.3).

Echilibrul este un set de mişcări mici şi frecvente, realizate în juruldirecţiei for ţei de greutate, astfel încât diferitele mase ale diferitelor segmente să se distribuie în jurul acesteia. Aceste oscilaţii sunt de natur ă reflexă.

Pentru deplasarea în spaţiu, Mecanica ne pune la dispoziţie trei translaţii şi

trei rotaţii. În realitate se folosesc mai puţine mişcări pentru deplasarea într-unspaţiu cartezian. În figura 4 sunt reprezentate simplificat patru sisteme decoordonate utilizate pentru deplasarea în spaţiul cartezian, atât pentru operatoriiumani cât şi pentru roboţi industriali şi transport şi depozitat materiale(logistică).Se remarcă: a)coordonate carteziene(TTT); b)coordonate cilindrice(TTR);c)coordonate sferice(TRR); d)coordonate unghiulare(RRR).

2

8/17/2019 Ergonomie Cursul 3

3/4

 Fig.4 Poziţionarea unui obiect în spaţiu:a)coordonate carteziene TTT(x,y,z);

 b)coordonate cilindrice TTR (r,z,θ); c)coordonate sferice TRR (R,ω,φ);d)coordonate unghiulare RRR (α,β,γ)

CLASE DE MIŞCĂRIExistă cinci clase de mişcări:

1.  mişcări executate de degete, având ca pivot articulaţiile acestora

(ex.: scrisul la tastatur ă);2.  mişcări executate de degete şi mână, având ca pivot încheietura acesteia;3.  mişcări executate de degete, mână şi antebraţ, având ca pivot cotul;4.  mişcări executate de degete, mână, antebraţ şi braţ, având ca pivot umărul;5.  mişcări executate de degete, mână, antebraţ, braţ şi trunchi, având ca pivot

 bazinul:Din punct de vedere ergonomic evoluţia parametrilor în funcţie de clasele demişcări este următoarea:-forţa ( clasa 1 creşte clasa 5);-energia umană ( clasa 1 creşte clasa 5);-amplitudinea mişcărilor( clasa 1 creşte clasa 5);

-precizia mişcărilor( clasa 1 scade clasa 5).

ELEMENTE DE ANTROPOMETRIE DINAMICĂ Antropologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul evoluţiei corpului

omenesc, a speciei OM.Antropometria este ştiinţa care are ca obiect de studiu evoluţia

dimensională a corpului omenesc.Principii de aplicare ale antropometriei în ergonomie:

1.  operatorul uman trebuie luat în considerare încă din faza de proiectare alocului de muncă;

3

8/17/2019 Ergonomie Cursul 3

4/4

2.  operatorul uman trebuie imaginat în exerciţiul funcţiunii, astfel se va creao relaţie antropometrică justă OM-MAŞINĂ-MEDIU;

3.  trebuie să se ţină seama de factorii de variabilitate interni şi externi aidimensiunilor antropometrice;

4.  trebuie prevăzute limite ample ale toleranţei de spaţiu pentru oameni şi

echipamente(sub stres amplitudinea mişcărilor creşte);5.  acomodarea şi performanţa se evaluează pe omul complet echipat lucrândla maşina complet dotată.Principalele dimensiuni antropometrice ale operatorului uman sunt:înălţimea şi greutatea. Ele descriu configuraţia corpului uman prindistribuţia maselor pe înălţime.

Factorii de variabilitate sunt de două categorii:1.  Factori interni(ereditari): vârsta, sexul, rasa, poporul prin amestecul rasial

specific.2.  Factori externi(dobândiţi):-profesia, din cauza efortului static sau dinamic ce o caracterizează;

-alimentaţia( operatori umani subnutruţi, nutriţi, supraponderali);-gradul de sănătate;-activitatea fizică şi exerciţiul( practicate conduc la o creştere a dimensiunilorantropometrice şi chiar la anomalii ale configuraţiei organismului).

Modificări naturale cauzate operatorului uman de derularea zilnică a uneiactivităţi:-modificări în timp pe termen lung, datorate unui anumit regim de muncă şi deviaţă;-îmbr ăcămintea şi echipamentul cauzează modificarea dimensiunilorantropometrice.Dimensiunile antropometrice se clasifică în:-statice( ale corpului nud, de interes pentru statistici);-dinamice(referitoare la mişcări ale diferitelor segmente ale corpului care se potmodifica; acestea sunt utile pentru studiile ergonomice).

Studiul sistemelor de muncă  trebuie demarat cu definirea operatoruluiuman( utilizatorului) din punct de vedere antropometric. Această definire se face

 pornind de la informarea din teren, realizându-se pentru plaja largă de utilizatoriun număr de zece intervale de dimensiuni. În sistemele industriale, conceperealocurilor de muncă, a maşinilor-unelte, a utilajelor tehnologice etc. se va faceastfel ca pentru un procent de 90% din operatorii umani să se conceapă sistemede adaptare. 

Fig.5, a) Fig.5, b) Fig.5, c) 

4