Dan NinoiuEREZIA EGUMENULUI GLICHERIE

@2016, Editura PAVCON@ 2076, Dan Ninoiu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAnieiNINOIU, DANIEL.TUDOR

Erezia egumenului Glicherie / Daniel Ninoiu -Btrcurcryli: Pavcon, 20.l 6

ISBN 978-60 6-9 4222-4-3

821.135.7-32

Comenzi:Editura PAVCON, tel.: 031-100.80.70

0723.26.90.40officeGupavcon.rowww.colectiasf.rowwlqselfcoach.ro

Aceasti lucrale nu poate fi reprodusd, parfial sauintegral, firi acordul scris al defindtorului de copyright.

Redactor: Floren tina PavelEditor; Constantin Pavel

I S B N 97 I - 60 6 -9 4222- 4-3

DAI\tr I\TIhTOIU

E .E€U hE]T

@}I€F.#E f

Editura PAVCONBucuregti, RomAni4 2016

MALTUMIRI

Autorul adttce tnultumirile sale persoanelor

care l-au ajutat la documentarea istoricd,religionsd, dar si la introduceres tuturor acestor

detalii ?n atprinsul prezentului roman: domnuluiprofesor de istorie Titi Vnsile, dosmnelor

profesoare de religie Carmen Drdguqin si Simonn

Copdcescu, domnului profesor de limba romfrnd

Aurel Cdrdqel qi prietenilor sdi, tlonmii ViorelParligrns si Mirccn Liuiu Coga.

Capitolul unu

Soarele iqi lSsi ultimele raze in urmd inainte si se re-tr:agd dupi o coiini linigtit5, mAngAind cu degetele asfin-titului chipul brhzdat de timp al egumenului Glicherie.

Pe nesim{ite se ldsase ?nserarea, iar crepuscurile de lapoaiele dealuriior molcome din Oltenia, dinbuzamunfi-lor CdpifAnii, ir-rcepeau si devind rdcoroase. $i chiar daci?nser6.rile nu eralr la fel de reci ca pe muntele Rarhuh"ri,acolo unde pdrintele ?qi avea asezdmAntul sdu de monah,pAnd la urm6 un lhibirac mai groscior ori o velin!5 tot tre-l'uia si puie pe dAnsul qi aici. Aga incf,t nu putu decAt sd-lpriveasc5 cu recunostiin!5 pe tAnhrul diacon Ioachim gisi-i mullumeasci din priviri; acesta, intuind frimAntareamai marelui sdu gi cunoscAndu-i cusururile, se simti mA-nat din spate de o inspiralie divind Ei indat5 se repezi sdscoatS, dintr-o cdmhrr.!5 austeri ce didea in cerdac, o pe-turi olteneascd mai cilduroasi, din lAn5, pe care o arsezircspectuos, plin de cvlavic, peste mAinile si picioarclc cgr-r-

rnenului, invelindu-i-le.

- S-a cam ricorit vremea afar5" pdrinte diacon, rosti, mairnult ca o constatare pentru sine, egumenui Glicherie.

- lntocrnaj, sfinfia ta, iute mai coboard amu frigul dinspremunte, ii intdri spusele tAndrul invdticel. Bag eu seamdci nici nopliie mr mai sunt la fel de calde pe c6t erau pAndsai poposim noi aci.

Erezin egunrcnului Glicherie DanNinotu

- Ehehe, curAnd are si vini vremea cAnd clicagii vorpurcede sd culeagd bobul de stmgure din vii, rosti pdrin-tele cu nostalgie oft6nd. Iar dupd ceea are si schiarb5 zamade must gi are a se face vinul; iard dup5 ce se limpezeEtevinul, indat5 sosegte ldsatul Secului gi numaidecAt ce in-trdm in postul Nagterii MAntuitorului, cAnd muierile ?m-

bracd boandele;i coc cozonacii, umplAnd cuhnia de mi-roasele acestora.

Apoi, cu o voce melancolicd, coplegith parch de emo-tiile gAndului ci in curAnd ochii sii vor revedea plaiurilenepretuite ale eparhiei sale, mai addugS:

- Deh, pirinte diacory eu inc5 trag nidejde ci pAn-a-tunce poposi-vom ind5rfit, la noi acas5, la adSpostul m5-ndstirii Rardului, atAta cAt sd apucim sd ne orAnduimdaraverile bisericegti de toamn5. Iar asti socotealS trebuiesfr o fhptuim pAnd si purceadi pArdalnica de vifornilipeste culmile Rariului, ca s[ ne astupe drumurile.

- Socotegte bine sfinlia ta, dddu aprobator din cap p5-rintele loachim. Neindoios cA ne vom isprdvi iute treabapcntru care ni s-n fac'ut poftire aice, si-apoi vom purcerlecAt mai degrabd spre Rardu, ca si ne indeietnicim gi cualtfel de trebi. Au mi intreb eu acun, oare nu cumva do-regte sfinfia voastrS si se punX la scute.ald de rXcoare gi

sh pdseascd in oddi!5, la hodina trupului?

- tngiduiegte-mi doar un bob zdbavi, diacone, nurnaicAt si mai sorb nilel din aerul acesta plin de dumnezeirede la ses, spuse egumenul, inchiz6nd ochii gi umplAndu-gipldmAnii dupd un risuflet indelungat. Asculti la un starefbdtrAn qi colindat prin multe locuri, nicdierea nu vei intAl-

Er e zi a e gum enului G li ch eri e Dan Ninoiu

ni un aer la fel de bogat ca aici, la intrepdtrunderea dintrecleal Ei cAmpie, un aer atAt de incdrcat de rniasmele ph-rnAntului qi al roadelor date in pArg.

Niciodatd egumenul Glicherie nu pleca singur la drum;gi mai ales la un drum ca acesta:lung, ostenitor gi primej-clios din cale-afar5. De fiecare datX cAnd treburile duhovni-cegti il sileau si fie prezent in locuri foarte depdrtate deiubitele sale meleaguri bucovinene, pdrintele se a{la in-sotit f6r; intrerupere de unul clintre diaconii stdrefiei, ales

dintre cei mai vrednici in ale credin{ei. P5rintele inso{itoravea ca misie de cdp5tAi sd nu il scape din ochi, ori sI nuil pdrXseasci pe preasfinlit pref de nicio clipit6. Acesta tre-buieqte sd cildtoreascd al5turi de sfintia sa in rddvan si sd

clea ascultare, irrtr-o tdcere smeritS, la voinla pe care pirin-tele stare! o manifest4 dar gi s5-1 asculte pe acesta vorbindclespre indatoririle bisericegti ori despre istoriile qi credin-tele locurilor prin care treceau.

De bund-seamd ch diaconul loachim fusese foarte bineinstruit qi pov6luit ?ntr-o astfel de ?ndatorire qi nimeni nui-ar fi putut cduta vreodati gAlceavd pe aceastd pricin5. Debun5-seami cd fusese ales datoritiinclinafiei sale duhor.'ni-t--eqti, pe care i-o vegheaseri inc5 din copil5rie eremifii dela mdndstirea Hurezilot, locul in care se abdtuserd ca sd in-rropteze irr drumul lor cdtre mdnistirea Strehaiei. Mai apoi,preg5tirea gi pasul chtre matr-rritatea duhovniceasci ;i-orlesdv6rqise sub obl5dr"rirca schimnicilol de la schitul Moisei,locul unde fusese nevoit sX se retragd atunci cffnd poftisesi revini pe plaiurile natale, dupd mai multi ani petreculipentruimplinirea cunoaqterii tainelor Domnului, pe Mun-tcle SfAnt, pAni cAnd ajunsese sb il cunoasci pe egumenulGlicherie al Rardului.

Etezin egunrcnului Glicherie DanNinoiu

Trecuse un an de cAnd trupele irnperiale si administra-

lia Habsburgilor se retrhseseri de pe meleagurile valahi-lor de dincolo de Olt ldsAnd in urma lor o lipsd de gospo-ddrire a provinciei, ceva greu de imaginat. Absenta ori-chrui fel de puteri conducdtoare ale linutului a insemnato intronare a unei harababuri Ei a unui haos pentru totimegiegii inci r5masi in provincie. Pe aceste pdmAnturi ni-rneni nr-r mai asculta de nimeni, domnia hangerului gi afirddelegilor inlocuise vigoarea legilor scrise ale {drii giacum nu mai putea exista pedeapsd pentru niciun fel demf;rsivie ori pungdqealS, isprdvniceii fiind mai degrabhpreocupati pentru crutarea propriilor viefi decAt sd alergedupd vreun bandit al codrilor.

Toate acestea se intAmplau intrucAt impSratul de laViana, simfindu-gi sfArgitul aproape, se retrdsese de lAngdrnuscali din rdzboiul pe care acegtia il incepuserd impotrivaotomanilor, chibzuind mai bine la vdrsarea de sAnge aus-triac gi 15s5ndu-l pe Munnich sd se descurce cum i-o fi la ir:r-demAn5 cu puterea tot mai mare a duqmanilor Sfintei Cruci.Asa se face ci se intelese cu turcul, 1a Belgrad, fdrdniciunfel de ezitare,lds6ndu-i celui din urmd drept pradi de rfrz-boi linutul valah situatintre munlii cei mari, Olt;i DunHre,precum gi alte fimrturi s6rbeEti, ia fel de greu de controlat.

E drept ca planLrl initial al?mpiratului pentm Mica Va-lahie suna cAt se poate cle nemfe;te, adicXtelea hirfi, gra-nite, drumuri, apoi inciddstruirea pirnintului, o strAn-gere. atentX a taxelor, care a nemullumit populatia, obig-nuiti cu mai multiingdduin{5 de la ispravniceii mai pu{inrigizi, dar gi multe altele. Doar ch ofiterii si batalioanele

Er e zi a egumen ului GIi ch erie Dan Ninoitr

trimise in teren ca si ii civilizeze pe localnici s-au trezitmai intAi fdr5 cai, apoi f5rd instmmentele pe care qi le adu-seseri cu ei, apoi chiar fdrd cdrute. De la addpostul codru-ILri, noii supugi p6ndeau fiecare cliph de neatenfie a cotro-pritorului, ca s5-1 lase fdrd cele trebuincioase, aqa cd", atuncit:And prinsese ocazia, irnpSratul Carol al Vl-lea se spllaseLrucuros pe mAini de linutul dobAndit in urm5 cu doui-zeci de ani gi l-a cedat turcilor, rdsuflind ugurat.

OsmanlAii, ins5, nu se grdbiser5 prea tare sd ?Ei ia inprimire peEchegul. Suitanul Mahmud intAiul chibzui cicra mult mai bine si iqi rezolve intAi treaba cu moscaliitlecimali de ciuma ce bAntuia in acel an prin Valahia Maresi, astfel, sd redobAndeascd de la acesta principatele dund-rcne, pe care generalul rus Munnich le ocupase ?ncd dinprimdvar5, pentru ca apoi si il repur-ri in drepturile salepre domnitorul moldovean Grigore al Il-lea Ghica. Aga sel.ace ci, aldturi de trupele otomane, gi vodi Mavrocordattibovi cu armiile mult 9i bine, bdtAnd coclaurile Moldo-vei in lung Ei-n lat qi amAnAndu-qi hotirArea de a numiValahiei Mici vreun caimacam. De asemenea, pregetd vir-tosinainte de a-gi trimite siujbagii peste O1t mulfumindu-sc nurnai cu rarele acliuni de observare ale cetelor de ar-niuli dregdtoregti, acliuni care mai degrabd intrelineauo stare de conflict in finut, sabotAnd autoritatea pandu-rilor boieregti, decAt sd aducH ordinea pe care domnitorulrlorea s-o impunS.

Stia Vodd valahul ce stia, si anume cd, in cele doui de-t'cnii de st5pAnire austriacd, multe din cdtunele valahilorsc risipiserd in cele patru zdn, precurn firele de nisip din

Erezia egumenului Glicherie Dan Ninoiu

sudul acestui linut ars de soare, izgonili dincolo de Olt deasprimea taxelor, aqa incAt nici boierii pdmAnteni nu maicunogteau foarte bine cam cAte suflete mai viefuiesc pe mo-giile 1or. in atari condilii, {ara nu mai putea fi condusi decAtde mdrimile bisericeqti qi de cei cAtiva boieri mai instdrili;dar lucrul5sta se ficea cu mare greutate, ?ntrucAt oameniice nu apartineau pdmAnturilor bisericesti pdreau a-gi fipierdut teama de ]udecata de Apoi, iard spaima lor de c5-pdtAi rimisese mai degrabd aceea de a nu fi cdlca{i de lotriicei nemilostivi.

La adipostul codrilor de nepitruns si ?n lipsa vreuneistdp6niri cdreia si i se supunS" dupd ce fuseserd 15sa{i la va-tr5 de mgi, acegtia nu doar cX se inmulliserd peste misurS,dar se inriiserH intr-atAt incAt pAni nici convoaiele cuodoare sfinte ori danii ale episcopiei RAmniculuinu mai sc5-pau nepriduite. Ierarhul Climent insugi ajunsese si ii com-pare pe acegti tAlhari cu niste mercenari, si nu uita sH spun6cI inainte de a ajunge si jefuiascd br.rnurile sfintei biserici,tAlharii codrilor au fost ba simbriaqii habsburgilor, ba aimuscalilor, atrdgAnd asuprd-le mAnia intregii suflflri creg-tine. Nu o singur5 datd se intAmplase ca preotii parohi sifaci slujbe de afurisenie la adresa acestora, declarAndu-ipe lotri drept oarneni firi credinfH, nebotezafi stipAnifide diavol gi n5sculi din pHcatul preacurviei, negAndu-leastfel provenienla cregtind.

In plin tumult a1 acelor ani, ?n care tdrile dunirene gicele din Balcani se construiau gi se demolau mai repededecAt ar ajunge un cdldref ciin lara Lovigtei pAnd la tArgulBucurestilor, gi asta fird a face vreun popas, egurnenul Cli-cherie fusese chemat degrabd de citre episcopul strehaiei

l0

Ilr e zi a e gum enu lui Gli ch e r i e Dan Ninoiu

tocmai ca si sivArqeasci slujba de risipir:e a intunericuluiadus de metehnele qi lucrurile soldafilor auskiacului. lnaltafatl bisericeasc5 socotea cd soldatii imperiului ldsaseri inrurma lor rnulte urgii, ba incd mai aduseseri cu ei gi ciumacare secerase mii de viefi, de prin ambele Valahii, cu unirn mai devreme. Asta degi preo{ii Olteniei reugiseri sd iiconvingi pe enoriagi ci molima ce ii nipidise si le ucisesepruncii nu fusese altceva decAt pedeapsa divin5 aruncatdtle Dumnezeu asupra tuturor oameniior, pentru pdcateleIor, cici prea mult se inriise inmea prin pdrlile astea alet;irii gi prea pufini ascultare mai dddea cuv6ntului Dom-rrului, pe la a cirui casd ajunseserd s5 treacH o ciatX in an." Asa cum osmenii si-rru tntors fala de la dreaptn credinld pi de

lt hisericd", obisnuiau si spunl preolii prin toate predicile," lot astfel qi Du.nmezeu lqi ua intoarce faln de ln oarneni si iiou ldss ytradrt poftelor diauolului, care-i vs nrde reFftic ?n foculIrtlultri."

Aceastd noui cale pe care o urmau preotii in propovi-tluirea indmmdriior bisericesti nu a f5cut decAt sd creascdIcrnerea oarnenilor cd igi vor gdsi sfArgitul in cazanul cu:;rnoald incinsi al ladului, impunqi in moalele capului derlinfii ascu{ifi ai furcii h-ri Scaraofchi. Sentimentele acestorar lc neliniste au fost hrdnite gi de zvonurile alarrniste, carac-lcristice acelor vremuri, rdspAndite de bhtrAnii fiec6ruisirt in parte, care spuneau c5 Apocalips a sr ziua Judecdfiitlc Apoi este tot mai aproape, mai ales duph ce vizuser[limp de cAteva nopfi un roi de stele pe cer, cu o coadd inrrrm6-i cAt jumdtate din bolta cereascS, gi care pAnd la urmf,,r rlispirut. Era limpede cH oamenii plecau mult mai usorrrrcchea la tot felul de profefii qi izvodiri astrologice, asa

11

Er e zi a e gumenulwi G li ch eri e Dan Ninoiu

cI ajunseserd sd se increadd tot mai puiin in puterea cre-dinlei ori in cuvAntul bisericii gi, de cele mai multe ori, maiales c3nd boleau, urergeau si se caute cu leacuri bdbegti,descAntece ale ligdncilor ori doftorii curnp5rate de la spi{e-r:ii din tArguri. Si uite-aga se fdcea cd in acele vremuri min-tc.a oamenilor se umplea cu tot feiul de idei nistrugnice,apucituri diavolegti gi alte convingeri, condamnate asprude cdtre bisericd gl considerate de ?nallii prelafi drept erezii.De ce le socoteau astfel? Dacd ar fi si dim ascultare diri-guitorilor bisericii, ideile cele noi aduse pe pimAnturilevalahe de strhini, precum qi convingerile acestora, erauconvictiuni gregite, care veneau intr-o totald nepotrivirecu dogmele ortodoxe. Aqa ci marea teami a episcopuluiStrehaiei era ca aceste noi viziuni sX nuii scape de sub con-trol gi sd se imprdgtie peste tot, sd ajungd si influenfezegAndirea celor care-i ?nconjurau pe to{i acegti primenitori,qi mai ales ca acest mod de gAndire si nu apuce sd se sta-torniceascd pentru o perioadH indelungatd ir mintea, obice-iurile Ei deprinderile locuitorilor de pe rneleagurile fosteicetd{i de scaun a voievodului Radu Mihnea.

Prin iumea monahald a Olteniei i se dusese vestea egr-r-

menului Rardului ca fiind un stragnic m5rturisitor, maiales dupd ce sdvArgise astfel de slujbe, in urmd cu mulliani, la rn6n6stirea Galatei a Iagiului, la chemarea egume-nului Nectarie, insi, pAni ia deschiderea grani{elor !inu-tului dintre Olt gi Banatul Severinului gi pAni la revenireala matcd a episcopiei RAmnicului de sub tutela mitro-poliei de Karlowitz, niciuna dintre inaltele fefe bisericegtinu putuse face nimica pentru a-l adrrce pe pdrintele gi pe

12 l3

I lr e zi a e gtmt enuh ri Gli ch er i e DanNinoiu

irceste plaiuri. in plus, niciunul dintre monahii de fruntedintr'e cei noi, aceia cu invi!5turi deprinsd pe parale grelepe la Patriarhia Ierusalimului, nu izbuteau sd facS mSrtr-r-risirile asa cum gtia a le face egumenul. Asta, deqi slujbele

I)e care le linea acesta nu erau dintre cele mai greu de des-t'urcdt, totugi niciunul dintre pdrinfii mai tinerei care asis-lau la ele nu erau in stare sd tin5 ritmr"rl gi pasul cu pirin-It'le. $i tot din astl cauzi, Glicherie manifesta o preocu-

lrare qi o ingdduin{5 aparte fafi de cei tineri, incercAnd siii indrume cu cilduri spre cAt mai buna 1or cunoagtere.

Zadarnice toate aceste insd. Atunci cAnd auzeau citirearrrolifuelor de citre pirintele Glicherie, precum si a intona-tici vocii acestuia atunci cf,nd le rostea, invdl5ceilor strAnqi,lirnprejurul siu dintr-odati incepeau sd le tremure picioa-lt:le qi si li se inmoaie, chipurile li se albeau ca varul, iartrupurile li se indoiau din mijloc. Orice cuvAnt ar fi doritlinerii ucenici sX rosteascX afunci, nu puteau, se pomeneaut'rr ela cd le r5mAneau nerostite, incremenite intre dinfi,strgrumate parcd de o for!5 exterioari aflathpeste puterealor de inlelegere. Dintr-odati se simfeau cuprinqi de o,;lare de greafi care ii flcea sH se inece, ca gi cum o rnAnirrcvSzutd le-ar fi indesat pe gAt un nod ce le oprea respi-r , rtia si le provoca spasme cumplite.

Apoi, dupi incheierea slujbei, tofi cei cle fald spuneau,.i?n acele momente erau treculi de o mare spaim4 care le

l,,rraliza pe dat5 muschii corpului gi ai br:alelor. Pe neas-l('ptate acestea incepeau si ie atArne blege, rimase {Hrdrriciun fel de vlagd in ele, iar ei se simteau atAt de vldguifi,lt' puteri incAt nici sd piseasci pe picioarele 1or ori sd igi

menului Glicherie Dan Ninoiu

miste mAinile nu mai erau in stare. Cu toate astea minteale rimAnea intreag5 si realizau cd sunt incremenifi, fird po-sibilitatea de a se misca, ins6 puteau simli cum ii treceautranspira{iiie reci, cum le creqtea starea aceea de nelinigtegi de hrlburare pe care doar un pericol apropiat ar putea-oprovoca. Era acea stare de teami in fafa necunoscutului pecare subcongtientui le-o fuma in minte ca pe o licoare otrd-vitd, pu{in cAte pu}in, in timp ce le ndscocea acestora olume plini de felurite primejdii, de balauri ce scuipi focori de cdpciuni mincitori de oameni. Iarbie{ii de ei gedeaufird apdrare in fa{a acestor intAmpldri grozave ce li se de-rulau prin fafa ochilor; gi care ie puteau aduce pieire siguri?n lumea pe care abia apucaseri sd o zireasci pre! de cA-teva clipite. Mul1i dintre ei simteau cd gi-ar fi dorit ca maidegrabd perelii lScagului Dornnuiui sd se prlvale indatipeste ei gi sd ii acopere, ascunzAndu-se cAt mai adAnc subddrAmdturi, doar-doar vor putea si scape de aceie lighi-oane infricoqdtoare odati pentru totdeauna.

Mai spuneau acei invdficei cd simteau ?n acele momen-te o trebuin{i cle a se 15sa la pode4 molegifi, gi de a inchideochii ca intr-o agteptare vinovatd si resemnatd a recunoag-terii picatr-rlui or,iginar, coplegiti fiind de sjdbiciunea tru-pului lor din oase gi camein fala atotputemiciei divine, faptcdmia nu i se puteau cu niciun chip opune. AtAta doarci, profitfind de vremelnica nevolnicie a trupulrri, picioare-lor gi brafelor, spiriiul incepea si perceapd semnele cleclincolo de trup cu o iuleali nebuneasci gi se pornea silucreze intens, ca un mecanism ce ribufnegte dupd o lungilAncezeald gi intrd direct la acfiune, ciutAnd salvarea, ciu-

l4 15

I' rezia egumenuh.ti Glicherie Dan Ninoiu

tind iesirea, ciutAnd acele fire de iarbi ale inecatului. l.otIclul de gAnduri ie rdsXreau atunci p5rinteilor in capete,riiinduri care incepeau si ii cuprindi gi si ii invdluie, in-vir I mSgindu-se si intrupf,ndu-se unele dintr-altele, toater' i o tr-r ri, fr6nturi, crAmpeie, insi nicir-rnul inchegat irrdeaj r_r ns

l)cntru a putea fi urmhrit. Ba nnele dintre ele erau chiarritlicole si picau total anapocla fiind profund nepotrivite, lipei, evitAnd simplitatea gi curifenia unei gAndiri eclezi-rrste, dogmatice. in tot rdstimpul slujbei, mintea diaconilorcltr singura ce le rimAnea treazi Ei fixat5 la toate aminun-It'lc dimprejurui loq, inlelegAnd gi re{inAnd totul, ca un bu-lt'te uscat; privirea li se fixa pe existenta unui punct sau, r unui obiect obsedant pe care nu aveau sd il uite nicicum,:;i isi sprijineau intreaga lume pe acel lucru. Totul incepea,rpoi si se migte qi si se invArti in jurul lui, ca prins inr'r'ntrul unui vArtej amefitor. hnaginile slujbei continuaur;,i li se deruleze astfel prin fafa ochilo4 cu o incetineald,rrionizantS, urcAnd parcd dinspre negura vremilor trecutenlspre prezentul clar si ltiminos care ii cuprindea si int:rre isi duceau existenla.

Si numai afunci cAnd buzele lor atingeau, cu miscdrirj('Lrrte gi dese, engolpionul de argint, cu chipul MAntui-Iorului, pe care il purtau la gAt, alituri de mitiniile qi mA-rrt'cutele hdrizite, abia atunci ochii li se deschideau qirrrtreg corpul li se inviora pentru cAteva clipe, iar picioa-r,'le li se puneau mecanic in migcare. Sirutau atunci en-ri,rlpionul cu aviditate, in grabd, ca gi cAnd cineva i-ar fi,'orit cu vreo plecare spre destinafii indepdrtate, cuprinsitlr' ult puternic sentiment religios, sau parcd ar fi c5utat,;.i isi asigure rezerve de credinfi pentru un rdspas cAt mai