INTRODUCERE

Creterea rapid a retelelor sociale din ultimii ani a oferit marketerilor instrumente de marketing noi si interesante pentru comunicarea cu clienii. Dintr-o data, tactici de marketing stabilite, cum ar fi e-mailul, au devenit de mod veche, canale de comunicare intr-un singur sens pe care consumatorii au fost din ce n ce mai susceptibili sa le ignore.

Retelele sociale precum Facebook, LinkedIn i Twitter au oferit o alternativ: canale de comunicare n ambele sensuri in cadrul carora marketerii puteau asculta mai mult dect sa vorbesca, i apoi sa se angajeze cu clienii i perspectivii clienti ntr-un dialog adevrat.

Pentru inceput, retelele sociale au oferit marketerilor alte opiuni n afar de o campanie de e-mail pentru a trimite mesajele pe care doresc s le mprteasca cu publicul lor. Aceast flexibilitate poate ajuta la reducerea "oboselii" listei de email, permind s taie din numrul de emailuri trimise si n acelai timp asigurnd c fiecare ofert sau newsletter este mult mai personalizat, direcionat i relevant pentru lista de e-mail.Mai mult, folosirea mass-mediei sociale, de fapt, determina consumatorii sa devina mult mai interesati de inboxul lor: 42% dintre utilizatorii de social media au declarat ca verifica e-mailul lor mai mult de patru ori pe zi, n comparaie cu 24% din non-utilizatorii de social media, n conformitate cu un studiu realizat de Merkle in 2011. Acesti utilizatori de retele sociale sunt susceptibili de a imparti e-mailul livrat cu reelele lor personale, oferind campaniei picioare noi.

Ca rezultat, marketerii inteligenti au nvat c retelele sociale si e-mailul suntcanale - complementare - nu competitive. Caracteristicile retelelor sociale, respectiv influenta masiva, caracteristicile virale i oportuniti pentru dialog, ajuta la propagarea coninutului in lung i-n lat, ajutnd la construirea unor relaii mai bune cu clienii i viitorii clienti. Capitolul 1-Conceptul de retea de socializare1.1. Retele de socializare-Definitie si caracteristici.

Conform Wikipedia, una dintre cele mai cunoscute enciclopedii din spatiul Web, o reea de socializare este, general vorbind, o reea de persoane cu scopuri comune, cum ar fi o reea de studeni, politicieni,etc. Reelele de socializare aflate pe Internet sunt numite i reele sociale. n ultimii ani printr-o reea social se nelege deseori i o reea (informaional) de utilizatori Internet, bazat pe anumite siteuri WEB la care utilizatorii se pot nscrie i interaciona cu ali utilizatori, deja nscrii. Aceste reele sociale fac parte din fenomenul relativ nou, global, numit Web 2.0. Astfel, membrii unei reele sociale sunt legai ntre ei n mod informal, fr obligaii, dar de obicei contribuie activ la colectarea i rspndirea informaiilor pe ntregul glob prin intermediul webului. Eventual denumirea unei astfel de reele (informaionale) de utilizatori s-ar putea echivala cu reea internetic de utilizatori.

Cele mai cunoscute reele web sociale

1. Facebook- circa 1,3 miliarde de membri (2014) n toat lumea.

2.

Twitter - Site-ul de microblogging Twitter a anunat in iunie 2014 c are 1 miliard de utilizatori .3.

Myspace- circa 220 mil. utilizatori pe tot globul .Acesta totusi incepe in ultimii doi ani sa piarda teren in favoarea Facebook.

4. LinkedIn- retea sociala care vizeaza managementul carierei i relaiilor profesionale. Acestia au anuntat ca reteaua a ajuns la 100 mil. de utilizatori.

5. Flickr- reea mondial pentru informaii de tip imagine i fotografie.

6. Lokalisten - 2,8 mil. n Germania

7. schlerVZ + studiVZ + meinVZ - peste 13,1 mil. elevi i studeni n germana (VZ este o prescurtare de la Verzeichnis = catalog, index)

8. StayFriends - peste 7,5 mil. utilizatori.

1.2. Avantajele si dezavantajele folosirii retelelor de socializareAvantajele utilizarii retelelor sociale:

1.Costuri mici categoric este mai ieftin sa utilizezi retelele sociale online atat din motive personale cat si pentru afaceri deoarece majoitatea sunt gratis.In timp ce uzul personal este destul de simplu pentru oricine, funtiile de afaceri sunt subestimate de multi.

2. Ofera credibilitate mai mult ca sigur au posibilitatea sa castige increderea clientilor daca va puteti conecta la ei atat la nivel profesional cat si personal.

3. Relatii voi sunteti prieteni cu oameni care au alti prieteni si asa mai departe. Exista potential intr-o astfel de situatie comuna. Prin utilizarea unei retele de socializare poti sa iei legatura cu acesti oameni pentru a forma o retea deconexiuni.

Cu toate acestea exista si cateva dezavantaje:

1.Lipsa Anonimatului vi se cer informatii despre numele, locatia, varsta, sexul si multe altele, informatii pe care probabil nu vreti sa le stie toata lumea.

2. Inselatorii si hartuiri exista un potential esec de securitate, atat pe plan personal cat si pe plan profesional. In timp ce multe site-uri aplica anumite masuri pentru a mentine oricare dintre aceste cazuri de hartuire, escrocherii online si furt de identitate la un minim, tot nu ai putea stii.

Pericole

Pe lng avantajele acestor reele, care faciliteaz de exemplu ntrajutorarea membrilor, formarea de noi cunotine i prieteni, rspndirea rapid a tirilor i zvonurilor (brfelor), aceste reele ascund i pericole, deoarece de obicei nu se declar explicit care e sursa informaiilor, cine este furnizorul de servicii, i nici dac acesta intenioneaz s utilizeze informaiile i n alte scopuri. De multe ori chiar, tergerea informaiilor introduse benevol pur i simplu nu este prevzut, ele rmnnd nregistrate pe vencie, chiar dac sunt greite sau devin cu timpul depite. Aici lipsa de reglementri clare deschide poarta pentru abuzuri grave asupra datelor private sau chiar secrete ale utilizatorilor, cu att mai mult cu ct majoritatea lor sunt foarte tineri i nc nefamiliarizai cu pericolele de pe Internet.

Efecte

n ultimii ani comunicaia maselor prin reelele sociale are consecine din ce n ce mai vizibile, chiar i pe plan mondial. Analitii sunt de prere c fr reele sociale evenimentele s-ar fi desfurat altfel. Cteva exemple de evenimente recente (2011) influenate puternic de comunicaia prin reele sociale:

protestele din Egipt care au dus la demisia lui Hosni Mubarak, preedintele statului;

revolta popular din Tunisia care a dus la rsturnarea preedintelui Zine El Abidine Ben Ali;

dovedirea de plagiate, ca de ex. lucrarea de doctorat a fostului ministru al aprrii din Germania, graful Karl-Theodor zu Guttenberg.

convocarea publicului la diverse ntruniri sau chiar demonstraii poate fi uurat; de exemplu s-au nmulit aa-numitele facebook parties (singular: facebook party).

protestele publice i micarea cetenilor mpotriva proiectului de cale ferat Stuttgart 21 (Germania).

Influena reelelor YouTube, facebook i twitter a schimbat deja radical industria divertismentului (showbizul sau entertainment industry). Un exemplu tipic este artista american Lady Gaga, care atrage milioane de fani i cumprtori pe baza acestor reele.Adolescenii de astzi sunt o generaie pentru care Internetul a devenit un mediui un agent de socializare cel puin la fel de important ca familia, coala, grupul de egali sau mass media tradiional. Datorit prezenei sale n majoritatea domeniilor vieii, Internetul interacioneaz strns cu agenii clasici ai socializrii, ajungnd s modifice dinamica interrelaionrii acestora n viaa adolescentului.

Retele de socializare ne ocupa tot mai mult timp din viata: la fiecare 60 de secunde, doua milioane de video-uri sunt vizualizate pe YouTube, 700.000 de mesaje sunt trimise pe Facebook, 175.000 de tweet-uri sunt lansate in eter, iar 2.000 de check-in-uri pe Forsquare spun lumii unde anume ne aflam.Un minut este suficient pentru "cetatenii" retelelor sociale sa inunde Internetul cu actualizari si pozeCapitolul 2-Retelele sociale-componente fundamentale n spatiul virtual

2.1 Interconectivitatea spatiului virtual

Caracteristica sociala si general-umana este o premiza si modalitate de acces si fiintare n lumea online. Complexitatea spatiului public virtual, al Internetului determina o multitudine de interactiuni si reactii de feedback la nivelul componentelor specifice: platforme electronice, bloguri, retele sociale, etc. Analiza fiecarii entitati virtuale, n mod individualizat conduce la o diferentiere de profil sociocultural n functie de finalitatea dovedita, sub aspectul utilitatii sociale. Retelele sociale dezvolta efecte sociale transfrontaliere si transdomeniale. Identificam, din multitudinea de nivele de analiza specifice cmpului social, un numar de variabile,considerate esentiale de catre utilizatori n procesul de comunicare si relationare interumana.n aceasta directie sustinem urmatoarele:

1. n primul rnd analizam componenta identitate sociala. Principala retea de socializare, Facebook, este un instrument util n dezvoltarea si consolidarea relatiilor interumane, n constructia diverselor tipologii de capital social si uman, pentru a parafraza celebrul concept dezvoltat de catre Pierre Bourdieu.2. n al doilea rnd, analizam dimensiunea educationala dezvoltata prin intermediu retelelor sociale.Accesul la informatie, la practici sociale contextuale, de exemplu o anumita moda alimentara este tranzactionabil, cu alte cuvinte depaseste bariere sociale sau culturale preexistente. De aceea, diversele segmente sau grupuri sociale sunt direct interesate de viata interactiva-online-specifica mediului virtual.3. n al treilea rnd, dimensiunea economica este evidentiata n spatiul retelelor sociale prin intermediul serviciilor de promovare de produse diversificate pentru diverse segmente de public social. Realitatile mediului virtual sustin si fundamenteaza conceptul de impact social, definitoriu pentru evolutiile din societatea contemporana.

2.2 Dinamica analizelor de profil n cercetarea fenomenului produs de retelele

SocialeElementul fundamental n configuratia unei retele sociale din mediul virtual este identitatea de profil social a utilizatorului. Ce nseamna, de fapt, un profil social pentru un utilizator? Primul aspect ce caracterizeaza un profil de utilizator ntr-o retea de socializare este oportunitatea de a transforma n plan social, public, datele specifice de identificare a

individului. Componentele reprezentative sunt: vrsta, gen, ocupatie, apartenenta si

pozitionare socioprofesionala, preferinte socioculturale, stil de viata.

Un al doilea aspect n ceea ce priveste configurarea identitatii de utilizator este gradul

de interactiune sociala produs prin accesare. Utilizarea retelelor sociale nseamna stabilirea unei liste de prioritati specifice, de exemplu dezvoltarea apartenentei la un grup profesional.

n aceeasi ordine de idei, accesarea informatiei din mediul virtual, precum si dezvoltarea unorcontacte specializate, preferentiale pot fi caracterizate drept facilitati specifice mediului retelelor de socializare (social network ).

Un al treilea aspect esential pentru ntelegerea modului de functionare a retelelor

sociale este legat de utilizarea serviciilor interoperabile n timp real, de exemplu aplicatia de tip Live Feed. Acest serviciu online permite utilizatorilor sa acceseze n timp real informatia,serviciile dorite, programele de interes.

Utilitatea acestor instrumente electronice este de interes pentru servicii din sfera marketingului electronic. De altfel n prezent, exista un public specializat consumator de

social networking. Actiunile de promovare (promotion) reprezinta un vector social apreciat de utilizatorii de new media. Interesul, cu precadere al segmentului tnar de public este exprimat prin apartenenta identitara la mediul retelelor sociale. Conceptul de reprezentare sociala se materializeaza prin notorietatea de utilizator n retea. Practic, vorbim de interactiuni online ntre persoane avnd aceeasi apartenenta identitara: vrsta, sex, conditie socioprofesionala. Exprimarea prestigiului de utilizator virtual este circumscris cu precadere n necesitatea orientarilor personal- vocationale ale fiecarui membru din comunitatile de tip virtual.

Exemplificam, analizele anterioare prin prezentarea unor cercetari de profil, realizate

n spatiul virtual. n cadrul proiectului Pew Internet Project au fost realizate sondaje de opinie reprezentative n rndul segmentului tnar de vrsta privind activitatea online. Astfel, avem o reprezentare corespunzatoare a interesului tinerilor pentru activitati online, n speta retele de socializare:73 % - dintre adolescentii cu vrsta cuprinsa ntre 12- 17 ani folosesc site-urile

de socializare;

72 % - dintre tinerii cu vrsta cumprinse ntre 18- 29 ani sunt adepti ai acestor

forme de sociabilizare virtuala;Conform aceluiasi studiu, se poate observa un interes din ce n ce mai vizibil pentru

activitatea de socializare prin utilizarea retelelor sociale de catre 40 % din intervievati. n

raport cu tipul de profil individualizat, al utilizatorilor, n cazul adultilor se observa o

distributie interesanta a optiunilor acestora pentru diverse retele de socializare:

73 % utilizeaza Facebook;

48 % utilizeaza MySpace;

14 % utilizeaza Linkedln;Dintr-o alta perspectiva de analiza Monica Hesse2 aprofundeaza problemtica saturatiei tehnologice, un concept de actualitate n conditiile dezvoltarii fara precedent a

mediului virtual. La ce ne gndim cnd analizam conceptul de saturatie tehnologica?

n principiu, utilizarea mediului electronic, n variatele sale modalitati de exprimare

determina un nivel de accesare, care poate conduce la saturatie pentru utilizatorul angrenat n realitatea de tip multimedia. Explicatia autoarei conceptului rezida n complexitatea mediului electronic, unde libertatea de optiune a fiecarui utilizator este indiscutabila. Din aceasta perspectiva, se creaza premizele unei supralicitari dr oferte virtuale, ceea ce determina consecinte sau efecte nefaste, caracterizate de nereceptivitatea la noutate, preferinta foarte comoda pentru media online consacrata. Asistam, de fapt la dezvoltarea unui interes unidirectional al utilizatorului pentru o serie de servicii online, n functie de optiuni si interese conjuncturale.

n aceeasi directie de analiza, consemnam pe fond virtual o serie de varietati prin

instrumentele accesibile utilizatorilor online. Exemplificarea cea mai potrivita este dating-ul online.n ultimii ani acest sistem operational, new media a devenit pentru diverse categorii de utilizatori un liant al relationarii online, n spatiul cultural nord- american, 1/ 3 dintre relatiile personale se evidentiaza prin aceasta caracteristica

Dimensiunea pragmatica a sistemelor mediei sociale este asumata de rolul educational al sistemelor virtuale contemporane, canalele de comunicare de masa transmit concepte, valori, modele de interes pentru utilizatori. Sistemele media, n speta media sociala, n rndul diverselor categorii de public arata receptivitatea acestuia si reprezinta resortul principal de modelare a opiniilor personale.

n mediul educational, scoli, universitati, centre de formare socioprofesionala, sistemele new media dobndesc roluri specifice de modelare a opiniei publice.2.3 ntelegerea influentei mediei electronice asupra publicului tnar se va cristaliza asupra urmatoarelor directii de analiza:

a) Modelare informationala

Daca ne referim strict la cele doua tipuri de medii accesibile si frecvent utilizate de

diversele categorii de public, televiziune si Internet constatam ca ambele asigura prin

intermediul programelor si optiunilor prezentate un nivel minimal, prozaic de ntelegere a vietii si societatii. n aceasta directie asistam la formarea unei culturi sociale a informatiei publice, accesibila utilizatorilor din mediul virtual.

b) Influenta culturala

Media sociala, noile media reprezinta un vector social postmodern de transmitere a

valorilor contemporane, care nlocuiesc sistemele traditionale: familie, scoala sau biserica.

Sistemele mediei electronice nsumeaza componente variate necesare pentru dezvoltarea si afirmarea publicului larg utilizator. Dimensiunea educationala este asigurata ntr-un site sau retea de socializare sau la nivelul oricarei platforme electronice prin accesibilitatea si

utilitatea informatiei prezentate, dincolo de bariere culturale, sociale, lingvistice existente n spatiul public.

c) Socializare comunicare

Influenta exercitata de media sociala asupra comportamentului uman este una din

valorile si instrumentele mediului virtual. Noile media reprezinta unul din elementele de

comunicare si interactiune online din societatea contemporana. Interesul pentru aceasta

categorie de sisteme mass-media se fundamenteaza n principal pe ratiuni pragmatice n ceea ce priveste interesul general al publicului;

d) Modelare prin divertisment

Aceasta directie de analiza ne conduc la functia de evadare din cotidian a utilizatorului. Dimensiunea pozitiva este cantonata n planul accesibilitatii diverselor categorii de public interesat, n acelasi timp, exista o latura negativa a mediului retelelor sociale. n acest caz ne referim la modalitatile de divertisment facil adevarate compensari ale nemplinirilor si frustarilor cotidiene. Potentialul de accesibilitate al noilor media arata, n mod concret impactul produs asupra tuturor utilizarilor acestei tehnologii la nivel global.

Noile media au desfiintat vechile bariere ale societatilor de tip industrial, deschiznd granitele unei societati de tip informational, postindustrial, de aceea expansiunea noilor tehnologii la nivel global vizeaza att mediile din sfera socioprofesionala, ct si cele individuale.

ConcluziiRetelele sociale reprezinta nucleul de actiune al mediei sociale si au devenit n

perioada 2005-2013 cele mai frecvente accesate si utilizate sisteme online. Acest mijloc

modern de comunicare ofera numeroase beneficii utilizatorilor, fie prin socializarea propriuzisa, fie prin postarea unor informatii utile si accesibile clientilor din acest mediu virtual. Retelele de socializare (social network) reprezinta modalitatea cea mai facila de adresabilitate pentru categorii diverse de persoane, ntelegem prin afirmatia anterior prezentata grupuri sau publicuri specializate de clienti fideli ai networking-ului social.

Noile media, n mod special retelele sociale, modeleaza si directioneaza audientele, pentru scopuri specializate ale unor decidenti politico-economici, militari, strategici dar si n vederea testarii reactiei diverselor categorii de public. n comparatie cu media traditionala, n special televiziune, new media este un focalizator al spatiului social permitnd interactiuni complexe, multidimensionale la nivelul receptorilor utilizatori.

Potentialul de interactiune sociala generat de noile sisteme mass-media este un

indicator al dezvoltarii sociale din lumea contemporana, dincolo de reticentele si limitarile la care este supus Internetul n unele state.

Directia de evolutie a sistemelor mediei sociale ne arata un interes constant al

audientei sociale, concretizata n receptivitatea unor categorii eterogene de public pentru retelele sociale, platforme online, comunitati virtuale. Digitalizarea a devenit a doua natura a omului contemporan, o conditie necesara, dar nu si suficienta a vietii sociale. Remarcam, numarul tot mai ridicat de domenii, specializari, si segmente de utilizatori care adera la valorile societatii postmoderne, digitalizate. n acest sens viitorul spatiului public si privat este reprezentat de valorile si modelele specifice societatii informatizate.