REDACTARE Analiza Preliminara Si Analiza SWOT a Orange Romania
epigonii analiza
2
Artă poetică/MITUL POEZIEI: EPIGONII (Eminescu) Ultim mar e romantic eur ope an, Eminescu est e figura cea mai import ant ă a liricii româneşti din secolul al XIX-lea. Operele sale în versuri, repartizate în trei perioade de creaie, ilustrează nu numai evoluia poetului aflat în căutarea unei formule proprii, ci mai ales dovada faptului că Eminescu a realizat prima revoluionare a lim!a"ului poetic din literatura noastră. #!ordând un regsitru tematic romantic variat şi intelectualizat, autorul unor capodopere precum Ciclul Scrisorilor, Odă (în metru antic), Glossă, Luceafărul, Memento mori, Floare albastră sau Sara pe deal se înscrie în circuitul valorilor universale. $omantismul este o mişcare literară apărută în #nglia la începutul secolului al XIX-lea, de unde se răspândeşte mai întâi în %rana şi în &ermania, apoi în toată Europa. #ceastă mişcare apare ca o reacie la stricteea regulilor clasice, fiind prima formă de modernism din cultura univ er sal ă . 'urentul are urmă to arele tr ă s ă t ur i pr incipale( e)pansiunea eu lui, cultul individualismului, redes coper irea folclorului şi a istor iei naio nale, cultivarea stăr ilor oniric e, interesul pentru mituri şi sim!oluri, crearea de lumi fantastice, contemplarea trecutului şi a fig urilor ist ori ce, tri umf ul sentimentalismului asupra ra iunii, al ima gin a iei asupra logicii şi "udecăii, spiritul dinamic, tensiunea, desc*iderea +spre deose!ire de ec*ili!rul şi cultul formelor înc*ise din clasicism, viziunea glo!ală asupra universului +totalitatea, nu detaliul sinteza, nu ana liza, intere sul pen tru par tic ular , indivi dua l, original +nu tipicul cara cte rul , cultivarea melancoliei, a unei stări o)imoronice în care durerea se asociază cu plăcerea, iar pesimismul cu sperana. /n literatura română putem vor!i despre romantism odată cu apariia paşoptiştilor, manifestul lor fiind de fapt Introducţia la acia literară semnat de 0i*ail 1ogălniceanu, ulterior prin opera lirică a lui 0i*ai Eminescu, ce intelectualizează şi rafinează tematica şi viziunea paşoptiştilor, realizând totodată şi prima revoluionare a lim!a"ului poetic din literatura română. /n !refaţă la Opere I de 0i*ai Eminescu, criticul literar Eugen 2imion distinge opt mituri în poezia marelui creator, precum cel erotic, cel oniric, mitul întoarcerii la elemente, al dascălului, al istoriei, al naşterii şi al mor ii universului şi, nu în ultimul rând, al poeziei. #firma ia dat ă surprinde un aspect esenial al artelor poetice eminesciene dintre care amintim titluri percum "umai poetul , #u nu cred nici în Ie$o%a, Criticilor mei sau Scrisoarea II , opere care tratează mitul poeziei deoarece prezintă concepia poetului despre artă şi despre menirea creatorului de a transfigura realul prin puterea imaginii artistice şi a lim!a"ului poetic. Astfel, acestor e)emple li se alătură şi poemul #pi&onii , pu!licat în 3456 în Con%orbiri literare, cea mai cunoscut ă art ă poetică eminesciană , avâ nd ca temă e)primarea crezului artistului la vârsta de 76 de ani, pe !aza unei antiteze ample între trecutul literar strălucit şi prezentul decăzut. Titlul provine din lim!a germană şi desemnează urmaşii nedemni ai unor înaintaşi de valoare, stat ut pe care îl au î n opinia autorului toi contemporanii săi. A1: În primul rn!, poezia aparine roman tismu lui prin structur" "ntitetic ă( partea I cuprinde unsprezece strofe şi realizează un amplu ta!lou al predecesorilor poetului, faă de care manifestă admiraie, tonalitatea fiind a unei ode. Următoarele opt strofe compun cea de-a doua parte, marcând o sc*im!are de ton, de la cel laudativ, e)u!erant la cel satiric şi pamfletar, cu infuzii de scepticism, prezentând generaia contemporană scriitorului ca pe o vârstă a regresului în artă. A#: În "l !oile" rn!, $nto"rcere" spre trecut, oferit ca e)emplu prezentului, este, de asemenea, un element romantic. /ncă din prima strofă se remarcă starea de împlinire sufletească a eului liric, de e)taz faă de autorii +prepaşoptişti, care au demonstrat valenele artistice al graiului român, scriind 8o lim!ă ca un fagure de miere9. :redomină auriul la nivel cromatic, întoarcerea spre trecut ec*ivalând întoarcerii la mitul vârstei de aur, a purităiiatemporalităii epitetul 8zilele de-aur9, metaforele 8oceanele de stele9, 8râuri de cântări9, 8izvoare-ale gândirii9 sunt superlative ale revigorării terapeutice a eului liric. :rintr-o enumeraie amplă de zece strofe, Eminescu îşi "ustifică această atitudine prezentându-şi predecesorii în ordine cronologică şi valorică, dedicându-le fie câte o "umătate de vers +80umulean, glas de durere9 ; aluzie la elegiile poetului <ar!u :aris 0umuleanu, 8=iră de argint -2i*l eanu9-trimitere la volumul 'rmonii intime, apoi câte un vers +8>ăcărescu cântând dulce a iu!irii primăvară9 ; deoarece Iancu >ăcărescu este autorul poemului !rimă%ara amorului , 8'antemir croind la cruce din cuite şi pa*ară9, vers care trimite nu la ?imitrie 'antemir, ci, aşa cum susine @oe ?umitrescu-<uşulenga, la #ntio*, fiul acestuia, descris în mod similar de #ron :umnul în Lepturariul romnesc , pe care Eminescu îl cunoştea, ulterior câte o strofă +paşoptiştilor precum ?. <olintineanu, 'ostac*e Aegruzzi, Ion Beliade $ădulescu sau #. 0ureşanu, culminând cu #lecsandri, căruia îi rezervă trei strofe. <ardul de la 0irceşti este numit 8rege-al poeziei, vecinic tânăr şi ferice9, pentru atitudinea sa de 1
-
Upload
violeta-dineaa -
Category
Documents
-
view
226 -
download
0
Transcript of epigonii analiza
7/23/2019 epigonii analiza
http://slidepdf.com/reader/full/epigonii-analiza 1/2
Artă poetică/MITUL POEZIEI:EPIGONII (Eminescu)
Ultim mare romantic european, Eminescu este figura cea mai importantă a liriciiromâneşti din secolul al XIX-lea. Operele sale în versuri, repartizate în trei perioade de creaie,ilustrează nu numai evoluia poetului aflat în căutarea unei formule proprii, ci mai ales dovadafaptului că Eminescu a realizat prima revoluionare a lim!a"ului poetic din literatura noastră.
#!ordând un regsitru tematic romantic variat şi intelectualizat, autorul unor capodopere precumCiclul Scrisorilor, Odă (în metru antic), Glossă, Luceafărul, Memento mori, Floare albastră sauSara pe deal se înscrie în circuitul valorilor universale.
$omantismul este o mişcare literară apărută în #nglia la începutul secolului al XIX-lea, de
unde se răspândeşte mai întâi în %rana şi în &ermania, apoi în toată Europa. #ceastă mişcareapare ca o reacie la stricteea regulilor clasice, fiind prima formă de modernism din culturauniversală. 'urentul are următoarele trăsături principale( e)pansiunea eului, cultulindividualismului, redescoperirea folclorului şi a istoriei naionale, cultivarea stărilor onirice,interesul pentru mituri şi sim!oluri, crearea de lumi fantastice, contemplarea trecutului şi afigurilor istorice, triumful sentimentalismului asupra raiunii, al imaginaiei asupra logicii şi
"udecăii, spiritul dinamic, tensiunea, desc*iderea +spre deose!ire de ec*ili!rul şi cultul formelor înc*ise din clasicism, viziunea glo!ală asupra universului +totalitatea, nu detaliul sinteza, nuanaliza, interesul pentru particular, individual, original +nu tipiculcaracterul, cultivareamelancoliei, a unei stări o)imoronice în care durerea se asociază cu plăcerea, iar pesimismul cusperana.
/n literatura română putem vor!i despre romantism odată cu apariia paşoptiştilor,manifestul lor fiind de fapt Introducţia la acia literară semnat de 0i*ail 1ogălniceanu, ulterior
prin opera lirică a lui 0i*ai Eminescu, ce intelectualizează şi rafinează tematica şi viziuneapaşoptiştilor, realizând totodată şi prima revoluionare a lim!a"ului poetic din literatura română. /n !refaţă la Opere I de 0i*ai Eminescu, criticul literar Eugen 2imion distinge opt mituri
în poezia marelui creator, precum cel erotic, cel oniric, mitul întoarcerii la elemente, al dascălului,al istoriei, al naşterii şi al morii universului şi, nu în ultimul rând, al poeziei. #firmaia datăsurprinde un aspect esenial al artelor poetice eminesciene dintre care amintim titluri percum"umai poetul , #u nu cred nici în Ie$o%a, Criticilor mei sau Scrisoarea II , opere care tratează mitulpoeziei deoarece prezintă concepia poetului despre artă şi despre menirea creatorului de atransfigura realul prin puterea imaginii artistice şi a lim!a"ului poetic.
Astfel, acestor e)emple li se alătură şi poemul #pi&onii , pu!licat în 3456 în Con%orbiri literare, cea mai cunoscută artă poetică eminesciană, având ca temă e)primarea crezuluiartistului la vârsta de 76 de ani, pe !aza unei antiteze ample între trecutul literar strălucit şiprezentul decăzut. Titlul provine din lim!a germană şi desemnează urmaşii nedemni ai unor
înaintaşi de valoare, statut pe care îl au în opinia autorului toi contemporanii săi.A1: În primul rn!, poezia aparine romantismului prin structur" "ntitetică( partea I
cuprinde unsprezece strofe şi realizează un amplu ta!lou al predecesorilor poetului, faă de caremanifestă admiraie, tonalitatea fiind a unei ode. Următoarele opt strofe compun cea de-a douaparte, marcând o sc*im!are de ton, de la cel laudativ, e)u!erant la cel satiric şi pamfletar, cuinfuzii de scepticism, prezentând generaia contemporană scriitorului ca pe o vârstă a regresului
în artă.A#: În "l !oile" rn!, $nto"rcere" spre trecut, oferit ca e)emplu prezentului, este, de
asemenea, un element romantic. /ncă din prima strofă se remarcă starea de împlinire sufleteascăa eului liric, de e)taz faă de autorii +prepaşoptişti, care au demonstrat valenele artistice algraiului român, scriind 8o lim!ă ca un fagure de miere9. :redomină auriul la nivel cromatic,
întoarcerea spre trecut ec*ivalând întoarcerii la mitul vârstei de aur, a purităiiatemporalităiiepitetul 8zilele de-aur9, metaforele 8oceanele de stele9, 8râuri de cântări9, 8izvoare-ale gândirii9sunt superlative ale revigorării terapeutice a eului liric. :rintr-o enumeraie amplă de zece strofe,
Eminescu îşi "ustifică această atitudine prezentându-şi predecesorii în ordine cronologică şivalorică, dedicându-le fie câte o "umătate de vers +80umulean, glas de durere9 ; aluzie la elegiilepoetului <ar!u :aris 0umuleanu, 8=iră de argint-2i*leanu9-trimitere la volumul 'rmonii intime,apoi câte un vers +8>ăcărescu cântând dulce a iu!irii primăvară9 ; deoarece Iancu >ăcărescueste autorul poemului !rimă%ara amorului , 8'antemir croind la cruce din cuite şi pa*ară9, verscare trimite nu la ?imitrie 'antemir, ci, aşa cum susine @oe ?umitrescu-<uşulenga, la #ntio*, fiulacestuia, descris în mod similar de #ron :umnul în Lepturariul romnesc , pe care Eminescu îlcunoştea, ulterior câte o strofă +paşoptiştilor precum ?. <olintineanu, 'ostac*e Aegruzzi, IonBeliade $ădulescu sau #. 0ureşanu, culminând cu #lecsandri, căruia îi rezervă trei strofe.<ardul de la 0irceşti este numit 8rege-al poeziei, vecinic tânăr şi ferice9, pentru atitudinea sa de
1
7/23/2019 epigonii analiza
http://slidepdf.com/reader/full/epigonii-analiza 2/2
seninătate clasică şi pentru comple)itatea operelor la care se fac aluzii( oine, culegerea defolclor, Măr&ăritărele, proza ridri , poezia patriotică, !asteluri .
A%: În plus, în partea a doua opoziia la nivelul pronumelor noi-voi şi marcareasc*im!ării de ton prin con"uncia adversativă 8dar9 marc*ează "ntite&" trecut-prezent. :oetulfoloseşte pluralul inclusiv 8noi9 şi se autoîncadrează în rândul epigonilor pentru a fi maiconvingător, deşi prin însăşi scrierea acestui poem se detaşa evident de congenerii săi. /n primastrofă a acestei a doua pări, Eminescu realizează un portret al epigonilor( ei sunt lipsii de afect,de sensi!ilitate +8simiri reci9, de inspiraie şi *ar +8*arfe zdro!ite9, sunt pervertii sufleteşte înciuda vârstei tinere +80ici de zile, mari de patimi, inemi !ătrâne, urâte9, nu au credină+8?umnezeul nostru( um!ră9, sunt demagogi +8patria noastră( o frază9, sunt lipsii de un fondsolid +8/n noi totul e spoială, totu-i lustru fără !ază9, nu au idealuri +8noi nu credem în nimic9.
Indirect, putem deduce astfel portretul artistului romantic în viziunea lui Eminescu, însumândvirtui precum sensi!ilitatea, puritatea spiritulă, credina, patriotismul, religiozitatea, motivaiainterioară, aspiraia, vizionarismul. 2trofele care urmează reiau ideea antitezei trecut-prezent,ilustrând scepticismul de origine sc*open*aueriană al autorului, un alt element romantic.
A': u $n ultimul rn!, regăsim e)primată în penultima strofă şi concepi" poetului!espre poe&ie, care ar presupune sacralitate +metaforele e)plicite 8/nger palid9, 8voluptuos "oc cuicoane9 şi mai ales puterea transfigurării realului +8strai de purpură şi aur peste ărâna cea grea9,ilustrată şi în afirmaia lui Eugen 2imion în mod similar( 8poetul pune *aine de imagini pe cadavrultrist şi gol9.
În conclu&ie, prezentând concepia poetului despre poezie şi rolul artistului, #pi&onii este un te)t programatic ce ilustrază nu numai mitul poeziei, ci şi particularităile romantismului.
2
