7/28/2019 Enigma Otiliei- ema Si Viziunea Despre LumeT

1/3

Enigma Otiliei

de George Calinescu

-Tema si viziunea despre lume-

Publicat in anul 1938 Enigma Otiliei este menit sa ilustreze

convingerile teoretice ale lui Calinescu. Criticul s-a manifestat si in domeniul

literar, fiind autorul unor romane construite pe modelul balzacian, dar si a unor

piese de teatru sau poezii.

Enigma Otiliei este al doilea roman al lui Calinescu si este scris pe

fondul polemicii purtate de acesta cu Camil Petrescu pe tema romanului.

Calinescu considera ca modelul procustian cultivat de Camil Petrescu nu se

potriveste spiritului si implicit romanului romanesc si considera ca acesta este

cu formula estetica realismului balzacian. Cu toate acestea, Calinescu

depaseste modelul balzacian, Manolescu afirmand de altfel ca in romanele

calinesciene exista un balzacianism fara Balzac. Astfel, romanul Enigma

Otiliei se incadreaza in realism, in primul rand prin faptul ca surprinde

mentalitatea unei categorii umane majoritatea personajelo sunt parveniti

pentru ca scopul in viata este de a se ajunge.

Un ideal al realismului a fost surprinderea veridica a moravurilor epocii.

Romanul Enigma Otiliei prezinta viata Bucurestiului inceputului de secol XX.

Tema romanului este dubla: familia si mostenirea. O scena relevanta

pentru tema mostenirii este replica Aglaei atunci cand Felix este prezentat: n -

am stiut; faci azil de orfani. Replica scoate in evidenta teama femii ca nucumva averea fratelui ei sa ajunga in mainile unor straini, asa cum ii percepe ea

pe Felix si Otilia.

Secventa in care clanul Tulea asediaza casa lui Costache Giurgiuveanu ce

suferise un atac cerebral, este de asemenea relevanta pentru tema mostenirii.

In timp ce batranul zacea in patul sau Stanica, Aglae, Aurica, Olimpia si doctorul

stau in jurul mesei din sufragerie si isi expun asteptarile. Moartea batranului

sugerata doar este vazuta ca o scalvire.

7/28/2019 Enigma Otiliei- ema Si Viziunea Despre LumeT

2/3

Incipitul romanului este semnificativ pentru viziunea realista despre lume

a lui G. Calinescu prin descrierea dinspre exterior spre interior a lumii evocate.

In aceasta secventa este notat cadrul temporal: intr-o seara de la inceputul lui

iulie 1909, cu putin inainte de ora zece si spatiu Bucurestiul inceputului de

secol XX, strada Antim si este introdus personajul Felix, din perspectiva caruia

naratorul va prezenta o parte a actiunii. Reperele spatio temporale sunt de

altfel relevante pentru viziunea realista a lui Calinescu fixand cadrul spatio-

temporal cu exactitate. Influenta balzaciana se reflecta insa in modul in care

Calinescu descrie strada Antim, casele de pe aceasta strada, exteriorul si

interiorul casei lui Costache Giurgiuveanu si personajele aflate in salonul

acestuia. Strada Antim este o caricatura in moloz a unei strazi italiene si

reflecta parvenitismul locuitorilor ei. Casele acestora demonstreaza snobismullor, dorinta de a epata fara a avea insa nivelul cultural potrivit: casele sunt mici,

dar cu ferestre de o marime neobisnuita, ciulucaria este ridicata prin

grandoare, iar aspectul arhitectural este nepotrivit. Casa lui Costache

Giurgiuveanu nu face exceptie, incadrandu-se perfect in spiritul strazii.

Specifica romanului realist este perspectiva naratoriala obiectiva

omniscienta. Naratorul nu apartine lumii pe care o evoca, el se detaseaza de

aceasta. In Enigma Otiliei, Calinescu creeaza un narator omniscient careprezinta evenimentele din perspectiva lui Felix in mare parte, ochiul fiind, asa

cum reiese din text, cel al unui estet, al unui cunoscator al artei, al psihologiei

in cele din urma. In ciuda omniscientei sale, naratorul isi limiteaza aceasta

carcteristica in cazul Otiliei, pana aproape de sfarsitul romanului, preferand in

cazul ei sa-i descrie comportamentul si sa nu-i noteze gandurile.

De asemenea, caracteristic prozei realiste este existenta unei tipologii a

personajelor, spre deosebire de proza clasica in care personajele eraucaractere. In Enigma Otiliei se remarca tipul avarului reprezentat de Costache

Giurgiuveanu, un avar atipic, umanizat, ceea ce-l deosebeste de Hagi Tudose

sau de Harpagon, tipul parvenitului ilustrat de Stanica Ratiu, considerat

Catavencu al ideii de paternitate, al ambitiosului Felix, al fetei batrane Aurica,

al babei absolute Aglae.

Consider ca tema si viziunea despre lume se reflecta in mod original,

datorita finalului romanului care se constituie dintr-un epilog ce prezintaevolutia lui Felix care afla prin intermediul lui Stanica si apoi a lui Pascalopol

7/28/2019 Enigma Otiliei- ema Si Viziunea Despre LumeT

3/3

despre destinul Otiliei. Fotografia Otiliei pe care batranul mosier i-o arata, il

sperie fiindca nu o recunoaste in ea pe Otilia de altadata. Privind mai tarziu, in

biroul sau, fotografia primita de la Otilia, constientizeaza efectele pe care

timpul le are asupra fiintei umane. Revenit pe strada Antim, isi aminteste de

vorbele batranului Costache, cu care acesta il intampinase la venirea lui in

Bucuresti: Aici nu sta nimeni. Abia acum vorbele au valoare, fiindca locuinta

lui Giurgiuveanu este parasita, timpul actionand ireversibil asupra ei si asupra

destinului uman in egala masura.

Roman reprezentativ pentru perioada interbelica, Enigma Otiliei,

ramane una dintre cele mai cunoscute creatii literare ale lui G. Calinescu, un

roman ce surprinde prin viziunea realista despre lume a acestuia dar si prin

modul in care reflecta psihologia societatii Bucurestiului de la inceput de secol

XX.