ENI LIDIA PAULINA,persoana fizica inscrisa in Registrul...

RAPORT DE MEDIU -PLAN URBANISTIC GENERAL Comuna Suhurlui , jud.Galati

1

Elaborator : ENI LIDIA PAULINA,persoana fizica inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr.294 tel:0745025522

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI SUHURLUI

2011


2


3

CUPRINS

INTRODUCERE

INFORMATII GENERALE

CAPITOLUL 1

CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE ALE PUG

1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUG

1.2 Propuneri de organizare urbanistica

1.3 Relatia cu alte planuri si programe

CAPITOLUL 2

ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE

PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG

2.1 Descrierea zonei de amplasament a comunei

2.1.1. Incadrarea in teritoriu a comunei

2.1.2. Relieful si caracteristicile geotehnice ale amplasamentului

2.1.3. Clima

2.1.4. Aer

2.1.5. Apa

2.1.6. Solurile

2.1.7. Flora si fauna

2.1.8. Zona destinata spatiilor verzi si sport

2.1.9. Factorul antropic

2.2. Evolutia probabila a calitatii mediului in situatia neimplementarii PUG

CAPITOLUL 3

CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

3.1 Aer

3.2 Apa

3.3 Solurile

3.4. Flora si fauna

3.5 Patrimoniul cultural


4

CAPITOLUL 4

ORICE PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PUG

CAPITOLUL 5

OBIECTIVE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL

RELEVANTE PENTRU PUG

5.1 Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la nivel national,

comunitar sau international

5.2 Modul de indeplinire a obiectivelor de protectie a mediului

CAPITOLUL 6

POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL

IMPLEMENTARII PUG

CAPITOLUL 7

EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT

TRANSFRONTIERA

CAPITOLUL 8

MASURI DE PREVENIRE, REDUCERE SI COMPENSARE A EFECTELOR

ADVERSE REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PUG-ULUI

8.1 Masuri de prevenire si reducere a poluarii aerului

8.2 Masuri de prevenire si reducere a poluarii apei

8.3 Masuri de prevenire si reducere a poluarii solului

8.4 Msuri de prevenire si reducere a efectelor asupra patrimoniului arhitectonic,

arheologic si cultural

8.5 Msuri de prevenire si reducere a efectelor asupra mediului social si economic

CAPITOLUL 9

EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI

OPTIME

CAPITOLUL 10

DIFICULTATI INTAMPINATE

CAPITOLUL 11

DESCRIEREA MASURILOR DE MONITORIZARE

CAPITOLUL 12

REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC


5

INTRODUCERE

La elaborarea Raportului de mediu s-au luat in considerare actele normative in

vigoare cu referire la protectia mediului: legi, hotarari de guvern, ordine ministeriale.

Conform HG 1076/2004 , raportul de mediu trebuie sa identifice, descrie si sa

evalueze potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii planului sau

programului , precum si alternativele acestuia , luand in considerare obiectivele si aria

geografica ale planului sau programului.

S-a elaborat prezentul Raport de Mediu, ca urmare a solicitarii Consiliului Local al

Primariei Comunei Suhurlui - judetul Galati, necesar in vederea obtinerii Avizului de

Mediu pentru PUG Comuna Suhurlui.

Continutul Raportului de mediu pentru planul urbanistic general propus a fost stabilit

in conformitate cu prevederile Anexei 2 la HG 1076/2004 si cu recomandarile Manualului

pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe

elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Agentia Nationala

pentru Protectia Mediului.

Urmatoarele aspecte au fost abordate in cadrul Raportului de mediu pentru Planul

Urbanistic General comuna Suhurlui :

Informatii cu caracter general privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe

Obiectivele principale ale Planului Urbanistic General propus corelate cu alte planuri sau

programe existente

Starea actuala a mediului in arealul de impact al Planului Urbanistic General

Obiectivele de protectie a mediului relevante pentru planul urbanistic propus

Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului asociate punerii in aplicare

a planului

Masuri de diminuare a efectelor adverse asupra mediului

Analiza alternativelor

Propuneri privind monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului

Documentatia PUG a fost elaborata de BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA

ARH. DRISCU N. RADU VIRGIL.


6

Prezentul Plan Urbanistic General i propune conturarea unor direcii de dezvoltare

n politica de construire i amenajarea teritoriului comunei, pe o perioad de 10 ani, axat

pe delimitarea intravilanului, organizarea zonelor funcionale, potenialul uman i sursele

de munc, populaia i aspectele sociale, fondul construit, organizarea circulaiei,

echiparea edilitar i conservarea i protecia mediului.

Planul Urbanistic General, conine strategia, prioritile, reglementrile i servituile

de urbanism, aplicate n utilizarea terenurilor i construciilor din cadrul localitii, n

coninutul documentaiei regsindu-se astfel tratarea urmtoarelor categorii de probleme:

- determinarea (urmare analizei situaiei existente), a principalelor disfuncionaliti

i prioriti de intervenie urbanistic, att n teritoriu (extravilan), ct i n cadrul localitii

(intravilan);

- zonificarea funcional a suprafeelor de teren din localitate i stabilirea regimului

juridic al acestora printr-un sistem de reglementri i servitui adecvate;

- determinarea volumului i a structurii potenialului uman, a resurselor de munc

care sunt caracteristice localitii;

- evidenierea potenialului economic al localitii;

- organizarea circulaiei i a transporturilor;

- echiparea tehnico-edilitar;

- reabilitarea, protecia i conservarea mediului;

- condiii i posibiliti de realizare a obiectivelor de utilitate public.

Cadru legislativ in scopul stabilirii obiectivelor, actiunilor si masurilor de dezvoltare

a localitatilor , pe baza analizei multicriteriale a situatiei existente , este constituit de Legea

50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor , cu modificarile si completarile

ulterioare , Ordinul M.L.P.A.T. nr. 1430/2005 pentru aprobarea normelor metodologice de

aplicare a Legii 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii precum si

metodologia de elaborare si continutul cadru al Planului Urbanistic General si H.G.

nr.525/1996 privind aprobarea Regulamentului General de Urbanism.


7

Criterii pentru determinarea efectelor potentiale asupra mediului

a. Caracteristicile planurilor si programelor cu privire, in special, la:

- gradul in care planul sau programul creeaza un cadru pentru proiecte si alte activitati

viitoare fie in ceea ce priveste amplasamentul, natura, marimea si conditiile de functionare,

fie in privinta alocarii resurselor;

- gradul in care planul sau programul influenteaza alte planuri si programe, inclusiv pe cele

in care se integreaza sau care deriva din ele;

- relevanta planului sau programului in/pentru integrarea consideratiilor de mediu, mai ales

din perspectiva promovarii dezvoltarii durabile;

- problemele de mediu relevante pentru plan sau program;

- relevanta planului sau programului pentru implementarea legislatiei nationale si

comunitare de mediu (de exemplu, planurile si programele legate de gospodarirea

deseurilor sau de gospodarirea apelor).

b. Caracteristicile efectelor si ale zonei posibil a fi afectate cu privire, in special, la:

- natura cumulativa a efectelor

- riscul pentru sanatatea umana sau pentru mediu

- valoarea si vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat, date de caracteristicile naturale

speciale sau patrimoniul cultural;

- efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan

national, comunitar sau international.

- patrimoniul cultural;

- depasirea standardelor sau a valorilor limita de calitate a mediului;

- folosirea terenului n mod intensiv

INFORMATII GENERALE

1. Denumire proiect: Plan Urbanistic General Comuna Suhurlui, judet Galati

2. Beneficiarul proiectului :Consiliul Local al Comunei Suhurlui, judet Galati,

tel:0236335511, email :[email protected], primar Tutu Gigi


8

3. Autorul atestat al raportului :Eni Lidia Paulina , a realizat acest raport in baza

Certificatului de inregistrare in Registrul National al elaboratorilor de mediu la pozitia

294 , tel:0745025522

4. Proiectant general PUG: BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA ARH. DRISCU

N. RADU VIRGIL

CAPITOLUL 1

CONTINUT SI OBIECTIVE PRINCIPALE ALE PUG

1.1 Scopul si obiectivele principale ale PUG

In proiectul de intocmire a PLANULUI URBANISTIC GENERAL al Comunei

Suhurlui realizat de Birou individual de arhitectura arh. Driscu N. Radu Virgil sunt tratate

atat aspectele actuale cat si cele viitoare din toate domeniile de dezvoltarea a comunei.

Sunt dezvoltate aspecte legate de populatie si evolutia acesteia in raport cu

dezvoltarea viitoare a zonei din punct de vedere economic. Sunt prezentate retelele si

dezvoltarea acestora in urma implementarii PUG din punct de vedere al locuirii, dotarilor

tehnico edilitare si social culturale, transport, al serviciilor att cele existente cat si cele ce

urmeaza a fi realizate din diferite surse de finantare.

Sunt prezentate masuri pe termen scurt, mediu si lung, ce decurg din PATN si

PATJ, in ce priveste echiparea tehnico -edilitara, a protectiei a mediului, masuri ce vor

conduce la o crestere considerabila a calitatii vietii a locuitorilor din comuna .

PUG a fost elaborat n scopul:

1. Stabilirii directiilor, prioritatilor si reglementarilor de amenajare a teritoriului si

dezvoltare urbanistica a localitatilor;

2. Utilizarii rationale si echilibrate a terenurilor necesare functiunilor urbanistice;

3. Precizarii zonelor cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundatii, neomogenitati

geologice, reducerea vulnerabilitatii fondului construit existent);

4. Evidentierea fondului valoros si a modului de valorificare a acestuia n folosul

localitatii;

5. Cresterea calitatii vietii, cu precadere n domeniile locuirii, dotarilor aferente locuirii

si serviciilor;


9

6. Fundamentarii realizarii unor investitii de utilitate publica;

7. Asigurarii suportului reglementar (operational) pentru eliberarea certificatelor de

urbanism si autorizatiilor de construire;

8. Corelarii intereselor colective cu cele individuale n ocuparea spatiului.

Principalele obiective urmarite in cadrul prezentului P.U.G. sunt:

- stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan :

- Extinderea intravilanului comunei Suhurlui prin introducerea a noi suprafete

care s cuprind att Iucrrile existente in afara acestuia, cat i necesarul de

construcii pentru urmtorii ani

- stabilirea si delimitarea zonelor functionale :

- Rezervarea unor terenuri pentru unitati industriale , in vederea promovarii

activitatilor de tip industrial , si asigurarea cu utilitati a amplasamentelor

respective , in suprafata de 15 ha

- stabilirea si delimitarea zonelor construibile

-stabilirea si delimitarea zonelor de interdictie temporare sau definitive de construire

- stabilirea si delimitarea zonelor protejate si de protectie a acestora

- Conservarea si protejarea monumentului istoric Valul lui Athanaric

- organizarea si dezvoltarea cailor de comunicatii prin :

- Modernizarea si reabilitarea cilor de comunicaie existente : drum comunal

si strazi

- Extinderea retelei stradale in zonele nou introduse in intravilan

- Amenajarea intersectiilor dintre strazile localitatii, precum si dintre acestea

si DJ 255

- Amenajarea traversarilor peste paraul Suhurlui

- modernizarea si dezvoltarea echiparii edilitare :

- Reabilitarea, modernizarea si extinderea sistemului de alimentare cu apa

din comuna Suhurlui si realizarea unui sistem centralizat printr-o gospodarie

proprie de apa pe teritoriul comunei respective

- Realizarea unui sistem centralizat de canalizare , precum si a unei statii de

epurare, aceasta in colaborare cu comuna Rediu


10

- Continuarea si finalizarea lucrarilor de amenajare a lacului de acumulare

Suhurlui proiectat pentru un volum de 144 mc apa necesara irigarii unei

suprafete de 32 326 ha (lucrarile realizate pana in prezent permit acumularea

unui volum de 16 mil .mc apa, iar prin ruperea barajului sunt puse in

primejdie 5 localitati din aval).

- Realizarea unui sistem de alimentare cu gaze naturale

- Extinderea si modernizarea reelelor electrice existente in comuna

- Modernizarea si imbunatatirea gradului de telefonizare prin instalarea in

localitatea Suhurlui a unei centrale noi automate care va prelua si liniile

telefonice existente in prezent, racordate la centrala telefonica din localitatea

Rediu.

- rezolvarea problemelor legate colectarea si gestionarea deseurilor

- evidentierea detinatorilor terenurilor din intravilan

- stabilirea obiectivelor de utilitate publica

- stabilirea modului de utilizare a terenurilor si conditiilor de conformare si realizare

a constructiilor .

Planul urbanistic general se elaboreaza in baza strategiei de dezvoltare a localitatii

si se coreleaza cu bugetul si programele de investitii publice ale localitatii, in vederea

implementarii prevederilor obiectivelor de utilitate publica.

Planul Urbanistic General al comunei urmareste, prin introducerea in cadrul

documentatiei de urbanism existente a constrangerilor si permisivitatilor urbanistice

generate de zonele propuse pentru extindere, crearea conditiilor de autorizare a noilor

constructii, crearea premiselor spatiale pentru desfasurarea activitatilor economice si

sociale in acord cu obiectivele de dezvoltare judetene. De asemenea vor fi accentuate

implicatiile dezvoltarii urbanistice asupra sistemului de circulatii si a retelei de infrastructura

edilitara, fiind conturate masurile pentru dezvoltarea armonioasa a localitatii.

PUG Suhurlui stabileste directiile evolutiei comunei in concordanta cu alte planuri si

programe astfel incat sa atinga urmatoarele obiective:

1.Organizarea arhitectural urbanistica a teritoriului

2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare

Cai de comunicatii si transport


11

Dotari hidroedilitare

Infrastructura tehnico-edilitara

Extinderea retelelor electrice in noile zone aprobate in intravilanul comunei si

modernizarea celor existente

3. Dezvoltarea economica in cadrul industriei mici si agriculturii

4. Instituirea zonelor de protectie pentru monumentele istorice si de arhitectura

5.Protectia mediului si sanatatii populatiei

Amenajarea spatiilor verzi

Se va asigura un management corespunzator al deseurilor

Planul Urbanistic General avizat i aprobat conform legii, devine instrument de lucru

al Consiliului Local n eliberarea certificatelor de urbanism, autorizaiilor de construire, la

fundamentarea unor investiii de la bugetul statului, in alte activiti ale compartimentului

tehnic de resort.

Situatia existenta

Localizare geografica si administrativa

Comuna Suhurlui este amplasata in partea central-estica a judetului Galati , la o

distanta de cca 30 km fata de granita estica cu Ucraina si de cca 42 km fata de municipiul

Galati , resedinta judetului cu acelasi nume.

Vecinatati :

- nord :comuna Baleni

- est si sud :comuna Rediu

- vest:comunele Costache Negri si Cudalbi.

Comuna Suhurlui are in componenta un singur sat , satul Suhurlui , care este si resedinta

comunei.Satul Suhurlui s-a dezvoltat de-a lungul paraului Suhurlui , care il strabate de la

nord la sud si il imparte in doua.

In prezent satul Suhurlui se desfasoara in lungul paraului Suhurlui pe o lungime de cca 4

km si o latime de cca 1,2 km.

Din punct de vedere functional satul apartine tipului predominant agricol.Cultura cerealelor

si plantelor tehnice este asociata cu viticultura si pomicultura.

Teritoriul administrativ al comunei Suhurlui are o suprafata totala de 1808,20 ha.


12

Cai de comunicatie si transport

In cadrul comunei Suhurlui se intalnesc numai cai de comunicatie rutiera .

Legatura comunei cu reteaua de drumuri publice din zona se realizeaza prin :

- DJ 255 Pechea Rediu-Cuca, cea mai importanta artera rutiera care

strabate comuna.Acest drum face legatura spre est, prin localitatile

Rediu si Cuca , cu DN 24 D Cuca-Barlad care strabate zona de est

a judetului de la sud la nord.La sud DJ 255 se continua spre comuna

Pechea si face legatura cu DN 25 Galati-Tecuci care strabate zona

de vest a judetului

- DC 26 Suhurlui Baleni , pozitionat paralel cu paraul , pe latura de

vest a acestuia , imparte comuna in doua si reprezinta principala

cale de acces intre trupurile componente.De asemenea asigura

legatura comunei Suhurlui cu localitatile din partea de nord a

judetului.Pe raza satului DC 26 este betonat.Legatura in tre DC 26 si

trupurile situate in partea de est a paraului Suhurlui se face pe strazi

orientate pe directia est-vest pietruite sau din pamant .Traversarea

paraului se realizeaza pe trei poduri din beton armat , amplasate in

capatul de nord al satului , in zona mediana in dreptul primariei si in

capatul de sud.Pentru traversarea paraului exista si cateva podete

pietonale improvizate care nu asigura o circulatie in conditii de

securitate.

- DC 28 Suhurlui-Costache Negri asigura legatura comunei cu

localitatile din partea de vest a judetului

Disfunctionalitati

- Nici una din intersectiile DJ25 cu strazile din localitate nu sunt

amenajate si nici semnalizate corespunzator

- Strazile din interiorul comunei sunt lipsite aproape in totalitate de

amenajarile care sa permita o circulatie fluenta

- In multe situatii nu exista trotuare

- Strazile nu sunt prevazute cu rigole pentru colectarea si evacuarea

apelor pluviale , in putinele locuri in care exista acestea sunt

colmatate


13

- Exista zone in care nu este asigurat iluminatul public stradal.

Alimentare cu apa si canalizare

In prezent in comuna Suhurlui alimentarea cu apa se realizeaza in doua moduri :

- surse proprii de alimentare cu apa, reprezentate prin puuri individuale spate la

adncimi reduse , pentru a intercepta stratul de apa freatica.

- alimentare cu apa in sistem centralizat prin intermediul cimelelor amplasate in

curi, excepie facand unele zone , ca de exemplu cea din estul localitii aflata la o cota

superioara.

Circa 20% din gospodariile si institutiile aflate in comuna beneficiaza de alimentare

cu apa in sistem centralizat prin intermediul cimelelor amplasate in curi ; reteaua de

alimentare cu apa este racordata la sistemul centralizat de alimentare cu apa al comunei

Rediu , din care teritoriul comunei Suhurlui a facut parte din punct de vedere administrativ

pana in anul 2008.

Celelalte gospodrii individuale si dotri social-culturale din Comuna Suhurlui

beneficiaz de surse proprii de alimentare cu apa reprezentate prin puuri individuale

spate la adncimi reduse , pentru a intercepta stratul de apa freatica.

Sursa de alimentare cu apa o constituie puurile forate in lunca rului Suhu , care

sunt amplasate in partea de vest a localitii Rediu (pe teritoriul administrativ al com.

Rediu) si n partea de sud a localitatii Suhurlui.

Principalele caracteristice ale forajelor sunt:

- forajul F1 cu H = 190 m si Q = 5,84 I / s ;

- forajul F2 cu H = 200 m si Q = 6,67 I / s ;

- forajul F3 cu H = 126 m si Q = 4,45 I / s.

Apa captata este transportata printr-o conducta de aductiune cu lungimea de 1600

m si pompata direct de ctre pompele submersibile , ctre gospodria de apa situata la o

cota dominanta pe dealul din partea de vest a localitii Rediu pe teritoriul administrativ al

acesteia.

Gospodria de apa este alctuita din doua rezervoare de inmagazinare -

compensare , unul de 100 mc , iar al doilea de 200 mc si o staie de clorinare.

Reeaua de distribuie a apei potabile de la gospodaria de apa, alimenteaza cu apa

rece comunele Suhurlui si Rediu, apa fiind distribuita populaiei gravitaional.


14

Fiecare branament este prevzut cu un cmin dotat cu un contor de inregistrare a

consumurilor de apa.

De asemenea pentru sectorul zootehnic din Satul Suhurlui exista un foraj spat la

adncimea de 110 m, cu un debit de 2,64 I / s si o hidrosfera cu capacitatea de 60 mc.

Disfunctionalitati

- existenta in comuna Suhurlui a unor zone in care alimentarea cu apa se face din puuri

individuale, desi satul dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa de la

gospodaria de apa de la Rediu ;

- lipsa unui sistem centralizat propriu de alimentare cu apa potabila in comuna Suhurlui,

ceea ce implica utilizarea in scopuri potabile, a unor ape de calitate necorespunzatoare ,

obinut prin exploatarea pnzei de apa freatice, neverificata din punct de vedere sanitar;

- lipsa unei gospodarii proprii de apa, pentru comuna Suhurlui, amplasata pe o cota

dominanta, care sa permita alimentarea cu apa a tuturor obiectivelor din comuna;

c)Canalizarea

In prezent in comuna nu exista sistem centralizat de canalizare a apelor uzate

menajere si a celor pluviale.

La nivelul comunei inca se utilizeaza haznalele de tip rural. Apele uzate din haznale

se infiltreaz in sol , polund pnza de apa freatica

Apele de ploaie de pe teritoriul comunei se scurg gravitaional prin rigole sau anuri

amplasate pe marginea strzilor.

Disfunctionalitati :

- lipsa unui sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere, aceasta

reprezentnd principala sursa care duce la poluarea pnzei de apa freatica, utilizata

pentru alimentarea cu apa;

- absenta pariala a rigolelor si anurilor de scurgere, la care se adaug intretinerea

necorespunzatoare a celor existente.

Alimentare cu energie electrica

Comuna Suhurlui este alimentata cu energie electrica din Sistemul Energetic

National, prin intermediul staiei electrice 110/20KV si LEA 20KV Cuca - Rediu.


15

Reteaua LEA 110/20KV Pechea Rediu, ce alimenta un post de transformare, amplasat

n zona barajului, fiind ntr-o stare avansata de uzura este partial dezafectata.

Consumatorii casnici si social-edilitari, precum si unitile economice, sunt

alimentai prin intermediul posturilor de transformare 20/0,4KV situate in interiorul comunei

si prin reele electrice aeriane de joasa tensiune.

Reelele au fost amplasate pe trasee uor accesibile pentru lucrri de intervenie in

caz de defeciuni sau corelate cu celelalte reele din zona ( linii de telecomunicaii ,

radioficare,etc)

In general, distribuia energiei electrice a fost realizata printr-un sistem buclat,

avnd posibilitatea anclansarii automate a rezervei.

Prezentarea situaiei existente a reelelor electrice aferente comunei Rediu are la

baza datele furnizate de FRE Galai.

Disfunctionalitati

- trebuie semnalata lipsa iluminatului public in unele zone ale localitatii

- exista poriuni ale traseelor reelelor de medie tensiune care traverseaz zone de

teren arabil particular;

- unele zone ale reelelor electrice aeriene au conductoare si izolatoare sau stlpi de

susinere cu grad avansat de uzura ceea ce a dus la dezafectarea retelei electrice

LEA 20 KV Pechea-Rediu.

Telefonie

Comuna Suhurlui este racordata la sistemul National de Telecomunciatii prin

intermediul unei centrale telefonice manuale tip BL-100, amplasate in zona centrala a

localitii Rediu, fiind racordate cca 80 % din numarul de imobile existente.

Disfunctionalitati :

- lipsa unei centrale telefonice automate proprii care sa rezolve toate cererile de

abonamente telefonice

Alimentarea cu energie termica


16

Alimentarea cu cldura a locuinelor si a cldirilor de utilitate publica din comuna

Suhurlui se face utiliznd sobe cu combustibil solid (lemne si intr-o proporie mai mica,

crbuni).

Prepararea hranei se face in principal cu butelii de aragaz si, intr-o msura mai mica, cu

lemne si resturi vegetale (coceni de porumb).

Disfunctionalitati

- cantitatea insuficienta a combustibilului solid, precum si calitatea

necorespunzatoare a acestuia;

- crbuni au putere calorifica redusa din cauza coninutului ridicat de steril, iar

granulatia este de multe ori necorespunzatoare fiind linat praf sau bucati prea mari

ce nu pot fi arse in sobele obisniute;

- exista dificulti in aprovizionarea cu combustibil pe caile rutiere;

- din cauza deficientelor semnalate in aprovizionarea cu combustibil solid, in ultimii

ani s-au fcut numeroase abuzuri de arbori in zona, fapt ce contribuie la degradarea

mediului ambiant;

- o alta disfunctionalitate o constituie dificultatea in aprovizionarea cu butelii de

aragaz, mai ales in perioada de iarna.

Alimentarea cu gaze naturale

In prezent in comuna Suhurlui nu exista distributie de gaze naturale.

1.2. Propuneri de organizare urbanistica

Propunerile privind organizarea viitoare social-economica si urbanistica a comunei

Suhurlui au tinut seama de necesitatile si optiunile populatiei in contextul situarii acesteia

intr-o zona cu potential ridicat agricol.

Cerintele si optiunile populatiei

Cerintele si optiunile populatiei identificate constau in :

- Extinderea intravilanului comunei Suhurlui ; noul intravilan va trebui sa cuprinda Iucrrile

existente in afara intravilanului actual, cat i necesarul de construcii pentru urmtorii ani.


17

- Necesitatea completarii infrastructurii edilitare (a retelei de alimentare cu apa, a sistemului

de canalizare, etc.)

- Extinderea reelelor electrice in noile zone aprobate In intravilanul comunei

- Extinderea reelei de telefonie mobil i fix i a canalelor TV prin cablu

- Modernizarea, dezvoltarea si reabilitarea cilor de comunicaie existente

- Stabilirea tuturor zonelor de protectie prevazute de lege pentru : cimitir, statie de epurare,

puturi forate pentru alimentare cu apa potabila, etc.

- Stabilirea tuturor zonelor cu interdictii de construire in zonele expuse la riscuri naturale .

Din analiza situatiei existente se desprind o serie de disfunctionalitati , care

reclama solutii de eliminare sau diminuare, astfel:

lipsa unor terenuri construibile n actualul intravilan, dintre care se

detaeaz necesitile pentru construirea unor noi locuine, impune

creterea suprafeei intravilanului;

lipsa unui sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere, care

reprezint principala surs de poluare a pnzei de ap freatic

lipsa statiei de epurare ;

lipsa rigolelor i anurilor de scurgere sau ntreinerea necorespunzatoare

a celor existente;

lipsa spaiilor verzi amenajate n intravilan;

drumuri i intersecii nemodernizate i neamenajate;

Astfel ,obiectivele pe termen mediu si scurt de dezvoltare ale administratiei

comunale prevad:

- stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan :

- Extinderea intravilanului comunei Suhurlui prin introducerea a noi suprafete

care s cuprind att Iucrrile existente in afara acestuia, cat i necesarul de

construcii pentru urmtorii ani

- stabilirea si delimitarea zonelor functionale :

- Rezervarea unor terenuri pentru unitati industriale , in vederea promovarii

activitatilor de tip industrial , si asigurarea cu utilitati a amplasamentelor

respective

- stabilirea si delimitarea zonelor construibile


18

-stabilirea si delimitarea zonelor de interdictie temporare sau definitive de construire

- stabilirea si delimitarea zonelor protejate si de protectie a acestora

- Conservarea si protejarea monumentului istoric Valul lui Athanaric

- organizarea si dezvoltarea cailor de comunicatii prin :

- Modermizarea si reabilitarea cilor de comunicaie existente : drum

comunal si strazi

- Extinderea retelei stradale in zonele nou introduse in intravilan

- Amenajarea inrsectiilor dintre strazile localitatii, precum si dintre acestea si

si DJ 255

- Amenajarea traversarilor peste paraul Suhurlui

- modernizarea si dezvoltarea echiparii edilitare :

- Reabilitarea, modernizarea si extinderea sistemului de alimentare cu apa

din comuna Suhurlui si realizarea unui sistem centralizat printr-o gospodarie

proprie de apa pe teritoriul comunei respective

- Realizarea unui sistem centralizat de canalizare , precum si a unei statii de

epurare, aceasta in colaborare cu comuna Rediu

- Continuarea si finalizarea lucrarilor de amenajare a lacului de acumulare

Suhurlui proiectat pentru un volum de 144 mc apa necesara irigarii unei

suprafete de 32 326 ha (lucrarile realizate pana in prezent permit acumularea

unui volum de 16 mil .mc apa, iar prin ruperea barajului sunt puse in

primejdie 5 localitati din aval).

- Realizarea unui sistem de alimentare cu gaze naturale

- Extinderea si modernizarea reelelor electrice existente in comuna

- Modernizarea si imbunatatirea gradului de telefonizare prin instalarea in

localitatea Suhurlui a unei centrale noi automate care va prelua si liniile

telefonice existente in prezent, racordate la centrala telefonica din localitatea

Rediu.

- rezolvarea problemelor legate colectarea si gestionarea deseurilor

- evidentierea detinatorilor terenurilor din intravilan

- stabilirea obiectivelor de utilitate publica

- stabilirea modului de utilizare a terenurilor si conditiilor de conformare si realizare

a constructiilor .


19

Evolutie posibila. Prioritati

Existenta unei baze materiale valoroase pentru practicarea activitatilor agricole,

precum si a activitatilor din domeniul zootehnic, nu ofera suficiente resurse de dezvoltare,

fara canalizarea eforturilor locale catre asigurarea infrastructurii necesare dezvoltarii

(crestere, accesibilitate, cresterea performantelor sistemului educationale precum si

diversificarea ofertei locale privind cu precadere echipamentele publice si serviciile

existente).

De asemenea, accentul trebuie pus pe protejarea factorilor de mediu, dar si

asigurarea elementelor necesare pentru o dezvoltare armonioasa a domeniului agricol

(sustinerea microfermelor si fermelor prin programe specifice adresate mediului rural,

protectia solurilor si sistemelor de imbunatatiri funciare, limitarea extinderii necontrolate a

intravilanelor localitatilor precum si evitarea fragmentarii terenurilor agricole si incurajarea

asocierii proprietarilor).

Din aceasta perspectiva, accentul se opune la nivel local, pe langa masurile

economice si sociale ce se impun a fi luate in vederea unei dezvoltari durabile a comunei,

si pe asigurarea cadrului spatial necesar unei astfel de dezvoltari (reabilitare retea de

comunicatii, dotare edilitara a localitatii, asigurarea unui management durabil al deseurilor,

asigurarea premizelor de dezvoltare spatiala a activitatilor).

Concomitent oportunitatilor de dezvoltare, au fost luate in considerare asigurarea

cadrului necesar ( zonare functionala, cai de comunicatie si echipare edilitara) a

activitatilor economice.

Necesitatea de a rezolva cererea de spatii pentru dezvoltarea unor activitati

economice, precum si crearea unor noi locuri de munca in primar, secundar si tertiar, si

cererea de dezvoltare a unor noi zone rezidentiale si echipamente rezidentiale ale

cartierelor componente, au condus la extinderea pentru perspectiva a intravilanului de la

218,66 ha la 241,50 ha.

Bilantul teritorial al zonelor cuprinse in intravilanul propus are la baza bilantul

teritorial al intravilanului existent, corectat cu mutatiile de suprafete intre zonele functionale

si majorat cu suprafetele jusificate pentru introducerea in intravilan.


20

EXISTENT PROPUS ZONE FUNCTIONALE

Suprafata (ha) Procent %din

total intravilan

Suprafata (ha) Procent %din

total intravilan

LOCUINTE SI FUNCTIUNI

COMPLEMENTARE

39,03 17,85 178,24 73,80

UNITATI INDUSTRIALE SI

DEPOZITE

0,90 0,41 15 6,21

UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE 12,0 5,48 12,0 4,97

INSTITUTII SI SERVICII DE

INTERES PUBLIC

2,04 0,93 2,26 0,94

CAI DE COMUNICATIE SI

TRANSPORT RUTIER

17,0 7,77 17,5 7,25

SPATII VERZI, SPORT,

AGREMENT,PROTECTIE

4,3 1,96 7,47 3,09

CONSTRUCTII TEHNICO-

EDILITARE

20,30 9,28 5,9 2,44

GOSPODARIE COMUNALA ,

CIMITIRE

1,13 0,52 1,13 0,47

TEREN AGRICOL IN

INTRAVILAN

120 54,9 0,7 0,29

FASII DE PROTECTIE

SANITARA

1,30 0,60 1,30 0,54

TERENURI NEPRODUCTIVE 0,66 0,30 0 0

TOTAL 218,66 100 241,50 100


21

1.3 Relatia cu alte planuri si programe

H.G. 1706/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru

planuri si programe, impune ca n Raportul de mediu s fie incluse informatii cu privire la

alte planuri relevante pentru planul evaluat, pentru a verifica msura n care s-a tinut cont

de obiectivele de protectie a mediului la nivel national, dar si a modului n care aceste

obiective au fost luate n considerare la elaborarea planului de urbanism.

In continuare va fi descris modul n care obiectivele urmarite prin PUG i

implementarea acestora se vor armoniza, din punct de vedere al proteciei mediului, cu

obiectivele urmrite printr-o serie de planuri i programe elaborate i aplicate, att la nivel

regional ct i local, n vederea asigurrii unui nivel ct mai ridicat de protecie a mediului.

Prima etap de lucru n vederea ncadrrii i corelrii coninutului PUG cu cel al

planurilor i programelor elaborate la nivelul Regiunii de dezvoltare sud-est i la nivelul

judeului Galati a constat n identificarea documentelor necesar a fi consultate, i anume:

la nivelul Regiunii sud-est (nivel regional):

- Planul Regional de Aciune pentru Mediu (PRAM) pentru Regiunea Sud-Est,

- Planul Regional de Gestionare a Deeurilor (PRGD) pentru Regiunea Sud-Est;

- Planul de Dezvoltare Regional Sud- Est 2007 2013

la nivelul judeului Galati (nivel local):

- Planul Local de Aciune pentru Mediu (PLAM) ;

- Planul Judeean pentru Gestionarea Deeurilor (PJGD) n judeul Galati

Planul Regional de Aciune pentru Mediu, Regiunea Sud Est

Planul Regional de Aciune pentru Mediu (PRAM) constituie pentru Regiunea de

Dezvoltare Sud-Est un instrument sectorial prin intermediul cruia se asigur suportul

dezvoltrii durabile a regiunii, simultan cu diminuarea efectelor polurii asupra mediului i

utilizarea durabil a resurselor naturale existente. Planul prezint 12 categorii de probleme

identificate la nivelul regiunii, care vizeaz att elemente ale mediului natural ct i

elemente ale activitilor socio-economice, i anume:

poluarea apelor de suprafa;

pericole generate de catastrofe/ fenomene naturale i antropice;

calitatea i cantitatea apei potabile;

gestionarea deeurilor;


22

poluarea solului i a apelor subterane;

degradarea mediului natural i construit;

poluarea atmosferei;

urbanizarea;

educaia ecologic;

transporturile;

turism i agrement;

capacitatea instituional.

Ulterior identificrii categoriilor de probleme relevante la nivel regional, n cadrul

PRAM s-au stabilit obiective pentru soluionarea problemelor, inte bine definite n acest

sens i msuri necesare, nsoite de responsabiliti i indicatori economico-financiari

pentru realizarea aciunilor, astfel nct s se ating obiectivele propuse. n acest sens,

dintre aciunile cuprinse n PRAM sunt relevante cele cu privire la stimularea competitivitii

i realizarea unei creteri economice stabile i de durat, n concordan cu protecia

mediului.

Planul Regional de Actiune pentru Mediu al Regiunii 3 Sud stabileste, de asemenea, o

serie de obiective de mediu pentru protectia sanatatii populatiei, pentru protectia calitatii

atmosferei, pentru protectia calitatii apei, pentru protectia calitatii solului, pentru reducerea

riscurilor ca urmare a depozitarii unor deseuri, pentru gestionarea deseurilor, etc., fara ca

aceste obiective sa se refere in mod specific la activitatile desfasurate in amplasamentul

analizat.

In acest context, se mentioneza ca planurile de management aferente Planului Urbanistic

General al comunei Suhurlui, judetul Galati includ masuri pentru protectia sanatatii

populatiei si a tuturor factorilor de mediu, precum si pentru managementul riscului.

Detalii cu privire la obiectivele de mediu stabilite vor fi prezentate in Capitolul 5 al

Raportului de mediu.

Planul Regional de Gestionare a Deeurilor pentru Regiunea Sud-Est

Directiva Cadru privind Deeurile, transpus n legislaia romneasc prin O.U.G. nr.

78/2000 (aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 426/2001, ulterior modificat i

completat cu OUG nr. 61/2006, aprobat prin Legea nr. 27/2007) prevede obligativitatea

elaborrii Planurilor de Gestionare a Deeurilor la nivel naional, regional i local.


23

Planul cuprinde o prognoz privind deeurile municipale i deeurile de ambalaje i

dedic un capitol separat unor fluxuri specifice de deeuri: deeuri periculoase coninute n

deeurile municipale, deeuri de echipamente electrice i electronice, vehicule scoase din

uz, deeuri din construcii i demolri i nmoluri rezultate de la staiile de epurare .

Primaria Suhurlui va aplica toate msurile necesare n vederea colectrii selective a

deeurilor generate si predrii acestora agenilor economici autorizai .

Ca o consecin a obiectivelor generale n strns corelare cu domeniile acquis-ului

comunitar rezult obiectivele specifice pe plan national pentru domeniul GESTIUNEA

DEEURILOR de care s-a tinut seama in pregatirea PUG ului si anume:

asigurarea celor mai bune opiuni pentru colectarea i transportul deeurilor municipale,

n vederea asigurrii unui management ecologic raional

colectarea, depozitare si fermentarea dejectiilor de animale in vederea valorificarii ca

ingrasamant natural

reutilizarea, reciclarea, tratarea n vederea recuperrii sau a eliminrii i eliminarea

corespunztoare a deeurilor din construcii i demolri

prevenirea eliminrii necontrolate pe soluri i n apele de suprafa a dejectiilor

animaliere provenite din gospodariile populatiei

prevenirea generrii deeurilor de ambalaje, asigurarea valorificrii i reciclrii i

minimizarea riscului determinat de substantele periculoase din ambalaje.

Planul de Dezvoltare Regional Sud Est, 2007 2013

Planul de Dezvoltare Regional (PDR) Sud Est constituie instrumentul prin care

regiunea i identific i promoveaz interesele economice i sociale iar coninutul su

informaional este avut n vedere la elaborarea Planului Naional de Dezvoltare.

Obiectivul general n jurul cruia se contureaz strategia de dezvoltare este

reducerea decalajului existent n prezent fa de celelalte regiuni de dezvoltare ale

Romniei prin creterea gradului de competitivitate i atractivitate regional.


24

Planuri i programe la nivel local

Planul Judeean de Gestionare a Deeurilor n judeul Galati

PJGD Galati reprezint politica la nivel judeean n domeniul gestionrii deeurilor i

abordeaz toate aspectele legate de gestionarea deeurilor municipale, fiind un document

de baz pentru stabilirea necesarului de investiii i pentru elaborarea proiectelor n

vederea obinerii finanrilor necesare.

n conformitate cu politica de mediu , strategia de mediu va urmri printre altele,

minimizarea generrii deeurilor , colectarea selectiv a acestora, n vederea reciclrii

(acolo unde este posibil).

Obiectivele stabilite n cadrul PJGD , ndeplinesc urmatoarele criterii:

urmaresc principiile de fundamentare a politicilor de mediu: Principiul Poluatorul Plateste,

Principiul Prevenirii, Principiul Proximitatii, Principiul Eficientei Economice, Principiul

Subsidiaritatii, Principiul Aplicabilitatii, Principiul BATNEEC etc.;

se bazeaza pe urmatoarele prioritati: prevenirea generarii deeurilor la sursa, reutilizarea

si reciclarea acestora, utilizarea deeurilor ca sursa de energie, eliminarea finala a

deeurilor prin incinerare sau depozitare;

urmaresc transformarea problemelor identificate n teritoriu n obiective de rezolvat;

iau n considerare observatiile si comentariile relevante primite din partea publicului si n

special a segmentului care urmeaza sa participe la realizarea obiectivelor propuse

(generatori de deeuri, prestatori de servicii, investitori potentiali, organe de control etc.);

sunt n concordanta cu obiectivele stabilite la nivel national (Strategia Nationala de

Gestionare a Deeurilor si Planul National de Gestionare a Deeurilor), la nivel regional

(Planul Regional de Gestionare a Deeurilor Regiunea 2 Sud-Est) si cu legislatia

europeana si nationala

Tintele propuse ndeplinesc urmatoarele criterii:

exprima fiecare obiectiv stabilit ntr-o forma cuantificabila (cantitate si timp);

sunt egale cu tintele stabilite la nivel regional si national;

La introducerea colectarii deeurilor n mediul rural trebuie sa se tina seama de

caracteristicile locale, de infrastructura de drumuri existenta, de amplasarea localitatilor

unele fata de altele si respectiv fata de statiile de transfer si de depozitele zonale existente


25

sau cele proiectate. Prin implementarea PUG problema gestiunii deseurilor va fi rezolvata

tinand cont de obiectivele si tintele prevazute in PJGD Galati.

Masurile aplicate de catre titular se ncadreaz n seria de aciuni promovate prin

PJGD si se refer la colectarea selectiv a deeurilor generate. Deseurile reciclabile vor fi

colectate selectiv n 6 puncte de colectare, special amenajate (n pubele sau containere

inscripionate corespunztor) nainte ca acestea s fie preluate de firme autorizate n

vederea reciclrii/ eliminrii , deseurile menajere sunt ridicate din poarta in poarta de catre

o firma autorizata si transportate la depozitul de la Tecuci, pentru deseurile inerte si a

DEEE sunt prevazute prin PUG un spatii de depozitare .

Prin PJGD Galati se propun sapte subzone care necesita statii de transfer (alaturi de

care se vor realiza si instalatii de sortare). Locatiile stabilite pentru statiile de transfer sunt

urmatoarele: Tudor Vladimirescu (subzona 3), Pechea (subzona 4), Mastacani (subzona

5), Trgu Bujor (subzona 6), Valea Marului (subzona 7), Tepu (subzona 8), Beresti

(subzona 9).Comuna Suhurlui este arondata la subzona 4 Pechea.

Msurile avute n vedere de ctre titularul proiectului se vor armoniza cu urmtoarele

obiective/inte specifice stabilite n PJGD:

promovarea, ncurajarea i implementarea principiului prevenirii deeurilor la productori;

dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a deeurilor care s cuprind toate etapele:

de la colectare, transport, valorificare, reciclare, tratare i eliminare final.

n concluzie, PUG va aplica msuri de gestionare a deeurilor, promovate n PJGD

i va contribui astfel la realizarea obiectivelor de gestionare stabilite la nivel judeean.

Prezentul PUG comuna Suhurlui evidentiaza situatia actuala, problemele si

propunerile de dezvoltare urbanistica a comunei , din punct de vedere al amenajarii

teritoriului, n corelare cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Judetului

Galati (PATJ),cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului National (PATN) .

n realizarea PUG al comunei Suhurlui si stabilirea profilului viitor al acestei unitai

teritoriale s-a inut cont de:

- Strategia de dezvoltare a regiunii de dezvoltare a judetului Galati; Unul dintre

obiectivele specifice ale acestei strategii este:Crearea de noi oportunitati de crestere


26

economica durabila si de crestere a calitatii vietii prin dezvoltarea patrimoniului

natural/ambiental si promovarea politicii de mediu;astfel se va avea in vedere crearea

sistemului de gestiune si control a factorilor de mediu, (inclusiv inlaturarea efectelor

negative asupra mediului, imbunatatirea generala a factorilor de mediu prin pastrarea si

extinderea zonelor impadurite, a parcurilor si zonelor verzi) Obiectivele planului

urbanistic propus se inscrie pe deplin printre prioritatile de dezvoltare la nivel regional.

- Planul Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) judetul Galati . PLAM este un

document strategic oficial, fiind complementar celorlalte activiti de planificare ale

autoritilor administraiei publice locale. Acest document reprezint opinia comunitii in

ceea ce privete problemele prioritare de mediu, precum i aciunile identificate ca fiind

prioritare pentru soluionarea acestora. Scopul acestui document este dezvoltarea unei

viziuni a comunitii asupra mediului, evaluarea problemelor i aspectelor de mediu din

judet, stabilirea prioritilor, identificarea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea

problemelor i aspectelor principale de mediu precum i implementarea aciunilor care s

conduc la o identificare real a mediului i a sntii publice. Planul Local de Aciune

pentru Mediu Galati are ca obiective majore:

identificarea, evaluarea i ierarhizarea problemelor de mediu,

imbuntirea condiiilor locale de mediu,

promovarea contientizrii publicului i implicarea acestuia in elaborarea i

implementarea programului,

promovarea parteneriatului intre autoritile locale i alte sectoare ale comunitii,

intrirea capacitii instituiilor locale in administrarea i implementarea programelor

pentru protecia mediului,

implementarea mai eficient a legislaiei.

Procesul de elaborare i de implementare a Planului Local de Aciune pentru Mediu asigur

un excelent inceput pentru dezvoltarea durabil la nivel local-judeean.

O mare parte dintre prevederile PLAM - judetul Galati si anume actiunile preconizate

in cadrul categoriilor de probleme PM-01 Calitatea si cantitatea apei potabile; PM-02

Calitatea apelor de suprafata; PM-03 Pericole generate de catastrofe/fenomene

naturale/antropice; PM- 04 ape menajere si industriale; PM-05 Poluarea atmosferei;

PM-06 Poluare sol si apa subterana; PM-07 Urbanizarea mediului; PM-08 Gestionarea


27

deseurilor; PM-10, Degradarea mediului; PM-11 Educatia ecologica; PM-12

Transporturile se regasesc analizate in PUG-ul comunei Suhurlui.

Planul de Amenajare a Teritoriului Judetului Galati (PATJ),

In conformitate cu P.A.T.J. Galati proiect nr. 264 /1996 elaborat de

URBANPROIECT Bucuresti, comuna Suhurlui este situata in zona centrala a judetului

Galati, caracterizata prin lipsa infrastructurii tehnice majore si cu potential agricol important,

care necesita politici ferme pentru eliminarea disfunctionalitatilor semnalate la nivelul

situatiei actuale si de dezvoltare economico-sociala in vederea reducerii treptate a

decalajului de calitate a vietii fata de alte zone invecinate.

Tendintele cu privire la evolutia populatiei pun in evidenta procesul de stagnare a numarului

de locuitori datorita reducerii natalitatii, imbatranirii populatiei, etc. Din acest punct de

vedere este necesara examinarea unor prioritati din domeniul infrastrudturii sociale cum ar

fi de exemplu : dotarile sanitare, educationale, culturale, etc.

Masurile prevazute in sectiunea Programul de masuri pentru realizarea strategiei de

amenajare si dezvoltare din cadrul P.A.T.J. si care se sunt aplicabile si in cazul comunei

Suhurlui se refera la :

1.In domeniul 1 GOSPODARIREA COMPLEXA A APELOR - , subdomeniul 1.1 :

Resursele de apa si lucrari hidrotehnice, P.A.T.J. Galati prevede , in Etapa I,

Continuarea si finalizarea lucrarilor de amenajare a lacului de acumulare Suhurlui

proiectat pentru un volum de 144 mc apa necesara irigarii unei suprafete de 32 326 ha

(lucrarile realizate pana in prezent permit acumularea unui volum de 16 mil . mc apa, iar

prin ruperea barajului sunt puse in primejdie 5 localitati din aval).

2.La subdomeniul 1.2 : Echiparea tehnico-edilitara a localitatilor , P.A.T.J. Galati

prevede Reabilitarea, modernizarea su extinderea sistemelor de alimentare cu apa a

caror functionare a fost sistata, printre care si cel din comuna Rediu . Comuna Suhurlui ,

care pana in 2008 a facut parte din punct de vedere administrativ din comuna Rediu,

beneficiaza de sistem de alimentare cu apa racordat la cel al comunei Rediu si se inscrie


28

prin urmare in aceasta masura. In plus autoritatile locale doresc realizarea unei gospodarii

de apa proprii care sa permita separarea fata de gospodaria de apa din Rediu si extindere

sistemului centralizat de alimentare cu apa in toata comuna.

La acelasi punct in P.A.T.J. se prevede Echiparea cu retele de canalizare si statii de

epurare a tuturor localitatilor care dispun de retele de alimentare cu apa , prin urmare si in

localitatea Suhurlui.

3.In domeniul 2 - INFRASTRUCTURA TEHNICA DE TRANSPORT - , subdomeniul

2.1 : Reteaua de cai rutiere in P.A.T.J. se prevede :

- Imbunatatirea conditilor de transport pe reteaua de drumuri publice locale (judetene si

comunale)

- Imbunatatirea calitatii serviciilor de transport rutier si a legaturilor auto indeosebi in si spre

zonele lipsite de retea feroviara prin :

- Dezvoltarea si modernizarea parcului auto pentru transportul de bunuri si

persoane - prioritate I - II

- Studii de circulatie pentru realizarea unor trasee de transport auto in comun

pe directiile si relatiile intens solicitate pentru aprovizionarea cu produse

agroalimentare in stare proaspata sau cu fluxuri importante de navetisti

prioritate I

4.In domeniul 3 - INFRASTRUCTURA DE TELECOMUNICATII - in P.A.T.J. se

prevede :

- Realizarea unei infrastructuri modernede telecomunicatii care sa asigure o circulatie

rapida a informatiilor in tara si strainatate

- Modernizarea, extinderea si imbunatatirea gradului de telefonizare se va realiza prin

introducerea de centrale telefonice automate inlocalitatile cu rol si functii importante.

Localitatea Suhurlui, resedinta judetului cu acelasi nume recent infiintat, se inscrie in

aceasta categorie; noua CTA va prelua si liniile telefonice care deservesc in prezent o parte


29

din locuintele si unitatile social-administrative din Suhurlui si care sunt racordate la centrala

telefonica din localitatea Rediu.

5.In domeniul 4 - PROTECTIA SI CONSERVAREA MEDIULUI NATURAL SI

CONSTRUIT - se prevede :

4.1. Protectia calitatii mediului inconjurator ( aer, apa, sol) avandu-se in vedere ca

O calitate superioara a aerului inconjurator constitue un element important de atractivitate

si dezvoltare demografica.

In cazul comunei Suhurlui la acest capitol se are in vedere si :

- Conservarea si protejarea de monumente si situri arheologice : Valul lui ATHANARIC

(perioada daco-romana) din zona localitatilor : Stoicani (Foltesti) , Fanranele Scanteiesti,

Cuca, Suhurlui Plevna (Rediu) , Baleni, Maciseni (Corni), Valea Marului, Cudalbi, Matca,

Corod, Munteni, Tepu, Buciumeni. etapa I II.

6.In domeniul 5 - ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA - P.A.T.J. Galati

prevede :

- Modernizarea si ameliorarea servicilor de productie, transport si distributie a

energiei electrice prin :

- modernizarea retelei de distributie prin lucrari de modernizare a liniilor electrice de

110kv si 20 kv si realizarea unor statii de transformare adaptate la noile puteri

etapa I II.

7.In domeniul 6 ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA SI GAZE NATURALE -

prevederile din P.A.T.J. aplicabile in cazul comunei Suhurlui se refera la subdomeniul

Imbunatatirea aprovizionarii cu caldura si apa calda si extinderea retelei de gaze

naturale , respectiv introducerea de gaze naturale in localitatile situate in apropierea

conductelor magistrale etapa I II.

8.Pentru domeniul 7 - ZONIFICAREA TERITORIULUI SI FUNCTIUNILE

ECONOMICE - in P.A.T.J. sunt prevazute urmatoarele :

Subdomeniul 7.1. Zonificarea teritoriului - Realizarea unui echilibru teritorial

in dezvoltarea zonelor si localitatilor prin :


30

- Ameliorarea fenomenelor demografice in vederea stoparii tendintelor de scadere a

numarului de locuitori, a natalitatii si imbunatatirea ratei de ocupare a populatiei

- Scoaterea productiei agricole de sub influenta factorilor naturali climatici prin

reabilitarea sistemelor de irigatii-desecare, finalizarea lucrarilor incepute si extinderea

lucrarilor de imbunatatiri funciare, indeosebi irigatii si combaterea eroziunii solului, in partea

de nord a judetului.

Subdomeniul 7.2. Functiunile economice Realizarea unor structuri

economice moderne, competitive si de larga deschidere, in care sa se detaseze

ramurile cu potentialul cel mai ridicat de dezvoltare:agricultura, industria, piscicultura,

transportul pe apa, feroviar si rutier

In vederea realizarii acestui deziderat se prevad :

- Interventii specifice pentru relansarea activitatilor economice si atenuarea

dezechilibrelor cronice sectoriale, intersectoriale si teritoriale :

- reabilitarea capacitatilor de productie industriala, agricola si piscicola, conservate

sau care lucreaza sub capacitate etapa I

- promovarea si sustinerea progresului tehnic in toate ramuile economiei prin

modernizare, retehnologizare si reconversie etapa I

- imbunatatirea calitativa a structurilor economice in vederea disponibilizarii si

utilizarii eficiente a resurselor materiale si tehnologice etapa I II

- stimularea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii etapa I II

- promovarea unor structuri viabile de dezvoltare care sa puna in valoare resursele si

factorii de productie ( ex. forme asociative in agricultura, piscicultura, holdinguri in

agricultura si industria alimentara) etapa I II

8.Referitor la capitolul 7.2.1. Agricultura principala activitate economica in comuna

Suhurlui, P.A.RT.J. stabileste ca obiectiv Transformarea agriculturii intr-o ramura de baza

a economiei teritoriului judetean, de inalta productivitate si calitate.

In vederea realizarii acestui deziderat se au in vedere urmatoarele masuri :

- Reabilitarea rolului factorilor de crestere a potentialului productiv al pamantului, prin:

- reabilitarea si extinderea lucrarilor de imbunatatiri funciare in vederea eliminarii

dependentei agriculturii de factorii climatici si prevenirii proceselor de degradare a

solului


31

- stoparea procesului de degradare, reabilitarea si punerea in functiune a lucrarilor

de imbunatatiri funciare realizate : irigatii, desecari, lucrari de combatere a solului si

de drenaje

- continuarea si finalizarea lucrarilor de imbunatatiri funciare realizate : irigatii,

desecari, lucrari de combatere a solului si de drenaje

- Crearea si dezvoltarea unui sector paraagricol de servicii prin care sa se realizeze :

- protectia plantelor prin centre dotate cu masini si aparatura necesara pentru

tratamente fitosanitare , aprovizionarea cu produse chimice, etc.

- unitati profilate pentru achizitionarea surplusului de produse agricole in vederea

conservarii, prelucrarii si comercializarii, in special a produselor care nu pot fi

prelucrate si comercilizate direct de la producatori si care pot stimula producatorii in

promovarea culturilor cu favorabilitate ridicata.

- dispensare veterinare

- folosirea si intretinerea sistemelor de irigatii si de desecare, realizarea lucrarilor de

combatere a eroziunii solului

- activitati de industrializare casnica a produselor primare, precum si activitati d

eindustrie mica cu profil alimentar ( abatoare comunale cu activitati de prelucrare,

unitati de morarit, de panificatie si prese de ulei, unitati pentru conservarea sau

semiconservarea legumelor, fructelor, etc)

9.Referitor la domeniul 9 - RETEAUA DE LOCALITATI - , in cadrul P.A.T.J. se

mentioneaza :

Subdomeniul 9.1 : EVOLUTIA RETELEI DE LOCALITATI are ca obiectiv

Promovarea unei structuri elastice si dinamice de organizare a retelei de localitati care sa

asigure o dezvoltare echilibrata si armonioasa a tuturor zonelor teritoriului judetean .

Prevederile in acest sens aplicabile in cazul comunei Suhurlui se refera la :

- ierarhizarea localitatilor in raport cu rolul si functiunile lor in teritoriu ; localitatea

Suhurlui, resedinta judetului cu acelasi nume se incadreaza in categoria Centre de

dezvoltare de importanta comunala.


32

- interventii urbanistice, asistate de consultanta , pentru urmarirea unor tendinte

instalate in evolutia spatiala alocalitatilor etapa I II :

- o politica funciara activa , care sa permita colectivitatilor locale :

- realizarea obiectivelor amenajarii la nivel local si zonal

- restrictii in scoaterea din circuitul agricol a terenurilor cu valoare ridicata

- protectia localitatilor de efectele negative ale factorilor naturali

Subdomeniul 9.2 : LOCUIREA stabileste ca obiectiv Dezvoltarea si modernizarea

fondului de locuinte, crearea pietei mobiliare si valorificarea eficienta a spatiului rezidential.

Dintre masurile preconizate in vederea indeplinirii acestui obiectiv, in comuna Suhurlui se

va avea in vedere :

- Modernizarea fondului locativ existent

- Dezvoltarea fondului de locuinte in vederea acoperirii cerintelor de locuinte si a

imbunatatirii normei de suprafata locuibila ce revine in medie pe persoana ( de la 10 mp in

prezent la 15 16 mp in perspectiva ).

- Dezvoltarea eficienta a spatiului urban si rural :

- evitarea dispersiei si extinderii zonelor de locuit de-a lungul principalelor

artere de penetratie in aglomeratiile urbane si protejarea terenurilor agricole

cu productivitate ridicata etepe I -II

- elaborarea de P.U.G. pentru localitatile urbane si principalele localitati rurale

prin care sa se urmareasca ... ameliorarea cadrului d eviata prin prin

reducerea intensitatii circulatiei si extinderea spatiilor plantate; stamutarea din

zonele centrale a dotarilor cu valoare functionala scazuta, etc. etapa I

- Gestionarea eficienta a spatiului periferic oraselor si localitatilor rurale prin :

- elaborarea de P.A.T. uri orasenesti si comunale, P.U.G. uri, in vederea

identificarii rezervelor de teren pentru construirea de locuinte individuale sau

pentru amenajarea de structuri de primire a unor activitati economice

potentiale - etapa I

- Evaluarea necesitatilor de spatii rezidentiale pentru localitatile urbane si rurale principale :

- elaborarea de de P.A.T. si P.U.G. pentru identificarea zonelor potentiale si

includerea lor in intravilanul oraselor si satelor - etapa I


33

- Asigurarea bazei de materiale de constructie in toate zonele judetului, care sa permita

realizarea unor locuinte valoroase calitativ si din materiale durabile - etapa II

Subdomeniul 9.3 : RETEAUA MAJORA DE DOTARI PUBLICE prevede o serie de

masuri care trebuie avute in vedere si pentru comuna Suhurlui :

- Dotarea diferentiata a localitatilor in raport cu rolul si cu functiile acestora in teritoriu

etapa I - II

- modernizarea si completarea dotarilor publice de baza din reteaua de localitati in

raport cu numarul de locuitori si cu profilul lor economic

- Asigurarea cantitativa, calitativa si structural-functionala a dotarilor de importanta

teritoriala si locala :

- In domeniul comertului si prestarilor de servicii :

Modernizarea si diversificarea retelei de unitati comerciale si de prestari servicii

etapa I II

- In domeniul dotarilor publice :

Spatii necesare pentru desfasurarea in bune conditii a activitatilor specifice unitatilor

si formatiunilor de politie, pompieri, etc. etapa I II

CAPITOLUL 2

ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE

PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG

2.1. Descrierea zonei de amplasament a comunei

2.1.1. Incadrarea in teritoriu a comunei

Comuna Suhurlui este amplasata in partea central - estica a judetului Galati , la o

distanta de cca. 30 km fata de granita estica, cu Ucraina, si de cca 42 km fata de

municipiul Galati, resedinta judetului cu acelasi nume.

Ea se invecineaza la nord cu comuna Baleni, la est si la sud cu comuna Rediu, iar la vest

cu comunele Costache Negri si Cudalbi.

Comuna Suhurlui are in componenta un singur sat, satul Suhurlui, care este si

resedinta comunei.


34

Satul Suhurlui s-a dezvoltat de-a lungul paraului Suhurlui, care il strabate de la nord

la sud si il imparte in doua. Primele locuinte au fost construite incepand cu anul 1897, in

capatul de nord al localitatii actuale, pe latura de est a paraului. Ulterior s-au construit

locuinte si in partea de vest a paraului Suhurlui si satul s-a extins de-a lungul apei din zona

de lunca spre zona de campie inalta .

Teritoriul administrativ al comunei Suhurlui are o suprafata totala de 1808,20 ha.

2.1.2. Relieful

Comuna Suhurlui este situata in zona central-estica a judetului Galati.

Relieful judetului Galati se caracterizeaz prin unitti de cmpie si podis, cu nltimi ce

variaz ntre 10-20 m (n sud) si 310 m (n nord). Prin pozitia sa la exteriorul arcului

carpatic, judetul Galati ocup zona de ntreptrundere a marginilor provinciilor fizico-

geografice est-europene, sud-europene si n partea central-european, ceea ce se reflect

fidel att n conditiile climatice, n nvelisul vegetal si soluri ct si n structura geologic a

reliefului.

Judetul Galati are un relief tabular cu o fragmentare mai accentuat n nord si mai

slab n sud, distingndu-se, dup altitudine, pozitie si particularitti de relief, cinci unitti

geomorfologice:

- Podisul Covurluiului,

- Cmpia Tecuciului,

- Cmpia Covurluiului,

- Lunca Siretului inferior,

- Lunca Prutului.

Podisul Covurluiului ocup cea mai mare parte a teritoriului judetului, alctuit din

pietrisuri si nisipuri cu intercalatii de argile, caracterizat prin paralelismul dealurilor si vilor

cu directia nord-sud. Vile au fundul plat, destul de larg si mlstinos. Se remarc si vi cu

versanti abrupti ce sunt supusi puternic degradrii la torente.

Cmpia Tecuciului este o cmpie subcolinar de terase care apartin Cmpiei

Romne, slab fragmentat si alctuit dintr-un complex de alte patru terase. Vile care

fragmenteaz cmpia Tecuciului sunt paralele si orientate de la nord la sud si nu au ap

dect la viituri. Albia rului Brlad este mai joas dect cea a rului Siret, ceea ce face s


35

fie mpotmolit mereu de aluviunile crate de Siret, ca urmare provoac inundatii la cele

mai mici viituri.

Cmpia Covurluiului se ntinde la sud de culmile deluroase ale podisului Covurluiului

si se desfsoar pn la lunca Prutului. Este o zon de terase cu podisuri largi, acoperite

cu straturi de loess, nisipuri si luturi argiloase.

Lunca Siretului inferior este o unitate individualizat ce se desfsoar din dreptul

localittii Mrsesti pn la confluenta rului Siret cu fluviul Dunrea, format dintr-un ses

larg si terase locale de lunc. Este un relief tipic de acumulare format din rul Siret si

afluentii lui de pe ambele maluri, bogat n aluviuni.

Lunca Prutului se ntinde de la confluenta rului Prut cu fluviul Dunrea, pn la

nordul judetului Galati, n depresiunea Horincea. Are nltimi ce variaz ntre 4-6 m si o

ltime ce variaz de la 1,5 - 10-11 km.

Comuna Suhurlui este situata in Campia Covurluiului, in partea de nord a acesteia.

Localitatea Suhurlui este strabatuta de valea paraului Suhurlui, cu apa, care este indiguit cu

diguri inalte de 1,50 2,00 m .

Din punct de vedere morfologic in cuprinsul localitatii se disting trei zone care se

desfasoara paralel cu cursul apei, dupa cum urmeaza :

- Zona de Iunca care se dezvolta de-a lungul paraului Suhurlui, pe latimi mari

(250 m 500 m).

- Zona de trecere dintre Iunca si campia inalta - se dezvolta pe latimi intre 100 m

si 200 m , de o parte si de alta a luncii , iar cotele terenului ating + 60 m , +70 m.

- Zona campiei inalte cu valori ale cotelor terenului cuprinse intre + 60 m si + 70

m pe versantul de vest, unde valoarea medie a pantei este de 6 %. ; Pe flancul de

est cotele se inscriu intre + 70 m si + 110 m , iar panta naturala atinge 11 %.

2.1.3. Clima

Teritoriul Comunei Suhurlui, ca si intregul teritoriu al judetului Galati, apartine

sectorului cu clima temperat continentala cu veri calde, secetoase si ierni geroase cu

viscole puternice.

Temperatura medie anuala este de 9,8C . Temperatura medie a aerului in luna cea

mai calda a anului (iulie) este in jur de 23, iar in luna cea mai rece (ianuarie) -3. Asprimea


36

climei rezulta nu atat din verile foarte calduroase si uscate cat mai ales din iernile reci, cu

viscole frecvente.

Precipitatiile atmosferice nsumeaza valori dintre cele mai reduse din tara si este

rezultatul influentelor estice-continentale si o consecinta a miscarii maselor de aer care

circula dinspre vest si nord-vest.Precipitatiile medii anuale nsumeaza 420-430 l, cu

fluctuatii in unii ani impresionante, respectiv de la 41,5 l la 630 l , constituind si aceasta

dovada continentalismului climei.

Precipitatiile sunt in general mai abundente la inceputul verii, in lunile mai iunie ; In

timpul iernii, stratul de zapada nu este stabil. Repartitia anual a precipitatiilor este

neuniform, cele mai mari cantitti de ap cad n anotimpul de var, sub form de averse.

Vanturile predominante bat cu o frecventa mai mare dinspre nord si nord-est, cu

viteze medii cuprinse intre 1,6 si 5,3m/s.

Vntul predominant este Crivatul, care reprezint 29% din frecventa anual a

vnturilor. Al doilea vnt predominant este cel din sud, cu o frecvent de 16% si bate mai

mult vara si este destul de uscat.

Clima, asa cum rezult din cele prezentate, este temperat-continental.

DATE METEO : MEDII MULTIANUALE N JUDETUL GALATI

Presiune medie la nivelul statiei : 1008.4 mb

Presiune medie la nivelul mrii : 1017.4 mb

Temperatura medie anual : 10.50 C

Temperatura maxim medie : 15.50 C

Temperatura minim medie : 6.10 C

Cantitatea lunar de precipitatii medie : 477 l/m2

Numr de zile (mediu) cu precipitatii : 66 zile

Durata de strlucire a soarelui (medie) : 184.3 ore

2.1.4. Aer

Pe teritoriul comunei Suhurlui nu au fost semnalate activitati antropice care sa

afecteze semnificativ calitatea factorilor de mediu. Agricultura constituie activitatea de baza


37

in economia comunei. La data infiintarii comunei in satul Suhurlui functionau doua asociatii

agricole mari, cu peste 500 ha, si alte 5 asociatii familiale .

Industria este slab reprezentata in cadrul comunei ; exista o unitate industriala de

vinificatie care functioneaza inainte de 1990 si o ferma de crestere vaci SC GEOMADI

AGRO S.R.L. de capacitate 30 capete, ambele amplasate la distanta de locuinte.

Suprafata zonei de unitati industriale este in prezent de 0,90 ha , se estimeaza ca

aceasta suprafata sa ajunga la .15 ha, o zona ce se va dezvolta in vecinatatea zonei

constructii aferente lucrarilor tehnico-edilitare, pe amplasamentul vechii organizatii de

santier a Lucrarilor de amenajare a lacului de acumulare Suhurlui.

In cazul in care apar solicitati pentru activitati cu posibil impact asupra mediului , se

vor intocmi studii si documentatii ce vor stabili clar conditiile de amplasare , functionare a

acestora.

Sursele fixe de la nivelul comunei Ulmeni - sistemele de incalzire locale

- activitatile agrozootehnice existente pe

teritoriul comunei dar care sunt ferme zootehnice care nu functioneaza la intreaga lor

capacitate.

.

Surse mobile: - circulatia pe drumurile judetene si pe drumurile locale

(autovehicule de diferite tipuri si tonaje, utilaje agricole, transport in

comun).

2.1.5. Apa

Comuna Suhurlui se situeaza, din punct de vedere hidrografic , in bazinul de ordinul

I al raului Siret , notat in Atlasul cadastrului apelor din Romania cu XII.

Reteaua hidrografica a comunei este alcatuita din urmatoarele cursuri de apa :

- SUHURLUI , cunoscut si sub numele de Suhu, al 5-lea afluent al paraului Gerului ,

care strabate zona mediana a comunei de la nord la sud.si prezinta urmatoarele

caracteristici principale :

- codul raului : XII.1.81 a.5

- emisar : Gerului

- punct de varsare : Piscu


38

- afluenti : Valea vacii, Suhului, Perisani, Valea satului, Valea rea

- lungimea totala 72 km;

- altitudinea 220 m amonte si 9 m aval;

- coeficientul de sinuozitate 1,13

Suprafata totala a bazinului hidrografic a Raului Suhu este de 373 km.

Iniial rul se vrsa n rul Brldel, un bra al Siretului. n urma regularizrii Siretului,

fostul bra al Siretului a ajuns s se confunde cu cursul inferior al rului Gerului.

- VALEA REA , al 4-lea afluent al raului Suhu ,care strabate extremitatrea vestica a

comunei si prezinta urmatoarele caracteristici principale : :

- lungimea totala 23 km;

- altitudinea 195 m amonte si 38 m aval; - panta medie 7 %o;

- coeficientul de sinuozitate 1,07.

Suprafata totala a bazinului hidrografic a paraului Valea Rea este de 43 kmp.

.Lucrrile hidrotehnice de gospodrire a apelor de pe teritoriul comunei Suhurlui sunt

reprezentate de:

- acumularea Suhurlui, amplasata pe rul Suhu , cu volumul total de 434 000 mc , suprafaa

de 12 ha si folosina piscicola;

- regularizarea rului Suhu , aval de acumularea Suhurlui (intre satele Suhurlui si Plevna )

pe o lungime de 12,4 km.

Apelor subterane

Acestea se gsesc la diverse adncimi pe teritoriul comunei.

Forajele executate in zona au evidentiat urmatoarele situatii :

- in zona de lunca nivelul apei subterane a fost interceptat la adncimi de 1,9 m

- in zona de trecere de la lunca la campie nivelul apei subterane a fost interceptat la

adancimi de 6,10 - 9,50

- In zona cmpiei inalte nivelul apei subterane se gsete la adncimi de peste 20m.

Ca urmare a msurrii nivelului apei subterane din fntnile steti in localitatea

Suhurlui s-au inregistrat nivele de adncime intre 1,8 m si 14,5 m ;

Apa este uor mineralizata , se incadreaza in limite de potabilitate , fiind slab

agresiva fata de metale.


39

2.1.6. Solurile

GEOLOGIC Comuna Suhurlui din Judetul Galati are fundamentul de varste Pliocen, alcatuit

din nisipuri fine grosiere cu orizonturi de argile maroase.

Formatiile Pliocene din zona Comunei Suhurlui sunt acoperite de formatiuni mai noi,

cuaternare, reprezentate de nisipuri cu intercalatie argiloase, peste care s-au depus

depozite cu structura loessoida.

GEOTEHNIC cele trei unitati morfologicese caracterizeaza prin :

- Zona de lunca - este formata din pamanturi de natura aluvionara alcatuite din

argile prafoase cafenii-galbene plastic consistente cu grosime de 4,0 m 7,0 m, sub care

urmeaza nisipuri argiloase.

Panza de apa subterana a fost interceptata la adancimea de 1,90 m, avand agresivitate

slaba fata de metale.

- Zona de trecere de la lunca la campia inalta este caracterizata de prezenta in

stratul de fundare a unui strat de argila prafoasa care nu este sensibila la umezire si nici nu

prezinta contractii sau umflari mari ; sub acesta urmeaza de regula nisipuri argiloase sau

prafoase.

- Zona de campie inalta este caracterizata de prezenta ca teren de fundare a

stratului de loess galben macroporic sensibil la umezire din categoria B .

In zona campiei inalte, la limita de est a perimetrului construibil, local se produc ravane si

alunecari de teren.

Riscuri naturale

ZONELE DE RISC NATURAL reprezinta arealele delimitate geografic, n interiorul crora

exist un potenial de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta

populaia, activitile umane, mediul natural i cel construit i pot produce pagube i victime

umane. Riscul este rezultatul combinaiei dintre potenialul de producere a unui dezastrui

vulnerabilitateaapreciat prin integrarea caracteristicilor privind populaia, PIB (naional,

regional) i gradul de fragmentare a ariilor natural.


40

Pe teritoriul Romniei se manifest n principal urmtoarele fenomene naturale cu

efecte destructive majore care se nscriu n categoria dezastrelor i care au fcut obiectul

PATN seciunea a V-a Zone de risc natural, aprobatprin Legea nr. 575 / 2001:

(A) seisme

(B) inundaii

(C) alunecri de teren

1.Din punct de vedere seismic, conform PATN Seciunea a V-a, ZONE DE RISC

NATURAL Cutremure de pmnt, Comuna Suhurlui este situata in zona de intensitate

seismic pe scara MSK i perioada de revenire : VIII / 1 - circa 50 ani

2.Conform PATN, Sectiunea a V- a, Comuna Suhurlui este situata intr-o zona in

care inundatiile se datoreaza scurgerilor pe torenti, iar cantitatea maxim de precipitaii

czut n 24 ore n perioada 1901-1997 s-a situat intre 100 -150 mm.

3. Potrivit P.A.T.N., Comuna Suhurlui este afectata de alunecari de teren primare, cu

un potential de producere a alunecarilor ridicat / mare.

4.Comuna Suhurlui nu figureaza in ANEXA Nr. 7 : Alunecari de teren din PLANUL

DE AMENAJARE A TERITORIULUI NATIONAL SECTIUNEA a V-a - ZONE DE RISC

NATURAL

Astfel:riscurile naturale identificate pe teritoriul administrativ al comunei Suhurlui sunt :

- cutremure ca urmare a situarii comunei in zona cu grad seismic VIII

- inundatii in zonele neindiguite ale paraului Suhurlui

- alunecare de teren in zonele cu ravene de la limita estica a satului Suhurlui

Deasemenea , in comuna Suhurlui exista riscul de tasarea neuniforma ale

constructiilor , datorita naturii terenului de fundare care se incadreaza in clasa : teren

macroporic sensibil la umezire

2.1.7. Flora si fauna

Se caracterizeaza printr-un regim specific de stepa, intens cultivata . In step

vegetatia a fost inlocuit pe mari intinderi prin plante cultivate. Terenurile, cu exceptia

islazurilor, vilor si srturilor, sunt cultivate cu cereale, floarea soarelui, leguminoase si,

mai putin, cu pomi fructiferi si vit de vie. Vegetatia natural este reprezentat de specii

ierboase: pelinita, plmida, pelinul, ciulinul, coada soricelului,colilia, scaietele, spinul,


41

brusturul. Vegetatia lemnoas este rar, reprezentat mai ales de salcam, dud, ulm, plop,

tei si arbusti ca mcesul .

Vertebratele caracteristice sunt relativ putine, fiind reprezentate in special de

rozatoare: soarecele de camp (Microtus arvalis), catelul pamantului (Spalax leucodon),

iepurele (Lepus europaeus), cartita (Talpa europaea). Dintre pasari, mentionam: ciocarlia (

Alauda arvensis), dumbraveanca (Coracias garrulus), graur (Sturnus vulgaris), prigoria

(Merops apiaster), cioara de semanatura (Corvus frugilegus), vrabii (Passer domesticus).

2.1.8. Zona destinata spatiilor verzi si sport

Aceast zon este slab reprezentat, neexistnd parcuri sau spaii verzi amenajate

cu pondere nsemnat. Se propun plantari si amenajri cu scop recreativ, asigurarea

locurilor de joaca pentru copii, reabilitarea terenurilor de sport si amenajarea in incinte

proprietate personala a gradinilor si spatiilor verzi, reabilitare zona verde aferenta dotarilor

de interes public.

Se pot realiza plantatii de aliniament la drumurile principale si perdele de protectie.

De asemenea acolo unde este posibil se va realiza o banda de spatiu verde aferenta

circulatiei carosabile principale.

Prin Planul Urbanistic General, se propun corecii structurale, care vizeaz mbuntirea

ponderal a suprafeelor destinate spaiilor verzi, amenajrilor , dat fiind c n prezent

aceste funciuni sunt slab reprezentate n structura localitii. n acest sens, pe lng

meninerea i reabilitarea spaiilor verzi existente, se prevd condiii urbanistice pentru

dezvoltarea de noi spaii plantate parcuri, scuaruri i zone de agrement, valorificnd n

acelai timp particularitile terenului de amplasament. De regul aceste funciuni utilizeaz

terenuri situate n intravilan, care datorit naturii terenului de fundare nu sunt favorabile

construciilor, sau constituie perimetre de protecie a zonelor de locuine.

In conformitate cu art.2 din O.U.G. nr.114/2007 pentru modificarea O.U.G.

nr.195/2005 privind protectia mediului , administratia locala are obligatia de a asigura pana

la 31 decembrie 2010 o suprafata minima de 20 mp spatiu verde pe cap de locuitor si pana

la 31 decembrie 2013 o suprafata minima de 26 mp spatiu verde pe cap de locuitor.

Prin implementarea PUG in comuna suprafata de spatiu verde va fi asigurata

prin amenajarea unei suprafete de 8,135 ha zona spatii verzi.


42

SPATII VERZI PROIECTATE

Spatii verzi de aliniament 6,17 ha

Spatii de protectie zona industriala 0,30 ha

Scuar 0,095 ha

Amenajari sportive 0,25 ha

Spatii verzi pentru consolidarea versantilor 0,66 ha

Spatii verzi in incinta dotarilor de invatamant 0,1 ha

Spatiu verde aferent cimitirului 0,56 ha

TOTAL 8,135 ha

Nota :Spatiile verzi aferente dotarilor de invatamant si cimitirului au fost considerate zona

servicii, respectiv zona gospodarie comunala in cadrul bilantului teritorial.

Conform OUG 114/2007 schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii

verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor

acestora ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora.

Pentru protectia si conservarea spatiilor verzi, persoanele fizice au urmatoarele

obligatii:

a) sa nu arunce nici un fel de deseuri pe teritoriul spatiilor verzi;

b) sa respecte regulile de aparare impotriva incendiilor pe spatiile verzi;

c) sa nu produca taieri neautorizate sau vatamari ale arborilor si arbustilor, deteriorari ale

aranjamentelor florale si ale gazonului, distrugeri ale musuroaielor naturale, cuiburilor de

pasari si adaposturilor de animale, ale constructiilor si instalatiilor utilitare si ornamentale

existente pe spatiile verzi;

d) sa nu ocupe cu constructii provizorii sau permanente zonele inventariate ca spatii verzi.

Persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate, au urmatoarele obligatii:

a) sa asigure integritatea, refacerea si ingrijirea spatiilor verzi aflate in proprietatea lor;

b) sa contribuie, prin crearea de spatii verzi, la prevenirea alunecarilor de teren,

combaterea salinizarii si inmlastinirii prin lucrari de drenaj si lucrari de combatere a eroziunii

solului pe baza avizelor si a acordurilor autoritatii centrale pentru protectia mediului si

gospodarirea apelor;

c) sa coopereze cu autoritatile teritoriale si centrale pentru protectia mediului, cu cele ale

autoritatii centrale pentru amenajarea teritoriului si cu autoritatile administratiei publice


43

locale la toate lucrarile preconizate in spatiile verzi si sa faca propuneri pentru

imbunatatirea amenajarii acestora;

d) sa nu diminueze suprafetele inventariate ca zone verzi

Prin administrarea spatiilor verzi se asigura indeplinirea urmatoarelor obiective:

a) protectia si conservarea spatiilor verzi pentru mentinerea biodiversitatii lor;

b) mentinerea si dezvoltarea functiilor de protectie a spatiilor verzi privind apele, solul,

schimbarile climatice, mentinerea peisajelor in scopul ocrotirii sanatatii populatiei, protectiei

mediului si asigurarii calitatii vietii;

c) regenerarea, extinderea, ameliorarea compozitiei si a calitatii spatiilor verzi;

d) elaborarea si aplicarea unui complex de masuri privind aducerea si mentinerea spatiilor

verzi in starea corespunzatoare functiilor lor;

e) identificarea zonelor deficitare si realizarea de lucrari pentru extinderea suprafetelor

acoperite cu vegetatie;

f) extinderea suprafetelor ocupate de spatii verzi, prin includerea in categoria spatiilor verzi

publice a terenurilor cu potential ecologic sau sociocultural.

Trebuie avut in vedere ca persoanele juridice care concesioneaza terenuri pentru

cons

ENI LIDIA PAULINA,persoana fizica inscrisa in Registrul...

Documents

Transcript of ENI LIDIA PAULINA,persoana fizica inscrisa in Registrul...