Beneficiar:Beneficiar: SC ELECTRA NORTE EOLIAN SRL PARC...

Beneficiar:Beneficiar:Beneficiar:Beneficiar:

SC ELECTRA NORTE EOLIAN SRLSC ELECTRA NORTE EOLIAN SRLSC ELECTRA NORTE EOLIAN SRLSC ELECTRA NORTE EOLIAN SRL

Elaborat de:

MEDIU Consulting

2012

PARC EOLIAN BERESTI MPARC EOLIAN BERESTI MPARC EOLIAN BERESTI MPARC EOLIAN BERESTI MERIAERIAERIAERIA

judeţul Galaţijudeţul Galaţijudeţul Galaţijudeţul Galaţi

RIM – Parc eolian Bereşti Meria, jude ţul Galaţi ELECTRA NORTE EOLIAN

MEDIU Consulting 2

Raport privind Impactul asupra Mediului

PARC EOLIAN BERESTI MERIA

Beneficiar: S.C. Electra Norte Eolian S.R.L.

Elaborator: SC MEDIU Consulting SRL, Gala ţi

iulie 2012


MEDIU Consulting 3

Raport privind Impactul asupra Mediului

Parc eolian Bere şti Meria, jude ţul Gala ţi

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1 Informa ţii despre titularul proiectului

S.C. ELECTRA NORTE EOLIAN S.R.L., Str. Sevastopol, nr. 17C, Et. 2, Ap. 7, sector 1,

Bucureşti, telefon, 021.2224410.

1.2 Informa ţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra

mediului şi al raportului la acest studiu

SC MEDIU Consulting SRL Galaţi, firmă atestată de Ministerul Mediului şi Gospodăririi

Apelor.

1.3 Denumirea proiectului

Parc eolian Bereşti Meria, judeţul Galaţi.

Scopul raportului privind impactul asupra mediului

Studierea impactului activităţilor care se vor desfăşura, va evidenţia posibilele surse de

poluare şi efectele pe care le pot determina, pe baza cărora se va menţiona necesitatea de a fi

luate măsuri care să contracareze eventualele efecte negative.

Analiza activităţilor şi a contextului în care acestea se desfăşoară permite identificarea

şi estimarea efectelor pe care le determină, efecte pe baza cărora se vor menţiona măsurile

care le contracarează pe cele negative.

Studiul privind impactul asupra mediului stabileşte efectele, ce vor rezulta din impactul

activităţii care urmează a fi desfăşurată în cadrul celor doua proiecte din zona Bereşti – Bereşti

Meria, asupra mediului, precum şi asupra factorului social şi economic.

Obiectivele Studiului privind impactul asupra mediului au în vedere stabilirea

următoarelor propuneri:


MEDIU Consulting 4

• modificări posibile pozitive sau negative, ce pot interveni în calitatea factorilor de mediu

prin desfăşurarea activităţii;

• nivelul de afectare a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei şi al riscului declanşării

unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului;

• modul de încadrare în reglementările legale în vigoare privind protecţia mediului;

• măsuri ce pot fi luate pentru a se asigura protecţia mediului.

Obiectivul de investiţii se încadrează conform Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind

evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului) în anexa 2 lista

proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra

mediului punctul 3. Industria energetică, litera i) instalaţii destinate producerii de energie prin

exploatarea energiei eoliene (parcuri eoliene).

Raportul privind impactul asupra mediului, face parte din documentaţia procedurii de

obţinere a acordului de mediu şi a fost solicitat de ARPM Galaţi în conformitate cu Ordinul

MAPM nr. 135/2010 privind aprobarea metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra

mediului pentru proiecte publice şi private.

1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia

Necesitatea realizării proiectului analizat, are ca rezultat dezvoltarea de surse alternative

de energie din surse regenerabile, ca răspuns la creşterea consumului de energie ca urmare a

dezvoltării economice şi demografice mondiale, a necesităţii de a reduce poluarea şi în

perspectiva epuizării resurselor de combustibili fosili( petrol, gaze, cărbune).

Importanţa obiectivelor de investiţii analizate este dată nu numai de energia electrică

produsă, care reprezintă un element de securitate naţională, cât şi de contribuţia suplimentară

pe linia a trei direcţii de interes deosebit la nivel mondial:

• combaterea schimbărilor climatice;

• reducerea consumului de combustibili fosili;

• promovarea de tehnologii nepoluante.

Lucrările efectuate în cadrul proiectului au vizat în principal:

� evaluarea oportunităţii dezvoltării unor tehnologii pentru obţinerea de energie din surse

regenerabile;

� evaluarea potenţialului local al surselor regenerabile;

� proces de obţinere energiei electrice utilizând potenţialul eolian al zonei;


MEDIU Consulting 5

� diseminarea informaţiilor rezultate din studiile efectuate în cadrul proiectului.

Investi ţia propus ă are ca finalitate valorificarea energiei vântului din zona dealurilor

Moldovei prin montarea unui num ăr de maxim 30 turbine eoliene de ultim ă genera ţie, de

maxim 3 MW fiecare, durata de func ţionare estimat ă este de 40 de ani, (cu o

retehnologizare dup ă 20 de ani) valorificând un poten ţial natural remarcabil al zonei –

energia eolian ă.

Proiectul se realizează în scopul producerii şi furnizării de energie regenerabilă şi atingerii

ţintelor naţionale privind producţia de energie electrică din surse regenerabile, a stimulării

realizării investiţiilor privind protecţia mediului şi asigurarea securităţii energetice a României.

Zona destinată implementării proiectului s-a stabilit în urma studiilor potenţialului eolian

existent (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului), fiind desemnată

ca propice dezvoltării unor proiecte (parcuri eoliene) de producere a energiei din surse

regenerabile.

Turbinele eoliene din ansamblul eolian din zona analizată sunt montate respectând o

anumită dispunere în teren. Această dispunere urmăreşte obţinerea unui randament

aerodinamic atât pentru fiecare turbină în parte cât şi pentru ansamblul eolian. Aceasta ţine

cont de panta terenului şi direcţia principală a vântului pe parcursul unui an calendaristic. În

vederea modelării câmpului eolian din arealul de interes şi pentru evaluarea performanţelor

energetice ale proiectului, beneficiarul a efectuat măsurători în zona analizată. Durata maximă

anuală de funcţionare este determinată de viteza şi intensitatea vântului şi este estimată la

cca. 167 – 170 zile reprezentând circa 3700 ore funcţionare echivalentă la capacitatea

nominală a turbinelor, pentru viteze ale vântului de 4 – 25 m/s, perioada specificată se

regăseşte mai ales în perioada rece a anului (lunile noiembrie – aprilie) care vor fi vârf de

producţie

Amplasamentul propus realizării proiectului analizat, include organizare de şantier, lucrări

de modernizare atât a drumurilor de exploatare existente cât şi crearea drumurilor de acces

din drumurile de exploatare spre turbina eoliană, realizarea platformelor tehnologice, realizarea

fundaţiilor, montarea turbinelor eoliene) compus din 30 turbine eoliene se desfăşoară pe o

suprafaţă totală de 10 ha.

Amplasamentul destinat realizării proiectului analizat este situat în extravilanul

comunelor Bereşti şi Bereşti Meria, judeţul Galaţi.

După cum se poate observa în figura de mai jos, zonele de activitate folosite la

construcţia parcului eolian sunt:

- zona de asamblare (assembly area): zona de depozitare a nacelei şi de asamblare a


MEDIU Consulting 6

rotorului înainte de montare;

- drumuri interioare (site roads);

- drumuri de acces (access roads)

- zona de depozitare (storage area) a componentelor turbinelor şi a echipamentelor;

- zona de construcţie (construction area);

- zona de instalare (installation area).

Figura nr. 1 Zon ă detaliu OS

Transportul în siguranţă al componentelor turbinelor necesită amenajarea drumurilor

existente, precum şi construcţia unor drumuri noi în interiorul amplasamentului, astfel încât să

poată susţine traficul greu.

Alegerea tehnologiei corespunzătoare pentru drumurile de acces depinde de

caracteristicile solului de pe amplasamentul parcului eolian. Tehnologia generală de realizare a

drumurilor constă în :

- îndepărtarea primelor straturi de sol moale, până se ajunge la un strat compact;

- acoperirea stratului de material compact, cu 40 cm de piatră cu granulaţie între 20-50


MEDIU Consulting 7

mm;

- compactarea straturilor de piatră.

Dimensiunile, pantele maxime şi razele de curbură admisibile ale drumurilor vor trebui

să corespundă cerinţelor de transport în siguranţă al obiectelor de mari dimensiuni, conform

indicaţiilor firmei producătoare a turbinelor.

Zona de construcţie face parte din zona de instalare şi se va încadra într-o pozitionare

aproximativa conform unei scheme precum în figura de mai jos .

Figura nr.2 Varianta de pozitionare

Principalele obiecte de investi ţie şi justificarea necesita ţii acestora sunt

prezentate în tabelul nr. 1:

Nr. Crt.

Denumire obiect de investi ţie Destina ţie

1 Organizare şantier Asigurare platformă operaţională pe perioada implementării proiectului.

2 Modernizare drumuri

exploatare

Consolidare fundaţie drum exploatare existent pentru a întruni condiţiile de

transport solicitate de furnizorii de turbine eoliene.

3 Drumuri interioare Creare infrastructură pentru acces auto la fiecare turbină eoliană din parcul eolian

4 Platforme tehnologice Desfăşurarea activităţilor de montaj turbină, mentenanţă şi scoatere din

funcţiune.


MEDIU Consulting 8

5 Turbine eoliene Producere energie electrică

6 Reţele electrice parc*

Racordarea turbinelor eoliene la transformatorul 110 kV/MT, poziţionat în

centrul de greutate al parcului eolian; Reţea transmisie date prin fibră optică.

* racordul proiectului analizat la SEN, se va realiza printr-un proiect separat fiind necesară de asemenea obţinerea acordului de mediu şi obţinerea autorizaţiei de construcţie pentru acestea

Etapele propuse în realizarea proiectului sunt desfasurate cronologic astfel:

Tabelul nr. 2 Planul de execu ţie aferent parcului eolian va cuprinde categoriile de

lucr ări specifice etapei de execu ţie, punere în func ţiune, exploatare, mentenan ţă şi

dezafectare

Nrcrt Etapa Categoria de lucr ări Perioada de

execu ţie Durata lucr ării

Documente, referin ţe

1 Construcţie

- predare amplasament; - realizarea/modernizarea cailor de

acces existente sau nou create; - executare şi recepţie lucrări de

infrastructură; - executarea şi recepţia lucrărilor

de fundaţii şi construcţii de rezistenţă;

- amenajări exterioare în jurul turbinelor;

- montarea turbinelor eoliene; recepţie la terminarea lucrărilor;

- readucerea la starea iniţială a terenurilor ocupate temporar.

Conform graficului fizic de construire

a parcului eolian

16 luni din momentul predării

amplasamentului

Proiect faza PT+CS+DE;

Planul calităţii aprobat de IC; Instrucţiuni de

montaj ale furnizorului de

centrale eoliene;

2 Punere în funcţiune

- teste şi reglaje împreună cu operatorul de distribuţie.

1 lună de la montarea turbinelor eoliene

Conform specificaţiilor furnizorului

3 Exploatare

- operare; De la punerea în funcţiune

până la dezafectarea

parcului eolian

Monitorizare on-line

- mentenanţă preventivă; Conform

manualelor de întreţinere

- mentenanţă corectivă. Conform

manualelor de reparaţii

4 Dezafectare

- recuperare componente; - selectare materiale;

- valorificare materiale; - aducerea la starea iniţială a terenurilor ocupate de turbine şi

drumuri de exploatare.

După scoaterea din

funcţiune a parcului eolian

Conform graficului de dezafectare a parcului

eolian

Conform proiectului de desfiinţare a

parcului eolian


MEDIU Consulting 9

Etapele propuse în realizarea proiectului sunt :

� Etapa I – Realizarea organizării de şantier;

� Etapa II - Realizarea drumurilor de acces către parcul eolian de la drumul

de exploatare;

� Etapa III – Realizarea fundaţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea

turbinelor eoliene;

� Etapa IV – Construirea reţelei de descărcare a energiei produse de parcul

eolian la staţia de transformare - racordul proiectului analizat la SEN, se va realiza

printr-un proiect separat fiind necesară de asemenea obţinerea acordului de mediu

şi obţinerea autorizaţiei de construcţie pentru acestea.

� Etapa a V - a – Funcţionare:

� probe tehnologice si punerea în funcţiune a proiectelor.

� management şi întreţinere.

Turbinele eoliene care vor fi instalate în cadrul Parcului Eolian au principiu de funcţionare

similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale.

Energia obţinută astfel, poate fi gestionată în mai multe moduri cum ar fi: stocată în

acumulatori, fie este distribuită prin intermediul unei reţele electrice, fie sunt alimentate sarcini

izolate.

Etapa I. - Realizarea organiz ării de şantier

Deoarece lucrările pentru realizarea parcului eolian ca atare, realizarea racordului aferent

şi a drumurilor de acces sunt părţi ale aceleaşi investiţii, va fi necesară o singură organizare de

şantier pe amplasamentul destinat parcului, iar lucrările de organizare ce se vor desfăşura vor

cuprinde:

� construcţii, utilaje şi echipamente ale antreprenorului care să-i permită

satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi cele privind controlul execuţiei;

� asigurarea tuturor materialelor, instalaţiilor şi dispozitivelor, sistemelor de control

necesare execuţiei în conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare.

În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la:

stabilirea baracamentelor;

� modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor;

� modul de depozitare al materialelor folosite;

� numărul de utilaje de construcţie necesar;

� instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.


MEDIU Consulting 10

Lucrările de construcţii/montaj se vor derula după marcarea şi delimitarea pe teren a

amplasamentului lucrării, în conformitate cu etapele de execuţie şi cu planurile de situaţie

executate de proiectant.

În faza preliminară lucrărilor de construcţie fundaţii şi montaj a turbinelor eoliene, este

necesară realizarea unei zone de depozitare, în zona centrală a parcului eolian, astfel încât să

faciliteze accesul rapid la punctele de lucru, aceasta zonă va depozita materiale şi va fi

utilizată şi ca zonă de parcare pentru utilajele ce deservesc organizarea de şantier. Mai mult,

zonele în care se lucrează vor fi împrejmuite corespunzător pentru a se evita accesul direct al

persoanele străine pe şantier.

Împrejmuirea poate fi realizată cu stâlpi metalici verticali, înfipţi în teren pentru a garanta

o perfectă stabilitate la acţiunea vântului cu bare dispuse orizontal, sau împrejmuire metalică

semnalizată cu benzi colorate şi reflectorizante.

Etapa II - Realizarea drumurilor de acces

Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt drumuri permanente utilizate în

perioada construcţiei parcului eolian pentru transportul echipamentelor şi materialelor, şi apoi

după finalizarea parcului eolian pentru operaţiuni de întreţinere, reparaţii şi acces al vehiculelor

la turbine. Deşi utilizarea acestor drumuri de acces este relativ redusă în timpul funcţionării,

drumurile sunt proiectate să reziste la utilizări extreme, datorate gabaritelor mari ale

camioanelor de transport materiale şi echipamente precum şi a utilajelor ce vor opera pe

amplasament.

La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra drumului se va ţine seama de categoriile

funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa circulaţiei, de normele tehnice, de

factorii economici, sociali şi de apărare, de utilizarea raţionala a drumurilor, de conservarea si

protecţia mediului şi de planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, aprobate, potrivit legii.

În cazul drumurilor consolidate acestea se vor executa strict pe traseul drumurilor actuale

de exploatare, consolidarea drumurilor rămânând în dotarea domeniului public al comunelor

(Bereşti şi Bereşti Meria).

Drumurile de exploatare din zonă sunt drumuri permanente, folosite de proprietarii

terenurilor din zonă, ele urmând a fi modernizate şi utilizate în perioada construcţiei parcului

eolian pentru transportul echipamentelor şi materialelor, şi apoi după finalizarea parcului eolian

pentru operaţiuni de întreţinere, reparaţii şi acces al vehiculelor la turbine. Deşi utilizarea

acestor drumuri este relativ redusă în timpul funcţionării, drumurile vor fi proiectate să reziste la


MEDIU Consulting 11

utilizări extreme, datorate gabaritelor mari ale camioanelor de transport materiale şi

echipamente precum şi a utilajelor ce vor opera pe amplasament.

Figura nr. 3 Lucr ări modernizare (decopertare) drumuri exploatare agr icole

La proiectarea, execuţia şi intervenţiile asupra drumului se va ţine seama de categoriile

funcţionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranţa circulaţiei, de normele tehnice, de

factorii economici, sociali şi de apărare, de utilizarea raţionala a drumurilor, de conservarea si

protecţia mediului şi de planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, aprobate, potrivit legii.

Drumurile consolidate se vor executa strict pe traseul drumurilor actuale de exploatare,

modernizarile drumurilor rămânând în dotarea domeniului public al comunelor Bereşti respectiv

Bereşti Meria.

Sistemul constructiv adoptat, pentru modernizarea cailor rutiere existente sau nou create

(drumuri acces la turbine ) va fi realizat prin decopertarea actualelor drumuri de exploatare, pe

o adâncime de aproximativ 50 cm, şi umplerea lor cu straturi de agregate naturale (nisip, piatra

concasata) în succesiune tehnologică, pe o grosime de aproximativ 57 cm, acestea fiind

compactate cu utilaje specifice.

Stratul de agregate va fi transportat direct pe stratul de sol existent şi va fi aşternut

mecanizat. Materialul trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în agrementul tehnic.

Compactarea se execută cu viteză constantă, liniar, fără şerpuiri, iar fâşiile succesive de

compactare trebuie să se suprapună pe minim 20 cm. Balastul trebuie sa provină din roci

stabile, nealterabile la aer, apa sau îngheţ, nu trebuie să conţină corpuri străine, vizibile

(bulgări de pământ, lemn, resturi vegetale, etc) sau elemente alterate.

Pământul rezultat în urma decopertării drumurilor de exploatare, va fi folosit la

sistematizarea terenurilor din zona adiacentă drumurilor de exploatare.


MEDIU Consulting 12

Fiind drumuri agricole, cu utilizare aleatorie, nu se prevăd rigole şi trotuare. Pentru o

fluidizare şi un acces facil în zona de interes, la intersecţia a două sau mai multe drumuri s-a

prevăzut o rază de racordare de aproximativ 22,5 m.

Tipurile de camioane utilizate pentru transportul componentelor turbinelor eoliene vor

avea fiecare caracteristici specifice de încărcare şi de întoarcere (viraj), iar la proiectarea căilor

de acces se vor lua în consideraţie condiţiile cele mai defavorabile pentru accesul acestora pe

amplasament. Masa maximă tranzitată suportată de drumul de acces în perioada de

construcţie a turbinelor eoliene o constituie nacela sau secţiunea de bază a turnului, masă ce

poate ajunge la peste 100 tone. Individual camionul de transport este proiectat la încărcare cu

masa autorizată de 10 tone pe ax (osie) si până la 15 tone pe ax (osie) masa maximă

autorizată pentru betoniere. Astfel pentru a permite accesul materialelor, utilajelor şi a suporta

încărcări de masă mare, drumurile de acces sunt proiectate să îndeplinească următoarele

cerinţe/necesităţi elaborate de constructorul turbinelor eoliene:

� lăţimea minimă a drumului de exploatare şi acces (ce va asigura accesul din drumul

principal pe fiecare platforma în parte), va fi de 5 metri a benzii de rulare în linie

dreaptă;

� maxim 8º înclinarea longitudinală;

� zona de manevră pe drumul de acces atunci când se utilizează macara pe şenile este

mărită de la 5 m la 11 m;

� înclinarea laterală a drumului de acces trebuie să fie de maxim 2º;

� masa maximă suportată pe axul drumului în condiţii umede şi uscate de trebuie să fie

de minimum 17 tone;

� presiunea maximă suportată de axul drumului trebuie să fie de minim 180 kN/m2;

� raza de curbură a drumului de acces trebuie să îndeplinească cerinţele de transport

pentru tipurile de camioane, utilaje şi echipamente operate şi transportate;

� raza de curbură longitudinală (convexă sau concavă) a drumului de acces nu trebuie

să fie mai mică de 200 metri;

� vizibilitatea orizontală a drumului de acces trebuie să fie de minim 6,6 m de la

suprafaţa acestuia;

� compoziţia constructivă a drumului de acces trebuie să fie bine gradată pe tipuri de

agregate utilizate păstrându-se astfel o drenare eficientă a apelor pluviale către rigole,

zone adiacente;


MEDIU Consulting 13

� sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces, platformelor macaralei, zonelor de

depozitare sunt proiectate pentru a asigura controlul şi drenajul natural al apelor către

zonele libere.

Drumurile de acces sunt conectate pe de o parte drumurilor de exploatare şi pe de altă

parte la platformele de operare a macaralelor.

Lungimea totală a drumurilor va fi de aproximativ 23,96 km si anume : drumuri de

acces (lungime 15,26 km şi lăţime 5 m) cca. 7,63 ha, drumuri de exploatare (lungime 8,7 km

şi lăţime 5 m) cca. 4,35 ha, adică în total 11,98 ha.

Etapa III. - Realizarea funda ţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea

turbinelor eoliene

Realizarea funda ţiilor din beton armat va avea caracteristicile în funcţie de structura

litologică a terenului din amplasament. Fundaţia pentru turn va fi executată în funcţie de

solicitările statice şi dinamice suferite de turn, acest lucru depinzând de clasa de vânt în care

se încadrează locaţia; de asemenea fundaţia va fi dimensionată în funcţie de geologia

terenului şi factorii caracteristici zonei. Întreg ansamblul se montează pe o fundaţie

rectangulară din beton armat cu bare de oţel-beton PC52, adâncimea de fundare fiind cuprinsă

între 2,55 - 3 m pe o suprafaţă de circa 315 mp/turbină.

Suprafa ţa total ă a fundaţiilor turbinelor eoliene este de 30 x 315 mp = 9450 mp.

Figura nr. 4 Variant ă propus ă de plan funda ţie

La finalizarea lucrărilor de realizare a fundaţiilor, radierul rezultat se va umple/compacta

cu un strat de sol având o grosime variabila (pe ultimii 20-30 cm se va realiza o

supraînsămânţare). Aceasta umplutură va fi extinsă pe o rază de circa 3,50 m în jurul

radierului pentru a se preveni sau reduce impactul posibilelor infiltrări de ape meteorice.

Platformele de operare a macaralelor (cu şenile sau roţi) vor fi realizate din balast

compactat, care vor suporta greutatea utilajelor ce vor fi angrenate în asamblarea turbinei

eoliene, fiind utilizată atât în perioada de construcţie (organizare de şantier), cât şi în perioada

de funcţionare a turbinelor eoliene (lucrări de mentenanţă).


MEDIU Consulting 14

Toate platformele de operare trebuie să fie finalizate înainte de livrarea componentelor

turbinelor către amplasament şi menţinute pe perioada construcţiei şi instalării parcului eolian.

Platformele de operare sunt proiectate astfel încât să îndeplinească următoarele cerinţe

specificate de furnizorul şi constructorul turbinei eoliene:

� înclinarea maximă laterală şi longitudinală a platformei trebuie să fie de maxim 2˚;

� platforma trebuie să reziste la presiuni exercitate de minimum 200 kN/m2, presiune

testată în fiecare colţ al platformei;

� înclinarea laterală a pereţilor platformei trebuie să fie de maxim 45˚ pentru a asigura

scurgerea apelor pluviale;

� compoziţia constructivă a platformei trebuie să fie bine gradată pe tipuri de agregate

utilizate, păstrându-se astfel o drenare eficientă a apelor pluviale către rigole;

� rigolele de scurgere adiacente platformei de operare sunt proiectate astfel încât să

asigure o captare eficientă şi un drenaj către zonele libere;

� diferenţa înălţimii dintre platformă şi fundaţia turbinei nu trebuie să depăşească 5 metri.

Zona de livrare echipamente trebuie să fie adiacentă platformei fiind situată în raza de

operare a braţului macaralei;

Topografia zonei, suprafaţa terenului, caracteristicile solului, direcţia drumurilor de

exploatare sunt factori ce influenţează proiectarea căilor de acces şi implicit a platformelor de

operare a macaralei. Platformele de operare şi căile de acces sunt proiectate şi construite în

special să reziste la solicitări şi presiuni deosebite suportând în special masele utilajelor, a

camioanelor de transport utilaje şi echipamente, macarale de mare tonaj.

Suprafeţele proiectate vor suporta presiuni extreme în ceea ce priveşte asamblarea şi

ridicarea componentelor turbinei eoliene, masa totală poate ajunge până la 100 t.

Suprafaţa unei platforme de asamblare componente va fi 80 x 30 mp. Totalul suprafeţelor

platformelor de montaj Sp = 30 x 1750 mp = 72 000 mp.

Pentru montajul statiilor de masurare – meteo se vor utilza doua suprafete de cate 20 x

20 m , respectiv 2 x 20 20 = 800 mp.

Ca suprafete cu folosinta temporara se vor realiza platforme de depozitare componente

care vor fi readuse la stadiul initial si revegetate dupa finalizarea proiectului si anume :

- platforme depozitare pale turbine = 2,7 ha (30 buc. x 60 m x 15 m);

- platforme montare braţ macara = 4,5 ha (30 buc. x 100 m x 15 m);


MEDIU Consulting 15

Construc ţie – montaj turbine eoliene

Materialele şi echipamentele vor fi aduse pe amplasament folosind infrastructura rutieră

existentă din zonă – DJ242A, DJ242B şi DJ242C respectiv drumul comuna DC 5, ca

alternativă viabilă se poate utiliza şi infrastructura feroviară existentă în oraşul Bereşti. Un plan

de management al transportului va fi dezvoltat în faza de construcţie asigurând astfel protecţia

receptorilor locali sensibili.

Turbinele eoliene ce vor fi instalate în cadrul parcului eolian au principiu de funcţionare

similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale având profil

aerodinamic, cu ax orizontal, fiind astfel mai puţin supuse unor solicitări mecanice importante

şi având costuri mai scăzute.

Dispunerea turbinei eoliene se va face în amonte, aceasta metodă fiind cea mai utilizată,

deoarece este simplă şi furnizează rezultate bune pentru puteri mari; nu are suprafeţe de

direcţionare, eforturile de manevrare sunt reduse şi are stabilitate bună.

Turbinele eolienele sunt montate în amonte ceea ce prezintă un avantaj, direcţia vântului

fiind direct pe faţa palelor, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, după direcţia

vântului. Acest tip de turbină eoliană cu axul orizontal şi rotorul tip elice, prezintă cel mai ridicat

interes pentru producerea de energie electrică la scară industrială.

Fiecare centrală eoliană este alcătuită dintr-un turn/pilon metalic din trei tronsoane,

conice cu diametre şi grosimi variabile ale peretelui pentru structură cu o lungime maximă de

119 m.

Pe tronsonul III este montat generatorul asincron şi elicea. Întreg ansamblul se montează

pe o fundaţie din beton armat cu bare din PC 52, adâncimea de afundare fiind cuprinsă între

2,55 şi 3 m.

Înălţimea maximă a acestor turbine este de 175 m, incluzând rotorul cu cele 3 pale.


MEDIU Consulting 16

Figura nr. 5 - Tip grup eolian de maxim 3 MW

Principalele etape în amplasarea turbinei eoliene :

Montarea turnului pe funda ţie – în cazul instalaţiilor pe ax orizontal, susţinerea e

formată din fragmente tubulare din oţel care ajung la o înălţime maximă de 119 m şi care

constau în 3 module asamblabile, ce au interior reticular din oţel cu diametrul la bază

aproximativ 4.2 m.

Asamblarea nacelei - componentă alcătuită din generator, convertor, sisteme anexe

care transformă energia eoliană în energie electrică. Carcasa exterioară este fabricată din fibră

de sticlă armată; nacela este montată pe turn într-un mod ce permite rotirea acesteia în jurul

axei (180°) pentru captarea energiei vântului în fu ncţie de direcţia acestuia. Rotaţia nacelei se

realizează cu ajutorul unor motoare electrice; nacela este prevăzută cu un sistem de menţinere

a poziţiei-respectiv un sistem de frânare/blocare hidraulic;

Montajul rotorului ce este alcătuit din trei pale rotorice cu unghiul palelor variabil şi

controlat automat; palele sunt realizate din fibră de sticlă armată; sensul de rotaţie este cel al

acelor de ceasornic; fiecare pală are o lungime de max. 56 m, înălţimea totală a instalaţiei turn

şi pală în poziţie verticală maximă =175 m.


MEDIU Consulting 17

Conectarea palelor – ce reprezintă unele dintre cele mai importante componente ale

turbinelor eoliene şi împreună cu butucul alcătuiesc rotorul turbinei. Cel mai adesea, palele

sunt realizate cu aceleaşi tehnologii utilizate şi în industria aeronautică, din materiale

compozite, care să asigure simultan rezistenţă mecanică, flexibilitate, elasticitate şi greutate

redusă.

Montarea generatorului - generatorul va fi de tip asincron cu o tensiune de ieşire de 690

V şi o putere variabilă până în jurul valorii de 3 MW în funcţie de viteza vântului. De la

generator coboară un conductor de cupru până la transformatorul ridicător de tensiune de la

690 V la 33 kV. Transformatorul şi legătura cu turbina sunt echipamente furnizate de

producător

Asamblarea dispozitivul de frânare - dispozitiv de siguranţă ce se montează pe arborele

de turaţie ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de rotaţie a

turbinei este menţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor în funcţie de

viteza vântului şi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frânare este

utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare al unghiului de înclinare a paletelor nu

funcţionează corect, sau pentru frânarea completă a turbinei în cazul în care se efectuează

operaţii de întreţinere sau reparaţii.

Montajul dispozitivelor de m ăsur ă şi control:

Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după direcţia

vântului. La schimbarea direcţiei vântului, girueta comandă automat intrarea în funcţiune a

sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotită

automat după direcţia vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară prezenţa unui sistem

suplimentar de pivotare.

Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat este

montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 3…4

m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 25 m/s.

Sistemul de control automat al turbinei este asigurat PLC (programmable logic conroller)

ce analizează datele de la senzorii de stare ai turbinei şi datele meteorologice şi generează

semnale de control. Sistemul de măsurare al vitezei şi direcţiei vântului este măsurat cu

ajutorul unor anemometre.

Sistemul de control al fiecărei turbine este echipat cu componente (hardware şi software)

pentru monitorizarea datelor la distanţă. Toate datele şi semnalele sunt transmise printr-o

conexiune la un Browser de Internet. Acest fapt face posibilă monitorizarea datelor la fel de


MEDIU Consulting 18

uşoară ca prin intermediul unei telecomenzi active la distanţă (precum închiderea şi

deschiderea).

Figura nr. 6 Sistem integrat de control a parcului eolian

Etapa IV - Re ţele desc ărcare (transport) energie electric ă

Racordul proiectului analizat la SEN, se va realiza printr-un proiect separat fiind necesară

de asemenea obţinerea acordului de mediu şi obţinerea autorizaţiei de construcţie pentru

acestea.

Etapa a V - a – Func ţionare:



Turbinele eoliene care vor fi instalate în cadrul Parcului Eolian au principiu de

funcţionare similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale.


acumulatori, fie este distribuită prin intermediul unei reţele electrice, fie sunt alimentate sarcini

izolate.

Func ţionarea parcului eolian


MEDIU Consulting 19

Fluxul de producere a energiei electrice este următorul: palele rotorului de o forma specială

sunt antrenate de vânt care cedează circa 30% din energia sa cinetică, efectul fiind reducerea

vitezei acestuia şi o uşoară creştere a umidităţii aerului. Palele antrenează axul primar al cutiei

de viteze. Cutia mecanismelor, cu o combinaţie de roti dinţate ridică viteza la axul de ieşire cu

un raport de circa 1:115 astfel încât să asigure turaţia pentru frecvenţa de 50 Hz a tensiunii.

Axul secundar al cutiei de viteze antrenează rotorul generatorului electric care produce o

tensiune de 690V.

Tensiunea de 690V, generată, intră într-un transformator ridicător de tensiune

(0,690/30KV) astfel încât pe timpul transportului prin cablu pierderile de energie sa nu fie mari.

Puterea produsă de turbine este transportată printr-o reţea de cabluri îngropate cu

secţiunea de maxim 3 x (1 x 240 mm2), la tensiunea de 30KV, până la staţia electrică de care

este legat parcul eolian. De la bara colectoare de 30KV a staţiei electrice, tensiunea intră intr-

un transformator ridicător de tensiune şi iese printr-o linie electrică către staţia de transformare

400 KV Banca. Racordul proiectului analizat la SEN, se va realiza printr-un proiect separat ce

va parcurge procedurile de acord de mediu şi obţinerea autorizaţiei de construcţie..

Reglarea puterii, a frecvenţei şi tensiunii se realizează printr-un sistem combinat de

reglarea a unghiului de înclinare al palelor şi a vitezei de rotaţie a acestora, prin aşa numitele

proceduri moderne Opti Tip / Opti Speed.

Comanda pentru toate funcţiunile turbinei se asigură prin blocul Power Control ce conţine

un microprocesor programat pentru realizarea tuturor comenzilor.

Rotirea nacelei perpendicular pe direcţia vântului şi oprirea palelor la depăşirea vitezei de

25m/s se realizează hidraulic, în mod automat.

Pe timpul în care turbina nu funcţionează se realizează alimentarea cu energie electrică din

reţeaua operatorului de distribuţie, pe un circuit invers. Dacă şi aceasta nu funcţionează există

baterii de acumulatori de rezervă sau grup electrogen în staţia electrică a parcului eolian.

1.6 Informa ţii privind produc ţia

Pentru realizarea instalaţiilor proiectate se vor folosi în conformitate cu procedurile de lucru:

- componentele turbinelor transportate pe amplasamente de către furnizor;

- beton (clase diferite);

- pietriş (dimensiuni diferite);

- nisip;

- balast;

- tuburi de protecţie din pvc (diametre diferite);


MEDIU Consulting 20

- combustibili necesari utilajelor.

Tabel nr. 3 Informa ţii privind produc ţia şi necesarul resurselor energetice

Produc ţia Resurse folosite în scopul asigur ării produc ţiei Denumire Cantitate anual ă Denumire Medie anual ă Furnizor Energie electric ă ~ 180.000 MWh Energie eoliană 7-9 m/s -

1.7 Informa ţii despre materiile prime, substan ţele sau preparatele chimice

Tabel nr. 4 Informa ţii despre materiile prime şi despre substan ţele sau preparatele

chimice

Denumirea materiei prime, a

substan ţei sau a

preparatului chimic

Cantitatea anual ă/ existent ă

în stoc

Clasificarea şi etichetarea substan ţelor sau a preparatelor chimice*)

Categorie- Periculoase/

Nepericuloase (P/N)

Periculozitate**) Fraze de risc*)

Ulei hidraulic 1500 litri P Poate provoca efecte adverse pe termen

lung asupra mediului acvatic

R53, S23, S51 Ulei transmisie 12000litri P

Antigel - P R22 R36 S26 S36 S37 S39 S45 S53

* Conform HG 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase

**Conform Anexei 1 – criterii generale de clasificare şi etichetare a substanţelor chimice şi preparatelor periculoase din HG nr

1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase


MEDIU Consulting 21

1.8 Informa ţii despre poluan ţii fizici şi biologici care afecteaz ă mediul, genera ţi de activitatea propus ă

Tabel 5

Tip

ul p

oluăr

ii

Sursa de poluare

Numărul surselor de

poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita

max

ima

adm

isa

pent

ru o

m s

i m

ediu

)

Poluare de fond

Poluare calculata produsa de activitate şi masuri de eliminare/reducere

Măsuri de eliminare/ reducere a polu ării

Pe

zona

obi

ectiv

ului

Pe zone de protec ţie/ restric ţie aferente

obiectivului, conform

legisla ţiei in vigoare

Pe zone reziden ţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în

considerare a polu ării de fond

Fără masuri de eliminare/ reducere a polu ării

Cu implementarea măsurilor de

eliminare/ reducere a

polu ării Perioada de construc ţie

Pol

uare

atm

osfe

rică

Trafic rutier (utilaje şi

autovehicule de transport)

emisii specifice

activităţilor de transport,

particule de praf

Funcţie de numărul

utilajelor şi autovehiculelor

care vor fi utilizate în

cadrul organizării de şantier

CMA STAS

12574-87 -

Verificarea periodică a stării tehnice a utilajelor aflate în

dotare

Transportul şi descărcarea materialelor

(pulberi, COV, etc.)

CMA STAS

12574-87 -

Praf antrenat de curenţii

atmosferici in zonele vecine

Acoperirea materialelor in timpul transportului


MEDIU Consulting 22

Tip

ul p

oluăr

ii

Sursa de poluare


poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita

max

ima

adm

isa

pent

ru o

m s

i m

ediu

)

Poluare de fond



Pe

zona

obi

ectiv

ului









polu ării

Pol

uare

a so

lulu

i

Depozitarea necontrolată a

materiilor prime şi

materialelor, a deşeurilor generate

Ord.

MAPPM 756/1997

-

Respectarea condiţiilor impuse în urma organizării

de şantier, amenajarea depozitelor specifice fiecărui tip de material, amenajarea

unei platforme betonate pentru operaţiunile de încărcare-descărcare

Scurgeri de produse petroliere

Funcţie de starea tehnică a

utilajelor şi maşinilor

MAPPM 756/1997 -

Utilizarea unor utilaje cu revizia tehnică realizată în

mod regulat Schimburile de ulei se vor realiza de către

persoane instruite/autorizate

Pol

uare

a fo

nică

Funcţionarea utilajelor

Funcţie de numărul

utilajelor utilizate in cadrul

organizării de şantier

STAS 10009/88 Monitorizarea nivelului de

zgomot

Pol

uare

a ap

ei

Evacuarea necontrolată a

apelor menajere

În cazul apariţiei unor poluări

accidentale în perioada

organizării de şantier

NTPA 002/2002

Menţinerea într-o stare bună de funcţionare a sistemului de colectare a apelor uzate

menajere (toalete ecologice)


MEDIU Consulting 23

Tip

ul p

oluăr

ii

Sursa de poluare


poluare

Pol

uare

max

ima

perm

isa

(lim

ita

max

ima

adm

isa

pent

ru o

m s

i m

ediu

)

Poluare de fond



Pe

zona

obi

ectiv

ului









polu ării

Acumulări de ape pluviale

In funcţie de nivelul

precipitaţiilor

Menţinerea/întreţinerea rigolelor pentru dirijarea

apelor pluviale către exteriorul amplasamentului

Perioada de func ţionare

Pol

uare

a so

lulu

i Depozitarea necontrolată, a deşeurilor rezultate în

urma întreţinerii turbinelor eoliene

MAPPM 756/1997

Respectarea condiţiilor impuse în funcţionării instalaţiei, amenajarea

depozitelor specifice fiecărui tip de material, amenajarea

unei platforme betonate pentru operaţiunile de încărcare- descărcare

Pol

uare

a fo

nică

Funcţionarea turbinelor eoliene

Funcţie de numărul turbinelor utilizate in

cadrul parcului eolian

STAS 10009/88

Monitorizarea nivelului de zgomot produs de către

utilaje la limita amplasamentului.


MEDIU Consulting 24

1.8.1 Zgomot şi vibra ţii

Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de execu ţie

Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor grupuri de

utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de zgomot.

Pentru o prezentare corectă a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite

instalaţii, trebuie avute în vedere trei niveluri de observare:

� Zgomot de sursă;

� Zgomot de câmp apropiat;

� Zgomot de câmp îndepărtat

Fiecăruia din cele trei niveluri de observare îi corespund caracteristici proprii. În cazul

zgomotului la sursă studiul fiecărui echipament se face separat şi se presupune plasat în câmp

liber. Aceasta fază a studiului permite cunoaşterea caracteristicilor intrinseci ale sursei,

independent de ambianţa ei de lucru. Măsurile de zgomot la sursă sunt indispensabile atât

pentru compararea nivelurilor sonore ale utilajelor din aceeaşi categorie, cât şi de a avea o

informaţie privitoare la puterile acustice ale diferitelor categorii de utilaje.

În cazul zgomotului în câmp deschis apropiat, se ţine seama de faptul că fiecare utilaj este

amplasat într-o ambianţă ce-i poate schimba caracteristicile acustice. În acest caz, interesează

nivelul acustic obţinut la distanţe medii şi mari faţă de sursă.

Pentru a avea sens valoarea de presiune acustică înscrisă trebuie sa fie însoţită de distanţa

la care s-a efectuat măsurarea. Faţă de situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile de câmp liber,

acest nivel de presiune acustică poate fi amplificat în vecinătatea sursei (reflexii), sau atenuat

prin prezenţa de ecrane naturale sau artificiale între sursă şi punctul de măsură.

Deoarece măsurătorile în câmp apropiat sunt efectuate la o anumită distanţă de utilaje, este

evident că în majoritatea situaţiilor zgomotul în câmp apropiat reprezintă, de fapt, zgomotul unui

grup de utilaje şi mai rar al unui utilaj izolat.

Dacă în cazul primelor două niveluri de observare caracteristicele acustice sunt strâns

legate de natura utilajelor şi de dispunerea lor, zgomotul în câmp îndepărtat, adică la câteva

sute de metri de sursă, depinde în mare măsură de factori externi suplimentari cum ar fi:

� fenomene meteorologice şi în particular: viteza şi direcţia vântului,

� gradientul de temperatură si de vânt;

� absorbţia mai mult sau mai puţin importanta a undelor acustice de către sol, fenomen

denumit „efect de sol”;


MEDIU Consulting 25

� absorbţia în aer, dependentă de presiune, temperatură, umiditatea relativă, componenta

spectrală a zgomotului;

� topografia terenului;

� vegetaţia.

La acest nivel de observare constatările privind zgomotul se referă, în general, la întregul

obiectiv analizat. Din cele de mai sus rezultă o anumită dificultate în aprecierea poluării sonore

în zona unui front de lucru.

Totuşi pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje folosite în

construcţii şi numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind

nivelurile de zgomot şi distanţele la care acestea se înregistrează.

Utilajele folosite şi puteri acustice asociate:

� buldozere Lw ≈ 115 dB(A);

� încărcătoare Wolla Lw ≈ 112 dB(A);

� excavatoare Lw ≈ 117 dB(A);

� compactoare Lw ≈ 105 dB(A);

� finisoare Lw ≈ 115 dB(A);

� basculante Lw ≈ 107 dB(A).

Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de func ţionare a proiectului

Pentru perioada de funcţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot sunt emisiile

sonore produse de mişcarea palelor turbinelor eoliene.

Este interesant de subliniat că nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine eoliene este în

general cam acelaşi. Datorită faptului că marii constructori de turbine au optimizat construcţia

acestora graţie noilor concepţii tehnologice (de exemplu pale cu extremităţi mult mai silenţioase)

pentru creşterea vitezei tangenţiale în extremitatea palelor, respectiv a creşterii randamentului

instalaţiei de obţinere a electricităţii.

Este extrem de dificil de măsurat sunetul provenit de la turbinele eoliene cu acurateţe. La

viteze ale vântului în jurul valorii de 8 m/s şi peste, în general devine o problemă nesemnificativă

în dezbaterea problemei emisiilor de sunet a turbinelor eoliene, deoarece sunetul ambiental va

masca în general complet orice sunet de turbină.


MEDIU Consulting 26

Reflecţiile sunetului sau absorbţia de către suprafaţa solului sau clădirilor poate determina

percepţia sunetului diferită în locaţii diferite. În general, se percep sunete foarte slabe dinspre

turbine.

Pentru determinarea intensităţii sunetului se foloseşte aşa-zisa scală dB(A) sau decibeli (A)

pentru a cuantifica măsurătorile sunetului.

Sistemul dB(A) spune că presiunea sunetului la frecvenţele cel mai auzibile trebuie

multiplicată cu numere mari în timp ce frecvenţele sunetelor mai puţin auzibile sunt multiplicate

cu numere mici, după care totul este adunat pentru obţinerea unui index.

Scala dB este logaritmică, o scală relativă. Asta înseamnă ca dublând presiunea sunetului,

indexul creşte cu aproximativ 3. Un nivel al sunetului de 100 dB conţine astfel de 2 ori energia

unui nivel de sunet de 97 dB. Motivul pentru măsurarea sunetului în acest fel este acela că

urechea noastră percepe sunetul mai degrabă în termeni de logaritmi ai presiunii sunetului,

decât presiunea sunetului însăşi.

S-ar putea concluziona că, dacă creşte dB(A) cu 10, se dublează tăria sunetului. Energia

undelor sunetului va scădea cu sfertul distanţei de la sursa sunetului. Cu alte cuvinte, dacă te

deplasezi 200 m de la turbina eoliană, nivelul sunetului va fi un sfert din ce înseamnă 100 m

depărtare.

În zona de acţiune a rotorului turbinei eoliene la o înălţime de 50 m deasupra solului, turbina

eoliană emite aprox. 100 dB(A), nivelul zgomotului măsurat la baza turbinei fiind situat între 55-

60 dB(A) acesta scăzând cu mărirea distanţei faţa de sursa de zgomot înregistrându-se o

intensitate a zgomotului de 44dB(A) la 170 m şi de 40 dB(A) la 260 m distanţa.

Figura nr. 7 Varia ţia intensit ăţii

sunetului func ţie de distan ţa faţă de surs ă


MEDIU Consulting 27

Dublarea distanţei va face nivelul dB să scadă la 6. În practică, amortizarea sunetului şi

reflecţia poate avea un rol într-o anumită zonă şi poate modifica rezultatele prezentate aici.

Pentru calcularea nivelului de zgomot s-a ţinut cont de nivelul intensităţii vântului conform

tabelului:

Tabel. 6 Varia ţia intensit ăţii sunetului produs de o turbin ă eolian ă în func ţie de

viteza vântului

Caracteristici de m ăsurare Vitez ă vânt Nivel intensitate sonor ă (dB(A))

Cota +10 m teren Înălţime turn 80 m

Densitate aer 1,225 kg/m3

4 m/s 94,4 dB(A) 5 m/s 99,4 dB(A) 6 m/s 102,5 dB(A) 7 m/s 103,6 dB(A)

>8 m/s 104 dB(A)

Pentru o imagine de ansamblu asupra nivelului de zgomot emis de parcul eolian studiat

s-au realizat simulări pentru întregul parc pentru nivelul maxim atins de 100 dB(A). Harta de

zgomot este prezentată în figura de mai jos. Pentru calcularea nivelului de zgomot s-a ţinut cont

de nivelul intensităţii vântului conform tabelului de mai sus.

Simularea (harta de zgomot) s-a realizat pe întreaga suprafaţă a parcului eolian de aprox.

10 ha cu funcţionarea a 8 turbine eoliene simultan. Modelarea grafică rezultată (harta de

zgomot) este prezentată în diagrama de mai jos .

Figura nr. 8 Nivelul maxim de zgomot emis de 8 turb ine eoliene


MEDIU Consulting 28

În zona de acţiune a rotorului turbinei eoliene la o înălţime de 50 m deasupra solului, turbina

eoliană emite aprox. 100 dB(A), nivelul zgomotului măsurat la baza turbinei fiind situat între 55-

60 dB(A) acesta scăzând cu mărirea distanţei faţa de sursa de zgomot înregistrându-se o

intensitate a zgomotului de 40- 44dB(A) la 200 m şi sub 40 dB(A) la peste 400 m distanţă.

Se poate observa că începând de la distanţe de mai mari de 500 m în orice direcţie faţă de

parc eolian nivelul zgomotul produs nu va depăşi 30 – 34 dB(A).

Din punct de vedere al sănătăţii populaţiei, Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 49/2007 al

preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) impune ca

amplasarea turbinei eoliene sa se efectueze la o distanţă fată de clădirile locuite egală cu

„înălţimea pilonului x 3; aceasta distanta se poate reduce, faţă de zona de locuinţe, cu acordul

comunităţii locale, până la o valoare minimă egală cu înălţimea pilonului plus lungimea palei plus

3 m”.

Aplicând această impunere proiectului nostru, rezultă că pentru o turbină eoliană cu

înălţimea de maxim 119 m, distanţa minimă faţă de clădirile locuite trebuie sa fie egală cu 119 m

x 3 = 357 m. Această rază trebuie să fie mai mică decât distanţa până la cea mai apropiată zonă

construită aflată în vecinătatea parcului eolian. Aşa cum se poate observa pe Planul de situaţie

anexat distanţele dintre parcul eolian şi localităţile învecinate au următoarele valori:

� ~ 400 m faţă de satul Pleşa;

� ~ 750 m faţă de satul Mînzăneşti;

� ~ 650 m faţă de satul Şipote;

� ~ 750 m faţă de satul Aldeşti;

� ~ 1000 m faţă de satul Puricani;

� ~ 410 m faţă de satul Prodăneşti;

� ~ 2200 m faţă de satul Comăneşti;

� ~ 1500 m faţă de satul Slivna;

� ~ 2300 km faţă de Bereşti Meria;

� ~ 1700 m faţă de Bereşti.


MEDIU Consulting 29

Figura nr. 9Localizarea parcului eolian fa ţă de zonele locuite

La această distanţă este evident că zgomotele produse de turbinele parcului eolian din

zona Bereşti Meria nu influenţează în mod negativ sănătatea populaţiei satelor învecinate.

În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă şi nu pot

afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant.


MEDIU Consulting 30

Tabel nr.7 Volumul de decibeli emi şi la diferite distan ţe faţă parcul eolian

Pentru a evita impactul negativ, produs de zgomot, măsurile tehnologice luate de fabricanţii

de turbine sunt speciale, astfel încât aceştia garantează limitele superioare a zgomotului produs.

Pentru turbinele moderne majoritatea fabricanţilor garantează o presiune acustică de 100 dB(A).

Din studii, nivelul acustic echivalent la o distanţa de 50 m este de 50 - 60 dB(A), ceea ce

echivalează cu nivelul unei conversaţii umane obişnuite. La o distanţa de 150 m zgomotul scade

la 45,5 dB(A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuinţa. La distanţa de peste 300 m

zgomotul turbinei se confundă cu zgomotul produs de vântul ce o antrenează.

Datorită caracteristicilor geografice şi biologice ale zonei, se estimează că zgomotul generat

de turbinele eoliene propuse prin implementarea proiectului poate fi măsurat după instalarea

acestora, luându-se şi măsurile necesare pentru reducerea impactului.

Datorită distanţei dintre amplasament şi cele mai apropiate aşezări umane, a direcţiei

predominante a vântului şi conform studiilor prezentate este de aşteptat ca în satele apropiate,

zgomotul produs prin funcţionarea turbinelor să fie sesizat la o intensitate mai mică decât nivelul

de zgomot din interiorul unei case.

În ceea ce priveşte vibraţiile, acestea sunt, în general sunete de joasă frecvenţă care pot

afecta în mod negativ sănătatea omului sau mediul ambiant.

Aparent, efectul cel mai important pe care vibraţiile le au sunt efecte asupra structurilor de

rezistenţă ale turnului şi fundaţiei turbinei, mai degrabă decât asupra mediului. Turbinele ce se


MEDIU Consulting 31

vor amplasa vor fi turbine de ultima generaţie, certificate după standardele internaţionale de

calitate în domeniu, aceasta reprezentând garanţia unor efecte reduse asupra mediului ambiant.

1.8.2. Interferen ţele electromagnetice

Toate structurile mari, mobile pot produce interferenţe electromagnetice. Centralele eoliene

pot cauza aceste interferenţe prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele centralei.

Astfel, receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât şi cel reflectat. Interferenţa se

produce deoarece semnalul reflectat este întârziat din două motive:

� datorită efectului Doppler (datorat rotirii palelor);

� datorită lungimii de undă a frecvenţelor proprii ale turbinei.

Interferenţa este mai puternică în cazul materialelor metalice şi mai slabă în cazul lemnului

sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec de fibră de sticlă şi materiale

compozite şi sunt parţial transparente la undele electromagnetice.

Principala sursă de producere a radiaţiilor electromagnetice ne-ionizate o reprezintă

generatoarele de curent ce echipează turbinele eoliene. Aceste tipuri de radiaţii produse au o

influenţă nefastă asupra tuturor organismelor vii.

Având în vedere înălţimea la care este situată sursa de radiaţii electromagnetice (119 m

înălţime faţă de sol) şi la o distanţa semnificativă faţa de zonele rezidenţiale impactul produs de

radiaţiile electromagnetice generate în urma funcţionării parcului eolian este nesemnificativ.

Natura şi volumul de interferenţe electromagnetice produse de turbinele eoliene depind de:

� localizarea relativă a turbinei eoliene faţa de transmiţător şi receptor;

� caracteristicile palelor turbinei;

� frecvenţa semnalului interferat;

� caracteristicile receptorului;

� modelul de propagare a undelor radio în atmosfera zonei studiate (Sengupta & Senior

1983).

1.9 Alte tipuri de poluare fizic ă sau biologic ă

Nu este cazul.


MEDIU Consulting 32

1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea

motivelor alegerii uneia dintre ele

Această secţiune conţine o descriere a alternativelor pentru proiectul propus în corelare

cu:

� alegerea amplasamentului;

� tipul turbinelor;

� capacitatea parcului, numărul de turbine ales şi amplasarea acestora;

� alternative privind organizarea activităţilor de construcţie si de dezafectare/reabilitare a

mediului;

� alternativa 0 – de neimplementare.

1.11 Localizarea geografic ă şi administrativ ă a amplasamentelor pentru

alternativele la proiect

Amplasamentul propus realizării proiectului analizat, include organizare de şantier, lucrări de

modernizare atât a drumurilor de exploatare existente cât şi crearea drumurilor de acces din

drumurile de exploatare spre turbina eoliană, realizarea platformelor tehnologice, realizarea

fundaţiilor, montarea turbinelor eoliene) compus din 30 turbine eoliene se desfăşoară pe o

suprafaţă totală de 10 ha.

Amplasamentul destinat realizării proiectului analizat este situat în extravilanul comunelor

Bereşti şi Bereşti Meria, judeţul Galaţi. Conform certificatului de urbanism nr. 277/25188 din

21.12.2011 terenul destinat implementării proiectului analizat va fi situat astfel:

- oraş Bereşti: T20, T21;

- comuna Bereşti – Meria, satele Aldeşti, Şipote: T1, T3, T5, T6, T7, T8, T9, T17, T22,

- Puricani, Prodăneşti: T43, T45, T53, T54, T55, T56;

- Pleşa: T12, T15, T16, T17, T18.

Terenul se află în extravilanul localităţilor, şi este proprietatea privată a unor persoane

fizice, având ca folosinţă actuală, teren arabil.

Suprafaţa de teren de 10 ha aferentă proiectului se află în folosinţa beneficiarului,

conform contractelor de superficie având următoarea împărţire:

• Suprafaţa construită – aproximativ 57300 mp din care:

o Suprafaţa fundaţiilor de peste cota + 0,00 = 30 x 20 mp = 600 mp;

o Suprafaţă staţie electrică 110 kV/MT proprie = 4200 mp;


MEDIU Consulting 33

o Suprafaţa platformelor = 30 x 50 m x 35 m = 52500 mp;

Drumuri interne parc eolian = 15,16 km x 5 m = 75.800 mp.

Tabel 8. Coordonate geografice în sistem de proiec ţie

Nr. crt. Coordonate stereo 70 (X/Y)

X Y

WTG 01 722028.888 520000.484

WTG 02 722441.312 520043.922

WTG 03 722857.209 519980.745

WTG 04 723312.368 520141.557

WTG 05 722307.442 519390.601

WTG 06 723875.832 516512.944

WTG 07 721120.961 518512.097

WTG 08 721724.500 518818.183

WTG 09 721329.786 517681.394

WTG 10 721954.137 518077.981

WTG 11 723032.518 519209.510

WTG 12 723540.236 516383.427

WTG 13 723778.028 519376.473

WTG 14 722916.481 518551.011

WTG 15 723617.003 518472.061

WTG 16 723984.829 518583.172

WTG 17 724190.728 517929.978

WTG 18 724514.186 517445.833

WTG 19 724864.659 517440.860

WTG 20 724649.788 516792.496

WTG 21 725631.058 517321.415

WTG 22 725108.447 516549.783

WTG 23 725454.755 516634.117

WTG 24 725817.191 516409.499

WTG 25 726248.310 516612.326

WTG 26 726547.825 516812.361

WTG 27 723702.903 517228.655

WTG 28 727192.800 516178.704

WTG 29 726408.081 515726.647

WTG 30 726860.245 516525.681

Metmast 1 722225.217 520023.902

Metmast 2 727047.450 516414.220


MEDIU Consulting 34

Figura nr 10 Plan de încadrare în zon ă

1.12 Informa ţii despre documentele/reglement ările existente privind planificarea

/amenajarea teritorial ă în zona amplasamentului proiectului

Certificatul de Urbanism nr 277/25188 din 21.125.2011 emis de Consiliul Judeţean Galaţi la

cererea SC ELECTRA NORTE EOLIAN SRL Bucureşti menţionează ca situaţia terenului pe

care se va realiza Parcul eolian Bereşti Meria este următoarea:

� regimul juridic - terenul este situat în extravilanul oraşului Bereşti şi comunei Bereşti

Meria, fiind proprietatea privată a unor persoane fizice;

� regimul economic - folosinţa actuală: teren arabil;

� regimul tehnic - suprafaţa terenului este de 10,00 ha;


MEDIU Consulting 35

Autorizaţia de construire se va emite după parcurgerea etapelor evidenţiate la Art.2, alin

(2^1) din legea nr. 5-/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare.

1.13 Informa ţii despre modalit ăţile propuse pentru conectare la infrastructura

existent ă

În zona amplasamentului, căile principale de comunicaţie sunt reprezentate de Drumul

Judeţean 242A, 242B şi 242C respectiv drumul comunal DC5, drumuri ce vor ajuta la

implementarea proiectului în zona analizată. Accesul la amplasamentul fiecărei turbine se va

face pe cai de acces noi, ce vor fi realizate în amplasament prin lucrări specifice.

În etapa de construcţie (montare) se vor utiliza următoarele spatii:

� drumuri publice – DJ 242A, 242B, 242C respectiv DC5 sau linia ferata Bereşti - Galaţi -

pentru transportul instalaţiilor şi componentelor centralelor eoliene;

� drumurile de exploatare agricole - pentru transportul instalaţiilor şi pentru îngroparea

cablului colector;

� drum de legătură între centralele eoliene amenajat în interiorul parcelei;

� drumul de acces la instalaţie – între drumul de exploatare sau drumul de legătură şi baza

turnului;

� terenul necesar săpăturii pentru realizarea fundaţiei;

� platforma de montaj;

� platforme depozitare componente;

� staţia de transformare;

� terenul necesar organizării de şantier pe perioada montării instalaţiilor.


MEDIU Consulting 36

Figura nr. 11 Eviden ţierea infrastructurii în arealul analizat

În etapa de funcţionare rămân ca spatii de utilizare permanentă în interiorul parcului eolian:

� drum de legătură între centralele eoliene amenajat în interiorul parcelei;

� drumul de acces la instalaţie – între drumul de exploatare sau drumul de legătura si

baza turnului;

� platforme de montaj;

� platforme statii de masurare – meteo;

� staţia de transformare cu o suprafata de 0,47 ha;


MEDIU Consulting 37

Suprafeţele temporare, readuse la starea initiala dupa finalizarea constructiei vor fi :

- fundaţii (30 buc. x 315 mp) = 0,945 ha.

- şanţuri pentru LES (lăţime 0,8 m) = cca. 1,45 ha.

- organizare de şantier = 0,25 ha;



Traseul drumurilor existente se păstrează la fel. Execuţia acestor drumuri se va face în

etape, corelate cu etapele de realizare a investiţiei, în special a fundaţiilor şi a reţelelor electrice.

Producerea energiei electrice de către turbine presupune evacuarea acesteia către Sistemul

Energetic Naţional şi apoi către consumatori. Racordul proiectului analizat la SEN, se va realiza

printr-un proiect separat fiind necesară de asemenea obţinerea acordului de mediu şi obţinerea

autorizaţiei de construcţie.

Utilităţile parcului eolian sunt:

- telecomunicaţiile asigurate prin cablul cu fibră optică, precum şi cu telefon GSM de

rezervă;

- serviciile interne de curent alternativ şi de curent continuu ale parcului, alimentate de la

reţea şi o baterie de acumulatoare capsulate;

- instalaţie de iluminat interior, normal şi de siguranţă;

- instalaţie de iluminat exterior;

- instalaţie de balizare luminoasă în conformitate cu reglementările aeronautice în vigoare;

- drumuri interioare şi drumuri de exploatare modernizate;

- instalaţie antiefracţie;

Racordarea turbinelor eoliene la alimentarea cu energie electrică precum şi la reţeaua de

comunicaţii se va efectua prin intermediul reţelelor nou construite ale parcului eolian.

Amenajarea şi funcţionarea parcului eolian nu necesită racordarea la sistemul de alimentare

cu apă. Necesarul de apă potabilă destinat personalului ce activează pe durată

amenajării/amplasării parcului eolian va fi asigurat din surse proprii (apă potabilă îmbuteliată).

Pe amplasamentul analizat singura sursă de ape uzate o va constitui apă uzată

fecaloid/menajere generate doar în perioada desfăşurării activităţii de şantier.


MEDIU Consulting 38

Managementul apelor uzate fecaloid-menajere provenite din nevoile igienico-sanitare al

personalului desfăşurat în activitatea de şantier pe perioada amenajării/amplasării parcului

eolian va fi asigurat prin amplasarea în zona şantierului a unor toalete ecologice.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de produc ţie

Principiul de func ţionare al turbinei eoliene

Turbinele eoliene funcţionează după un principiu simplu. Energia vântului roteşte palele

rotorului, acesta este conectat la cutia de viteze ce roteşte generatorul producând electricitate.

Turbinele de vânt sunt montate pe un turn la înălţime (119 m) pentru a capta cea mai mare parte

din potenţialul eolian.

Figura nr. 12 - Func ţionarea unei turbine eoliene

Câteva dintre părţile principale ale turbinelor eoliene sunt prezentate în figura nr.13, dar

în principiu, cele mai importante părţi componente ale turbinelor eoliene, sunt:

o butucul rotorului;


MEDIU Consulting 39

o paletele;

o nacela;

o pilonul (turnul);

o arborele principal (de turaţie redusă);

o multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate;

o dispozitivul de frânare;

o arborele de turaţie ridicată;

o generatorul electric;

o sistemul de răcire al generatorului electric;

o girueta;

o anemometrul;

o sistemul de control (PLC).

Caracteristici tehnice echipament – turbin ă eolian ă

Turbina eoliană are o viteză de rotaţie a palelor variabilă, între 6 - 17 rotaţii/minut, cu un

rotor cu un diametru al palelor de maxim 112 m şi o putere nominală de 3 000 KW. În

concordanţă cu condiţiile de vânt, turbina eoliană este omologată pentru clasa de vânt IEC IIIA.

Date generale turbin ă eolian ă

� Turn – înălţime maximă 119 m şi greutate de 245 tone;

� Tip - rotor cu 3 pale, axă orizontală, orientare pe direcţia vântului.

� Putere nominală – 3000 kW la 12 m/s viteza vânt.

� Viteza vântului de start – 3 m/s.

� Autoprotecţie – 25 m/s.

� Timp de exploatare estimat - 20 ani.

� Domeniu temperatură de exploatare - -30 ÷ +400C.

Rotorul este constituit din 3 pale, arborele rotorului, sistem de ghidare independent pe 3

axe. Palele rotorului sunt confecţionate din material compozit. Palele sunt echipate cu un sistem

de protecţie împotriva descărcărilor electrice incluzând şi un paratrăsnet ce protejează rotorul.

Specifica ţiile rotorului

� Diametrul – maxim 112 m.

� Aria de desfăşurare – 98522 m2.


MEDIU Consulting 40

Specifica ţii pale

� Material – compozit.

� Lungime – 54,6 m.

Nacela are în componenţă arborele rotor, cutie viteze, generator, sistem de frânare,

convertor sistem de răcire.

Date tehnice nacelă:

� Înălţime – 3,9 m.

� Lungime – 14 m.

Specifica ţii cutie viteze

� Tip – 3 trepte de viteză.

� Putere nominală – 3000 kW.

� Lubrifiant - ulei tip VG 320 – 400 litri.

Generatorul este de tip – dublu asincron cu putere nominală de 3000 kW echipat cu circuit

de răcire pe bază de apă-glicol (antigel).

� Tensiune nominală – 690 V;

� Frecvenţa de funcţionare – 50 Hz.

Sistemul de frânare – dispozitiv de control a mişcării de rotaţie a palelor şi rotorului de tip

aerodinamic şi pe sistem hidraulic/mecanic.

� Tip – disc frână – cu acţionare hidraulică sau electrică.

� Tip ulei hidraulic – aprox. 50 l.

Figura nr. 13 – Componentele unei turbine eoliene


MEDIU Consulting 41

Figura nr. 14 Varia ţie putere turbina eoliana 3 MW func ţie de viteza vântului

Variaţia puterii în funcţie de intensitatea vântului este calculată pentru condiţii standard:

temperatura aerului de 15°C, presiunea atmosferic ă de 1013 hPa şi densitatea aerului de 1,225

kg/mc.

Figura. nr 15 Sistem integrat de control a parcului eolian


MEDIU Consulting 42

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor

necesare; alternative avute în vedere

Combaterea schimbărilor de climă reprezintă unul din cele 3 obiective ale axei prioritare 4

din cadrul POS “Creşterea competitivităţii economice“ 2007 -2013.

Proiectul este în concordanţă şi cu POS III Mediu întrucât contribuie nu numai la

combaterea schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ci şi la

reducerea consumului de combustibili fosili.

Tehnologia de producere a energiei electrice eoliene este una dintre cele mai nepoluante

tehnologii. Această afirmaţie se justifică prin faptul că, nu avem consum de materii prime şi

materiale tehnologice, ca elemente de intrare si nici materii reziduale, ca elemente secundare, la

ieşire.

Directiva 77/2001/EC privind promovarea energiei electrice produsă din surse regenerabile

pe piaţa unică de energie şi legislaţia românească de referinţa fixează următoarele titluri

indicative:

- stabilirea unei cote ţinta privind consumul de energie electrică produsă din surse

regenerabile de energie, în mod diferenţiat de la o ţară la alta;

- adoptarea de proceduri adecvate pentru finanţarea investiţiilor în sectorul surselor

regenerabile de energie;

- simplificarea şi adecvarea procedurilor administrative de implementare a proiectelor de

valorificare a surselor regenerabile de energie.

Conceptul de dezvoltare durabilă promovează utilizarea energiilor regenerabile ca surse

alternative de energie dar de importanta prioritară. Dezvoltarea durabilă urmăreşte pe de-o parte,

calitatea mediului (componentă a calităţii vieţii), iar pe de alta parte dezvoltarea socio-

economică, promovând astfel utilizarea energiilor regenerabile ca surse alternative de energie.

În acest context producerea de energie electrică din surse regenerabile poate fi considerata

un program de strategic deosebit de important pentru România.

Investiţia propusă are ca finalitate valorificarea energiei vântului din zona dealurilor

Moldovei prin montarea unui număr de 30 turbine eoliene de ultimă generaţie; durata de

funcţionare estimată este de 50 de ani, (cu o retehnologizare după 20-25 de ani) valorificând un

potenţial natural remarcabil al zonei – energia eoliană.

Studiile de vânt arata ca durata maximă anuală de funcţionare (determinata in principal de


MEDIU Consulting 43

viteze ale vântului de 4 – 25 m/s), este de aproximativ 167 – 170 zile; aceasta reprezintă circa

2.380 ore funcţionare echivalentă la capacitatea nominală a turbinelor. Vârful de producţie se

regăseşte mai ales în perioada rece a anului (lunile noiembrie – aprilie).

Producţia de energie electrică este un domeniu de interes public. Cu atât mai mult energia

electrică eoliană produsă de Centralele Electrice Eoliene racordate la Sistemul Electric Naţional

este tot un domeniu de interes public.

Activităţile principale care se vor desfăşura sunt caracteristice celor 3 etape şi anume:

� etapa de construcţie - durata estimată: 1,4 ani;

� etapa de operare – durata estimata : 20-25 ani;

� etapa de dezafectare - durata estimată: 2 ani.

Etapa de construcţie - activităţi principale:

� amenajarea drumurilor de acces şi a platformelor de operare pentru staţionarea şi

manevrarea vehiculelor cu M > 3,5 tone;

� transportul materialelor de construcţie şi al echipamentelor aferente;

� realizarea organizării de şantier şi a zonei de stocare aferenta organizării de şantier;

� realizarea fundaţiilor şi instalarea turbinelor eoliene;

� instalarea cablurilor electrice subterane de colectare a energiei electrice de medie

tensiune – racordul proiectului analizat la SEN, se va realiza printr-un proiect separat;

� dezafectarea organizării de şantier şi a zonei de stocare;

� reabilitarea terenurilor în zonele afectate de lucrările de construcţie.

Etapa de operare – activităţi principale:

� producerea energiei electrice prin folosirea turbinelor eoliene;

� furnizarea energiei electrice produse în Sistemul Electroenergetic Naţional;

� întreţinere şi reparaţii.

Etapa de dezafectare - activităţi principale:

� realizarea organizării de şantier pe acelaşi amplasament din etapa de construcţie;

� amenajarea platformelor temporare pentru staţionarea şi manevrarea vehiculelor;


MEDIU Consulting 44

� demontarea, reciclarea sau valorificarea turbinelor eoliene, demolarea fundaţiilor şi a

celorlalte elemente constitutive ale centralei electrice;

� transportul materialelor reciclabile şi valorificarea/eliminarea deşeurilor rezultate;

� dezafectarea platformelor de pe drumurile de acces la turbine şi redarea terenului in

folosinţa iniţială – terenuri agricole;

� reabilitarea mediului în zonele afectate.

ETAPA DE CONSTRUCTIE

Proiectul tehnic pentru Construirea Parcului eolian Bereşti Meria prezintă detaliile tehnice,

modul de organizare şi necesităţile pentru realizarea centralei electrice. Toate lucrările vor fi

executate de firme specializate în domeniu. Activităţile de construcţie se vor derula pe o

perioada de 1,4 ani.

Amenajarea drumurilor de acces

Pentru o bună funcţionare şi coordonare a traficului în zona de implementare a parcului

eolian se vor amenaja drumurile de exploatare existente şi crearea unor noi căi de acces pentru

accesul la turbinele eoliene. Drumurile de exploatare existente vor fi adaptate pentru transportul

componentelor centralelor eoliene, inclusiv a utilajelor de montare a acestora, prin lucrări de

amenajare, consolidare, profilare, împietruire. Reabilitarea drumurilor de exploatare se va face

urmărindu-se etapele proiectului de pietruire pentru trafic greu. În cadrul proiectului se va

asigura reabilitarea si consolidarea infrastructurii rutiere actuale existente. La proiectarea,

execuţia şi intervenţiile asupra drumului se va tine seama de categoriile funcţionale ale acestora,

de traficul rutier, de siguranţa circulaţiei, de normele tehnice, de factorii economici, sociali, de

utilizarea raţională a drumurilor, de conservarea şi protecţia mediului şi de planurile de urbanism

şi amenajarea teritoriului, aprobate, potrivit legii.

Accesul la amplasamentul fiecărei turbine se va face din drumurile de exploatare existente

în zona şi va fi realizat în amplasament prin lucrări specifice. Drumurile care vor asigura accesul

funcţional la unitatea de producere a energiei electrice au fost trase astfel încât să asigure

accesul din drumurile de exploatare existente pana la turbine. Această porţiune de teren îşi va

schimba destinaţia de teren agricol în teren cu destinaţia drumuri de exploatare (dotare tehnico-

edilitara a terenului). În cazul drumurilor consolidate acestea se vor executa strict pe traseul

drumurilor actuale de exploatare, consolidarea drumurilor rămânând în dotarea domeniului

public al localităţilor (Bereşti respectiv Bereşti Meria). Staţionarea şi parcarea autovehiculelor


MEDIU Consulting 45

(care are loc numai în etapa de montare a instalaţiei/turbinei eoliene) se va face numai în cadrul

organizării de şantier.

Organizarea de şantier

Pentru asigurarea activităţilor de construcţii montaj şi instalaţii firma de construcţii care va

contracta lucrările vor fi responsabile şi de organizarea de şantier şi de zona de depozitare a

materialelor. Va exista o singură organizare de şantier care va deservi întreg parcul eolian.

Suprafata necesara organizarii de santier va fi de 0,25 ha.

Activit ăţile de construc ţii-montaj şi instala ţii vor consta în:

� amenajarea drumurilor de acces şi platformelor;

� depozitarea temporara a materialelor de construcţii;

� excavarea, armarea şi betonarea fundaţiilor pentru cele 30 turbine eoliene;

� instalarea turbinelor eoliene;

� realizarea staţiei de transformare poziţionată în centrul de greutate al parcului eolian,

echipata cu un transformator 110 kV/MT, 100 MVA si o celula bloc 110kV cu

întrerupător;

� racordarea turbinelor eoliene la staţia electrică de transformare a parcului eolian se

va face prin intermediul reţelei de distribuţie de medie tensiune. Cablurile de medie

tensiune, precum şi cablurile de legare la pământ şi fibra optică, vor fi pozate

subteran, în şanţuri de cabluri de dimensiuni diferite în funcţie de numărul lor;

Organizarea de şantier va fi utilizată pe toată etapa de desfăşurare a construcţiilor şi va fi

amplasata în aşa fel încât să asigure facilităţile de baza cum sunt:

� asigurarea racordării la reţeaua publică de alimentare cu energie electrică s-au

folosirea unor generatoare pentru a produce energia electrică necesară în zonă şi

pentru buna desfăşurare a activităţii;

� facilităţi pentru evacuarea deşeurilor generate;

� facilităţi pentru depozitarea temporara a materialelor utilizate;

� facilităţi de stingere a incendiilor;

� împrejmuire cu gard pentru protecţia organizării de şantier si a vecinătăţilor.

După perioada de construcţie organizarea de şantier va fi dezafectata, materialele folosite

vor fi valorificate, utilajele vor fi dirijate către alte lucrări. Terenul pe care a fost amplasata


MEDIU Consulting 46

organizarea de şantier va fi reabilitat. Organizarea de şantier va fi reamenajata după perioada

de operare, pentru lucrările de dezafectare.

Realizarea funda ţiilor şi instalarea turbinelor

Principalele restricţii şi condiţionări provin din Normele ANRE referitoare la distanta faţă de:

� clădiri de locuit;

� drumuri publice teritoriale (DN, DJ), căi ferate;

� drumuri comunale, drumuri vicinale (drumuri de exploatare agricolă);

� linii electrice aeriene;

� alte parcuri eoliene.

În situaţia în care în timpul săpăturilor pentru fundaţia centralelor eoliene sau pentru pozarea

cablului colector ies la iveala obiecte arheologice sau oseminte se vor sista lucrările şi se va

solicita prezenta unui specialist de la Muzeul de istorie şi arheologie Galaţi.

Prin amplasarea turbinelor nu se vor afecta alte proprietăţi decât cele pentru care exista un

acord de principiu pentru folosirea terenului, nu se vor afecta alte bunuri şi nu se vor aduce

daune acestora, respectându-se prevederile Codului Civil.

Amplasarea turbinelor eoliene se face astfel încât amenajările propuse (turnul centralei,

drumurile de acces şi platformele de montaj) sa nu afecteze eventualele borne topometrice şi

topografice de pe amplasament.

Durata totală propusă pentru realizarea fundaţiilor, transportul si instalarea turbinelor

eoliene se estimează a fi in jur de 16 luni de la obţinerea autorizaţiei de construire.

În perioada mai 2012 a fost realizat un Studiu Geotehnic pentru amplasamentul parcului de

instalaţii eoliene din zona Bereşti – Bereşti Meria, judeţul Galaţi. Studiul Geotehnic a fost

actualizat pentru faza DTAC in vederea identificării stratificaţiei în zona amplasamentului

analizat pe baza interpretării fisei de foraj ale lucrărilor de prospectare geotehnica realizate la

diferite adâncimi, pentru a oferi şi evidenţia litologia zonei analizate. Poziţia punctelor de

investigare din teren a fost stabilită de beneficiar pe baza amplasării lucrărilor inginereşti ce

urmează a se realiza. Ţinând seama de stratificaţia terenului din amplasament, se va elabora o

soluţie de fundare cât mai eficientă şi cât mai sigură, pentru a preveni/preîntâmpina eventuale

riscuri de distrugere a centralei eoliene.

Descrierea funda ţiei turbinei eoliene


MEDIU Consulting 47

Toate lucrările se efectuează din punct de vedere al standardelor de calitate, în

conformitate cu normele naţionale specifice unor astfel de construcţii. În plus, standardele

specificate de către producătorul de echipamente şi planşele furnizate de către proiectant,

trebuie sa fie respectate cu stricteţe de către executanţii lucrărilor. În vederea determinării

parametrilor terenului de fundare, este necesară efectuarea de sondaje on-site de către un

geotehnician specializat. In faza de elaborare a documentaţiei pentru obţinerea autorizaţiei de

construcţie este obligatorie efectuarea unui sondaj în zonă. Rezultatele sondajelor se

recomanda a fi trimise şi la producătorul de turbine pentru a face verificări suplimentare in ceea

ce priveşte dimensionarea fundaţiilor.

Excava ţii

Săpăturile se vor realiza până la cota stabilita de către proiectant în planurile de execuţie.

Unghiul pereţilor excavaţiei trebuie ales în funcţie de proprietăţile terenului din locaţie. Partea de

jos a excavaţiei va fi nivelată şi curăţată de posibile resturi rezultate în urma efectuării

săpăturilor. În timpul excavaţiilor este posibil să apară în groapă, apa provenită din pânza

freatica (în cazul în care aceasta este prea sus). În astfel de cazuri se vor lua măsuri de

evacuare a apei din groapa prin pompare, permiţând continuarea lucrului în condiţii uscate.

Excavaţia în apropierea cotei minime stabilite prin proiect trebuie făcută cu grijă, fără a se utiliza

utilaje grele. În cazul în care sunt determinate condiţii precare ale solului sau apariţia

neaşteptată a apei oricând în timpul efectuării excavărilor, este necesara oprirea imediată a

lucrului şi consultarea sefului de şantier. Daca săpătura este prea adânca, atunci se vor lua

măsuri de aducere a acesteia la nivelul dorit, prin umplerea cu balast sau beton, în funcţie de

decizia şefului de şantier. Având în vedere pericolul de înmuiere a părţii de jos a excavaţiei în

timpul unei expuneri prelungite la inundaţie (în cazul apariţiei ploii în timpul lucrărilor), este

necesar a se realiza un drenaj eficient şi continuu. Partea de jos a excavaţiei va trebui

compactată urmând a se turna un strat de beton de egalizare de minim 10 cm.

În faza de DTAC când se vor stabili fazele determinante, se va avea în vedere şi avizarea

terenului de fundare cu convocarea tuturor factorilor implicaţi.

Elemente de armare :

Livrarea armăturii:

Armatură din oţel va trebui livrată de către un producător sau importator care să respecte

specificaţiile tehnice impuse de către proiectant şi sa fie certificat din punct de vedere al


MEDIU Consulting 48

standardelor de calitate. La livrare barele de armare vor fi tăiate şi îndoite la dimensiunile

stabilite prin proiect. Fiecare livrare va fi însoţită de o nota care va conţine informaţii despre tipul

armăturii şi producătorul acesteia. Antreprenorul va trebui sa verifice la livrare ca tipul si

dimensiunile barelor sunt în conformitate cu cerinţele impuse de către proiectant.

Lucrări de armare:

Elementele de armare, după asamblarea lor integrală, vor fi plasate pe stratul de beton de

egalizare. Şablonul şi partea de sus a inelului de prindere a buloanelor de ancoraj vor trebui să

fie perfect orizontale. Acest lucru se va realiza prin ajustarea şuruburilor de reglaj, verificarea

făcându-se cu un instrument de măsură de mare precizie. Trebuie să se asigure că buloanele

de ancoraj ale fundaţiei au o înălţime liberă deasupra suprafeţei soclului după cum se specifică

în proiect. Înainte şi după turnare, fiecare bulon în parte trebuie să fie curăţat cu atenţie şi

protejat provizoriu împotriva coroziunii. Tuburile pentru cabluri trebuie sa fie montate in soclu

aşa cum vor fi evidenţiate în schiţele furnizate de către proiectant. În general, aceste tuburi sunt

livrate de către producătorii de turbine. Se vor utiliza distanţier şi se va avea în vedere o legare

fermă cu sârmă (sau sudură) la fiecare intersecţie a barelor, pentru a preveni mişcarea armăturii

în timpul turnării betonului.

Instala ţia de legare la p ământ:

Instalaţia de legare la pământ se va face din conductor de Cu sau echivalent din bandă de

oţel galvanizat. Elementele de conectare a fundaţiei cu solul trebuie sa fie din oţel inoxidabil în

funcţie de coroziunea mediului în care sunt amplasate sau banda de oţel galvanizat, care este

protejată împotriva coroziunii, sau conductor din cupru. Întreg sistemul de împământare trebuie

să fie realizat în conformitate cu proiectul furnizat de către producător şi să respecte standardele

IEC sau VDE aplicabile. Daca este necesar, se vor furniza şi adâncimile de împământare.

Betonul:

Compoziţia, calitatea şi amestecul betonului trebuie să fie în conformitate cu standardele

impuse de către producătorul de turbine, adaptate la standardele ţării în care se implementează

proiectul. La acestea se adaugă şi studiile geotehnice care pot recomanda tratamente speciale,

în cazul unui sol agresiv. La prepararea betonului, se vor efectua note de control a compoziţiei


MEDIU Consulting 49

betonului cu prelevare de eşantioane ce vor fi testate în laborator, in conformitate cu

standardele de control a calităţii aplicabile in tara respectiva.

Turnarea betonului:

Înainte de turnarea betonului cofrajele vor trebui inspectate cu atenţie, avându-se în vedere

poziţionarea corectă a distanţierelor astfel încât la turnare să se realizeze nivelul dorit de

acoperire cu beton. Partea interioară a cofrajului se uda abundent pentru a permite îndepărtarea

fără probleme a cofrajului după întărirea betonului. Armatura trebuie să fie curăţată înainte de

turnare verificându-se totodată calitatea barelor de oţel, secţiunea, numărul, distanţele şi

lungimile acestora.

Turnarea trebuie să fie făcută într-un proces continuu, pentru a evita apariţia unor goluri. La

turnare se vor utiliza vibratoare ce vor acţiona pe toată suprafaţa de turnare, în vederea

omogenizării betonului pe întreaga suprafaţă a fundaţiei. La turnarea ultimelor straturi se va

avea în vedere că armătura să fie suficient de bine acoperita cu beton. Suprafaţa superioară se

va nivela cu placa de lemn (sau echivalent) ţinându-se cont de gradul de acoperire impus de

către proiectant.

Acoperirea si izolarea betonului:

Măsurile de protecţie a betonului trebuie planificate înainte de turnarea efectivă, în

conformitate cu condiţiile locaţiei şi amestecului de beton ales. Imediat după turnare, suprafeţele

de beton expuse la aer trebuie să fie acoperite cu materiale izolante pentru a se asigura

protecţia împotriva vântului, frigului sau a căldurii excesive. Betonul trebuie protejat atât de

pierderile de umiditate cât şi de cele de căldura pentru o perioada suficienta de timp.

Pulverizarea suprafeţelor cu apă sau alte lichide speciale poate fi necesare. Daca toate aceste

măsuri se vor respecta, betonul va atinge rezistenta corespunzătoare clasei specificate în

proiect fără a prezenta pe suprafeţe crăpături rezultate în urma contracţiei sau goluri de aer.

Umplutura :

Realizarea umpluturilor în jurul şi pe partea de sus a fundaţiei trebuie să aibă loc înainte de

ridicarea turnului. Stratul suplimentar de umplutură de pe partea superioară a fundaţiei este

necesar şi pentru securitatea structurii. Umplutura trebuie compactată în mai multe straturi şi


MEDIU Consulting 50

trebuie să îndeplinească exigenţele în ceea ce priveşte densitatea de compactare, greutatea

specifica etc.

Ridicarea turnului :

Turbina va putea fi montata numai după ce betonul a atins rezistenţa corespunzătoare

clasei specificate în proiect. Trebuie ţinut cont de faptul că viteza de întărire depinde foarte mult

de temperatura şi de condiţiile de umiditate specifice locaţiei respective.

Instalarea cablurilor electrice subterane de colect are a energiei electrice de medie şi

de înalt ă tensiune din interiorul parcului eolian

Racordarea turbinelor eoliene la staţia electrică de transformare a parcului eolian se va face

prin intermediul reţelei de distribuţie de medie tensiune.

Cablurile de medie tensiune, precum şi cablurile de legare la pământ şi fibra optica, vor fi

pozate subteran, în şanţuri de cabluri de dimensiuni diferite în funcţie de numărul lor.

Racordarea reţelei electrice de la turbine se va realiza la staţia de transformare electrică,

poziţionată în centrul de greutate al parcului eolian, staţie ce va fi echipată cu un transformator

33/110 kV, 100 MVA şi o celulă bloc 110 kV cu întreruptor. Staţia de transformare va avea o

suprafaţă îngrădită de cca. 50 m x 68 m = 0,34 ha, un gard din beton armat prefabricat, cu H = 2

m, cu două rânduri de supraînălţare de sârmă ghimpată, o poartă pentru accese auto şi

pietonal, suprafaţă instalaţii electrice de suport şi legătură la stâlpul terminal LEA 110 kV.

Clădirea staţiei de transformare va conţine cameră celule 33 kV, cameră protecţie 110 kV,

magazie de materiale pentru întreţinere (zonă de servicii pentru echipa de mentenanţă –

utilizată secvenţial pe perioada întreţinerii staţiei), zonă pentru depozitare selectivă a deşeurilor

ETAPA DE OPERARE

Etapa de operare va începe după terminarea lucrărilor de construcţie a centralei eoliene şi

după finalizarea probelor tehnologice. Operarea parcului eolian se va desfăşura pe o

perioada de 20 – 25 ani urmând a fi prelungita cu încă 20 de ani în urma reviziilor generale a

turbinelor şi a staţiei de transformare.


MEDIU Consulting 51

Producerea energiei electrice folosind turbinele eoliene

Pentru a transporta energia electrică produsă într-un parc eolian în condiţii economice şi de

siguranţă, turbinele eoliene vor fi conectate printr-o reţea de medie tensiune la reţeaua de înaltă

tensiune. Invertorul livrează curent alternativ sinusoidal (50Hz). Cu un transformator de putere

corespunzătoare tensiunea este transformată la nivelul de medie tensiune. Pe partea de joasă

tensiune, cablurile şi invertorul vor fi protejate mecanic. Instalaţia dispune de un generator inelar

sincron de curent alternativ si invertor conectate în aval Turbina eoliana funcţionează cu un

factor de putere configurabil: reglabil de la 0,95 inductiv pana la 0,95 capacitiv. Un dispozitiv de

decuplare a reţelei cu supraveghetor de frecvenţă şi tensiune reprezintă o parte integranta a

turbinei eoliene. Fiecare transformator dispune de o instalaţie de conectare de medie tensiune.

Pentru protecţia transformatorului, instalaţia de conectare este echipata cu un întrerupător de

putere. Astfel fiecare instalaţie individuală poate fi separată direct de la reţea. Conexiunea la

reţeaua de distribuţie a energiei electrice se va realiza funcţie de caz direct la medie tensiune

sau prin intermediul unei staţii de transformare medie tensiune/înaltă tensiune.

Energia electrica produsă de turbinele eoliene va fi transmisă prin intermediul reţelei

subterane de cabluri electrice de medie tensiune către staţia de transformare a parcului eolian,

iar de aici aceasta va fi distribuită în SEN. Racordul proiectului analizat la SEN, se va realiza

printr-un proiect separat

Sistemul de comanda-control şi protec ţie

Sistemul de control automat al turbinei este asigurat PLC (programmable logic conroller) ce

analizează datele de la senzorii de stare ai turbinei şi datele meteorologice şi generează

semnale de control. Sistemul de măsurare al vitezei şi direcţiei vântului este măsurat cu ajutorul

unor anemometre.

Sistemul de control al fiecărei turbine este echipat cu componente (hardware şi software)

pentru monitorizarea datelor la distanţă. Toate datele şi semnalele sunt transmise printr-o

conexiune la un Browser de Internet. Acest fapt face posibilă monitorizarea datelor la fel de

uşoară ca prin intermediul unei telecomenzi active la distanţă (precum închiderea şi

deschiderea).

Activit ăţile de între ţinere şi repara ţii


MEDIU Consulting 52

Activităţile de întreţinere şi reparaţii se vor desfăşura pe toata durata de operare a parcului

eolian. Activităţile specifice vor fi în general punctuale şi vor consta în activităţi preventive de

întreţinere - a turbinelor şi a staţiei de transformare.

Activităţile preventive specifice vor include:

� verificarea la intervale regulate a turbinelor pentru identificarea punctelor şi zonelor

de rugină la componentele metalice (turn şi nacela). Tratarea şi îndepărtarea ruginii se

vor face pentru evitarea degradării turbinelor şi pentru creşterea duratei de viaţă a

acestora. Întreţinerea parcului eolian va fi realizată de o firma specializată/autorizată cu

care beneficiarul va încheia un contract de prestări servicii;

� verificarea la intervale regulate a rezervoarelor si pompelor de ulei din nacela

turbinei, pentru identificarea punctelor şi zonelor posibile cu scurgeri de ulei. Verificarea

se va face pentru evitarea pierderilor de ulei care sa duca la deteriorarea angrenajelor

rotorului şi generatorului turbinei şi pentru evitarea scurgerilor de ulei pe sol. Întreţinerea

acestora se va face pentru evitarea scurgerilor de ulei, prin etanşeizarea rezervoarelor şi

pompelor;

� verificarea periodică a calităţii uleiului folosit pentru ungerea mecanismelor şi

angrenajelor in mişcare (rotor, cutie de viteze, generator) şi înlocuirea uleiului considerat

neconform din punct de vedere calitativ;

� verificarea la intervale regulate a angrenajelor aflate in rotire ale turbinei pentru

identificarea zgomotelor anormale, care pot indica funcţionarea anormală a angrenajelor

turbinei;

� identificarea stării anormale este necesară pentru evitarea degradării turbinei,

pentru repararea sau înlocuirea componentelor defecte şi pentru prelungirea duratei de

viaţă a turbinei.

Activităţi de reparaţii ale echipamentelor sau instalaţiilor avariate

Activităţile de reparaţii vor include: reparaţiile posibile ale componentelor turbinelor eoliene

care nu sunt deteriorate substanţial şi pot fi reparate uşor la fata locului.

Activităţile specifice vor include:

� înlocuirea unor piese distruse şi care nu pot fi reparate, de la turbinele eoliene.

Piesele ce pot fi înlocuite pot varia, ca dimensiuni, de la componente de dimensiuni mici

(piese de schimb uzuale), până la componente de dimensiuni foarte mari (pale, ax rotor,


MEDIU Consulting 53

părţi de nacela, secţiune de turn, etc.). În cazul componentelor mari activităţile de

înlocuire vor include şi transportul agabaritic al macaralei si transporturile pentru

îndepărtarea componentelor distruse şi pentru aducerea la faţa locului, pentru montare, a

componentelor noi.

2.1.2. Valorile limit ă atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune

tehnici disponibile

Nu este cazul.

2.2. Activit ăţi de dezafectare

În conformitate cu Legea nr. 401/2003 privind modificarea şi completarea Legii 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, art. 6 alin(1).

„Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parţială sau totală, a construcţiilor şi

instalaţiilor aferente construcţiilor, a instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de

construcţii de susţinere a acestora, închiderea de cariere şi exploatări de suprafaţă şi subterane,

precum şi a oricăror amenajări se face numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare obţinute în

prealabil de la autorităţile prevăzute la art. 4."

Durata de funcţionare estimată este de 50 de ani, (cu o retehnologizare după 20-25 de ani)

valorificând un potenţial natural remarcabil al zonei – energia eoliană.

Durata maximă anuală de funcţionare este determinată de viteza şi intensitatea vântului şi

este estimată la cca. 167 – 170 zile reprezentând circa 2.380 ore funcţionare echivalentă la

capacitatea nominală a turbinelor, pentru viteze ale vântului de 4 – 25 m/s, perioada specificată

se regăseşte mai ales în perioada rece a anului (lunile noiembrie – aprilie) care vor fi vârf de

producţie.

Sunt 3 grupe de lucrări, care impun refacerea amplasamentului:

a) lucrări cu caracter temporar, pe timpul construcţiilor:

- săpăturile pentru fundaţii;

- şanţul pentru reţelele electrice subterane de 30 KV;

b) lucrări în caz de accidente;

c) lucrări la încetarea activităţii.

a) Lucr ările cu caracter temporar, pe timpul construc ţiilor


MEDIU Consulting 54

Săpăturile pentru fundaţii se acoperă cu o parte din pământul care a fost excavat iar la

suprafaţă obligatoriu stratul fertil 5-10 cm astfel încât nu rămâne la suprafaţa solului decât piesa

de asamblare a turnului turbinei încastrată în fundaţie.

Suprafaţa de teren destinată organizării de şantier se acoperă cu un strat fertil de 5 – 10 cm,

fiind adus la stadiul de teren agricol. Liniile electrice subterane din parc se acoperă cu pământul

rezultat din excavaţii, sortat astfel încât la suprafaţa sa se găsească stratul fertil de grosimea

iniţială. Acolo unde linia electrică subterană se pozează pe drumurile de exploatare, şanţurile vor

fi astupate cu pământul rezultat din excavaţii şi terenul va fi adus la starea iniţială de drum.

b) Lucr ări în caz de accidente

Accidentele care pot să apară constau în ruperea palelor sau a turnului care să ducă la

căderea nacelei ruperea palelor/turnului, etc. Lucrările constau în demontarea şi îndepărtarea

pieselor defecte care, după dezmembrare şi separare pe tipuri de materiale se predau în circuitul

de reciclare.

c) Lucr ări în caz de încetarea activit ăţii

În caz de încetarea activităţii, turbinele se demontează, se dezmembrează, se separă pe

tipuri de materiale şi se predau în circuitul de reciclare.

Piesa metalică de legătură se taie de la suprafaţa solului şi se predă în circuitul economic.

Betonul din piesa de legătură, 40 cm de la sol, se sparge şi se transportă într-o zonă aprobată de

Consiliul Local. Fundaţia rămasă se acoperă cu pământ vegetal 20-30 cm şi se înierbează.

Drumurile, care nu s-au înierbat natural, se vor acoperi cu pământ vegetal 20-30cm şi se

înierbează.

3. DEŞEURI

3.1 Generarea de şeurilor, managementul de şeurilor, eliminarea şi reciclarea

deşeurilor

Surse de generare a de şeurilor

În timpul amenajării parcului eolian, nu vor rezulta deşeuri din demolări de clădiri sau din

alte dezafectări (dezafectări de conducte hidro, etc.) – pe amplasament.

Tipurile şi cantit ăţile de de şeuri rezultate din activitatea analizat ă pe perioada de

construc ţie:

• deşeuri municipale amestecate 20 03 01 – 0,9 tone;


MEDIU Consulting 55

• deşeuri de ambalaje (15 01 01 - ambalaje de hârtie şi carton, 15 01 02 - ambalaje de

materiale plastice, 15 01 03 - ambalaje de lemn, 15 01 06 - ambalaje amestecate.) – 1,5 tone;

• deşeuri metalice 17 04 07 amestecuri metalice – 0,8 tone;

• pământ excavat (17 05 04 pământ şi pietre) – 30000 mc.

Tipurile şi cantit ăţile de de şeuri rezultate din activitatea analizat ă pe perioada de

func ţionare:

1. Ulei uzat de transmisie – în perioada de funcţionare a Parcului Eolian rezultă uleiuri

uzate. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două ori/an şi va fi realizată

de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va încheia un

contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri de motor este estimată la aproximativ 400

l/turbina şi 12000 l/schimb parc eolian.

Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri uleioase

şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12

şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod 13 02 05* - uleiuri

minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere.

2. Ulei uzat hidraulic – în perioada de funcţionare a Parcului Eolian rezultă uleiuri uzate

hidraulice. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două ori/an şi va fi

realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va

încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri hidraulice este estimată la

aproximativ 50 l/turbina şi 1500 l/schimb parc eolian.

Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri uleioase

şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din capitolele 05, 12

şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod 13 01 10* - uleiuri

minerale hidraulice neclorinate.

3. Deoarece societatea deţine un număr important de echipamente electrice şi

electronice , trebuie să respecte obligaţiile legale din HG 448/2005 privind deşeurile de

echipamente electrice şi electronice. Astfel în cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi

electronice) - societatea are ca obligaţie prevenirea producerii de deşeuri de echipamente

electrice şi electronice precum şi refolosirea, reciclarea acestora. Colectarea DEEE se face

separat iar depozitarea temporară a acestora se va face în spaţiu amenajat, impermeabil,

marcat corespunzător.


MEDIU Consulting 56

Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 16 - deşeuri

nespecificate în altă parte, grupa 16 02 - deşeuri de la echipamente electrice şi electronice,

codul 16 02 14 - echipamente casate, altele decât cele specificate de la 16 02 09 la 16 02 13. În

cazul în care pe amplasament vor fi generate astfel de deşeuri, societatea va trebui să ia toate

măsurile pentru a limita impactul acestora asupra mediului.

Tabelul nr. 9 Managementul de şeurilor

Denumirea deşeului*)

Cantitate generat ă

an

Starea S, L,

semisol SS

Codul deşeului conform HG nr.

856/2002

Codul privind principala proprietate periculoas ă

**)

Colectare Managementul de şeurilor

kg/an

V E R construc ţie

Municipale 0,9 tone SL 20 03 01 - europubele - D1 -

Ambalaje 1,5

S 15 01 01

- spaţii special amenajate

R5 - - S 15 01 02 S 15 01 03 S 15 01 06

Deşeuri metalice

0,8 t/perioada construcţie

S 17 04 05 -

spaţii special amenajate

R4 - - S 17 04 07

Pământ excavat

30000 mc/ perioada

construcţie S 17 05 04 - -

Reintroducere în lucrările de

sistematizare a terenului

30 t

- -

func ţionare Ulei uzat de

motor 12000 l L 13 02 05* -

Recipiente metalice

- D10 -

Ulei uzat hidraulic

1500 l L 13 01 10* - Recipiente metalice

- D10 -

Deşeuri electrice şi electronice

- S 16 02 14 spaţii special amenajate

R7 D9 -

V - valorificare; E - eliminare; R – rămas în stoc;

Etapa de dezafectare

În etapa de dezafectare a parcului vor rezulta cantităţi semnificative de deşeuri, în special

în urma dezmembrării şi dezasamblării turbinelor eoliene şi a desfăşurării lucrărilor de demolare

a fundaţiilor turbinelor şi de extragere a cablurilor subterane.

În etapa de dezafectare vor fi generate următoarele tipuri de deşeuri:

� părţi componente ale turbinelor eoliene;

� deşeuri de materiale de construcţii;


MEDIU Consulting 57

� deşeuri metalice;

� echipamente electrice şi electronice;

� cabluri electrice;

� uleiuri uzate;

� deşeuri de materiale plastice;

� deşeuri menajere.

În aceasta etapa a proiectului nu se pot estima corect cantităţile de deşeuri care vor rezulta

în etapa de dezafectare. La dezafectarea parcului eolian se va elabora un proiect de detaliu

privind dezafectarea si demolarea facilităţilor existente pe amplasamentul parcului eolian Bereşti

Meria, precum si reabilitarea amplasamentului.

Prognozarea impactului

Deşeurile rezultate vor fi stocate temporar, în spaţii special amenajate, în condiţii

corespunzătoare, astfel încât să nu influenţeze desfăşurarea activităţilor pe amplasament.

Stocarea temporară a deşeurilor se realizează în conformitate cu legislaţia specifică în

vigoare, astfel:

� spaţii special amenajate;

� în containere transportabile, butoaie metalice;

� în spaţii închise şi acoperite.

Măsuri de diminuare a impactului

Societatea va deţine un plan de gestionare a deşeurilor, generate pe amplasament, în care

se va specifica denumirea deşeului produs, codul deşeului, cantitatea produsă, cantitatea

valorificată, destinaţia deşeului, precum şi stocul existent la sfârşitul anului. Poluarea, datorată

generării deşeurilor, se consideră că se va situa în domeniul nesemnificativ.

În perioada de construcţie/dezafectare cât şi în cea funcţionare societatea va lua toate

măsurile necesare, astfel încât eliminarea, valorificarea deşeurilor se va realiza controlat, fără a

duce la poluarea mediului înconjurător, astfel încât nu se preconizează un impact direct şi

semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect prin eliminarea acestor deşeuri

de către firmele specializate.

În cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice) - Unelte electrice şi

electronice, societatea are ca obligaţie, reciclarea acestora, conform HG 448/2005 privind

deşeurile de echipamente electrice şi electronice.


MEDIU Consulting 58

Colectarea DEEE se va face separat, iar depozitarea temporară a acestora se va realiza

într-un spaţiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunzător.

Colectarea deşeurilor periculoase (ulei de transmisie şi hidraulic uzat), se va realiza cu o

firmă specializată/autorizată conform contractului de schimbare/ eliminare a uleiurilor uzate

generate de pe amplasament.

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER Ă, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA

Amplasamentul destinat realizării proiectului analizat este situat în extravilanul comunei

Bereşti Meria, respectiv a oraşului Bereşti, judeţul Galaţi, conform certificatului de urbanism nr.

277/25188 din 21.12.2011 emis de Consiliul Judeţean Galaţi.

Suprafaţa de teren de 10,00 ha aferentă proiectului, este proprietatea privată a unor

persoane fizice. Pe perioada amenajării terenului şi construcţiei parcului eolian sunt generate

emisii de pulberi, gaze şi zgomot de la utilajele care transportă materiale şi din construcţia

propriu-zisă a obiectivului.

În perioada desfăşurării lucrărilor de amenajare şi construcţie a obiectivului constructorul va

lua măsurile de umectare a căilor de acces astfel încât antrenarea pulberilor sedimentabile de

pe sol să fie limitată.

Racordurile pentru sistemul de distribuţie (energia electrică), necesare pe timpul execuţiei,

se vor realiza pe traseele racordurilor definitive.

Pe durata amenajării/construirii, constructorul va urmări în permanenţă respectarea

normelor şi procedurilor de execuţie specifice fiecărui tip de lucrare în parte şi va asigura

respectarea normelor de tehnica securităţii muncii şi de protecţie a mediului pentru tot

personalul de execuţie.

Nu sunt generate ape uzate pe perioada construcţiei/amplasare, dar pot fi antrenate cu

apele pluviale particule din sol generând concentraţii relevante de suspensii în ape. Pot fi de

asemenea antrenate diverse substanţe de pe şantier care pot ajunge să fie spălate de apele

pluviale. De aceea vor fi luate măsurile de depozitare separată a materialelor şi a substanţelor

periculoase, care să asigure protecţia şi managementul eficient al acestora.

Activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului analizat, aflat la o distanţă de aproximativ 12,6

km de frontiera nu are impact transfrontalier deoarece nu se înscrie în Lista cu activităţi propuse


MEDIU Consulting 59

din Anexa 1 a Legii 22/2001 Pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra

mediului în context transfrontalier.

4.1. Apa

4.1.1 Condi ţiile hidrogeologice ale amplasamentului

Hidrologie - Amplasamentul viitorului Parc eolian se găseşte în perimetrul bazinelor

hidrografice Horincea, Chineja şi Slivna.

4.1.2 Alimentarea cu ap ă

Amenajarea şi funcţionarea parcului eolian nu necesită racordarea la sistemul de

alimentare cu apă. Necesarul de apă potabilă destinat personalului ce activează pe durată

amenajării/amplasării parcului eolian va fi asigurat din surse proprii (apă potabilă îmbuteliată).

4.1.3. Managementul apelor uzate

Pe amplasamentul analizat singura sursă de ape uzate o va constitui apa uzată

fecaloid/menajera generata doar în perioada desfăşurării activităţii de şantier.

Managementul apelor uzate fecaloid-menajere provenite din nevoile igienico-sanitare al

personalului desfăşurat în activitatea de şantier pe perioada amenajării/amplasării/dezafectării

parcului eolian va fi asigurat prin amplasarea în zona şantierului a unor toalete ecologice. În

perioada de funcţionare a parului eolian nu se vor genera ape uzate.

4.1.4 Prognozarea impactului

Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de execu ţie

Principalele surse de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate de:

� tehnologiile de execuţie propriu-zise;

� utilajele terasiere şi cele de transport;

� activitatea umană.

Lucrările de amenajare a terenului şi de execuţie a fundaţiilor turbinelor eoliene constituie

principalele activităţi cu impact direct asupra apelor de suprafaţă şi subterane. Mişcările de

terasamente prevăzute în proiect au în vedere excavarea şi depozitarea unor cantităţi de

pământ. Aceste depozite pot fi antrenate de apa meteorică.

Ca urmare a precipitaţiilor, taluzele pot fi spălate de scurgerile de suprafaţă care

antrenează fracţiuni de material sau mase de pământ. Deoarece lucrările de excavare şi


MEDIU Consulting 60

pregătire a fundaţiilor se vor executa în uscat, cu depozitarea locală a materialului rezultat din

săpături, riscul poluării apelor de suprafaţă şi subterane este minim.

Utilajele terasiere şi de transport

Modul de lucru, vechimea utilajelor şi starea lor tehnică sunt elemente care pot provoca în

timpul execuţiei lucrărilor de amenajare şi construcţie, poluări ale apelor.

Principalii poluanţi sunt motorina şi uleiurile arse. Acestea pot ajunge să afecteze

calitatea apei prin:

� spălarea utilajelor sau a autovehiculelor în spaţii neamenajate, direct pe sol;

� repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei în spaţii neamenajate;

� remobilizarea unor surse subterane, antropogene, de poluare a apei prin lucrările de

excavaţii;

� stocarea motorinei sau a uleiurilor arse în depozite sau recipiente improprii.

Activitatea uman ă

Activitatea salariaţilor din şantier este la rândul ei generatoare de poluanţi cu impact

asupra apelor, deoarece:

� produce deşeuri menajere care, depozitate în locuri necorespunzătoare pot fi antrenate

de ape sau pot produce levigat care să afecteze apa subterană;

� evacuările de ape fecaloid-menajere aferente organizărilor de şantier, pot şi ele să

afecteze calitatea apelor, dacă toaletele sunt improvizate.

Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de exploatare

Principalele surse de poluare în faza de exploatare pot fi:

� depozitare necorespunzătoare a deşeurilor propriu-zise rezultate din funcţionarea

parcului eolian (cap. III.8);

În perioada de funcţionare a parcului, nu este sesizabil niciun impact negativ al acţiunii

turbinelor asupra factorului de mediu apă, având în vedere că nu există reţea de canalizare, nu

există ape menajere sau tehnologice, iar apele pluviale se scurg în mod normal, gravitaţional şi

prin infiltraţie.


MEDIU Consulting 61

4.1.5 Măsuri de diminuare a impactului

Măsuri de protec ţie a apelor în perioada de amenajare/construc ţie:

� finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu respectarea

timpilor tehnologici necesari;

� realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din precipitaţii;

� întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de

uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locuri special amenajate/autorizate;

� pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea limitelor de

încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare orăşeneşti şi în

staţiile de epurare;

� condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru managementul

apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor;

� manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se va face

astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii;

� utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie.

Tabelul nr. 10 M ăsuri diminuare pentru factorul de mediu ap ă

Măsuri de diminuare Fază de implementare

Amenajare Construc ţie Operare Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi

transport de sedimente prin crearea unui sistem de drenare a apelor pluviale urmând linia

pantelor naturale.

√ √ -

Limitarea zonelor decopertate durata de expunere a solului.

√ √ -

Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a zonelor afectate pentru a preveni eroziunea. - √ √

Minimizarea utilizării materialelor de construcţie în afara zonei destinate şantierului. - √ -

Asigurarea de toalete ecologice şi amplasarea acestora la distanţă faţă de zonele de drenaj a

apelor pluviale. √ √ -

Prin măsurile luate se consideră că funcţionarea parcului eolian, nu are impact

semnificativ asupra factorului de mediu apă.


MEDIU Consulting 62

4.1.6 Hărţi şi desene la capitolul Ap ă Figura nr. 16 Harta hidrologică a zonei analizate

4.2. Aerul

4.2.1 Date generale

Dat fiind faptul că judeţul Galaţi reprezintă o deschizătură spre nord-est şi spre sud-vest, el

se găseşte sub influenţa maselor de aer continental estice şi mai puţin sudice, lipsind aproape

cu totul influenţa aerului vestic care este oprit de paravanul munţilor Carpaţi. Regimul climatic pe

teritoriul judeţului Galaţi este temperat-continental, cu caracter de ariditate. Se înregistrează

unele diferenţe între unităţile componente, în funcţie de relief (îndeosebi altitudinea) şi de

orientarea reţelei hidrografice. Din ansamblul teritoriului se detaşează partea sudică, cea mai

joasă, alcătuită din cele trei văi cu lunci reunite şi terase – Siret, Dunăre, Prut – în care valorile

elementelor climatice sunt întotdeauna mai mari decât în restul judeţului. Sudul Podişului

Bârladului este situat într-o zonă de tranziţie de la climatul continental al Europei Estice la

climatul temperat premediteranean al Peninsulei Balcanice. Acesta prezintă, sub raport climatic,


MEDIU Consulting 63

caracteristici cu totul aparte faţă de restul ţării datorită poziţiei sale geografice, conformaţiei

reliefului şi altor factori de interferenţă. Clima este continental excesivă, cu amplitudini mari de

temperatură şi precipitaţii reduse (520 mm /an), veri călduroase, ierni reci, marcate de viscole.

Temperaturi

Această zonă este delimitată de izoterma anuală de 10°C, care intersecteaz ă teritoriul

judeţului la Sud de Umbrăreşti, trecând către Sud-Est pe la Nord de confluenţa Siret-Bârlad, pe

la Sud de Slobozia Conachi apoi spre Nord-Est pe la Vest de Vânători, Tuluceşti, Frumuşiţa şi

Folteşti, atingând Prutul aproximativ în dreptul localităţii Vlădeşti.

În judeţ există 3 staţii meteorologice (Galaţi, Tecuci, Bereşti), care aparţin Centrului

Meteorologic Regional „Moldova” Iaşi, şi câteva posturi pluviometrice.

Temperatura medie anuală este, calculată pe o perioadă de 70 de ani, este la Galaţi de

100C şi la Tecuci de 9,80C. Temperatura medie a verii este de cuprinsă între 210C la Tecuci si

21,30C la Galaţi.

În timpul iernii, deasupra judeţului Galaţi vin din nord şi nord-est mase de aer rece care

produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,20C -30C. Temperatura medie lunară este

mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 -40C. Temperatura medie a lunii iulie este de

21,70C. În timpul anului sunt cca.210 zile cu temperaturi de peste 100C.

Radiaţia solară variază între 118 şi 123 kcal/cm2/an, iar durata medie de strălucire a soarelui

este de 2235.7 h/an, valoare ridicată, asemănătoare staţiilor Medgidia şi Sf. Gheorghe Deltă (cu

2311.8 h/an, respectiv 2370.3 h/an), distribuite astfel: în semestrul cald se înregistrează 1579 h

iar în semestrul rece 656.7 h.

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Max. 468 600 870 970 1047 1096 1061 956 963 803 558 377 Min. 7 13 18 31 33 43 41 40 35 19 17 10

Tabel 11: Valorile maxime şi minime ale radia ţiei solare globale pe suprafa ţa normal ă la

sta ţia Gala ţi (W/m 2)

Parametrii temperaturii solului urmăresc îndeaproape, dar cu o anumită inerţie, ciclul anual

al radiaţiei solare, având în vedere că pe parcursul anului se înregistrează un maxim, în general

în iulie şi un minim, preponderent în ianuarie. Temperatura medie anuală reprezintă cel mai

sintetic parametru al temperaturii solului, care pune în evidenţă, mai ales, rolul acestuia de sursă

de căldură. Faţă de temperatura medie anuală a aerului, aceasta este superioară cu 2-3°C. La


MEDIU Consulting 64

staţia Galaţi se înregistrează valori între 11 şi 12°C, valorile absolute fiind de 65.5°C (8.VII.19 68)

respectiv -30.1°C (18.I.1963). Durata medie a inter valului anual fără îngheţ la sol este un

parametru important, atât din punct de vedere teoretic (ca indicator al potenţialului termic al

diferitelor zone), cât şi din punct de vedere practic, diferite ramuri economice, în primul rând

agricultura, fiind influenţate de durata acestui interval. La Galaţi această perioadă cuprinde între

170-180 zile pe an.

Temperatura medie multianuală a aerului variază între 9.1°C în Nord şi 10.5°C în Sud

(Drăguşeni 9.3°C, Bere şti 9.6°C, Tecuci 9.9°C, Gala ţi 10.5°C).

Datorită interacţiunii dintre procesele advective şi cele de circulaţie locală generate de bilanţul

caloric al suprafeţei active, temperatura medie a lunii ianuarie variază între -3°C la Tecuci şi -

2.6°C la Bere şti, iar în luna iulie media multianuală se încadrează între 21.2°C la Bere şti şi

22.5°C la Gala ţi. Temperatura maximă absolută înregistrată a depăşit 40°C pe 11.VIII.1951

(40.6°C la Târgu Bujor-Moscu) şi pe 5.VII.2000 (40.2°C la Gala ţi), iar temperatura minimă

absolută a fost de -32°C (la Dr ăguşeni, pe 11.II.1929). Valoarea cea mai mare a amplitudinii

termice absolute s-a înregistrat la Drăguşeni (70.5°C). Temperaturile medii lunare şi pe

anotimpuri înregistrează aceleaşi valori uşor diferite între partea de Sud şi cea nordică. Cea mai

rece lună a anului este ianuarie (-2.2°C la Gala ţi, -3.6°C la Tecuci), urmat ă de februarie (-0.4°C

la Galaţi, -1.1°C la Tecuci). Temperaturile medii lunare al e primăverii au treceri aproape brusce:

de la 4.1°C, media lunii martie la Gala ţi, la 10.9°C în aprilie şi 16.7°C în mai, iar la Tecuci de la

3.6°C la 9.9°C şi la 15.9°C. Aproape acela şi ritm înregistrează şi temperaturile medii ale lunilor

de toamnă: de la 17.1°C în septembrie la 11.2 în octombrie şi 5.2°C în noiembrie la Gala ţi,

respectiv 16.7, 10.5 şi 4.4°C la Tecuci.

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Media anual ă

Amplitudine medie

-2.2 -0.4 4.1 10.9 16.7 20.5 22.3 21.6 17.1 11.2 5.2 0.1 10.6 24.5

Tabel 12: Temperaturile medii lunare şi anuale şi amplitudinea medie la sta ţia Gala ţi

Pe lângă temperatura medie anuală a anului, temperaturile medii anotimpuale şi semestriale

reprezintă parametri sintetici care redau mersul anual al temperaturii aerului pe intervale

calendaristice de timp, des utilizate în diferite domenii de activitate (Tabel 13).


MEDIU Consulting 65

Staţia meteorologic ă

Anotimpuri Semestre

Iarna Primăvara Vara Toamna Med. sem. rece

Med. sem. cald

Tecuci -1.4 10.2 20.8 10.3 2.4 17.6 Galaţi -0.8 10.6 21.5 11.1 3 18.2

Tabel 13: Temperaturi medii sezoniere şi semestriale la sta ţiile Tecuci şi Gala ţi (1961-

2000)

Temperatura medie anuală este de cca 11°C (12.6°C s-au înregistrat pe Dealu l Ijdileni în

intervalul nov 2008 – nov 2009). Iernile sunt reci, înăsprite adeseori de crivăţ, iar verile sunt

calde şi secetoase.

Precipitaţii

Precipitaţiile atmosferice însumează pe teritoriul judeţului Galaţi valori dintre cele mai reduse

din ţară. Acest fapt este nu numai rezultatul influenţelor estice, continentale, dar şi o consecinţă

a foenizării maselor de aer care circulă dinspre Vest şi Nord-Vest. Cantitatea medie anuală de

precipitaţii atmosferice se apropie sau depăşeşte 500 mm în Colinele Covurluiului şi Tutovei

(564 mm la Băleni, 530.8 mm la Drăguşeni, 504 mm la Bălăbăneşti, 495.4 mm la Nicoreşti),

scăzând în Câmpia Înaltă a Covurluiului la 394.4 mm la Pechea şi 368 mm la Schela, în Sudul

judeţului (Tabel 7). Precipitaţiile sunt variabile şi se produc la intervale mari. Circa jumătate din

totalul precipitaţiilor (53 %) cad în intervalul cald al anului.

Precipitaţiile medii anuale au o valoare de 480 mm, regimul ploilor fiind însă neuniform

repartizate, cele mai mari cantităţi căzând vara, în luna iunie, iar cele mai mici cantităţi căzând

iarna în lunile ianuarie şi februarie.

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual 27.5 28.9 27.3 39.8 54.1 67.8 47.5 44.2 43.4 30.9 35.5 34.9 481.6

Tabel 14: Cantit ăţile medii (mm) lunare şi anuale de precipita ţii la sta ţia Gala ţi (1961-

2000)

Fenomenele de uscăciune şi secetă sunt posibile în orice perioadă din an; din totalul

cazurilor de secetă înregistrate, cele „extreme” deţin 3.2% la Tecuci şi 1.7% la Galaţi, iar cele

„grave” deţin 29.1% la Tecuci şi 1.7% la Galaţi. Cea mai ridicată valoare a cantităţii maxime de

precipitaţii căzute în 24 de ore (205.2 mm) s-a înregistrat la Oancea, pe 4.VII.1987.


MEDIU Consulting 66

Nebulozitatea

Valorile de nebulozitate medie anuală variază între 5 şi 5.25 zecimi, fiind relativ ridicată, dar

apropiată valorilor care se înregistrează în general în Moldova (în comparaţie cu Câmpia de

Vest sau Depresiunea Transilvaniei unde se înregistrează şi 6 zecimi). Numărul mediu al zilelor

cu cer senin (nebulozitate medie 0-3.5 zecimi) este de 127.4 la Galaţi (maximele fiind în lunile

august – 18.5, septembrie – 17.2, iulie – 16.6) şi 126.9 la Tecuci.

Presiunea atmosferică şi Umiditatea relativă a aerului

Influenţa presiunii aerului asupra celorlalţi parametri climatici este importantă prin rolul pe

care aceasta îl are în deplasarea maselor de aer la nivel local şi regional. În zona de amplasare

a parcului presiunea atmosferică medie anuală (1961-2000) are valori cuprinse între 980 şi 1000

hPa, caracteristice suprafeţelor de tranziţie între zona de deal şi cea de câmpie. Media

multianuală la Galaţi este de 1008.2 hPa.

Starea higrometrică a aerului este exprimată de variaţia anuală, lunară şi diurnă a umezelii

relative a aerului. Anual, valoarea medie înregistrată în zona de interes este de 76-78%. În

timpul primăverii (luna aprilie) aceasta are valori medii de 74-77%, iar în sezonul rece de 84-

88%.

Regimul eolian

În cursul anului, la Galaţi şi Tecuci cea mai mare frecvenţă o au vânturile din direcţia Nord

(23.8%, respectiv 26.6%), iar la Bereşti din direcţia NV (22%), cele mai reduse frecvenţe

avându-le cele din direcţiile Est (2.1% la Bereşti, 2.2% la Tecuci) şi Vest (5.5% la Galaţi).

Cele mai ridicate viteze medii le au vânturile din direcţiile Nord (4.7 m/s la Bereşti şi 5.6 m/s

la Galaţi) şi NV (5.1 m/s la Tecuci). Valoarea medie a calmului atmosferic variază între 10% la

Galaţi şi 29.4% la Bereşti. Iarna este specific crivăţul, iar în unele veri suhoveiul. În medie, în

zonă se înregistrează anual între 25 şi 50 de zile cu vânt tare (1961-2000), respectiv zile în care

viteza vântului a depăşit 16 m/s. Pe suprafaţa viitorului amplasament al Parcului eolian, valoarea

extrapolată a vitezei vântului variază între 6.8 şi 7.8 m/s (Figura 4).

Fenomene atmosferice periculoase


MEDIU Consulting 67

Frecvenţa zilelor cu oraje (electrometeori ce constau în manifestări vizibile şi/sau sonore ale

electricităţii atmosferice) este medie – cca 30-35 de zile. Furtunile cu grindină sunt mai frecvente

în lunile iunie-iulie.

Bruma se formează în medie în cca. 50 de zile pe an, iar vulnerabilitatea la polei, viscol şi

îngheţ este ridicată.

Poluarea aerului

Poluarea atmosferică se produce în zona Galaţi constând în aportul în aer a substanţelor

precum CO, SO2, NO, NO2, F2Ca, H2S, NH2, Cl, pulberi, funingine, fum, cenuşi, vpori, iar la

Tecuci cu diferite pulberi.

Clima, aşa cum rezultă din cele prezentate, este temperat-continentală. Climatul comunei

are un caracter temperat-continental caracterizat prin veri fierbinţi şi uscate şi ierni reci cu

viscole frecvente. Temperaturile medii lunare ajung la 260C.

4.2.2 Surse şi poluan ţi genera ţi

I. Perioada de construc ţie/dezafectare

Luând în considerare specificul sectorului de amplasare a turbinelor şi parcului eolian, zona

fiind preponderent agricolă, sursele de poluare existente ce pot fi enumerate sunt reprezentate

de gazele de evacuare ale maşinilor agricole, respectiv de praful generat de trecerea acestora

pe drumurile de exploatare si terenuri, in perioadele de lucrari.

În perioada de execuţie/dezafectare a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact

asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora.

Execuţia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe de

altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere

distilate) atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cât şi ale mijloacelor de

transport folosite.

Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate, sunt asociate lucrărilor de

excavaţii, de vehiculare şi punere în operă a materialelor de construcţie, precum şi altor lucrări

specifice.

Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând de

nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice. Natura temporară a

lucrărilor de construcţie, specificul diferitelor faze de execuţie, modificarea continuă a fronturilor


MEDIU Consulting 68

de lucru diferenţiază net emisiile specifice acestor lucrări de alte surse nedirijate de praf, atât în

ceea ce priveşte estimarea, cât şi controlul emisiilor.

Amenajarea terenului necesar dezvoltării parcului eolian implică o serie de operaţii diferite,

fiecare având propriile durate şi potenţial de generare a prafului. Sursele principale de poluare a

aerului, specifice execuţiei lucrărilor pot fi grupate după cum urmează:

Activitatea utilajelor de construc ţie

Acestea sunt reprezentate în principal de transportul materialelor şi prefabricatelor, de la

organizarea de şantier unde sunt depozitate şi prelucrate la locul de asamblare şi construcţie.

Poluarea specifică activităţii utilajelor se apreciază după consumul de carburanţi, respectiv

emisia de emisii de poluanţi în atmosferă datoraţi arderii acestora (substanţe poluante: NOx,

CO, COVNM, particule materiale din arderea carburanţilor etc.) şi aria pe care se desfăşoară

aceste activităţi.

Poluan ţii rezulta ţi sunt:

� Gaze de ardere (CO, NOx, SOx, COVNM) şi pulberi provenite din funcţionarea

motoarelor autovehiculelor şi utilajelor;

� Pulberi (praf) din activitatea amenajare/construcţie obiectiv şi manipulare a instalaţiilor.

Referitor la utilajele prezente pe şantier, gazele de eşapament evacuate de acestea conţin: oxizi

de azot (NOx), compuşi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon

(CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi

aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2). Conform EMEP/EEA (air pollutant emission

inventory guidebook 2010), factorii de emisie estimaţi pentru astfel de maşini-unelte se

încadrează în următoarele valori:

Tabelul 15: Cantitatea de substan ţe emise de utilajele de şantier

Nox CH4 VOC CO N2O CO2

Control moderat, consum carburant de 30.8/100 km

Total g/km 10.9 0.06 2.08 8.71 0.03 800 g/kg comb. 42.7 0.25 8.16 34.2 0.12 3138

g/MJ 1.01 0.006 0.19 0.80 0.003 73.9


MEDIU Consulting 69

Particulele rezultate se încadrează, în marea lor majoritate, în categoria particulelor

respirabile. Particulele cu diametre ≤ 15 µm se regăsesc în atmosferă ca particule în suspensie.

Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol

Cantităţile de poluanţi emişi în atmosferă de utilaje depind, în principal, de următorii factori:

� nivelul tehnologic al motorului;

� puterea motorului;

� consumul de carburant pe unitatea de putere;

� capacitatea utilajului;

� vârsta motorului/utilajului;

� dotarea cu dispozitive de reducere a poluării.

Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai

avansate, tendinţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât mai mici pe unitatea

de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor.

Se apreciază că poluarea specifică activităţilor de alimentare cu carburanţi, întreţinere şi

reparaţii ale utilajelor este redusă.

Activitatea organiz ării de şantier

Poluarea atmosferei specifică organizărilor de şantier este redusă şi localizată. Sursele

se încadrează în categoria surselor discontinue. Date fiind perioadele limitate de executare a

lucrărilor de construcţie, emisiile aferente acestora vor apare în aceste perioade, cu un regim

maxim de 10 ore/zi.

II. Perioada de exploatare

În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de poluare a

atmosferei.

Nu există niciun fel de emisii de poluanţi care pot afecta factorul de mediu aer în perioada

de funcţionare/exploatare a parcului eolian. Neexistând emisii de poluanţi în aer datorită

realizării unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii şi nici modificări ale calităţii aerului.

4.2.3 Prognozarea polu ării aerului

În perioada executării lucrărilor de construcţie/dezafectare a parcului eolian impactul

asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament ca


MEDIU Consulting 70

urmare a intensificării traficului auto în zonă, a lucrărilor specifice construcţiei şi a tranzitului de

materii prime şi materiale.

Având în vedere următoarele aspecte:

� zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării deja existente a aerului;

� natura lucrărilor nu presupune utilizarea unor substanţe toxice şi periculoase.

Se apreciază că poluarea aerului în această perioadă, are un caracter local

manifestându-se doar în zona obiectivului şi în perioada derulării lucrărilor, deci impactul va fi

redus.

În perioada funcţionării obiectivului şi a instalaţiilor aferente, nu se vor crea potenţiale

emisii semnificative de poluanţi ai aerului.


Măsuri de protec ţie a aerului

Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în perioada de

construcţie/dezafectare pe amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca urmare, nu

se poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în atmosferă a aerului

impurificat/ gazelor reziduale.

Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă condiţiilor

tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toată durata utilizării

tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară.

Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul de

monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi puse în funcţiune

numai după remedierea eventualelor defecţiuni.

Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de alimentare

carburanţi.

Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic, sau

se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub acţiunea utilajelor de lucru sau a

drumurilor de acces, în special a celor nepavate.

Drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă pentru a se

reduce praful, sau cu lianţi chimici pe bază de apă.

Tabelul nr. 16 M ăsuri de diminuare a aerului


MEDIU Consulting 71


Amenajare Construc ţie Operare Limitarea zonelor decopertate pe durata de

expunere a solului. √ √ -

Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a zonelor afectate pentru a preveni eroziunea. - √ √

Umectarea zonelor de lucru pentru reducerea pulberilor antrenate de vânt. √ √ -

Restricţionarea traficului în zona de lucru şi impunerea limitelor de viteză

√ √ -

Verificarea periodică a utilajelor şi echipamentelor de lucru

√ √ √

4.3 Solul şi subsolul

4.3.1 Date generale

Solul este factorul de mediu, care integrează toate consecinţele poluării, cu influenţă şi

asupra subsolului. Între factorii de mediu, solul are o importanţă majoră, el constituind, pe de o

parte, un loc de acumulare a elementelor poluante, iar pe de altă parte, un mijloc de răspuns

dinamic la procesul de acumulare.

Modificările care se produc în sol, ca urmare a impactului poluanţilor, se reflectă asupra

celorlalte verigi ale lanţului trofic, vegetaţie – apă – animale – oameni. În funcţie de natura şi

intensitatea impactului şi de însuşirile native fizice şi chimice ale solurilor, amploarea

modificărilor este diferită.

Elemente de geomorfologie

Zona analizată este amplasată în colinele Chinejei şi dealurile Măluşteniului, subunităţi

aparţinând Podişului Moldovei. Fundamentul cristalin, de vârstă precambriană, alcătuit din şisturi

verzi, se află, în această zonă, la adâncimi cuprinse între 500 şi 1000 m şi reprezintă

continuarea formaţiunilor existente la suprafaţă în Dobrogea Centrală (soclul assyntic).

Cuvertura de sedimente nedeformate ce acoperă fundamentul s-a format în multiple cicluri

sedimentare cu o cronologie complexă. Dacă în partea nordică a Podişului Moldovei s-au

identificat trei mari cicluri de sedimentare ( proterozoic superior - silurian, cretacic şi badenian

superior – levantin) separate de două lacune stratigrafice (devonian – jurasic şi paleogen –

miocen inferior), spre periferia sa sudică şi vestică oscilaţiile au fost mult mai numeroase, fapt

care a condus la formarea unei coloane stratigrafice mai bogată în termeni, cu lacune

stratigrafice mai multe, dar cu amplitudini mai reduse.


MEDIU Consulting 72

Substratul geologic în arealul analizat este alcătuit din două tipuri de depozite. Pe

interfluvii sunt prezente depozite loessoide sub forma unei cuverturi groase de luturi nisipoase,

aparţinând pleistocenului superior ce acoperă prundişurile villafranchiene şi argilele nisipoase

depuse în pleistocenul mediu. Aceste depozite sunt prezente pe toate interfluviile din zona

sudică a Podişului Moldovei începând de la latitudinea localităţii Homocea, din sud-vestul

Colinelor Tutovei şi până la Dunăre. În regiunea Poiana-Nicoreşti-Cozmeşti grosimea luturilor

oscilează între 20-100 m, favorizând dezvoltarea abrupturilor importante ale versantului stâng al

văii Siretului. Pe interfluviile din parte nordică a Podişului Covurluiului grosimea lor oscilează

între 5 şi 15 m, pentru ca spre S şi SE să crească până la 30-70 m (60-70 m la N de Galaţi). În

acelaşi sens cu creşterea grosimii se constată o scădere continuă a particulelor nisipoase şi o

creştere a celor mai fine, luto argiloase.

O caracteristică importantă a depozitelor loessoide din această parte a Moldovei este

dată de prezenţa unui mare număr de soluri fosile. De asemenea, în masa luturilor loessoide se

întâlnesc uneori lentile de nisipuri şi chiar prundişuri, care indică originea lor deluvio-proluvială.

În sectoare mai restrânse se întâlnesc însă şi depozite loessoide eluviate (mai ales în partea

nordică a Podişului Covurluiului) şi de origine fluviatilă, în sectorul sudic supus fenomenului de

subsidenţă.

Pe văile din zonă sunt întâlnite depozite de tipul argilelor, nisipurilor şi pietrişurilor formate

în neogenul superior (levantin) şi pleistocenul inferior, ca urmare a degajării de către râuri a

depozitelor mai recente. Acestea sunt răspândite pe o mare parte a teritoriului Moldovei

meridionale, începând de la E de oraşul Bârlad şi până spre Tuluceşti-Izvoarele. Depuse în

condiţiile unui stadiu avansat de colmatare a lacului pliocen, formaţiunile acestea sunt alcătuite

din două faciesuri deosebite: unul continental şi altul lacustru. Primul format din prundişuri cu

intercalaţii de nisipuri, este prezent pe versanţii dintre Siret şi Berheci, la N de Nicoreşti, precum

şi în regiunea Măluşteni-Bereşti. Celui de-al doilea facies îi revin nisipurile cu lentile de gresii şi

argile nisipoase cu unionide, dezvoltate în Podişul Covurluiului, la sud de paralela localităţilor

Cudalbi-Fârţăneşti. Pe măsura retragerii spre sud a liniei de ţărm, faciesul fluvio-lacustru,

generat de aportul sporit al râurilor ce veneau dinspre NV şi N s-a extins, fiind continuat la

partea superioară de depozite mai recente, pleistocene.

În ceea ce priveşte activitatea tectonică şi neotectonică, Podişul Covurluiului face parte

din zona de mişcări radiare negative din pliocen până în pleistocenul mediu, de ridicare în


MEDIU Consulting 73

pleistocenul superior şi negative în holocen. În prezent, mişcare negativă (de scufundare)

prezintă viteze cuprinse între 0 şi 1 mm/an.

Podişul Moldovei este afectat de cutremurele provenite din două grupări de focare

seismice: una în interiorul depresiunii subcapratice a Vrancei, cu hipocentre la adâncimi

cuprinse între 100 şi 200 km şi alta la exterior, în zona Focşani-Mărăşeşti-Tecuci cu hipocentre

mai puţin adânci, sub 60 de km. Propagarea şi intensitatea mişcărilor seismice depinde de

poziţia şi distanţa la care se află diferite regiuni faţă de focarul cutremurelor, de magnitudinea şi

energia seismului, constituţia geologică a scoarţei etc. Faţă de primul focar, zona analizată se

află la o distanţă aproximativă de 105 km iar faţă de cea de-a doua la aproximativ 65 km. Arealul

de interes este situat în zona seismică 8 (intensitate MSK) cu o perioadă de revenire de

minimum 50 de ani.

Solurile

Principalii factori pedogenetici sunt relieful, condiţiile bioclimatice, roca de bază, apele

superficiale şi omul.

Partea sudică a Podişului Moldovei ce corespunde stepelor şi silvostepelor sarmato-

pontice aparţine zonei (etajului) cernisolurilor sau solurilor molice (cernoziomice). În arealul

analizat sunt întâlnite cernoziomurile, cernoziomurile carbonatice şi cernoziomurile levigate.

Cernoziomurile levigate cusubtipurile de evoluţie: slab, moderat şi puternic levigate (argilice)

sunt caracteristice culmilor largi interfluviale, versanţilor slab înclinaţi, teraselor şi glacisurilor

bine drenate. Se caracterizează printr-o ridicată fertilitate naturală şi efectivă, datorită

proprietăţilor fizice: permeabilitate moderată, textură mijlocie (lut-nisipoasă, lut-argiloasă),

structură glomerulară realtiv stabilă etc.; chimice: conţinut apreciabil de humus predominant

huminic (3-5%), azot total (0,15-0,25%), fosfor total (0,10-0,20%) şi alte elemente de nutriţie,

grad ridicat de saturaţie în baze (85-90%), reacţie neutră şi subneutră (pH: 6,6-7,2); biologice: o

bună mobilizare a substanţelor nutritive, o ridicată capacitate de amonificare şi

nutrificare.Intervalele valorice menţionate sunt valabile pentru orizonturile superioare specific

rizoferice, ale cernoziomurilor moderat levigate, care predomină.

Cernoziomurile corespund stepei propriuzise. Sunt soluri cu o fertilitate naturală ridicată,

indicată de calităţile orizontului superior (A, cu o grosime de 40-50 cm), bogat în humus huminic

(3,5-5,5%), azot (0,15-0,25%) şi fosfor (0,12-0,20%), cu grad ridicat de saturaţie în baze (90-

100%), cu racţie neutră sau slab alcalină (pH: 7-7,5%). Însuşirile fizice (afânare, structură


MEDIU Consulting 74

glomerulară, textură mijlocie, drenaj normal etc.) şi biologice (intensă activitate biologică,

humificare, nitrificare, amonificare).

Cernoziomurile carbonatice, formate în partea mai uscată a stepei din sud estul Podişului

Covurluiului şi cu apariţii izolate pe văi şi versanţi şi văi, se apropie mult de însuşirile

cernoziomurilor semicarbonatice, de care se deosebesc doar printr-o mai slabă dezvoltare şi

diferenţiere a profilului, şi prin unii parametri ai chimismului lor: humus în procente mai reduse

(în jur de 3%), carbonaţi de la suprafaţă, completă saturaţie în baze (100%), reacţie alcalină (pH

în jur de şi peste 8) ce demonstrează un stadiu mai puţin evoluat. Potenţialul fertilităţii lor

naturale este şi mai slab valorificat, datorită frecventelor perioade de uscăciune climato-edafică.

4.3.2 Surse de poluare a solului şi subsolului în perioada de construc ţie/dezafectare

Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de amenajare

teren, construire-montaj/dezafectare a parcului eolian pot fi generate de următoarele activităţi:

� decopertare – zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces;

� scurgeri accidentale de produse petroliere;

� transport utilizând utilaje de mare tonaj.

Odată cu decopertarea şi depozitarea solului, se scoate din circuitul natural, o cantitate de

elemente nutritive. O parte a acesteia va fi reintegrată acestui circuit, pe masură ce stratul

vegetal de sol depozitat va fi utilizat la refacerea ecologică a teritoriului, inclusiv a învelişului de

sol, acolo unde aceasta se va preta. Important de menţionat este faptul că aceste modificări ale

solului sunt reversibile, putând fi deci readus în starea iniţială după expirarea duratei de

executie.

Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţie se produc modificări structurale ale profilului de

sol ca urmare a săpăturilor şi excavaţiilor prevăzute a se executa, proiectantul prevăzând o serie

de măsuri compensatorii pentru protecţia solului şi subsolului:

� utilizarea la maximum a traseului drumului actual, concomitent cu respectarea

condiţionărilor pentru drumurile noi de acces ale echipamentelor energetice şi ale

utilajelor tehnologice;

� utilizarea unor tehnologii avansate de construire;

� refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia ecologică în zona platformelor de fundaţie şi

a traseului cablului subteran prin acoperirea cu strat de pământ vegetal şi refacerea

vegetaţiei specifice habitatelor din zonă;


MEDIU Consulting 75

Beneficiarul va amenaja căile de acces pe amplasamentul analizat în sensul îmbunătăţirii

părţilor carosabile, până la o lăţime maximă în linie dreaptă de 5 m, precum şi refacerea

infrastructurii, astfel încât să fie posibil accesul utilajelor implicate în construcţie, dar şi

întreţinerea facilă pentru accesul personalului de verificare pe toată durata de funcţionare.

Modificările intervenite în calitatea şi structura solului şi a subsolului datorate refacerii căilor

de acces, a platformelor de montaj, a turnării fundaţilor (din beton armat) şi liniilor electrice de

racord la reţea vor fi diminuate prin lucrările de refacere a amplasamentului prevăzute în proiect.

Un factor ce influenţează mediul îl constituie eroziunea provocată de vânt care însoţeşte în

mod inerent lucrările de construcţie. Fenomenul apare datorită existenţei, pentru un anumit

interval de timp, a suprafeţelor de teren neacoperite expuse acţiunii vântului. Praful generat de

manevrarea materialelor de construcţii şi de eroziunea vântului este, în principal, de origine

naturala (particule de sol, praf mineral).

Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai mulţi factori printre care:

apropierea de sursele majore producătoare de praf, direcţia vânturilor dominante.

Poluarea cu praf nu are efect negativ de durată asupra solului. Efectul negativ, pregnant se

manifestă asupra vegetaţiei prin depunerea pe aparatul foliar, generând închiderea partială sau

totală a stomatelor şi perturbarea proceselor fiziologice şi biochimice ale plantelor. Impactul

activităţii de construcţie a obiectivului asupra solului şi subsolului va avea o perioadă limitată în

timp.

Etapa de exploatare/func ţionare

Sursele potenţiale de poluare, în timpul funcţionării parcului eolian, asupra factorului de

mediu sol pot fi:

� deşeurile rezultate şi anume – uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice ce pot produce prin

depozitarea necorespunzătoare o poluare semnificativă a solului;


Amenajarea/dezafectarea şi funcţionarea parcului eolian, se va desfăşura în condiţii de

siguranţă, nu constituie surse de poluare pentru sol prin măsurile luate încă din fazele de

proiectare şi construcţie.

Realizarea investiţiei analizate, nu va contribui la poluarea solului, deoarece:

� deşeurile rezultate vor fi eliminate conform legislaţiei în vigoare;

� s-a limitat zona de contaminare potenţială a solului în perioada de construcţie/montaj;


MEDIU Consulting 76

� apele uzate/menajere sunt evacuate corespunzător.


Măsuri de protec ţie a solului şi subsolului

În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de poluanţi în

atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea mai mare

măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise. În faza de execuţie

impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:

� obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare

din punct de vedere al facilităţilor;

� prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de

lucru;

� în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice,

care spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele

pierderi, pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul şi

stratul freatic;

� evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente,

din perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea

de materiale etc.;

� colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea

tuturor deşeurilor rezultate.

Tabelul nr. 17 M ăsuri de diminuare pentru sol


Amenajare Construc ţie Operare Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi

transport de sedimente. √ √ -

Limitarea zonelor decopertate pe durata de expunere a solului. √ √ -

Managementul traficului în zona obiectivului cu scopul de a reduce producerea pulberilor

şi a eroziunii solului - √ √

Management corect al deşeurilor rezultate. √ √ √ Verificarea periodică a utilajelor şi

echipamentelor de lucru √ √ -


MEDIU Consulting 77

4.3.5 Hărţi la capitolul Sol

Figura nr. 17 Harta solurilor din zona analizat ă

4.5. Biodiversitatea

Având în vedere amplasarea parcului eolian analizat la o distanţă de aproximativ 1,4 km

faţă de sit-ului de Importanţă Comunitară ROSCI0175 – Pădurea Tala şmani şi 3,2 km până la

ROSPA0119 – Horga – Zorleni , natura lucrărilor, topografia zonei, specificul zonei, etc, nu se

prognozează efecte/riscuri asupra florei şi faunei existente.

De asemeni protecţia biodiversităţii locale şi a ariilor protejate aflate în judeţul Galaţi a

fost asigurata prin alegerea locaţiei amplasamentului şi proiectarea parcurilor eoliene astfel:

� zona de amplasare a parcului eolian este situată în afara ariilor protejate şi a rutelor

de migrare a păsărilor (oaspeti de vara şi iarna);

� turbinele eoliene vor fi prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;


MEDIU Consulting 78

� zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lângă potenţiale surse de hrană

pentru păsările specifice sitului ROSPA 0119 Horga Zorleni şi chiroptere;

� lipsa zonelor umede în zona de amplasare a parcului eolian conferă amplasamentului

analizat un caracter neatractiv pentru posibilele păsări acvatice, care ar putea

tranzita, la un moment dat, amplasamentul analizat;

� practicarea unei agriculturi cu caracter intensiv precum şi prezenţa căilor rutiere

intens tranzitate în arealul analizat, fac ca amplasamentul studiat sa nu ofere

condiţiile optime necesare unor habitate propice pentru cuibărirea unor păsări în

zonă.


MEDIU Consulting 79

Figura nr. 18 Localizarea parcului eolian fa ţa de zonele protejate

Descrierea ariei de protec ţie special ă avifaunistic ă ROSPA0119 Horga - Zorleni

Situl de importanţă avifaunistică Horga - Zorleni ROSPA0119, este poziţionat în

judeţul Vaslui, suprapunându-se peste comunele, Banca (20%), Epureni (69%), Fruntişeni

(61%), Griviţa (8%), Murgeni (< 1%), Măluşteni (23%), Vinderei (20%), Zorleni (52%),

Şuletea (23%). Situl analizat, este localizat în zona stepică, fiind delimitat de următoarele

coordonate geografice: latitudine N 46º 15' 2'' şi longitudine E 27º 49' 39'', având o

suprafaţă totală de 20.188, 00 ha. Situl cuprinde o zonă reprezentativă din Dealurile

Fălciului cu păduri de foioase, păşuni şi terenuri agricole.

Vulnerabilitatea sitului este reprezentată prin, intensificarea agriculturii – schimbarea

metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, folosirea

excesivă a îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje

şi maşini - schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării

activităţilor agricole precum cositul sau păşunatul.


MEDIU Consulting 80

În ceea ce priveşte proprietatea, zona Horga – Zorleni se afla pe teritoriul

administrativ al comunelor: Bacani, Banca, Zorleni, Epureni, Suletea, Grivita, Vinderei şi

Malusteni. 90 % din pădurile din aceasta zonă sunt administrate de Directia Silvica Vaslui,

Ocolul Silvic Epureni şi numai 10 % sunt paduri de protectie a terenurilor accidentale aflate

in proprietate privată sau in proprietatea primariilor. 95% din terenurile agricole se afla în

proprietate privată, primariile deţinând doar izlazurile comunale. În situl “Zona Horga -

Zorleni”, Ocolul Silvic Epureni deţine o suprafaţă de 6894.2 ha. Din aceasta suprafaţă cca.

1500 ha sunt păduri particulare administrate de Directia Silvica Vaslui, Ocolul Silvic

Epureni.


MEDIU Consulting 81

� Specii de p ăsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 20 09/147/EC:

Cod Denumire specie Popula ţie: reziden ţă Cuibărit Iernat Pasaj Sit

pop Conserv. Izolare Global

A122 Crex crex - 5-10 p - - D - - - A238 Dendrocopos medius - 7-14 p - - D - - - A379 Emberiza hortulana - 12-15 p - - D - - - A098 Falco columbarius - - 5-10 i - C B C C A103 Falco peregrinus - - 3-5 i - C B C C A321 Ficedula albicollis 25-30 p - - D - - - A234 Picus canus - 15-20 p - - D - - - A073 Milvus migrans - - - 2-5 i D - - - A255 Anthus campestris - 50-100 p - - C C C C A224 Caprimulgus europaeus - 30-50 p - - C B C B A031 Ciconia ciconia - 30-40 i - - C B C C A338 Lanius collurio - 300-500 p - - D - - - A339 Lanius minor - 150-200 p - - C A C B A246 Lullula arborea - 200-400 p C A C B A307 Sylvia nisoria - 50-80 p - - C A C B A089 Aquila pomarina - 1-2 p - - D - - - A072 Pernis apivorus - 3-5 p - - C B C C A231 Coracias garrulus - 3-5 p - - D - - - A092 Hieraaetus pennatus - 1-2 p - - C A C B

� Specii de p ăsări cu migra ţie regulat ă nemen ţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147 /EC:



A099 Falco subbuteo - 1-3 p - - D - - - A096 Falco tinnunculus - 6-10 p - - D - - - A256 Anthus trivialis - C - - D - - - A221 Asio otus - C - - D - - - A373 Coccothraustes - RC - - D - - -


MEDIU Consulting 82



coccothraustes A207 Columba oenas - RC - - D - - - A113 Coturnix coturnix - C - - D - - - A212 Cuculus canorus - RC - - D - - - A299 Hippolais icterina - R - - D - - - A251 Hirundo rustica - C - - D - - - A233 Jynx torquilla - RC - - D - - - A271 Luscinia megarhynchos - RC - - D - - - A230 Merops apiaster - C - - D - - - A262 Motacilla alba - RC - - D - - - A260 Motacilla flava - P - - D - - - A277 Oenanthe oenanthe - RC - - D - - - A214 Otus scops - RC - - D - - - A276 Saxicola torquata - RC - - D - - - A311 Sylvia atricapilla - RC - - D - - - A310 Sylvia borin - RC - - D - - - A309 Sylvia communis - RC - - D - - - A232 Upupa epops - C - - D - - - A247 Alauda arvensis - C - - D - - - A087 Buteo buteo - 6-10 p - - D - - - A208 Columba palumbus - RC - - D - - - A383 Miliaria calandra - C - - D - - - A337 Oriolus oriolus - RC - - D - - - A274 Phoenicurus phoenicurus - RC - - D - - - A275 Saxicola rubetra - RC - - D - - - A210 Streptopelia turtur - C - - D - - - A249 Riparia riparia - RC - - D - - -


MEDIU Consulting 83

Desemnarea sitului - zona Horga-Zorleni, pana in prezent nu a mai fost desemnată

ca arie protejată şi în interiorul sitului nu se găsesc alte arii protejate.

Activitaţile antropice, şi efectele lor în sit şi în vecinătatea lui sunt reprezentate de:

a. activităţi şi consecinţe în interiorul sitului:

Cod Activitate Intensitate % Influen ţă 150 Restructurarea detinerii terenului agricol B 10 - 140 Păşunatul C 2 0 230 Vânătoare C 5 0 170 Creşterea animalelor C 1 0

166 Îndepartarea arborilor uscaţi sau în curs de uscare B 10 0

430 Structuri agricole A 60 0

b. activităţi şi consecinţe în jurul sitului:

Cod Activitate Intensitate % Influen ţă 400 Zone urbanizate, habitare umana A 40 - 430 Structuri agricole B 30 0

Organismul responsabil pentru managementul sitului: responsabilitatea pentru

suprafeţele aflate în administrarea Ocolului Silvic Epureni, revine Direcţiei Silvice Vaslui,

iar pentru terenurile private, responsabilitatea revine proprietarilor.

În ceea ce priveşte planul de management al sitului: suprafeţele de pădure

administrate de Ocolul Silvic Epureni, Direcţia Silvică Vaslui, sunt gestionate conform

amenajamentelor silvice.

Descrierea sitului de importan ţă comunitar ă ROSCI 0175 Pădurea T ălăşmani

Situl de importanţă comunitară ROSCI0175 Pădurea Tălăşmni, este poziţionat în

judeţul Galaţi (100 %), fiind situat pe teritoriul administrativ al oraşului Bereşti. Situl

analizat, este localizat în zona stepică, fiind delimitat de următoarele coordonate

geografice: latitudine N 46º 7' 18'' şi longitudine E 27º 50' 26'', având o suprafaţă totală de

53,00 ha.

Conform Ord. 1964/2007, Anexei 4 - Lista tipurilor de habitate şi a speciilor de

interes comunitar pentru care a fost declarat fiecare sit de importanţă comunitară,

habitatele şi speciile care au stat la baza includerii ariei pe lista siturilor de importanţă

comunitară, sunt:


MEDIU Consulting 84

Directiva Habitate, Anexa I Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor Valoare conservativ ă

conform HABITATELE DIN

ROMÂNIA, N. Doni ţă Cod Denumire Cod Denumire

91Y0 Păduri daciene

de stejar şi carpen

R4124 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii

moderată

R4125 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica), tei (Tilia cordata) cu Carex pillosa

mare

R4126 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis

moderată

R4128 Păduri getice – dacice de gorun (Quercus petraea) cu Dentaria bulbifera

moderată

R4135

Păduri vest-pontice mixte de gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia tomentosa) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carpesium cernuum

ridicată

R4143 Păduri dacice de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Melampyrum bihariense

mare

R4147 Păduri danubiene mixte de stejar pedunculat (Quercus robur) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Scutellaria altissima

ridicată

Alte specii importante de flor ă şi faun ă

Cat. Specia Denumirea popular ă OUG 57/2007

Directiva habitate

Iucn Red List

A Bufo bufo Broască râioasă brună Anexa 4B - LC M Dryomys nitedula Pârş cu coada stufoasă Anexa 4A - LC M Nannospalax leucodon Orbetele mic Anexa 4B - DD A Hyla arborea Brotăcel Anexa 4A Anexa IV LC M Muscardinus avellanarius Pârş de alun Anexa 4A - LC

Relieful este cel de tip colinar, cu dealuri prelungi, desfăşurate între văi paralele.

Pădurea este în cuesta pârâului Jerăvăt. Profilul are următoarea succesiune de straturi

geologice: nisipuri, pietrişuri, argile şi loessuri a căror vârstă a fost situată în romanian

(pliocen).

Calitatea şi importanţa acestui sit o constituie habitatul de padure naturala cu

Quercus robur, Fagus orientalis, Fraxinus excelsior, Acer campestre şi Tilia cordata din

zona de deal, 23 de exemplare marcate de arbori seculari din specia Fagus orientalis -

specie rară în aceasta zonă. Arborii seculari, aflaţi în stare bunaă de vegetatie, existenti în

masivul de padure Talasmani (padure de quercinee), sunt marcati, pentru fiecare fiind

întocmita câte o fişă de catre prof. dr. N. Bacalbasa. Alături de exemplarele de arbori

seculari sunt şi speciile: Fagus sylvatica, Fraxinus excelsior, Fraxinus angustifolia,


MEDIU Consulting 85

Fraxinus prallisae. În jurul acestor exemplare este protejată şi zona tampon (pădure de

foioase). Asociaţii de specii ierboase specifice pădurilor de deal: Corydalis sp., Isopyrum

sp., Anemone sp., Geranium sp., Pulmonaria sp., Symphitum sp. Flora endemică, este

reprezentă prin Galanthus graecus (ghiocel balcanic).

Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le prive şte

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel Conserv. Global

91Y0 Păduri daciene de stejar şi

carpen 100 B C B B

Alte specii importante de flor ă şi faun ă

Cat. Specia Popula ţie Motiv

A Buto buto - B M Dryomys nitedula - B M Nannospalax leucodon - B A Hyla arborea - B M Muscardinus avellanarius - B

Vulnerabilitatea sitului - ecosistemul Pădurii Tălăşmani este afectat în mod negativ

de exploatări forestiere, practicarea vânătorii, braconaj etc. În ceea ce priveşte

proprietatea sitului Natura 2000, Pădurea Tălăşmani este în proprietatea statului.

Statutul de protecţie al sitului şi legătura cu siturile Corine Biotope

a. clasificare la nivel naţional şi regional

Cod Categoria IUCN % Influen ţă RO04 Restructurarea detinerii terenului agricol 10 -

b. relaţii sitului cu alte arii protejate

Cod Categorie Tip % Codul na ţional şi nemele ariei naturale protejate RO04 Rezervaţie naturală - 91,05 2.408 – Pădurea Tălăşmai

Activitaţile antropice, şi efectele lor în sit şi în vecinătatea lui sunt reprezentate de:

a. activităţi şi consecinţe în interiorul sitului:


MEDIU Consulting 86

Cod Activitate Intensitate % Influen ţă 230 Vânătoare C - 0 243 Braconaj B - 0

b. activităţi şi consecinţe în jurul sitului:

Cod Activitate Intensitate % Influen ţă 100 Cultivare C - 0 502 Drumuri, drumuri auto B - - 230 Vânătoare B - 0

Organismul responsabil pentru managementul sitului: responsabilitatea sitului de

importanţă comunitară revine Directiei Silvice Galati, în calitate de custode al ariei naturale

protejate

Planuri de management ale sitului – planul de Management/Regulamentul de

Funcţionare al ariei protejate este avizat favorabil de Comisia pentru Ocrotirea

Monumentelor Naturii.

Descrierea func ţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes

comunitar afectate (suprafa ţa, loca ţia, speciile caracteristice) şi a rela ţiei acestora

cu ariile naturale protejate de interes comunitar î nvecinate şi distribu ţia acestora

Monitorizarea speciilor sau habitatelor prezente în perimetrul implicat în dezvoltarea

planului şi în zona învecinată a planului, pe lângă informaţiile pe care le oferă despre

starea lor de conservare sau despre rezultatul diferitelor măsuri de management activ,

face posibilă şi identificarea timpurie a unor tendinţe dinamice având un rol important în

predicţia modificărilor structurale şi funcţionale, fapt ce permite luarea unor măsuri, în timp

util, pentru conservarea acestora.

Cunoaşterea bazată pe informaţiile obţinute în cadrul programelor de monitorizare

asigură o mai buna înţelegere a problematicii analizate, fapt ce determină o îmbunătăţire a

şanselor ca deciziile luate să fie bine documentate şi corecte. Pe lângă aplicaţiile practice,

monitorizarea ecologică are şi o importanţă teoretică, informaţiile obţinute având un rol

deosebit de important în descifrarea legităţilor care determină structura, funcţiile şi

dinamica ecosistemelor.

Acţiunile de monitorizare a habitatelor şi a speciilor nu s-au făcut la întâmplare, ci s-

au realizat într-o manieră standardizată. Planificarea acţiunilor de monitorizare a

reprezentat o etapă importantă a programului de monitorizare.


MEDIU Consulting 87

Monitorizarea habitatelor şi a speciilor prezente s-a realizat pe baza unor

protocoale (planuri) de monitorizare care permit colectarea şi analiza datelor într-o formă

standardizată, astfel încât datele colectate de persoane diferite la intervale de timp diferite

să fie comparabile între ele şi să aibă aceeaşi valoare informaţională.

Obiectivele urmărite au constat în:

� monitorizarea parametrilor şi indicilor care caracterizează fitocenozele din cele mai

reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelor modificări ale

factorilor de mediu globali (schimbări climatice, modificări ale factorilor de mediu

(apa, aer, sol) prin aportul proiectului de investiţie);

� cunoaşterea mai bună a biodiversităţii floristice a regiunii ecologice, asociaţii

vegetale, tipuri de ecosistem şi speciile determinante ale ecosistemelor prezente;

� schimbările pe termen lung a factorilor globali şi locali de mediu;

� evidenţierea prezentei şi evoluţiei florei endemice din ecosistemele prezente.

� evidenţierea prezentei speciilor de plante şi animale;

Analiza florei şi faunei: specii, asocia ţiilor vegetale, habitate din perimetrul implicat

HABITATE, FLOR Ă ŞI VEGETAŢIE

Înainte de a începe descrierea habitatelor din zona de impact a proiectului trebuie să

amintim următoarele definiţii conforme cu Directiva Habitate:

Habitate naturale înseamnă areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite

caracteristici geografice, abiotice si biotice naturale sau seminaturale.

Habitatul unei specii înseamnă mediul descris de factori abiotici si biotici specifici, în

are se regăseşte o specie la orice stadiu al ciclului său biologic.

Primele habitate prezintă diferite grade de importanţă conservativă, sunt interpretate în

manuale în care se descriu speciile edificatoare şi caracteristice precum şi date despre

altitudine, climă, geologie etc.

Acest habitate trebuie amintite, acolo unde există, cartografiate şi estimat impactul

asupra acestora.

Habitatele speciilor pot sa se suprapună pe unul sau mai multe tipuri de habitate

naturale dar pot cuprinde şi alte tipuri de habitate neclasificate şi fără importanţă

conservativă statuată.

Chiar dacă legislaţia din România şi Europa nu prevede cartarea şi estimarea altor

tipuri de habitate, în afara celor naturale noi totuşi apreciem că datorită importanţei unora

dintre ele pentru speciile de animale pe care le conţin este importantă cunoaşterea


MEDIU Consulting 88

acestora, aceasta ajutând la estimarea impactului datorat ocuparilor de habitat asupra

speciilor cu importanţă conservativă.

Habitate naturale

Pe teritoriul parcului eolian nu s-au semnalat habitate naturale. În vecinătatea parcului

la o distanţă de aproximativ 0,3 km, faţă de cea mai apropiată turbină, au fost semnalate

habitate forestiere, predominând specii de Sp. Tillia (Teiul), Sp. Quercus (Stejar), Robinia

pseudoacacia (Salcâm). În zonele în care procesele geomorfologice (surpări, ravenări,

tasări, etc) au fost active, zonele afectate au fost impădurite fie artificial fie natural cu

specii de Robinia pseudoacacia (Salcâm), pentru stabilitatea solului în zonă.

Trebuie menţionat un aspect deosebit de important şi anume, faptul că, aceste

habitate nu vor fi afectate în nici un fel de lucrările prevăzute pentru implementarea

proiectului analizat (Parc Eolian Bereşi Meria), deoarece toate aceste lucrări se vor

desfăşura exclusiv pe terenuri agricole localizate în imediata vecinătatea a zonelor

forestiere.

Vegetaţia din interiorul zonelor forestiere are o valoare conservativă redusă, fiind

caracterizat în special prin Agrimonia eupatoria (turiţă mare), Trifolium diffusium (trifoi),

Aristolochia clematitis (curcubeţică), Poa augustiflora (firuţă), Ballota nigra (cătuşă),

Festuca valesiaca (păiuş stepic), Fragaria vesca (frag de pădure), Vicia cracca

(măzăriche), Leonurus cardiaca (talpa gâştei), Taraxacum officinale (păpădie), Plantago

major (pătlagină), Sonchus arvensis (susai), Fragaria viridis (căpşunul), Festuca valesiaca

(păiuş stepic), Chrysopogon grylius (păruşcă), Urtica dioica (urzica), Arctium tomentosum

(brusture), etc.

În urma evaluării şi investigaţiilor realizate în zona studiată, s-au identificat specii de

floră şi habitate ce nu aparţin speciilor de plante enumerate în anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/ CEE .

În urma investigaţiilor în teren, pe întreaga suprafaţă studiată destinata realizării

proiectului analizat nu au fost identificate habitate de interes conservativ. Habitatele

identificate, au o valoare conservativă redusă fiind reprezentate după cum urmează:

� terenurile agricole cultivate intensiv şi asociaţii sagetale şi ruderale;

� habitate din lungul căilor de comunicaţie;

� tufărişuri


MEDIU Consulting 89

Figura nr. 19 Structura habitatelor în arealul anal izat

Terenuri agricole cultivate intensiv şi asocia ţii sagetale şi ruderale

Conform manualului HABITATELE DIN ROMÂNIA, editată de Nicolae Doniţă, Aurel

Popescu, Mihaela Paucă-Comănescu, Simona Mihăilescu, Iovu Adrian Biriş, 2005, acest

habitat este încadrat, având codul R8704 - Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare,

Lolium perenne, Sclerochloa dura şi Plantago major.

Răspândire: Terenuri virane, margini de drum, cărări, curţi, în toată ţara.

Suprafeţe: 500–600 ha.

Staţiuni: Altitudine de la nivelul mării până la 500–600 m, în zona colinară; Clima: T =

11–8,50C; P = 500–800 mm; Relief: terenuri plane, pante uşor înclinate cu expoziţie


MEDIU Consulting 90

sudică, estică şi vesticã. Soluri: nisipoase şi luto-nisipoase bogate în substanţe organice în

descompunere, deficitare în umiditate în timpul verii.

Structura: Majoritatea plantelor componente sunt de talie mică, dar se pot separa două

straturi: cel superior este realizat de speciile: Lolium perenne, Lepidium ruderale,

Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Hordeum murinum, Malva pusilla, Centaurea

calcitrapa, Eragrostis minor. Etajul inferior este alcătuit din specii repente sau cu tulpina

foarte redusă cum sunt: Amaranthus crispus, Euclidium Syriacum, Poa annua, Polygonum

aviculare, Sagina procumbens. În cadrul acestor fitocenoze pot fi semnalate şi specii de

briofite ruderale ca: Bryum argenteum şi Syntrichia ruralis.

Valoare conservativă: redusă.

Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Poa annua, Polygonum aviculare, Plantago

major, Sclerochloa dura, Lolium perenne.

Specii caracteristice: Plantago major, Polygonum aviculare, Euclidium syriacum,

Sclerochloa dura.

Alte specii importante: Trifolium repens, Taraxacum officinale, Hordeum murinum,

Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Malva pusilla, Eragrostis minor.

Pe suprafeţele destinate culturilor agricole, speciile cultivate sunt în general: porumb

(Zea mays), floarea-soarelui (Helianthum annuum), grâu (Triticum aestivum), rapiţa

(Brassica rapa) şi lucerna (Medicago sativa). Culturile agricole de cele mai multe ori sunt

insoţite de plante sagetale şi de cele ruderale care convieţuiesc cu plantele cultivate

profitând de condiţiile speciale (îngrăşăminte organice şi chimice, prelucrarea solului) ce

se creează în agroecosisteme.

Plantelor sagetale le sunt caracteristice gradul înalt de adaptabilitate, proliferare şi un

ritm accelerat de creştere ce se face în detrimentul culturilor agricole astfel fiind

considerate nedorite sau chiar dăunătoare, iar printre măsurile de combatere a vegetaţiei

sagetale se număra şi folosirea erbicidelor ce pot sa afectează şi zonele limitrofe

suprafeţelor cultivate.

Specii identificate în cadrul asociaţiilor ruderale şi sagetale:

� Căpriţă (Atriplex patula L.)

� Cătuşe (Ballota nigra L.)

� Cicoare (Cichorium intybus)

� Ciurlan (Salsola kali L.)

� Cornuţi (Xanthium strumarium L.)


MEDIU Consulting 91

� Costrei (Sorghum halepense (L.) Pers.)

� Cucută (Conium maculatum L.)

� Flămânzică (Erophila verna (L.) Chevall.)

� Gâscariţă (Arabidopsis thaliana (L.) Heynh.)

� Holeră (Xanthium italicum L.)

� Iarbă bărboasă (Echinochloa crus-galli (L.) Beauv.)

� Iarbă grasă (Portulaca oleracea L.)

� Laptele câinelui (Euphorbia helioscopia L.)

� Laptele cucului (Euphorbia virgata L.)

� Lăptucă (Lactuca saligna L.)

� Iarba şarpelui (Echium vulgare L.)

� Lobodă sălbatică (Atriplex tatarica L.)

� Lumânărică (Verbascum phlomoides L.)

� Mac sălbatic (Papaver rhoeas L.)

� Mături (Centaurea diffusa Lam.)

� Mohor (Setaria pumila (Poiret) Schultes)

� Mohor agăţător (Setaria verticillata (L.) Beauv.)

� Muştar sălbatic (Sinapsis arvensis L.)

� Nemţişor (Delphinium orientale L.)

� Odos (Avena fatua L.)

� Orzul şoarecilor (Hordeum murinum L.)

� Pelin nemirositor (Artemisia campestris L.)

� Rapiţă (Rapistrum perene L.)

� Scaiul dracului (Eryngium campestre L.)

� Spanac sălbatic (Chenopodium album L.)

� Ştir porcesc (Amaranthus retroflexus L.)

� Susai aspru (Sonchus asper (L.) Hill)

� Pir gros (Cynodon dactylon)

� Talpa gâştei (Leonurus cardiaca L.)

� Tămâiţă (Chenopodium botrys L.)

� Traista ciobanului ( Capsella bursa-pastoris L.)

� Troscot (Polygonum aviculare L.)

� Voinicica (Descurainia sophia (L.) Webb ex Prantl)

� Volbură (Convolvulus arvensis L.)


MEDIU Consulting 92

� Zârnă (Solanum nigrum L.)

Dintre cele 40 de specii identificate în acest tip de habitat nici una nu face parte dintre

speciile listate în anexele legilor naţionale şi directivele europene cu obiect conservarea

naturii. De asemenea nu fac parte dintre speciile listate în cele 5 liste roşii produse de

diferiţi specialişti români.

De obicei speciile cu valoare ridicată de conservare sunt si specii sensibile care ar fi

eliminate de cele ruderale şi de asemenea sunt de multe ori specii caracteristice sau

edificatoare habitatelor naturale care lipsesc cu totul din zona studiată.

Speciilor sagetale identificate sunt condiţionate şi de tipul de cultură realizat pe terenurile

agricole. Având în vedere abundenţa speciilor sagetale şi ruderale în zona analizată,

separarea acestora pe comunităţi fitocenotice nu se poate realiza ca urmare a lipsei

speciilor dominante.

Datorită activităţilor agricole desfăşurate apar dominanţe temporare caracterizate prin

câteva asociaţii floristice:

� Asociţia Lolio – Plantaginetum najoris (Linkola 1921) Berger 1950, Sclerochloo –

Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soó 1940.

� Asociaţia Amarantho – Chenopodium albi Soo (1947) 1953 ( Morariu 43) asociaţie

cu dominanţă în zonele cultivate cu porumb, pe soluri bogate în nitraţi;

� Asociaţia Hordeo murini – Chenopodietum albi (Timar 1955) Timar-Bodrogk 1959;

Asociaţia Xanthium spinosum- Amarathus retroflexus Morariu 43 Gruparea este

destul de răspândită la marginea drumurilor de exploaere şi în terenurile rămase

necultivate;

� Asociaţia Cynodonti- Atriplicetum tataricae Morariu 43,59. Asociaţia se conturează

pe locuri bătătorite, la marginea drumurilor;

� Asociaţia Cynodon dactylon Rapaics 27 apare în locuri desţelenite, la marginea

culturilor, în culturi, porţiuni rămase nelucrate agricol.

Habitate din lungul c ăilor de comunica ţie – R8701

Acest tip de habitat a fost localizat de-a lungul drumului judeţean DJ 242B, DJ 242C,

DC 5 şi a drumurilor de exploatare din interiorul parcului eolian.

Răspândire: În lungul drumurilor şi al căilor ferate din toată ţara, dar mai ales în sudul

şi estul ţării (Banat, Oltenia,Muntenia, Dobrogea, Moldova).

Suprafeţe: Ocupă fâşii relativ înguste dar pe lungimi de zeci sau sute de km, în lungul

căilor de comunicaţii.


MEDIU Consulting 93

Staţiuni: Altitudine: de la nivelul mării până în zona montană; Clima: T = 11,0–5,00C; P

= 450–1000 mm. Relief: teren plan, taluzurile din lungul căilor de comunicaţii. Roci:

pietrişuri, nisipuri, materiale care au servit la construcţia drumurilor ş terasamentuluicăilor

ferate.

Structura: Majoritatea plantelor caracteristice acestor fitocenoze sunt înalte de peste

50–60 cm şi realizeazã o acoperire de 70–80%. Speciile mai frecvent întâlnite sunt:

Artemisia vulgaris, Agropyron repens, Carduus acanthoides, Cirsium arvense, Conium

maculatum, Leonurus cardiaca, Verbena officinalis, Ballota nigra. Etajul inferior este mai

slab reprezentat, fiind alcătuit din speciile, Eragrostis minor, E. pilosa, Cynodon dactylon,

Taraxacum officinale, Geum urbanum, Glechoma hederacea, Capsella bursa pastoris,

Cardaria draba.

Valoare conservativă: redusă.

Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Cephalaria transsilvanica, Agropyron repens,

Conium maculatum.

Specii caracteristice: Cephalaria transsilvanica, Cynodon dactylon Leonurus cardiaca,

Nepeta cataria.

Alte specii importante: Convolvulus arvensis, Cardaria draba, Verbena officinalis,

Daucus carota.

În urma vizitelor de amplasament, speciile edificatoare acestui habitat sunt

reprezentate prin:


MEDIU Consulting 94

Tabelul nr. 18 Lista speciilor identificate şi statutul lor de conservare

Nr. Taxon Denumire popular Familia Endemice

Cartea ro şie a plantelor

vasculare din România

(G. Dihoru şi G. Negrean - 2009 )

Statut (G. Dihoru

şi G. Negrean -

2009 )

OUG 57/2007

Directiva Habitate

Conven ţia de la

BERNA

1. Achillea setacea Coada şoricelului

Asteraceae - - - - - -

2. Arctium tomentosum Brusture Asteraceae - - - - - -

3. Aristolochia clematitis Cucubetica Aristolochiaceae - - - - - -

4. Artemisia absinthium Pelin Asteraceae - - - - - -

5. Ballota nigra Cătuşă Lamiaceae - - - - - -

6. Brachypodium silvaticum

Obsigă, holub

Poaceae - - - - - -

7. Carduus hamulosus

Armirai sălbatic Asteraceae - - - - - -

8. Chenopodium album

Loboda porceasca Chenopodiaceae - - - - - -

9. Chrysanthemum corymbosum Năpraznic Asteraceae - - - - - -

10. Conium maculatum Cucuta Apiaceae - - - - - -

11. Erysimum campestre

Scaiul dracului

Brassicaceae - - - - - -

12. Festuca pseudovina Păiuşul Poaceae - - - - - -

13. Festuca valesiaca Paius stepic Poaceae - - - - - -


MEDIU Consulting 95


Cartea ro şie a plantelor

vasculare din România

(G. Dihoru şi G. Negrean - 2009 )

Statut (G. Dihoru

şi G. Negrean -

2009 )

OUG 57/2007

Directiva Habitate

Conven ţia de la

BERNA

14. Onopordum acanthium

Scai măgăresc

Asteraceae - - - - - -

15. Papaver rhoeas Mac roşu de câmp

Papaveraceelor - - - - - -

16. Plantago major Pătlagină mare

Plantaginaceae - - - - - -

17. Poa angustifolia Firuţa Poaceae - - - - - -

18. Polygonum aviculare Troscot Polygonaceae - - - - - -

19. Rubus caesius Mur de mirişte

Rosaceae - - - - - -

20. Sambucus ebulus Bozul Caprifoliaceae - - - - - -

21. Sonchus arvensis Susai Asteraceae - - - - - -

22. Taraxacum officinale Păpădie Asteraceae - - - - - -

23. Trifolium alpestre Trifoi Fabaceae - - - - - -

24. Urtica dioica Urzica mare Urticaceae - - - - - -

25. Vicia cracca Măzăriche Fabaceae - - - - - -

26. Xanthium italicum

Holeră, cornuţi Asteraceae - - - - - -


MEDIU Consulting 96

Releveele studiate, au evidenţia o vegetaţie ruderală abundentă, cu un grad scăzut din

punct de vedere al biodiversităţii, însă cu un grad crescut de regenerare.

Impactul proiectului „Parc eolian Bereşti Meria” asupra habitatelor va fi nesemnificativ.

Lucrările propuse prin proiect (fundaţii şi platforme turbine, drumuri acces, reabilitare

drumuri exploatare, organizare de şantier) nu se vor executa în cadrul Ariilor naturale

protejate prin urmare nu produc un impact asupra habitatelor specifice, ROSCI 0175

Pădurea Tălăşmani (aflat la o distanţă de ~ 1,4 km), respectiv ROSPA 0119 Horga –

Zorleni (aflat la o distanţă de ~ 3,2 km).

Tufărişuri

Arbuştii sunt, în general, foarte rari în aria de proiect, aceştia regăsindu-se solitari, în

special la limita dintre terenurile agricole şi căile de comunicaţie.

Este un habitat important care furnizează hrană (fructe), adăpost şi loc de cuibărit

pentru unele păsări, adăpost şi loc de hrănire pentru unele mamifere.

Tabelul nr. 19 Speciile de arbu şti observate în zon ă sunt:


Cartea ro şie a plantelor vasculare

din România

(G. Dihoru şi G.

Negrean - 2009 )

Statut (G.

Dihoru şi G.

Negrean - 2009 )

OUG 57/2007

Directiva Habitate

Conven ţia de la

BERNA

1 Crataegus monogyna Păducel Rosaceae - - - - - -

2 Rosa

canina Măceş Rosaceae - - - - - -

Specii de fauna identificate în zona analizat ă

La nivelul zonei studiate biodiversitatea animală, fauna (nevertebrate şi vertebrate)

este specifică tipurilor de habitate identificate (habitate forestiere, tufărişuri, asociaţii

ruderale, terenuri agricole). Dintre nevertebrate cele mai multe specii identificate aparţin

grupei insectelor, iar dintre vertebrate grupa păsărilor este cea mai bine reprezentată.

Entomofauna prezentă este specifică zonelor ruderale şi agricole a bioregiunii stepice.

Fauna de insecte a zonei este deosebit de bogata în special datorită caracteristicilor

zonelor de ierburi semiînalte, unde domina populaţiile de orthoptere (lăcuste, cosaşi),

alături de specii comune – Sthenobotrus sp., Oedalus decorus, Oedipoda germanica,


MEDIU Consulting 97

Oedipoda caerulescens, Acrida hungarica, calliptamus italicus. Calliptamus barbarus,

Gryllus desertus, Oecanthus pellucens, Poecillimon sp., Tettigonia viridissima, Decticus

albifrons, Decticus verrucivorus.

Coleopterele sunt reprezentate prin specii comune fiind prezente atât în zonele de

margini a terenurilor agricole, în vegetaţia ierboasa semiînaltă cât şi pe platourile şi culmile

dealurilor limitrofe din zona analizată, identificându-se exemplare de Anisoplia austriaca şi

Anisoplia lata (cărăbuşi ai cerealelor), Malachius bipustulatus, Mylabris sp., Rhagonichia

fulva, Plagionotus arcuatus, Chlorophorus varius (croitori).

Lepidoptera (Fluturi) este reprezentată prin specii diurne de Pieris brassicae (fluturi de

varza), Pontia daplidice (albiniţa rapiţei), Melanargia galathea (frumosul alb), Vanessa

cardui (fluturele de scaieţi), Vanessa atalantai (amiralul roşu).

Structura faunistic ă a ecosistemelor agricole a totalizat specii de artropode din

care dominante au fost speciile din Ord. Hemiptera, Hymenoptera, urmate de

reprezentanţii ord. Coleoptera şi Orthoptera. Fără excepţie, speciile identificate nu au fost

până în prezent evaluate pentru includerea eventuala în Listele Roşii a Nevertebratelor din

România.

Specii de artropode identificate în ecosistemele agricole:

Tabelul nr. 20 Fauna de nevertebrate semnalate în z ona analizat ă

Nr. crt Grupul sistematic Specia Statutul de

vulnerabiliate

Ord. TROMBIDIFORMES 1 Fam. Trombidiidae Trombidium holosericeum L. NE Ord. OPILIONES

2 Fam. Phalangiidae Phalangium opilio L. NE Ord. ARANEAE

3 Fam. Lycosidae

Pardosa italica Tong. NE 4 Alopecosa sulzeri P. NE 5 Lycosa tarentula 6 Fam. Salticidae Salticus scenicus NE Ord. LITHOBIOMORPHA

7 Fam. Lithobiidae Lithobius forficatus Leach NE Ord. JULIDA

8 Fam. Julidae Julus terrestris L. NE Ord. COLLEMBOLA

9 Fam. Entomobryidae Entomobryia arborea Tullb. NE Ord. DIPLURA

10 Fam. Japygidae Japyx sp. NE Ord. DERMAPTERA

11 Fam. Forficulidae Forficula auricularia L. NE Ord. ORTHOPTERA

12

Fam. Acrididae

Locusta migratoria L. NE

13 Dociostaurus maroccanus Thunb. NE

14 Caliptamus italicus L. NE


MEDIU Consulting 98


vulnerabiliate

15 Fam. Tettigoniidae

Tettigonia viridissima L. NE 16 Decticus verrucivorus L. NE 17

Fam. Gryllidae Gryllus campestris L. NE

18 G. desertus L. NE 19 Gryllotalpa gryllotallpa NE Ord. THYSANOPTERA

20 Fam. Phloethripidae Haplothrips tritici Kurdj. NE Ord. HEMIPTERA

21 Fam. Aphididae

Schizaphis graminum Rond. NE 22 Rhopalosiphum maidis Fitch. NE 23 Fam. Membracidae Ceresa bubalus L. NE

24 Fam. Cercopidae Cercopis sanguinolenta Scop. NE

25 Fam. Miridae

Lygus pratensis L. NE 26 Adelphocoris seticornis F. NE 27

Fam. Pentatomidae

Dolycoris baccarum L. NE 28 Pentatoma rufipes L. NE 29 Carpocoris fuscispinus L. NE 30 Palomena prasina L. NE 31 Eurydema oleracea L. NE 32 E. ornata L. NE 33 Aelia rostrata Boh. NE 34 A. acuminata L. NE 35 Graphosoma lineatum L. NE 36

Fam. Scutelleridae Eurygaster integriceps L. NE

37 E. maura L. NE 38 E. austriaca Schr. NE 39 Fam. Nabidae Nabis ferus L. NE Ord. HYMENOPTERA

40 Fam. Vespidae Vespa germanica L. NE 41

Fam. Formicidae Formica rufa L. NE

42 Lasius niger NE 43 Fam. Chalcididae NE 44 Fam. Ichneumonidae Pimpla turionellae L. NE 45 Tryphon succinaeus Gr. NE 46 Fam. Cephidae Cephus pygmaeus L. NE 47 Fam. Tenthredinidae Athalia rosae L. NE Ord. COLEOPTERA

48

Fam. Carabidae

Carabus cancelatus Illig. NE 49 Clivina fossor L. NE 50 Amara aenea DeGeer NE 51 Harpalus aeneus F. NE 52 H. azureus F. NE 53 H. distinguendus Duft. NE 54 H. griseus Panz. NE 55

Fam. Coccinellidae

Adalia bipunctata L. NE

56 Coccinella septempunctata L. NE

57 Thea 22-punctata L. NE 58 Propylea 14-punctata L. NE 59

Fam. Chrysomelidae

Phylotreta sp. NE 60 Chrysomela sanguinolenta L. NE 61 Aphthona coerulea Geoff. NE 6263 Haltica oleracea L. NE

64 Fam. Scarabaeidae Pentodon Idiota Herbst. NE


MEDIU Consulting 99


vulnerabiliate

65 Melolontha melolontha L. NE 66 Anoxia vilosa F. NE 67 Fam. Tenebrionidae Opatrum sabulosum L. NE 6869

Fam.Curculionidae

Tanymecus dilaticollis Gyll NE

70 Psalidium maxilosum NE

71 C. quadridens NE 72

Fam. Elateridae Agriotes lineatus L. NE

73 A. obscurus L. NE

74 Fam. Dermestidae Dermestes frischi Kugl. NE Ord. DIPTERA

75 Fam. Bibionidae Bibio marci L. NE 76 Fam. Agromyzidae NE 77 Fam. Chloropidae NE 78 Fam. Sciaridae NE

Ord. LEPIDOPTERA 79

Fam. Noctuidae Agrotis ipsilon Hufn. NE

80 A. exclamationis L. NE

Prin implementarea proiectului în zona studiată nu vor fi afectate speciile de

nevertebrate semnalate. Datorita abundenţei şi prolificitatii speciilor identificate, mobilitatea

mare a acestora, existenta speciilor cu statut de conservare redus prin lucrările de

construcţie ce se vor realiza în cadrul proiectului nu va fi afectata semnificativ

entomofauna zonei.

Amfibieni

În perimetrul amplasamentului nu au fost observaţi amfibieni însă nu putem exclude

prezenţa unor exemplare de Bufo viridis. Nu au fost observate bălţi folosite de această

specie pentru reproducere, hrănire sau odihnă.

Reptile

În perimetrul analizat care reprezintă aproape în totalitate terenuri agricole şi drumuri

de exploatare, au fost identificate specii de herpetofaună aparţinând unei clase mari:

Clasa Reptila: Lacerta viridis şi Podarcis taurica.

Ecologia speciilor prezente în zona studiată şi influenţa proiectului propus:

� Lacerta viridis (guşterul) – specie comună, fiind inclusă în categoria risc

redus cu preocupare de conservare minima conform IUCN Red List, consemnata în

anexa II a Convenţiei de la Berna şi anexa IV a Directivei Habitate.


MEDIU Consulting 100

Descriere: Lungimea totală 30-40 cm, din care coada 20-26 cm; 26-32 serii

transversale de gastrostege; 11-21 pori femurali de fiecare parte. Are un pliu la gat; gulerul

(colare) cu marginea posterioara denticulata, formata din 7-12 placi. Solzii dorsali carenaţi,

\egali mai mult sau mai puţin mari. Coada cilindrica la mascul, lăţită la bază, mai lunga la

femela; gatul la mascul cafeniu. Tinerii, dorsal, cafenii sau cafenii-cenuşii, cu o banda

torso-laterala albă sau galbenă şi sub ea un şir de puncte gălbui mai mult sau mai puţin

distincte, care pot persista. Femelele, ventral, albicioase. Masculii adulţi verzi cu nuanţe

până la albăstrui sau albastru, pe cap şi gat cu pete negre. Femelele adulte mai mult

cenuşii cu diferite nuanţe până la cafeniu, cafeniu întunecat şi negru, de obicei cu două

şiruri de pete mai albe (var. maculata) sau corespunzând cu dungile longitudinale de pe

fiecare parte a trunchiului (var. bilineata), ce dispar treptat pe coadă. Alte femele verzui cu

liniile egale şi cu dungile albe, adesea tivite cu negru; uneori pot fi verzi uniform (var.

concolor). La masculii tineri, coada pe partea dorsala cafenie, iar la cei bătrâni verde, ca şi

trunchiul.

Reproducerea: prin mai-iunie, femela depune cate 6-12 oua în nisip sau pământ

moale, ponta putându-se repeta la câteva săptămâni. Ouăle sunt albe-murdar, lungi de

15-18 mm şi cu diametrul de 8-11 mm. Clocirea variază, în funcţie de căldură şi umiditate,

de la 2,5 la 3,5 luni.

Hrana: Se hrăneşte cu coleoptere, himenoptere (gândaci, viespi, albine, furnici).

Habitat: Destul de comun în ţara noastră, trăieşte prin luminişurile şi lizierele pădurilor

de stejar sau pe malurile însorite şi cu vegetaţie ale Dunării şi lacurilor.

Biologia şi ecologia speciei indică că aceasta se retrage şi se ascunde la apariţia unor

factori perturbatori. Această specie, a fost observată cu precădere înlungul drumurilor

judeţe (DJ 242B, Dj 242C), şi a drumurilor de exploatare existente în mod deosebit

imediata vecinătate a zonelor de tufărişuri. Aceste tufărişuri de păducel şi măceş îi asigura

speciei habitatul de hrană şi adăpost. Având în vedere localizarea în teren unde a fost

observata specia, precum şi cerinţele ecologice ale acesteia, consideram că impactul

asupra populaţiei speciei ca urmare a realizării parcului eolian va nesemnificativ.

� Podarcis taurica (şopârla de câmp) – este o specie comună întâlnită cu

precădere în aproape toate zonele ţării, preferând în mod deosebit terenuri

înierbate, stepe, regiuni nisipoase, dune, terenuri pietroase cu vegetaţie arbustivă

rară, liziere, păduri rare. Specie Inclusa în Directiva Habitate Anexa 4, Convenţia de

la Berna. Exemplare ale acestei specii au fost observate la periferia habitatelor

forestiere din vecinătatea parcului eolian. Implemetarea proiectului analizat nu va



afecta în nici un fel habitatele frecventate de indivizii aparţinând speciei Podarcis

taurica.

MAMIFERE

Fauna de mamifere prezentă în zonă este caracteristică pentru mediul în care se

practică o agricultură intensivă.

Cel mai mare număr este reprezentat de rozătoare, cum ar fi Microtus arvalis şi

Apodemus agrarius. Aceste specii nu au valoare din punct de vedere al conservării.

De asemenea popândăii (Spermophilus citellus) au fost observaţi, sectorul împădurit

supus proceselor geomorfologice, situat în partea sud – estică a parcului eolian din zona

Bereşti – Bereşti Meria, unde există zone de vegetaţie forestieră şi spontană specifică

habitatelor pe care această specie le frecventează. Apreciem că există până la 5-7 indivizi

adulţi în vecinătatea parcului eolian.

Deşi ariei proiectului îi este alocată o suprafaţă mare (10,00 ha) în zonă este prezent

un număr mic de exemplare. Acest fenomen se datorează absenţei zonelor extinse cu

vegetaţie ierboasă sălbatică de care specia este strict dependentă şi care reprezintă

optimul pentru a se asigura dezvoltarea acestei specii. Prezenţa cu frecvenţă foarte

redusă a omului, lipsa lucrărilor agricole din zonă, constituie o premiză favorabilă nefiind

afectat potenţialul de dezvoltare al speciei. Având în vedere localizarea zonei, faţă de

parcul eolian, apreciem că impactul investiţiei propuse nu va influenţa negativ populaţia de

Spermophilus citellus din zonă.

Această specie este inclusă în Anexa II a Directivei Habitate 92/43/EEC, Natura 2000,

Convenţia de la Berna şi OUG 57/2007.

În zonă au mai fost observate alte 3 mamifere neprotejate de legile din România şi

Europa, respectiv:

� Vulpes vulpes - vulpea – probabil cateva familii sau femele cu pui, au fost

observate în zona analizată în special în imediata vecinătate a habitatelor forestiere

din zonă, habitat ce oferă atât hrană cât şi loc de odihnă şi reproducere – fac parte

din Ord. Carnivora, Familia Canidae. Foarte des întâlnită aproape în toate zonele

tării, fiind o specie caracteristică zonei de stepă. La nivel naţional efectivul speciei

se menţine stabil. Având în vedere zona studiată, şi mobilitatea foarte mare a

speciei în special în cautare de hrană, apreciem că impactul implemtării proiectului

(parc eolian) în zona analizată nu va avea un impact negativ asupra speciei.

� Lepus europaeus – iepurele de câmp, între 10 - 15 exemplare adulte – face

parte din Fam. Leporidae, ord. Lagomorpha. Specie foarte comuna, răspândită în



întreaga ţara, în toate zonele de câmpie şi de deal. Exemplare izolate au fost

semnalate pe terenurile agricole în tranzit către zone de deal şi habitatele forestiere

din zonă. Nu este inclusă în nici o listă de protecţie europeană sau naţională

(Directiva Habitate) şi nu necesita măsuri speciale de conservare. Impactul asupra

speciei va fi nesemnificativ ca urmare a implementării proiectului „Parc eolian

Bereşti Meria”.

� Microtus arvalis - (şoarece de câmp), Fam. Cricetidae, ord. Rodentia. Specie

comuna în toate zonele de câmpie şi deal din ţara. Specia a fost semnalată pe

amplasamentul parcului eolian, în zona limitrofă terenurilor agricole. Nu este inclusă

în nici o listă de protecţie europeana sau naţională (Directiva Habitate) şi nu

necesită măsuri speciale de conservare. Sunt specii cu mobilitate şi prolificitate

mare ce nu vor fi afectate semnificativ de lucrările de realizare a parcului eolian.

Chiropterele

Liliecii sunt trataţi într-un capitol special atât datorită valorii conservative ridicate a

acestora cât şi evidenţei faptului că liliecii sunt puternic afectaţi de instalaţiile eoliene în

cazul când acestea se suprapun pe linii de migraţie sezonieră sau deplasare zilnică, în

apropierea coloniilor şi a adăposturilor sau în apropierea habitatelor propice de vânătoare.

Zona parcului eolian, a fost studiat din punctul de vedere al prezentei liliecilor. Metoda

de studiu a fost aceea a punctelor pe transect. Au fost făcute observaţii punctuale în

fiecare tip de habitat, în toate zonele suprafeţei propuse pentru parcul eolian. Ca aparatură

au fost folosite detectoare de ultrasunete Bat Box Duet şi Batbox Baton.

Liliecii au fost identificaţi în teren cu ajutorul detectorului de ultrasunete BatBox Duet şi

notaţi în fişede teren. Zona reprezintă o importanţă scăzută din punctul de vedere al

conservării liliecilor, nu au fost identificate adăposturi sau coridoare de zbor intens folosite.

Habitatele existente în zona studiată (terenuri agricole) sunt folosite ocazional de un

număr redus de lilieci datorita tehnologiei de întreţinere a culturilor agricole, unde

tratamentele fitosanitare cu insecto-fungicide este foarte intens şi din acest motiv există o

cantitate foarte redusă de hrană. O parte a liliecilor din adăposturi antropice aflate în

satele din vecinătate şi habitatele forestiere din vecinătatea parcului, pot folosi ca habitate

de hrănire zonele marginale ale parcului eolian.

În luna august s-a constatat o activitate mai intensă a liliecilor în cursul transectelor

realizate, probabil datorită faptului că puii născuţi în acest an, încep să zboare şi să

vâneze în această perioadă. Aceste exemplare tinere datorită lipsei de experienţă probabil



frecventează mai intens şi habitatele de hrănire de o calitate mai slabă cu surse de hrană

reduse, ca de exemplu terenurile agricole.

În septembrie activitatea liliecilor se menţine la un nivel aproape de nivelul din august,

dar din octombrie se poate constata o reducere a activităţii, paralel cu încetarea sezonului

de vegetaţie şi cu reducerea puternică a faunei de insecte şi aşa redusă, în terenurile

agricole din zona parcurilor de eoliene.

În cursul analizării datelor din teren liliecii au fost identificaţi la nivel de specie sau

grupuri de specii. În unele cazuri sunetele nu pot fi identificate la nivel de specie datorită

faptului că în cazul unor perechi sau grupuri de specii (de ex. Eptesicus serotinus şi

Nyctalus leisleri, Nyctalus noctula şi Vespertilio murinus, Pipistrellus kuhlii şi Pipistrellus

nathusii) caracteristicile sunetelor (frecvenţa principală, frecvenţa maximă, frecvenţa

minimă, durata sunetelor etc.) se suprapun.

Pe baza sunetelor speciile identificate sunt liliacul pitic al lui Kuhl (Pipistrellus kuhlii),

liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus), liliacul de amurg (Nyctalus noctula), liliacul cu aripi

late (Eptesicus serotinus).

Trebuie recunoscut faptul că aceste date ar putea conţine erori datorate numărărilor

multiple. Cei mai mulţi lilieci au fost observaţi pe transectul 1 care urmează graniţa nord –

estică si sud - estică a parcului eolian, în vecinătatea zonelor forestiere de la periferia

localităţilor/satelor (Şipote, Aldeşti, Puricani, Prodăneşti) limitrofe parcului eolian. Numărul

relativ ridicat din transectul numărul 4 se datorează probabil habitatelor forestiere din zona

satului Pleşa şi a locuinţelor nemodernizate/abandonate existente şi faptului că există o

varietate mai mare de microhabitate.

Concluzii:

Zona studiată în general poate fi caracterizată cu o activitate redusă a liliecilor, datorită

lipsei adăposturilor (cu excepţia localităţilor învecinate), iar habitatele prezente în zonă

(terenuri agricole cultivate intensiv) au o importanţă foarte redusă ca habitate de hrănire

pentru lilieci.

Pe teritoriul studiat nu au fost identificate coridoare de zbor importante, elemente de

conexiune între adăposturi şi habitate de hrănire.

Păsări

Având în vedere vecinătatea proiectului propus cu ariile naturale protejate (ROSCI

0175 Pădurea Tălăşmani - aflat la o distanţă de ~ 1,4 km, respectiv ROSPA 0119 Horga –

Zorleni - aflat la o distanţă de ~ 3,2 km), a fost realizat monitorizarea efectivelor de păsări

aflate în diferite stagii ecologice (migraţie, popas, hrănire şi cuibărire) în scopul stabilirii



efectelor semnificative datorate implementării planului propus asupra avifaunei existente în

zona studiată şi limitrof. Punctele de monitorizare au fost stabilite în funcţie de conformaţia

terenului (majoritatea acestora fiind amplasate în zona analizată (terenuri agricole) dar şi

puncte de observaţie limitrofe, situate în imediata vecinătate a habitatelor forestiere –

pentru a determina/evidenţia/analiza avifauna din zonă.

Rezultatele cercetărilor finalizate în aceasta perioada se vor continua şi în anii viitori

prin studiile de evaluare a zonelor mai sensibile din punct de vedere a compoziţiei

avifaunei corelate cu efectul fazei de construcţie şi precum şi a impactului eolienelor active

în faza de operare.

Motivele observaţiilor avifaunistică în zona analizată au fost reprezentate de:

1. Existenţa pasărilor de talie mare, medie şi mică (conform fişei sitului

ROSPA 0119 Horga – Zorleni - aflat la o distanţă de ~ 3,2 km), care în timpul

migraţiei se deplasează fie grupate în stoluri fie migrând individual şi zboară de

obicei la înălţime de peste 150 m, pe deasupra zonelor de observaţie.

2. Evaluarea globală în mod corelat a populaţiilor de păsări prezente, din

punct de vedere calitativ şi cantitativ, pe parcursul unui an, precum şi evaluarea

eventualului impact provocat de dezvoltarea parcului asupra păsărilor care

migrează în zona în perioada de şantier şi în cea de exploatare.



În urma activitatăţii de monitorizare efectuată (pentru acoperirea întregii perioade de activitate avifaunistică) a fost

identificat un numar important de specii comune precum şi specii care sunt enumerate in Anexa I a Directivei Consiliului

2009/147/EC. Speciile identificate in zona analizată precum si fenologia acestora sunt menţionate în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 21 Fenologia speciilor identificate

Specia – denumire populara Perioada de activitate in zona studiata

luna Activitatea speciei Regimul trofic

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII SE OV P OI Alauda arvensis – Ciocarlie de camp x x x x x x x x x x x x x x x INS Anthus campestris – Fasa de camp x x x x x x x INS

Buteo buteo– Sorecar comun x x x x x x x x x x x x x PR Ciconia ciconia - Barza alba x x x x x x x x x x x ZOO

Corvus corax - Corb x x x x x x x x x x x x x ZOO Corvus corone – Ciora griva x x x x x x x x x x x x x MIXT

Corvus frucilegus (cioara de semanatura) x x x x x x x x x x x x x MIXT Corvus monedula (stancuta) x x x x x x x x x x x x x MIXT Coturnix coturnix - Prepelita x x x x x x x MIXT

Cuculus canorus - Cuc x x x x x x x INS Dendrocopos medius – Ciocanitoarea de stejar x x x x x x x x x x x INS

Emberiza calandra – Presura sura x x x x x x x x x x x x x INS Falco tinnunculus - Vanturelul rosu x x x x x x x x x x x PR

Falco vespertinus – Vanturel de seara x x x x x x x ZOO Fringilla coelebs - Cinteza x x x x x x x x x x x x x x MIXT

Galerida cristata - Ciocarlan x x x x x x x x x x x x x INS Hirundo rustica - Randunica x x x x x x x x INS

Lanius collurio – Sfrancioc rosiatic x x x x x x x x INS Lanius minor – Sfrancioc cu frunte neagra x x x x x x x INS

Merops apiaster - prigonie x x x x x x INS Motacilla alba– Codobatura alba x x x x x x x x INS

Parus major – Pitigoi mare x x x x x x x x x x x x x INS Passer domesticus - Vrabie de casa x x x x x x x x x x x x x MIXT Passer montanus - Vrabie de camp x x x x x x x x x x x x x MIXT

Perdix perdix - Potarniche x x x x x x x x x x x x x MIXT Pica pica - Cotofana x x x x x x x x x x x x x ZOO



Specia – denumire populara Perioada de activitate in zona studiata

luna Activitatea speciei Regimul trofic

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII SE OV P OI Streptopelia decaocta - gugustuc x x x x x x x x x x x x x VEG

Sturnus vulgaris - Graur x x x x x x x x x MIXT Sylvia communis Silvie de campie x x x x x x INS

Upupa epops - Pupaza x x x x x x INS

Legenda:

SE = specie sedentara, OV = oaspete de vara, P= specie de pasaj, OI=oaspete de iarna;

Regimul trofic: PR = specii pradatoare MIXT = specie omnivora, VEG = specie vegetariana, ZOO = specie zoofoga (se hranesc cu

nevertebrate), INS= Specii insectivore;

Specii listate in anexa I - Directivei Consiliului 2009/147/EC



În cazul observaţiilor asupra activităţii avifaunei din zona Bereşti – Bereşti Meria – au

fost identificate pe lângă speciile menţionate anterior şi specii de păsări care fac obiectul

OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a

florei şi faunei sălbatice.

Migra ţia de prim ăvara şi toamn ă

Migraţia de primăvara, perioada (prevernal – vernală) a populaţiilor de păsări

migratoare a fost studiată în zona analizată pentru a evidenţia/identifica/cuantifica

dinamica şi distribuţia speciilor în zonă. Punctele de observaţie au fost alese în zonele

cele mai înalte şi cu cea mai bună vizibilitate. Aceleaşi puncte de monitorizare fiind folosite

şi pentru observaţiile legate de migraţia de toamna. Punctele de observaţie a avifaunei

migratoare au fost amplasate în extravilanul localităţilor Bereşti şi Bereşti Meria.

Direcţia dominantă a zborului păsărilor migratoare în migraţia de primăvară de talie

mare şi medie a fost dinspre nord-est spre sud-est, urmărind în principal culoarul Prutului.

Având în vedere migraţia în număr mare a speciilor de paseriforme nu au putut fi stabilite

modele constante privind direcţia de zbor, acestea trecând în pasaj mult mai repede peste

zona.

Migraţia păsărilor primăvara a fost mai dificil de analizat, păsările fiind foarte grăbite

spre locurile de cuibărit şi foarte mult influenţate de condiţiile nefavorabile meteorologice.

De asemenea în această perioada au fost înregistrate şi speciile de păsări, altele în

afara de cele cu zbor planat (răpitoare şi berze), care au trecut în pasaj, s-au care au

vizitat perimetrul pentru hrănire, popas sau care au manifestat comportament de

teritorialitate.

Interesul principal l-a reprezentat în special migraţia răpitoarelor, specii care au

zbor planat şi care ar putea suferi un posibil impact cauzat de dezvoltarea viitorului parc

de eoliene (posibil risc de coliziune).

Speciile semnalate aflate în faza de migraţiune de primăvara sunt prezentate în

tabelul următor:

Tabelul nr. 22 - Specii de p ăsări (mari şi medii) identificate – migra ţia de

prim ăvară

Nr. Crt Specia

Nr. relativ de

indivizi

Dimensiunea popula ţiei în

Romania (perechi cuib ăritoare)

Statut de protec ţie

conf. OUG 57/2007

Fam. Ciconiidae 1 Ciconia ciconia 6 4000-5000 Anexa 3

Ordinul Falconiformes Fam. Accipitridae



2 Buteo buteo 3 28000-340000 - Fam. Falconidae

3 Falco tinnunculus 2 10000-14000 Anexa 4B Falco vespertinus 1 3200-4000 Anexa 3

Ordinul Columbiformes Fam. Columbidae

4 Streptopelia decaocto 11 400000-600000 Anexa 5C Fam. Upupidae

5 Upupa epops 9 24000-30000 Anexa 4B Ordinul Passeriformes

6 Alauda arvensis 11 460000-850000 Anexa 5C 7 Galerida cristata 14 220000-300000 -

Fam. Hirudinidae 8 Hirundo rustica 30 800000-1000000 -

Fam. Laniidae 9 Lanius collurio 11 1380000-2600000 Anexa 3

Fam. Sturnidae 10 Sturnus vulgaris 18 840000-1224000 Anexa 5C

Fam. Corvidae 11 Pica pica 25 624000-780000 Anexa 5C 12 Corvus frugilegus 14 350000-420000 Anexa 5C 13 Corvus corone cornix 9 240000-320000 Anexa 5C 14 Corvus monedula 19 250000-400000 -

S-a constatat astfel migraţia de primăvara observata în zona analizată este

reprezentata de o ruta nepermanentă (secundară) semnalându-se puţini indivizi ai

speciilor migratoare.

În general efective mari ale p ăsărilor migratoare preferând rutele de migrare în

lungul apelor şi zonelor de lunca caracteristice râului Prut, zone ce ofer ă habitate,

locuri de hr ănire şi odihn ă pentru astfel de specii conform rutelor de interes :

� drumul est – elbic – adică ramura nordică a acestui drum, care înconjoară Carpaţii

prin valea Tisei, peste Munţii Maramureşului şi se îndreaptă spre sud – est, pe

lângă Carpaţii Orientali, deasupra văii Siretului şi Prutului, până în Delta Dunării.

Acest drum este frecventat de berze, gâşte, raţe, păsări răpitoare, prepeliţe,

turturele, etc.

� drumul pontic, acesta direcţionând spre Deltă păsări, venind din nord – est,

aducând păsările din Europa central-nordică şi din vestul Rusiei. Acest drum este

frecventat de raţe, gâşte, berze, grauri, prepeliţe, cocori, etc.

Având în vedere c ă în perioada de migra ţie de prim ăvară, zona analizat ă este

intens ocupat ă de lucr ările agricole (arat, discuit, sem ănat, etc), arealul analizat este

evitat cu prec ădere de speciile analizate, acestea urmând cu prec ădere culoarul

Prutului (drumul est-elbic cu prec ădere, şi drumul pontic).



În ceea ce priveşte speciile migratoare care au tranzitat arealul analizat, acestea

urmând direcţia dinspre nord-est spre sud-est, utilizând un culoar nepermanent

(secundar).

Din lista speciilor mari Barza alba (Ciconia ciconia) reprezintă cel mai mare număr de

indivizi observaţi în timpul migraţiei – 6 de indivizi. Specia a fost observată migrând la

înălţimi mari de peste 200 m utilizând culoarul curenţilor calzi ascendenţi.

Altitudinea medie de zbor în perioada de migraţie a speciilor observate în vecinătatea

parcului eolian a fost în cele mai multe zile mai mare de 200 m. Altitudinea a fost apreciată

cu ajutorul structurilor de înălţime cunoscută (stâlpi electrici, stâlp anemometric etc.).

Zborul la înălţime mare se poate explica prin existenţa zonelor generatoare de curenţi

ascendenţi calzi, generaţi de zona colinara existenta în arealul analizat.

În migraţia de toamnă (2011) - au fost observate în special specii de berze albe

(Ciconia ciconia) în mijlocul lunii august, în luna septembrie specia şorecarii comuni

(Buteo buteo) în luna octombrie pe direcţia sud - est - nord - est. De asemeni numărul mic

al exemplarelor observate au concluzionat ca ruta utilizată este una temporară

(secundară) în special de speciile imature. Ca şi în perioada migraţiei de primăvară rutele

folosite cu precădere de speciile observate au fost cele din lungul râului Prut (drumul est-

elbic cu precădere, respectiv drumul pontic).

Tabelul nr. 23 - Specii de p ăsări (mari şi medii) identificate – migra ţia de

toamn ă

Nr. Crt Specia

Nr. relativ de

indivizi

Dimensiunea popula ţiei în

Romania (perechi cuib ăritoare)

Statut de protec ţie

conf. OUG 57/2007

Fam. Ciconiidae 1 Ciconia ciconia 11 4000-5000 Anexa 3

Ordinul Falconiformes Fam. Accipitridae

2 Buteo buteo 5 28000-340000 - Fam. Falconidae

3 Falco tinnunculus 1 10000-14000 Anexa 4B Falco vespertinus 3 3200-4000 Anexa 3

Ordinul Columbiformes Fam. Columbidae

4 Streptopelia decaocto 18 400000-600000 Anexa 5C Fam. Upupidae

5 Upupa epops 19 24000-30000 Anexa 4B Ordinul Passeriformes

6 Alauda arvensis 21 460000-850000 Anexa 5C 7 Galerida cristata 9 220000-300000 -

Fam. Hirudinidae 8 Hirundo rustica 51 800000-1000000 -



Fam. Laniidae 9 Lanius collurio 18 1380000-2600000 Anexa 3

Fam. Sturnidae 10 Sturnus vulgaris 33 840000-1224000 Anexa 5C

Fam. Corvidae 11 Pica pica 14 624000-780000 Anexa 5C 12 Corvus frugilegus 23 350000-420000 Anexa 5C 13 Corvus corone cornix 18 240000-320000 Anexa 5C 14 Corvus monedula 27 250000-400000 -

Concluzii :

� păsările cu zbor planat, in aceasta zona zboar ă la înălţimi mari, de cele

mai multe ori mult mai mari de 200 m pentru c ă folosesc avantajul curen ţilor

calzi ascenden ţi de mare în ălţime;

� cel mai mare num ăr de p ăsări este reprezentat de specii comune

(Paseriforme) urmat de r ăpitoare mici;

� în unele zile cu condi ţii meteo nefavorabile modelul de zbor descris nu se

mai aplic ă păsările zburând şi la altitudini inferioare dar în num ăr foarte mic.

Iernarea avifaunei în zona analizată

În timpul iernii au fost observate puţine specii de păsări care iernează în arealul

analizat, aspect datorat existenţei terenurilor agricole în totalitate şi lipsa habitatelor de

adăpost. Având în vedere că în vecinătatea proiectului sunt habitate forestiere, avifauna

din zonă preferă aceste zone, zone ce oferă condiţii de adăpost împotriva condiţiilor meteo

extreme (temperaturi scăzute, vânt puternic, precipitaţii abundente, etc). Au fost luate în

considerare păsări observate cu deosebire din perimetrul parcului dar şi din zona de limita

a parcului eolian.

Dintre speciile care iernează în perimetrul analizat doar câteva prezintă o oarecare

importanţă din punct de vedere al impactului cu centralele eoliene. Acestea sunt şorecarul

comun Buteo buteo, vânturelul roşu Falco tinnunculus şi Falco vespertinus (vânturel de

seară) aceste specii frecventând arealul analizat pe zone deschise (terenuri agricole) zone

mai atractive pentru vânătoare. Având o mobilitate ridicată, impactul centralelor eoliene

asupra lor este scăzut, însă nu putem exclude un posibil impact.

De asemeni s-a constat prezenta în număr mai mare a corvidelor (Corvus frugilegus) -

cioara de semănătura, specii caracteristice terenurilor agricole.

În urma monitoriz ării avifaunei în perioada de iarna concluzion ăm:

� nu au fost observate stoluri de gâ şte (în special Branta ruficollis), zona

analizat ă nefiind propice ca zon ă de odihn ă sau de hr ănire pentru acesta specie



în concluzie poten ţialul de impact al acestor specii cu turbinele eoli ene din

parcul eolian analizat este nul;

� num ărul p ăsărilor care se întâlnesc aici, cu excep ţia corvidelor (Corvus

frugilegus) este foarte mic în special datorit ă faptului c ă terenurile agricole pe

care s-a efectuat ar ătura de toamn ă sunt s ărace în hran ă;

� păsările care au fost observate sunt dispersate aleator iu fără a se

constata locuri preferate sau de acumulare.

Cuibărirea speciilor de păsări în arealul analizat

În urma monitorizării efectivelor de păsări cuibăritoare nu au fost observate specii care

să cuibărească în zona analizată. Fiind o zonă deschisă cu terenuri agricole, lipsită de o

vegetaţie propice pentru cuibărit, acestea preferând zonele limitrofe parcului eolian,

respectiv habitatele forestiere din vecinătatea proiectului analizat. Efectivele de păsări

cuibăritoare au fost cuantificate luând în considerare speciile din perimetrul analizat cât şi

din imediata apropiere dar care au legătură directă cu zona implicată, în implementarea

proiectului, folosind perimetrul proiectului uneori ca loc de hrănire.

Metodologia utilizată pentru studierea populaţiilor cuibăritoare a fost cea a observaţiilor

din punct fix pe transecte, metoda descrisă pe larg în capitolul privind metodele de

observaţie utilizate.

Transectele folosite au fost transecte proporţionale cu dimensiunile habitatelor

existente: zonele cu agricultură intensivă, tufişuri solitare, habitate forestiere. În habitatele

respective punctele de observaţie au fost fixate la distanţă de 200 m unele de altele, de-a

lungul unui transect linear (vezi metodele de lucru). Această metodă este utilizată pentru

monitorizarea păsărilor mici (în principal a paseriformelor).

Tabelul nr. 24 Specii observate ce cuib ăresc în vecin ătatea proiectului

Nr. crt Specia Statut de protec ţie conf. OUG 57/2007

1 Alauda arvensis Anexa 5C 2 Anthus campestris Anexa 3 3 Emberiza calandra - 4 Galerida cristata - 5 Lanius collurio Anexa 3 6 Passser domesticus - 7 Passser montanus - 8 Pica pica Anexa 5C 9 Streptopelia decaocta Anexa 5C 10 Sturnus vulgaris Anexa 5C 11 Upupa epops Anexa 4B 12 Hirundo rustica -



Majoritatea speciilor cuibăritoare din arealul analizat (Lanius collurio, Alauda arvensis,

Pica pica, Upupa epops, Passser montanus, Passser domesticus), cuibăresc în mod

deosebit în zonele forestiere care ofera un habitat receptor pentru aceste specii, zone

situate în afara ariei de implementare a proiectului analizat.

De asemeni nu excludem posibila prezenţă unor specii de păsări (Alauda arvensis,

Anthus campestris, Emberiza calandra) care folosesc pentru cuibărit zonele de tufărişuri

limitrofe terenurilor agricole.

Speciile ca ciocârlia şi fâsa de câmp folosesc ca teritorii de cuibărit şi hrănire

habitatele deschise, cu vegetaţie înaltă sau joasă, dealurile, terasele, coastele, fâşiile de

vegetaţie din cadrul terenurilor agricole, însă ele au fost observate cu precădere în zona

habitatelor forestiere.

De menţionat este faptul ca în arealul analizat nu au fost semnalate cuiburi de berze,

însă nu putem exclude prezeţa unor astfel de cuiburi în zonele urbane şi nu numai, din

vecinătatea parcului eolian.

Ca urmare a particularit ăţilor speciilor de p ăsări identificate, lipsa unor colonii

de păsări în zona studiat ă nu s-a eviden ţiat/stabilit niciun traseu semnificativ de

deplasare între zonele de cuib ărit şi hr ănire . Activitatea faunistică din zonă, este una

normală, cu specii specifice zonei analizate şi implicit a zonei stepice. Având o mobilitate

foarte mare, impactul implemetării parcului eolian în zonă nu va influenţa negativ speciile

faunistice din arealul analizat, acestea având posibilitatea de a se retrage spre habitatele

forestiere din arealul analizat, habitat ce oferă condiţii de hrana, odihnă şi cuibărire.

Singurele specii care în zona de studiu au o buna reprezentativitate sunt reprezentate de

ciocârlia de câmp (Alauda arvensis) care cuibăreşte în vecinătatea zonei de studiu,

rândunica (Hirundo rustica) prin populaţia care cuibăreşte în localităţile limitrofe parcului

eolian (satele Pleşa, Mînzăneşti, Şipote, Aldeşti, Puricani, Prodăneşti, Comăneşti, Slivna,

Bereşti Meria, Bereşti) şi care se hrănesc în zona de studiu, precum şi speciile din Familia

Corvidae (ciorile). Toate aceste specii comune au o răspândire uniforma pe tot teritoriul

Podişului Moldovenesc dar şi a întregii tari, astfel că populaţiile de aici sunt

nesemnificative faţă de populaţiile la nivel naţional.

Concluzii:

� nu au fost observate stoluri de gâşte şi oricum zona parcului nu ar putea

folosită ca zonă de odihnă sau de hrănire pentru acestea, datorită configuraţiei

culturilor agricole şi în concluzie potenţialul de impact al acestor specii cu turbinele

eoliene din parcul eolian analizat este nul;



� păsările au fost observate ca fiind dispersate aleatoriu fără a se constata

locuri

preferate sau de acumulare. Inclusiv cele cu comportament de stol vizitând

toată suprafaţa parcului;

� păsările de pradă nu formează aglomerări şi vizitează în căutare de hrană

zonele periferice (în special pajiştile semi-naturale situate pe coastele văilor din

vecinatatea proiectul, zone ce oferă o hrană mai abundentă în rozătoare mici).

Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Nu exista habitate şi specii de interes comunitar în perimetrul destinat implementării

proiectului. Habitatul identificat – culturi agricole şi comunităţi ruderale nu reprezintă un

habitat de interes comunitar, are o stare de conservare redusă şi o capacitate de

regenerare a speciilor prezente foarte mare.

Activitatea desfasurata în realizarea si operarea proiectului propus este la scara

restransa (fiind limitata la activitatile de constructie a platformelor, fundatiilor si drumurilor

de acces) si nu va afecta integritatea si stabilitatea siturilor naturale din vecinătatea

proiectului analizat.

Date privind structura şi dinamica popula ţiilor de specii afectate (evolu ţia

numeric ă a popula ţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes c omunitar,

procentul estimativ al popula ţiei unei specii afectate de implementarea PP,

suprafa ţa habitatului este suficient de mare pentru a asigu ra men ţinerea speciei pe

termen lung)

Inexistenţa speciilor de floră şi faună specifice habitatelor de interes comunitar

permite implementarea proiectului în arealul propus. Realizarea proiectului nu va afecta

numeric şi structural nici una dintre populaţiile floristice şi faunistice din habitatele prioritare

ale ariilor naturale din vecinătatea parcului eolian (ROSCI 0175 Pădurea Tălăşmani,

respectiv ROSPA 0119 Horga – Zorleni).


comunelor Bereşti şi Bereşti Meria, judeţul Galaţi. Conform certificatului de urbanism nr.

277/25188 din 21.12.2011 terenul destinat implementării proiectului analizat va fi situat

astfel:


- comuna Bereşti – Meria, satele Aldeşti, Şipote: T1, T3, T5, T6, T7, T8, T9, T17,

T22;




- Pleşa: T12, T15, T16, T17, T18.

Terenul se află în extravilanul localităţilor, şi este proprietatea privată a unor

persoane fizice, având ca folosinţă actuală, teren arabil.

Amplasarea perimetrului analizat în afara ariei naturale protejate nu va produce

fragmentari ale habitatelor. Toate speciile prezente pe amplasament cât şi în imediata

vecinătate sunt cu risc redus şi preocupare de conservare minima. Habitatele prezent nu

sunt de interes comunitar, au valoare de conservare redusă şi o capacitate de regenerare

mare.

Evaluând aceste date considerăm ca habitatul nu prezintă un interes ridicat pentru

speciilor prezente, proiectul propus nepericlitând în vreun fel existenţa speciilor de flora

sau de faună.

Relaţiile structurale şi func ţionale care creeaz ă şi men ţin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar

Zona de interes economic existentă (terenuri agricole cultivate intensiv) ce se

găseşte la distanţe considerabilă fată de zonele protejate învecinate, ROSCI 0175

Pădurea Tălăşmani, aflat la o distanţă de ~ 1,4 km, respectiv ROSPA 0119 Horga -

Zorleni, aflat la o distanţă de ~ 3,2 km, nu este generatoare de fragmentare a habitatelor

prezente în ariile naturale protejate, nu distruge relaţiile structurale sau funcţionale din

cadrul siturilor şi nu va periclita integritatea acestuia.

Echilibrul siturilor este generată de densitatea avifaunistică şi habitatele specifice

determinate de o mare varietate staţionară. Activitatea desfăşurata în realizarea şi

operarea proiectului este la scară restrânsă şi nu va afecta integritatea şi stabilitatea

siturilor naturale.

Obiectivele de conservare a ariei naturale protejat e de interes comunitar,

acolo unde au fost stabilite prin planuri de manage ment

Situl Natura 2000, ROSPA 0119 Horga – Zorleni nu deţine plan de management.

Situl Natura 2000 ROSCI 0175 Pădurea Tălăşmani deţine plan de management, iar

organismul responsabil pentru managementul sitului fiind Directia Silvică Galati, în calitate

de custode al ariei naturale protejate.

Având în vedere distanţele considerabile faţă de ariile naturale protejate din

vecinătatea proiectului, impactul asupra siturilor Natura 2000 va fi nesemnificativ. În

aceste condiţii, măsurile pentru protecţia ariei naturale de interes comunitar care este



avută în vedere pentru implementarea proiectului vor avea ca scop conservarea

habitatelor şi speciilor de floră şi faună prioritare de interes comunitar a căror măsuri de

conservare a dus la instituirea ariei natural protejate.

În cadrul studiului de evaluare adecvată este evaluat impactul asupra fiecărei specii şi

fiecărui habitat de interes comunitar din aria naturală protejată de interes avifaunistic şî

comunitar, posibil afectată de implementarea proiectului propus, astfel încât să se asigure

obiectivele de conservare a acesteia şi integritatea reţelei Natura 2000. Obiectivele de

conservare a sitului Natura 2000 au în vedere menţinerea şi restaurarea statutului

favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar si sunt stabilite prin

planurile de management aprobate la nivel naţional. Stabilirea obiectivelor de conservare

s-a făcut ţinându-se cont de caracteristicile ariei naturale protejate de interes comunitar

(reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de conservare etc).

Descrierea st ării actuale de conservare a ariei naturale protejat e de interes

comunitar, inclusiv evolu ţii/schimb ări care se pot produce în viitor

În cazul ariei naturale protejate starea sa de conservare este dată de totalitatea

factorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor caracteristice şi care îi poate afecta

pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor

caracteristice. Aceasta stare se consideră „favorabilă” atunci când sunt îndeplinite

condiţiile:

� arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui

areal sunt stabile sau în creştere;

� habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe

termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;

� speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabilă

(aşa cum aceasta este definită în continuare).

Pentru menţinerea, refacerea sau îmbunătăţirea stării de conservare favorabilă, se

vor lua cele mai potrivite măsuri respectând însă realităţile economice, sociale şi culturale

specifice zonei.

În urma monitorizării arealului implicat în implementarea proiectului propus şi a

habitatelor învecinate specifice ariei naturale protejata se constată o stare de conservare

bună a speciilor şi lipsa factorilor ce acţionează asupra integrităţii ariei naturale protejate şi

care pot influenţa pe termen lung răspândirea şi abundenţa populaţiilor speciei respective

la nivel comunitar.

Starea se considera „favorabilă” deoarece sunt îndeplinite condiţiile:



� datele privind dinamica populaţiilor speciei indică faptul că aceasta se menţine

şi are şanse să se menţină pe termen lung, ca o componentă viabilă a

habitatului natural;

� arealul natural al speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitorul

apropiat;

� exista un areal suficient de vast pentru ca populaţiile speciilor caracteristice să

se menţină pe termen lung.

Putem concluziona astfel că implementarea planului nu va avea un efect direct

asupra habitatelor prioritare şi speciilor protejate din compoziţia arilor naturale protejate.

De asemenea amplasarea perimetrului analizat în afara ariei naturale protejate nu va

produce fragmentări ale habitatelor. Toate speciile prezente pe amplasament cât şi în

imediata vecinătate sunt cu risc redus şi preocupare de conservare minimă.


Impactul actual

Perimetrul destinat implementării proiectului analizat este localizat în zona de nord

– est a comunei Bereşti Meria respectiv a oraşului Bereşti, fiind poziţionat faţă de cele mai

apropiate aşezări omeneşti la o distanţă de:

� ~ 400 m faţă de satul Pleşa;

� ~ 750 m faţă de satul Mînzăneşti;

� ~ 650 m faţă de satul Şipote;

� ~ 750 m faţă de satul Aldeşti;

� ~ 1000 m faţă de satul Puricani;

� ~ 410 m faţă de satul Prodăneşti;

� ~ 2200 m faţă de satul Comăneşti;

� ~ 1500 m faţă de satul Slivna;

� ~ 2300 km faţă de Bereşti Meria;

� ~ 1700 m faţă de Bereşti.

Impactul actual constă în surse de emisie specifice activităţilor agricole desfăşurate,

impact asupra solului datorat activităţilor antropice din zonă, impact asupra solului si apei

datorat folosirii de substanţe fitosanitare în lucrările agricole, utilizarea drumurilor de

exploatare agricolă, circulaţia autovehiculelor pe DJ242A, DJ242B şi DJ242C respectiv

drumul comuna DC 5 şi desfăşurarea organizării de şantier în zona de exploatare.



Impactul proiectului asupra ariei naturale protejat e şi integrit ăţii sitului

Impactul generat prin implementarea unor astfel de proiecte în zonă este caracterizat

printr-o serie de efecte:

� modificarea suprafeţelor biotopurilor de pe amplasament;

� restrângerea suprafeţelor habitatelor existente fără afectarea suprafeţei unor

habitate naturale protejate sau habitate forestiere;

� modificări a populaţiilor de plante, dar fără afectarea unor specii de interes

comunitar sau a unor specii cu regenerare dificilă;

Amplasamentul destinat realizarii proiectului se desfasoara pe o suprafata de 10 ha pe

teritoriul comunei Bereşti Meria (extravilan) si oraşul Bereşti (extravilan).

Folosinţa actuală a terenului pe care se doreste implementarea prioiectului este de teren

arabil, fiind proprietatea privată a unor persoane fizice, conform CU nr. 277/25188 din

21.12.2011, emis de Consiliul Judetean Galati.

Suprafaţa aferentă obiectivului de investiţie este de circa 10 ha, astfel:

Suprafeţe definitive:

- platforme de montaj = 7,2 ha (30 buc. x 80 m x 30 m);

- platforme staţie meteorologică = 0,08 ha (2 buc. x 20 m x 20 m);

- drumuri de acces (lungime 15,26 km, lăţime 5 m) = 7,63 ha.

- drumuri de exploatare (lungime 8,7 km, lăţime 5 m) = 4,35 ha.

- staţie de transformare 33/110 kV = 0,47 ha;

- fundaţii (peste cota zero) = 600 mp. (30 buc. x 20 mp)

Suprafeţe temporare:

- fundaţii (30 buc. x 315 mp) = 0,945 ha.

- şanţuri pentru LES (lăţime 0,8 m) = cca. 1,45 ha.

- organizare de şantier = 0,25 ha;



Aceste obiective nu se vor dezvolta în arealul Ariilor naturale de interes comunitar sau

naţional prin urmare nu se produce un impact asupra integrităţii acestora în faza de

construcţie cât şi în faza de operare.

Estimarea impactului unui parc eolian este foarte dificil de realizat în perioada de pre-

construcţie. Evidenţe clare cu privire la impactul produs au apărut de obicei după

construirea şi operarea parcurilor eoliene.

Cu toate că estimarea impactului este foarte dificilă totuşi am încercat să identificăm

nivelul acestuia defalcat pe diferite componente ale biodiversităţii. Pentru o mai uşoară



urmărire a concluziilor vom prezenta pentru fiecare componentă impactul în faza de

construcţie, cea de operare.

Impactul prognozat asupra habitatelor locale

Impactul în faza de construc ţie

Datorită inexistenţei habitatelor naturale cu valoare ridicată de conservare şi a plantelor de

importanţă conservativă nu există impact asupra acestora.

Impactul actual datorat folosiri ierbicidelor şi a fertilizatorilor este mult mai mare. Tote

turbinele se instalează exclusiv în terenuri agricole cultivate intensiv.

Un impact deosebit de important a cărei monitorizare trebuie să fie făcută este posibila

apariţie şi dezvoltare populaţiilor a plantelor alohtone invazive, mai ales în perioada de

organizare de şantier.

Impact în faza de operare

Impactul asupra habitatelor în faza de operare este nul pentru habitate, floră şi vegetaţie.

Concluzii

Având în vedere distanţele mari faţă de ariile naturale protejate şi specificul lucrărilor

realizate în cadrul proiectului concluzionăm că proiectul analizat nu va afecta integritatea

siturilor Natura 2000.

Prin realizarea proiectului vor fi afectate habitatele din zona de exploatare, suprafaţa

afectată se modifică pe termen lung, ceea ce reprezintă un impact direct negativ, de lungă

durată, parţial ireversibil, local, dar de foarte mică amploare. Considerăm că habitatele

prezente nu sunt de referinţă şi au valoare conservativă redusă, neadăpostind specii de

plante şi animale de interes comunitar, prin urmare exploatarea nu va afecta major

resursele de biodiversitate locala. Vegetaţie specifică perimetrului se regenerează foarte

bine în condiţiile de sol şi climatice date.

Având în vedere inexistenţa habitatelor cu valoare de conservare mare şi a faptului că nu

va avea loc o fragmentare a habitatelor specifice ariilor naturale protejate mai sus

menţionate, apreciem că impactul asupra lor va fi nesemnificativ.

Impactul prognozat asupra popula ţiilor de plante şi animale

Modificarea/reducerea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă, hrană, creştere, sunt

determinate în general prin modificarea habitatelor şi se diferenţiază punctual la fiecare

grup de faună.



Zona este antropizată datorită agriculturii intensive şi creşterii animalelor fiind situată

relativ apropiată de localităţile din zona analizată. Odată cu creşterea impactului asupra

habitatelor şi speciilor prezente în zonă, o reacţie normală a acestora a fost de retragere

către zonele mai puţin afectate din apropiere, iar alte specii, antropofile, s-au adaptat

prezenţei omului şi a activităţilor industriale pe care acesta le desfăşoară, astfel ca în

habitatele din zona se evidenţiază prezenţa speciilor cu capacitate de regenerare mare şi

conservare redusă.

Mobilitatea speciilor este un factor foarte important în stabilitatea acelor populaţii de floră

şi faună supuse presiunii antropice şi impactului.

În faza de implementare a proiectului, suprafaţa afectată de 10 ha vor fi supuse impactului

speciile de floră şi de nevertebrate ce ocupă în prezent suprafaţa amplasamentului, mai

puţin ornitofauna şi mamiferele mici şi mari, deoarece nu s-au semnalat cuiburi de păsări,

vizuini ale mamiferelor în perimetrul de implementare a proiectului.

Cu toate acestea impactul este nesemnificativ, deoa rece zona destinat ă proiectului

nu afecteaz ă popula ţiile de plante şi animale ce se reg ăsesc în lista speciilor de

interes comunitar.

Având imaginea biodiversităţii şi habitatelor din prezent de pe amplasamentul perimetrului

destinat implementării proiectului putem prognoza impactul asupra biodiversităţii locale în

2 etape: faza de construcţie şi faza de operare.

Impactul prognozat în asupra Nevertebratelor

În faza de construcţie se va înregistra un impact negativ minor asupra nevertebratelor,

deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate prin lucrări de decopertare a stratului de

sol biovegetal. Acest impact va fi compensat în etapa de reabilitare şi renaturare a

habitatelor afectate.

Impactul negativ direct este local asupra nevertebratelor, în special asupra celor

nezburătoare sau a celor cu mobilitate redusă va fi punctual, nu va afecta decât o mică

fracţiune a populaţiilor, care de altfel aparţin unor specii comune cu valoare conservativă

redusă şi capacitate de înmulţire mare a indivizilor. Cum populaţiile mari de nevertebrate

nu sunt strict localizate în zona de impact sau dependente de un habitatul ce se va fi

restrânge la nivel local sau regional impactul va fi doar punctual fără sa determine pierderi

iremediabile de biodiversitate.



Impactul negativ indirect, care ar putea afecta populaţii speciilor de nevertebrate aflate la o

distanţă mai mare, este efectul iluminării excesive în timpul nopţii, în cazul în care lucrările

de construcţie s-ar efectua pe timpul nopţii.

Impact pozitiv - Nu este cazul.

Impactul prognozat în asupra Vertebratelor

Pentru principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza următorul impact:

� Amfibieni şi reptile

Impact în faza de construc ţie

Impactul va fi strict asociat pierderilor de habitat. Pentru amfibieni impactul va fi foarte

mic sau nul cu excepţia probabilă a câtorva exemplare de Bufo viridis posibil afectate în

faza de construcţie. Nu există bălţi de reproducere care să fie distruse de în această fază

a proiectului.

Pentru reptile există posibilitatea unui impact produs de trafic, a prafului şi depozitarea

incorectă a materialului săpat. Datorită populaţiei scăzute al acestor specii impactul va fi

nesemnificativ la nivel local sau regional, rezumându-se la unul punctual.

Populaţia îşi va reveni la nivelul iniţial în perioada de post-construcţie.


În această fază impactul va fi nul atât pentru amfibieni cât şi pentru reptile.

Impactul negativ direct

Speciile reptile a căror prezenţă a fost semnalată vegetaţia prezentă în zona de studiu

sunt strâns legate de zonele de tufăriş din imediata vecinătate a drumurilor judeţene sau

zonelor limitrofe amplasamentului. Aceste specii se vor refugia odată cu începerea

decopertării din zona de exploatare fiind afectate de zgomot, de vibraţii prin urmare

eventualele pierderi diminuându-se. În urma observaţiilor din teren au fost observate un

număr restrâns de reptile pe amplasament în special în lungul DJ 242A, DJ 242B, DJ 242,

însă o evidenţiere a lor a fost semnalată în imediata vecinătate a zonelor forestire, zone

amplasate în afara perimetrului de implementare a parcului eolian

Tot în timpul fazei de construcţie poate apărea accidental mortalitatea directă a

amfibienilor şi reptilelor din zona de impact cauzată de capturarea involuntară în gropi, sub

grohotişuri sau apariţia unor false locuri de reproducere (gropi, şanţuri, canale temporare

inundate determinând moartea ouălor şi puietului).

Datorită populaţiei scăzute impactul va fi nesemnificativ la nivel local, regional şi/sau

naţional rezumându-se la unul punctual. Populaţia îşi va reveni la nivelul actual în

perioada de post-construcţie.



Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere a habitatelor cu efect

în migrarea speciilor reptile şi amfibieni către zonele din jur cu habitate care oferă condiţii

mai bune de hrănire şi reproducere, numite habitate „receptori”.

Impact pozitiv - Speciile de amfibieni se vor refugia odată cu începerea lucrărilor de

construcţie existând posibilitatea dezvoltării în condiţii mai bune de hrănire şi reproducere

în habitatele limitrofe.

� Păsări

Păsările, fiind specii cu o mobilitate ridicată, şi nesemnalându-se zone de cuibărit în

zona de impact, vor avea mai puţin de suferit de pe urma dezvoltării proiectului. Perioada

critică este perioada de reproducere şi creştere a puilor, în care sunt strâns legate de

locurile de cuibărit.

Păsări cuib ăritoare

Impact în faza de construcţie

În faza de construcţie păsările cuibăritoare pot suferi un impact negativ datorat

pierderilor de habitat şi a deranjului provocat de activităţile asociate şantierului.

Datorită faptului că structurile permanente (fundaţiile, platformele şi drumurile de

acces) nu ocupă teritorii specifice de cuibărit a păsărilor cuibăritoare locale estimăm că

impactul va fi nesemnificativ.

Nu au fost identificate specii care cuibăresc pe terenurile agricole prin urmare nu este

semnalat un impact negativ în faza de implementare a obiectivelor proiectului. Ipoteza

noastră este aceea că un oarecare impact negativ este posibil să afecteze

comportamentul nupţial din perioada cuibăritului la anumite specii prin prezenta oamenilor,

precum şi prin perturbările fonice produse de activităţile de pe şantier.

Cu toate acestea cercetări privind efectele turbinelor eoliene asupra speciilor au arătat

că nu există diferenţe privind densitatea şi distribuţia spaţială a acestora înainte şi după

construcţia fermelor eoliene. De asemenea comportamentul nupţial, în special durata,

frecvenţa şi intensitatea cântecului nu a suferit modificări după construirea şi în faza de

operare a fermei analizate (Bergen, 2001).


Având în vedere faptul că lucrările de construcţie se vor desfăşura în habitate de tip

terenuri agricole şi terenuri ruderalizate vor fi afectate în special speciile posibil

cuibăritoare adaptate agro-ecosistemelor (ciocârlia şi fâsa de câmp) cele care cuibăresc



pe sol. Celelalte specii cuibăritoare identificate în zona limitrofă parcului eolian sunt

adaptate ecosistemelor forestiere şi tufărişurilor şi nu sunt afectate de implementarea

proiectului, având în vedere amplasamentul lucrărilor de construcţie în afara acestor

habitate. Specii ca şorecarul comun, vânturelul de seara şi vânturelul roşu, consideram de

asemenea ca vor fi puţin afectate, deoarece aceste specii au fost observate cu precădere

viznâd zonele periferice din vecinătatea parcului eolian (în special pajiştile semi-naturale

situate pe coastele văilor din vecinatatea proiectul, zone ce oferă o hrană mai abundentă

în rozătoare mici).

Păsări migratoare (migra ţia de prim ăvară şi toamn ă)


Nu există nici un impact în această fază.


Teoretic speciile de păsări cu zbor planat care trec şi pe deasupra spaţiului de acţiune

a turbinelor, astfel exista posibilitatea impactului.

Există modele ale riscului de coliziune cu rotoarele însă acestea iau drept constantă

viteza de zbor a păsării şi faptul că aceasta nu ar încearcă să evite turbina.

Nu estimăm un impact semnificativ în timpul migraţiei, datorită altitudinii mari de zbor.

În timpul migraţiei estimăm un impact potenţial minim produs la specii cum ar fi barza albă

şi şoricar comun. Din calculul statistic a riscului de coliziune reiese că în cazul berzelor de

exemplu (atunci când nu ar încerca să evite turbina) acesta este de 15% în cazul în care o

barză străbate volumul dislocat de rotor.

Datorită faptului că efective mici ale speciei au fost observate în migraţia de primăvara

şi toamna, acestea zburând în timpul migraţiei la altitudini mai mari de 200 m şi datorită

faptului că riscul de coliziune este calculat în ipoteza în care pasărea nu ia nici o măsură

de evitare a turbinei, lucru care în natură se întâmplă extrem de rar, estimăm că riscul real

de coliziune va fi nesemnificativ.

Cu toate acestea exista posibilitatea unor eventuale accidente datorate în special

schimbărilor bruşte de temperatură şi presiune, a direcţiei şi intensităţii vântului în timpul

migraţiei, fapt care poate influenţa altitudinea la care zboară păsările.



Tabelul nr. 25 Riscul de coliziune a fost calculat utilizând modelul Band – Ciconia ciconia

În urma monitorizării speciilor migratoare s-a remarcat tendinţa acestora de a zbura la

altitudini considerabil mai mari decât înaltimea turbinelor. Totuşi, amplasamentele ar putea

dezvolta un potenţial efect negativ asupra biodiversităţii pe durata migraţiei acestora

(estivală şi autumnală). În urma monitorizărilor efectivelor migratoare pe zona analizată

numărul acestora a fost redus şi ca specii şi ca indivizi, s-a evidenţiat faptul că, culoarul de

migrare utilizat este unul secundar.

De asemeni riscul de coliziune cumulat asociat proiectului analizat este mult redus

datorită particularităţilor geografice ale zonei cât şi a culoarului de migrare preferat de

speciile semnalate:

� amplasarea obiectivelor proiectului propus pe terenuri neimportate din punct de

vedere al odihnei şi hranei speciilor migratoare – în perioada migraţiei de

primăvară, lucrările agricole (arat, discuit, semănat, etc) din zonă fac ca

amplasamentul analizat unul neatractiv pentru posibilile speciile de păsări aflate în



pasaj, acelaşi lucru semnalându-se şi toamna când lucrările agricole (curăţarea şi

pregătirea terenurilor pentru lucrările agricole specifice – arat, discuit, semănat);

� existenţa unor culoare de trecere pe lângă zona analizată şi zonele rezidenţiale

creându-se rute de migrare secundare libere;

� în general efective mari ale păsărilor migratoare preferă rutele de migrare în lungul

apelor şi zonelor de lunca caracteristice râului Prut, zone ce oferă habitate, locuri

de hrănire şi odihnă pentru astfel de specii conform rutelor de interes:

� drumul est – elbic – adică ramura nordică a acestui drum, care înconjoară

Carpaţii prin valea Tisei, peste Munţii Maramureşului şi se îndreaptă spre sud

– est, pe lângă Carpaţii Orientali, deasupra văii Siretului şi Prutului, până în

Delta Dunării. Acest drum este frecventat de berze, gâşte, raţe, păsări

răpitoare, prepeliţe, turturele, etc.

� drumul pontic, acesta direcţionând spre Deltă păsări, venind din nord – est,

aducând păsările din Europa central-nordică şi din vestul Rusiei. Acest drum

este frecventat de raţe, gâşte, berze, grauri, prepeliţe, cocori, etc.

Nu estim ăm un impact semnificativ în timpul migra ţiei de toamn ă şi prim ăvara

datorit ă neamplas ării proiectului pe coridoarele de migrare a p ăsărilor dar şi

datorita altitudinii înalte de zbor a speciilor mig ratoare care pot ap ărea întâmpl ător

în zona.

Evaluarea riscului de coliziune pentru speciile r ăpitoare

Evaluarea riscului de coliziune a speciilor răpitoare s-a realizat analizând în special

familiile Accipitridae şi Falconidae din ordinul Falconiformelor, specii care au fost

observate în zona analizat.

Pentru speciile de răpitoare prezente în urma monitorizării amplasamentului, s-a

remarcat că acestea nu survolează şi evită zona analizată ca urmare a lipsei habitatelor

de hrană specifice deci coliziunea la aceste specii este minimă sau chiar nulă. De

asemenea „stratul” altitudinal de zbor al acestor specii este de obicei aflat sub zona de

activitate a palelor turbinelor (< 50m), dar unele accidente rămânând însă posibile.

În urma monitorizării altor şantiere s-a putut constata că unele specii răpitoare ca

vântureii, şorecarii comuni folosesc structuri nou apărute ca locuri de urmărire a prăzilor.

Speciile Falco tinnunculus (vânturel roşu), Falco vespertinus (vânturel de seară),

Buteo buteo (şorecar comun), specii active în zona limitrofă amplasamentului analizat

semnalându-se în urma monitorizării avifaunei locale.



Riscul de coliziune s-a evaluat pentru specia răpitoare cu talia cea mai mare (lungime

corp şi anvergura aripi), aceasta fiind din punct de vedere statistic specia cu riscul cel mai

mare. Evaluarea riscului de coliziune pentru specia Buteo buteo (L=50-60 cm , A= 125-

145 cm) şi o viteză de zbor de 50 km/h (aproximativ 15 m/s) la trecerea prin aria de

acţiune a rotorului (diametru rotor 100 m).

Tabelul nr. 26 Riscul de coliziune a fost calculat utilizând modelul Band – Buteo buteo

S-a estimat astfel un risc de coliziune cu palele turbinei eoliene de 8,4 % În situaţia în

care specia intra direct în zona de acţiune a rotorului fără ca aceasta să evite coliziunea

(situaţie rar întâlnită).

Datorită faptului nici una din speciile răpitoare nu au fost observate zburând la

altitudini mai mari de 30 m şi datorită faptului că riscul de coliziune calculat în ipoteza în

care pasărea nu ia nici o măsură de evitare a turbinei, lucru care în natură se întâmplă

extrem de rar, estimăm că riscul real de coliziune va fi nul.

Păsări care ierneaz ă în sit


Nu estimăm impact negativ semnificativ în această fază. În urma monitorizării altor

şantiere s-a putut constata că unele specii ca vântureii roşi, şorecarii comuni şi cei rari

folosesc structuri nou apărute ca locuri de urmărire a prăzilor.



Impactul în faza de operare

Impactul negativ direct prognozat în faza de construcţie este datorat în special

deranjării speciilor din cauza zgomotului şi prafului.

Se vor aplica măsuri de reducere a impactului care vor diminua impactul negativ

asupra acestor specii. Datorită faptului că nu există specii strict localizate exclusiv în

habitatul specific zonei proiectului, şi habitatul din zona de impact este larg reprezentat în

imediata apropiere, speciile de păsări prezente nu vor fi afectate la nivel local, regional

şi/sau naţional.

Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere a habitatelor agricole.

Având o mobilitate ridicată, păsările din zonă vor migrarea către zonele din jur cu habitate

care oferă condiţii mai bune de hrănire şi cuibărire, numite habitate „receptori”.

Impactul pozitiv - Nu este cazul.

Mamifere

Altele decât liliecii


În această fază estimăm că impactul va fi mai mare şi se va manifesta prin pierdere de

habitate specifice (acolo unde este cazul), accidente de trafic, apariţia de noxe etc.

Considerăm că impactul nu va fi resimţit de către populaţiile de popândău (Spermophilus

citellus) care, sesizate în zona de periferie a parcului (vezi Figura nr. 20 Evidenţierea

zonelor populate de specia Spermophilus citellus) nu vor fi afectate de lucrările de

amenajare/construcţie/exploatare a parcului eolian, deoarece aceste lucrări se vor

desfăşura cu precădere în zona terenurilor agricole, zone nepopulate de specii de

popândăi.

În ceea ce priveşte celelalte specii de mamifere semnalate (iepurim vulpi, şoareci de

câmp) în zona analizată, impactul implementării proiectului analizat, nu va avea un efect

negativ asupra acestor specii, deoarece având o mobilitate ridicată, acestea se vor retrage

cu uşurinţă spre zonele din vecinătatea proiectului.

Impact negativ direct

Mamiferele de talie medie şi mică, ex. iepuri, rozătoare au o mobilitate mare şi vor

părăsi zona de influenţă a proiectului stabilindu-se în zonele din jurul amplasamentului. O

bună gospodărire a habitatelor limitrofe va atenua impactul asupra populaţiilor de

mamifere existente.



În cazul mamiferelor impactul negativ indirect s-ar putea realiza şi prin apariţia de

gropi, canale, şanţuri neacoperite precum şi prin atitudinea negativă a lucrătorilor.



Pentru aceaste specii nu va exista nici un impact în faza de operare.

Liliecii


Impactul probabil al parcului eolian în faza construcţiei asupra faunei de lilieci din zona

studiată

Tabelul nr. 27 Impactul probabil al parcului eolian în faza construc ţiei asupra faunei

de lilieci din zona studiat ă

Impact Perioada

Vară Perioada migra ţiei de toamn ă

Pierderea adăposturilor datorită construcţiei de drumuri, fundaţii etc.

Impact redus, datorită lipsei de adăposturi adecvate

pentru lilieci în zona ocupată de fermele eoliene

Impact redus

Pierderea habitatelor de hrănire datorită construcţiei

de drumuri, fundaţii etc.

Impact redus, datorită structurii habitatelor, care nu reprezintă un interes ridicat

din punctul de vedere al liliecilor

Impact redus

Dispariţia elementelor de conexiune între diferite

structuri ale habitatului folosit de lilieci

Impact redus, datorită numărului mic de astfel de structuri de conexiune (de ex.cursuri de apă, şiruri de

arbori)

Impact redus, datorită lipsei unor structuri care ar putea fi

folosite de lilieci în cursul migraţiei (de ex. văi, creste

de deal împădurite etc.)


Impactul în faza de operare este încă puţin cunoscut dar dovedit mai ales prin studii

asupra altor parcuri eoliane. Datorită inexistenţei coloniilor şi adăposturilor în zona de

impact a proiectului şi datorită numărului foarte mic la care se adaugă habitatele improprii

dezvoltării unor populaţii viabile, apreciem că impactul va fi foarte redus.

Nu excludem însă apariţia unor victime, de ordinul a câtorva exemplare, produse de

coliziune în special în lunile august şi septembrie când unele exemplare juvenile ar putea

vizita aria.



Impact negativ direct

Liliecii de asemeni pot fi afectaţi în special de distrugerea habitatelor de hrănire şi

reproducere dar în acest caz zona de referinţă nu prezintă habitate specifice populaţiilor

de lilieci.

Datorită inexistenţei coloniilor şi adăposturilor în zona de impact a proiectului şi

datorită numărului foarte mic la care se adaugă habitatele improprii dezvoltării unor

populaţii viabile, apreciem că impactul în faza de exploatare a proiectului va fi foarte redus.


Concluzii

În zona de implementare a proiectului efectele directe şi indirecte cu impact potenţial

asupra faunei de vertebrate sunt limitate, rezumându-se în general la deranjul potenţial

creat pe perioada lucrărilor de construcţie, ce va fi însă resimţit local, pe o scurtă durată,

nefiind în măsură a destabiliza populaţiile ce fac obiectul protecţiei, respectiv speciile de

interes comunitar care au stat la baza desemnării siturilor Natura 2000.

Pe termen scurt suprafaţa afectată este cea în care se vor efectua lucrările de

construcţie, aceasta perioadă putând avea un impact negativ asupra distribuţiei unor

elemente faunistice şi floristice, însa acest impact este doar de scurtă durată şi eversibil,

încetând în momentul în care lucrările de construcţie se vor termina. Totuşi, prin

implementarea recomandărilor referitoare la perioadele în care sa se realizeze lucrările de

construcţie, precum şi prin utilizarea preponderentă a infrastructurii de drumuri existentă,

nivelul impactului se va situa la un nivel minim şi va fi restrâns strict la suprafeţele în care

se desfăşoară lucrările, deoarece nu vor exista specii de păsări care să fie influenţate

negativ.

Odată cu punerea în funcţiune a turbinelor, impactul preconizat este nesemnificativ, iar

suprafaţa afectata este de asemenea nesemnificativă pentru situl ROSPA 0119, fapt

dovedit deja de studiile etologice efectuate care au relevat faptul ca în cazul speciilor

cuibăritoare turbinele eoliene nu produc schimbări vizibile ale comportamentului sau a

distribuţiei zonelor de cuibărit şi/sau hrănire.

Concluzii Generale privind impactul proiectului asu ra factorilor de mediu

Condi ţii primare

Habitate, flor ă, vegeta ţie

• Nu au fost întâlnite habitate naturale, rare, endemice, cu importanţă

conservativă medie, mare sau foarte mare în zona de impact.



• În zona proiectului au fost întâlnite doar habitate agricole sau puternic

afectate de activitatile antropice.

• Toate habitatele au, conform clasificării româneşti şi europene din manualele

de interpretare publicate până în prezent, importanţă conservativă redusă.

Chiar dacă aceste tipuri de habitat nu prezintă o importanţă directă din punct de

vedere al conservării, unele specii importante de păsări şi mamifere pot folosi aceste

habitate pentru hrănire, cuibărit si adăpost. Reprezentând totuşi habitatele unor specii de

animale acestea au fost descrise şi cartografiate amintindu-se şi speciile pentru care

aceste habitate sunt importante.

• Impactul asupra habitatelor va fi nesemnificativ.

Nevertebrate

Monitorizarea speciilor de nevertebrate în zona de implementare a parcului eolian a

concluzionat:

� speciile de insecte şi păianjeni observate în zona de impact a proiectului reprezintă,

probabil, doar o parte din fauna de nevertebrate a zonei;

� nu au fost întâlnite specii rare, periclitate sau de importanţă comunitară în zona de

impact al proiectului;

� lipsa habitatelor naturale de calitate şi mai ales impactul antropic datorat în special

agriculturii (arare, incendieri de mirişti, folosire de insecticide etc) face ca zona

studiată să fie neimportantă pentru nevertebrate;

� impactul asupra nevertebratelor va fi nesemnificativ.

Amfibieni şi reptile

� speciile de reptile identificate, au fost observate în afara ariei de implementare a

parcului eolian, acestea observându-se cu precădere în lungul căilor de comunicaţi

sau în jurul habitatelor forestiere existete din imediata vecinătate a proiectului,

habitate neafectate de lucrările prevăzute prin prezentul proiect;

� nu există zone de reproducere pentru amfibieni şi reptile (bălţi, mlaştini, ape

curgătoare permanente, etc);

� nu se estimează nici un fel de impact asupra populaţiilor de amfibieni şi reptile în

nici una dintre fazele proiectului.

Păsări

Monitorizarea avifaunei în zona studiată a concluzionat:



� în urma perioade de minitorizare au fost observate/identificate un număr relativ

scăzut de păsări;

� chiar dacă nu cuibăresc în interiorul perimetrului afectat (însă nu putem exclude

existenţa unor specii precum ciocârlia şi fâsa de câmp de a cuibări în zona

terenurilor agricole), unele specii care cuibăresc în vecinătate vizitează zona

proiectului în căutare de hrană;

� aproape toate speciile cuibăritoare sunt adaptate agrosistemelor specii care,

conform datelor din literatura de specialitate sunt puţin afectate de parcurile eoliene;

� toate speciile cuibăritoare, cu excepţia ciocârliilor şi a fâsei de câmp înregistrează

efective reduse în aria de impact a proiectului;

� suprafaţa parcului eolian nu se suprapune cu suprafeţe ale Ariilor de Importanţă

Avifaunistică, SPA, sau Arii de Importanţă Comunitară, acestea fiind semnalate la

distanţe considerabile faţă de proiectul analizat;

� aproape toate păsările migratoare cu zbor planat au fost observate zburând la mai

mult de 200 m altitudine. Aprecierea altitudinii de zbor a fost făcută prin comparaţie

cu suporturi de înălţime cunoscută cu ar fi stâlpi de medie tensiune, stâlpi

anemometrici etc;

� nu au fost observate stoluri de gâşte care să folosească ari a de studiu ca loc de

iernare;

� în timpul iernii s-a constatat prezenţa unui număr mic de exemplare dintre speciile

observate în special datorită sărăciei în resurse a lucrărilor agricole de toamnă;

� estimăm că impactul asupra acestora este mic şi nu există ipoteza apariţiei unui

impact semnificativ asupra integrităţii siturilor ROSCI 0175 Pădurea Tălăşmani,

aflat la o distanţă de aproximativ 1,9 km, respectiv ROSPA 0119 Horga Zorleni,

situată la o distanţă de aproximativ 3,2 km;

� impactul asupra păsărilor cuibăritoare va fi redus şi poate fi evitat uşor printr-o

atentă planificare a lucrărilor în faza de construcţie;

� Cu toate că nu se estimează un impact semnificativ pentru păsările migratoare,

datorită înălţimii mari de zbor, a faptului că se vor folosi turbine moderne şi a

numărului relativ mic de păsări care tranzitează suprafaţa proiectului în timpul

migraţiei, nu putem exclude apariţia unor posibile accidente;

� nu se preconizează un impact negativ asupra păsărilor care iernează în zona

proiectului;

Mamifere



Lilieci

� zona parcului eolian, a fost studiate din punctul de vedere al prezenţei liliecilor în

perioada aprile-septembrie 2011;

� zona reprezintă o importantă scăzută din punctul de vedere al conservării liliecilor,

nu au fost identificate adăposturi sau coridoare de zbor intens folosite pe

amplasamentul destinat implementării proiectului analizat;

� habitatele existente în zona studiată (terenuri agricole şi habitate ruderale) sunt

folosite ocazional de un număr redus de lilieci ca terenuri de vânătoare.

� o activitate a liliecilor a fost evidenţiată în imediata vecinătate a zonelor locuite,

situate la distanţe considerabile faţă de aria de impelemntare a proietului analizat,

zone ce oferă adăposturi pentru câteva specii de lilieci;

� impactul asupra liliecilor va fi foarte mic în perioada de construcţie dar pot apărea

accidente în perioada de operare.

Mamifere mici

� nu fost identificate colonii ale speciilor de interes comunitar (Spermophilus citellus),

în zona de implementare a parcului eolian;

� abundenţa cea mai mare se află in zona de sud - vest în afara parcului eolian, într-o

zonă supusă unor fenomene geomorfologice (ravenări, tasări, alunecări de teren,

etc), zonă împădurită cu salcâm, pentru a stabiliza solul în zonă. Fiind o zonă mai

puţin frecventată de locuitorii din zonă, acest areal oferă un habitat propice pentru

speciile de popândăi din zonă;

� această specie este protejată de Directiva Europeană asupra habitatului şi de

legislaţia românească în domeniu.

� prin măsurile luate atât de constructor, cât şi de beneficiar, implementarea

proiectului nu va genera un impact negativ asupra acestei specii.


Pentru menţinerea stării de conservare favorabile a speciilor de interes comunitar

din veinătatea proiectului analizat, recomandăm ca măsuri de reducere a impactului:



Nr. Crt. Domeniul M ăsura Eficienta

1. Conservarea habitatelor

Lucrări de renaturare şi reabilitare a zonelor afectate

� reducerea riscului de diminuare a suprafeţei habitatelor propice dezvoltării unor specii de reptile (ex. Podarcis taurica, Lacerta viridis).

� reducerea efectelor schimbărilor climatice.

� asigurarea condiţiilor necesare pentru existenta habitatelor în mod deosebit al celor prioritare.

� asigura condiţii necesare regenerării naturale a habitatelor existente.

� cunoaşterea mai buna a situaţiei pe teren prin distribuţia spaţiala cat şi calitativă a obiectivelor planului.

� reducerea fenomenului de eutrofizare asupra habitatelor.

� reducerea riscului asupra speciilor importante de flora şi fauna.

Elaborarea şi implementarea unor norme specifice de conservare a habitatelor

Interzicerea deteriorării habitatelor ruderale adiacente drumurilor de exploatare.

Interzicerea arderii vegetaţiei ripariene; Realizarea lucrărilor de amenajare (refacerea zonelor afectate ) în funcţie de caracteristicile habitatelor prezente astfel încât sa fie limitat

impactul negativ al acestora. Promovarea şi sprijinirea cercetărilor pentru menţinerea stării de conservare favorabile a

habitatelor si a speciilor caracteristice. Monitorizarea si limitarea impactului activităţilor

generatoare de poluanţi mai ales în zonele învecinate cu habitate prioritare sau arii naturale

protejate

2. Conservarea speciilor de flora şi fauna

Studii calitative şi cantitative asupra biodiversităţii pentru prevenirea creşterii sau scăderii accentuate a

populaţiilor speciilor de fauna locala. Elaborare valori de referinţa pentru speciile

periclitate/prioritare. Asigurarea condiţiilor necesare pentru refacerea

naturala a speciilor periclitate. Asigurarea şi refacerea zonelor de reproducere şi

cuibărit. Adaptarea lucrărilor executate în scopul limitării

impactului asupra speciilor periclitate. Reglementarea desfăşurării activităţilor umane ce ar

putea afecta biodiversitatea.

Promovarea şi sprijinirea cercetării pentru menţinerea stării de conservare favorabile a

habitatelor şi a speciilor locale.



Tabelul nr. 28 Impactul prognozat şi măsurile de diminuare a impactului asupra florei şi faunei locale

Nr. crt Specia

Stadiul de conservare

OUG 57/2007

Impactul posibil prognozat asupra mediului

Măsuri de diminuare a impactului prin proiectul propu s spre implementare

AVIFAUNA 1 Alauda arvensis Anexa 5C În urma monitorizării au fost observate

speciile de păsări menţionate aflate în diferite stadii de activitate: în căutare de hrană sau tranzitând perimetrul

analizat. Lipsa unui habitat prielnic pentru cuibărire, fac ca amplasamentul

analizat să nu fie favorabil pentru speciile de păsări caracteristice ariei

naturale protejate aflată în vecinătatea proiectului.

Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere a zonei

analizate cu efect în migrarea speciilor de păsări către zonele din jur

cu habitate care oferă condiţii mai bune de hrănire şi cuibărire, numite

habitate „receptori”. Având în vedere dinamica de zbor şi rutele de migrare,

se poate zoncluziona, ca implementarea proiectului nu va crea un efect de barieră asupra speciilor

din zonă în perioada de migrare, deoarece acestea urmăresc cu precăderea culoarul râului Prut

(drumul de migrare est-elbic şi pontic). Obiectivele proiectului şi natura

lucrărilor efectuate NU prognozează un impact semnificativ cuantificabil prin scăderea numărului de indivizi, deranjarea zonelor de cuibărire, de

hrănire, de zbor asupra speciilor menţionate în anexele OUG 57/2007. In perioada de funcţionare a parcului eolian poate apărea un posibil impact

Cu toate că estimăm un efect nesemnificativ asupra migraţiei totuşi eventualele pericolul de accidente care pot să apară trebuie redus. În literatura de specialitate sunt sugerate foarte puţine soluţii. Majoritatea soluţiilor au fost considerate ca inutile de unii autori având în vedere că nu au scăzut mortalitatea în alte parcuri.

Cu toate acestea oferim câteva dintre soluţiile din literatura de specialitate:

1. Vopsirea în culori vizibile a palelor turbinei. Există mai multe modele testate pe păsări de pradă din America de Nord. Cele mai bune rezultate au fost acelea în care s-au folosit turbine cu palele vopsite în modele alb-negru tip zebră sau cele cu forme dreptunghiulare alb/negru;

2. Având în vedere faptul că la viteză mare retina percepe mai greu obiectul, vârful palei, care are viteza cea mai mare devine puţin vizibil. Unii autori recomandă colorarea cu vopsea de culoare roşie a vârfului turbinei.

3. Cele mai bune rezultate privind creşterea vizibilităţii au fost date de turbinele la care una dintre cele trei pale a fost vopsită în negru celelalte două rămânând albe.

4. Având în vedere că foarte multe păsări văd în lumină ultravioletă. Aceasta este foarte importantă pentru multe specii având un rol mare în selecţia sexuală, migraţie, orientare, vânătoare, evitarea de prădători etc. Se ştie că vântureii roşii folosesc vederea în UV pentru a determina prospeţimea marcajelor cu urină produse de şoareci de-a lungul cărărilor pe care se deplasează. De aceea propunem vopsirea palelor turbinelor cu vopsea care reflectă lumina ultravioletă. Această metodă e folositoare şi datorită faptului că nu afectează în nici un fel vederea umană neinterferând astfel cu legislaţia din domeniul aviaţiei. În unele ferme eoliene americane testările asupra acestei metode. Nu există însă date statistice care să afirme utilitatea acestei metode. Celelalte metode care folosesc spectrul vizibil uman nu au dat rezultate scontate.

2 Anthus campestris Anexa 3 3 Buteo buteo neconsemnată 4 Ciconia ciconia Anexa 3 5 Corvus corax ANEXA 4 B 6 Corvus corone ANEXA 5 C 7 Corvus frucilegus ANEXA 5 C 8 Corvus monedula neconsemnată 9 Coturnix coturnix ANEXA 5 C

10 Cuculus canorus neconsemnată

11 Dendrocopos medius Anexa 3

12 Emberiza calandra neconsemnată 13 Falco tinnunculus Anexa 4B 14 Falco vespertinus Anexa 3 15 Fringilla coelebs neconsemnată 16 Galerida cristata neconsemnată 17 Hirundo rustica neconsemnată 18 Lanius collurio Anexa 3 19 Lanius minor Anexa 3 20 Merops apiaster Anexa 4B 21 Motacilla alba neconsemnată 22 Parus major neconsemnată 23 Passer domesticus neconsemnată 24 Passer montanus neconsemnată 25 Perdix perdix ANEXA 5 C 26 Pica pica ANEXA 5 C

27 Streptopelia

decaocto ANEXA 5 C

28 Sturnus vulgaris ANEXA 5 C 29 Sylvia communis neconsemnată 30 Upupa epops Anexa 4B



Nr. crt Specia


OUG 57/2007



de coliziune a păsărilor cu părţile în mişcare a le turbinelor eoliene.

5. Unii autori recomandă diferite tipuri de iluminare în timpul nopţii. Există însă dovezi care atestă faptul că păsările care migrează noaptea devin uneori atrase de turbinele iluminate. Dacă din motive de siguranţă pentru aviaţie se impune folosirea luminii pe unele dintre turbine trebuie să se aibă în vedere faptul că folosirea luminii intermitente a dus la scăderea sau eliminarea mortalităţii produse prin atragerea păsărilor de către lumina continuă. De asemenea înlocuirea luminii albe cu cea roşie a redus mortalitatea cu peste 80%. Lumina albă atrage mult mai bine insectele care la rândul lor atrag liliecii crescând astfel pericolul coliziunii.

În concluzie propunem ca rotoarele turbinelor să fie acoperite cu vopsea care reflectă lumina ultravioletă şi în cazul necesităţii iluminării să se folosească lumină intermitentă şi/sau de culoare roşie.

În cazul în care în urma monitorizării multianuale vor apărea victime ale coliziunii se va propune un program de oprire a unora dintre mori sau chiar a întregului parc în anumite intervale diurne sau orare din anumite perioade ale anului. Pentru speciile de păsări identificate în perimetrul şi vecinătatea proiectului se impun următoarele măsuri:

� Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către personalul angrenat în implementarea/exploatarea proiectului;

� Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul proiectului;

� Emisii de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: camioane, betoniere, excavatoare) se vor limita doar la amplasamentul proiectului propus;

� Reducerea impactului antropic ce poate genera disconfort sau acţiuni privind deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a puilor etc. din arealul analizat).

� Interzicerea depozitării deşeurilor menajere şi a celor periculoase va limita atragerea efectivelor de păsări în zona de acţiune a parcului eolian.

Măsurile luate pentru limitarea impactului prognozat implică toate



Nr. crt Specia


OUG 57/2007



speciile de avifaună existente. În perioada de operare vor fi monitorizate impactul pe care parcul

eolian îl are asupra păsărilor. Se va monitoriza:

� Impactul produs prin creşterea comportamentului de evitare al zonei de către păsări. Impactul de coliziune prin metoda căutării cadavrelor de păsări.

FLORA 31 Achillea setacea neconsemnată

În urma implementării proiectului NU se va genera un impact negativ

asupra zonei analizate: � Nu se vor modifica suprafeţelor

biotopurile de pe amplasament - proiectul dezvoltându-se pe

terenuri agricole;

� NU apar modificări ale populaţiilor de plante, nu sunt afectate specii de interes comunitar sau specii cu capacitate de regenerare dificilă;

Impactul în faza de operare este nul pentru habitate, floră şi vegetaţie.

Pentru reducerea impactului în timpul construcţiei se propun următoarele masuri:

� Habitatele cu arbuşti limitrofi drumurilor de acces şi exploatare vor fi protejate pe cat posibil;

� Depozitarea materialului săpat să se facă doar pe terenurile agricole evitându-se acoperirea cu material săpat a unor habitate ce asigura adapost pentru fauna locala;

� Utilizarea în faza de construcţie şi exploatare a drumurilor existente de acces;

� Lărgirea drumurilor de exploatare şi acces se vor face cu precadere pe terenurile agricole pentru a limita efectul asupra habitatelor de tufaris existente.

� Limitarea la minimum a suprafeţelor de teren perturbate în etapa de construcţie şi renaturarea habitatelor după încheierea acestei etape, nefiind necesare măsuri de diminuare a impactului pentru etapa de operare;

� depozitarea materialelor în spaţii amenajate.

Suprafaţa afectată este foarte restrânsă în raport cu întreaga suprafaţă a fitocenozei, neadăpostind specii de plante de interes comunitar, prin urmare implementarea planului nu va afecta major resursele de biodiversitate.

32 Agrimonia eupatoria neconsemnată

33 Amaranthus retroflexus neconsemnată

34 Arabidopsis thaliana neconsemnată

35 Arctium tomentosum neconsemnată

36 Artemisia absinthium neconsemnată

37 Artemisia campestris neconsemnată

38 Atriplex patula neconsemnată 39 Atriplex tatarica neconsemnată 40 Avena fatua neconsemnată 41 Ballota nigra neconsemnată

42 Brachypodium silvaticum neconsemnată

43 Capsella bursa-pastoris neconsemnată

44 Carduus hamulosus neconsemnată 45 Centaurea diffusa neconsemnată

46 Chenopodium

album neconsemnată

47 Chenopodium botrys neconsemnată

48 Chrysanthemum corymbosum neconsemnată

49 Chrysopogon neconsemnată



Nr. crt Specia


OUG 57/2007



gryllus 50 Cichorium intybus neconsemnată 51 Conium maculatum neconsemnată

52 Convolvulus arvensis neconsemnată

53 Cynodon dactylon neconsemnată

54 Delphinium orientale neconsemnată

55 Delphinium sophia neconsemnată

56 Echinochloa crus-galli neconsemnată

57 Erophila verna neconsemnată

58 Erysimum campestre neconsemnată

59 Euphorbia helioscopia

neconsemnată

60 Euphorbia virgata neconsemnată 61 Festuca pseudovina neconsemnată 62 Festuca valesiaca neconsemnată 63 Fragaria vesca neconsemnată 64 Fragaria viridis neconsemnată 65 Hordeum murinum neconsemnată 66 Lactuca saligna neconsemnată 67 Leonurus cardiaca neconsemnată

68 Onopordum acanthium neconsemnată

69 Papaver rhoeas neconsemnată 70 Plantago major neconsemnată 71 Poa angustifolia neconsemnată

72 Polygonum aviculare neconsemnată

73 Portulaca oleracea neconsemnată 74 Rapistrum perene neconsemnată 75 Rubus caesius neconsemnată 76 Salsola kali neconsemnată 77 Sambucus ebulus neconsemnată 78 Setaria pumila neconsemnată



Nr. crt Specia


OUG 57/2007



79 Setaria verticillata neconsemnată 80 Sinapsis arvensis neconsemnată 81 Solanum nigrum neconsemnată 82 Sonchus arvensis neconsemnată 83 Sonchus asper neconsemnată 84 Sorghum halepense neconsemnată

85 Taraxacum officinale neconsemnată

86 Trifolium alpestre neconsemnată 87 Trifolium diffusium neconsemnată 88 Urtica dioica neconsemnată

89 Verbascum phlomoides neconsemnată

90 Vicia cracca neconsemnată 91 Xanthium italicum neconsemnată

92 Xanthium strumarium neconsemnată

93 Crataegus monogyna

neconsemnată

94 Rosa canina neconsemnată Nevertebrate

95 A. acuminata L. neconsemnată

În faza de construcţie se va înregistra un impact negativ minor asupra

nevertebratelor, deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate prin lucrări de decopertare a stratului de sol biovegetal. Acest impact va fi compensat în etapa de reabilitare şi

renaturare a habitatelor afectate. Având o mobilitate mare, aceste

specii se poate deplasa cu uşurinţă, evitând zonele intens exploatate.

În faza de construcţie se va înregistra un impact negativ minor asupra nevertebratelor, deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate prin lucrări de decopertare a stratului de sol biovegetal. Acest impact va fi compensat în etapa de reabilitare şi renaturare a habitatelor afectate. Având o mobilitate mare, aceste specii se poate deplasa cu uşurinţă, evitând zonele intens exploatate.

96 A. exclamationis L. neconsemnată 97 A. obscurus L. neconsemnată 98 Adalia bipunctata L. neconsemnată

99 Adelphocoris seticornis F. neconsemnată

100 Aelia rostrata Boh. neconsemnată 101 Agriotes lineatus L. neconsemnată

102 Agrotis ipsilon Hufn.

neconsemnată

103 Alopecosa sulzeri P. neconsemnată

104 Amara aenea DeGeer neconsemnată

105 Anoxia vilosa F. neconsemnată



Nr. crt Specia


OUG 57/2007



106 Aphthona coerulea Geoff. neconsemnată

107 Athalia rosae L. neconsemnată 108 Bibio marci L. neconsemnată 109 C. quadridens neconsemnată

110 Caliptamus italicus L. neconsemnată

111 Carabus cancelatus Illig. neconsemnată

112 Carpocoris fuscispinus L. neconsemnată

113 Cephus pygmaeus L.

neconsemnată

114 Cercopis

sanguinolenta Scop.

neconsemnată

115 Ceresa bubalus L. neconsemnată

116 Chrysomela sanguinolenta L. neconsemnată

117 Clivina fossor L. neconsemnată

118 Coccinella septempunctata L.

neconsemnată

119 Decticus verrucivorus L. neconsemnată

120 Dermestes frischi Kugl. neconsemnată

121 Dociostaurus maroccanus

Thunb. neconsemnată

123 Dolycoris baccarum L. neconsemnată

124 E. austriaca Schr. neconsemnată 125 E. maura L. neconsemnată 126 E. ornata L. neconsemnată

127 Entomobryia arborea Tullb. neconsemnată

128 Eurydema oleracea neconsemnată



Nr. crt Specia


OUG 57/2007



L.

129 Eurygaster integriceps L. neconsemnată

130 Forficula auricularia L. neconsemnată

131 Formica rufa L. neconsemnată 132 G. desertus L. neconsemnată

133 Graphosoma lineatum L. neconsemnată

134 Gryllotalpa gryllotallpa neconsemnată

135 Gryllus campestris L.

neconsemnată

136 H. azureus F. neconsemnată

137 H. distinguendus Duft. neconsemnată

138 H. griseus Panz. neconsemnată 139 Haltica oleracea L. neconsemnată

140 Haplothrips tritici Kurdj. neconsemnată

141 Harpalus aeneus F. neconsemnată 142 Japyx sp. neconsemnată 143 Julus terrestris L. neconsemnată 144 Lasius niger neconsemnată

145 Lithobius forficatus Leach neconsemnată

146 Locusta migratoria L.

neconsemnată

147 Lycosa tarentula neconsemnată 148 Lygus pratensis L. neconsemnată

149 Melolontha melolontha L. neconsemnată

150 Nabis ferus L. neconsemnată

151 Opatrum sabulosum L. neconsemnată

152 Palomena prasina L. neconsemnată



Nr. crt Specia


OUG 57/2007



153 Pardosa italica Tong. neconsemnată

154 Pentatoma rufipes L. neconsemnată

155 Pentodon Idiota Herbst. neconsemnată

156 Phalangium opilio L. neconsemnată

157 Phylotreta sp. neconsemnată

158 Pimpla turionellae L.

neconsemnată

159 Propylea 14-punctata L. neconsemnată

160 Psalidium maxilosum neconsemnată

161 Rhopalosiphum maidis Fitch. neconsemnată

162 Salticus scenicus neconsemnată

163 Schizaphis graminum Rond.

neconsemnată

164 Tanymecus dilaticollis Gyll neconsemnată

165 Tettigonia viridissima L. neconsemnată

166 Thea 22-punctata L. neconsemnată

167 Trombidium holosericeum L.

neconsemnată

168 Tryphon succinaeus Gr. neconsemnată

169 Vespa germanica L. neconsemnată

Specii de faun ă 170 Microtus arvalis neconsemnată În urma monitorizării, au fost

observate câteva exemplare de mamifere. De asemenea nu au fost semnalate galerii/vizuini/ specifice

Este interzisă capturarea/omorârea acestor specii. În cazul în care vor fi identificaţi indivizi răniţi/morţi, beneficiarul are obligaţia de a anunţa instituţiile competente. În situaţia capturării involuntare în perioada de construcţie a unor

171 Lepus europaeus Anexa5 B

172 Vulpes vulpes Anexa 5B



Nr. crt Specia


OUG 57/2007



pentru speciile de rozătoare. astfel de specii li se va asigura preventiv un culoar de trecere către habitatele limitrofe.

În perioada de funcţionare a proiectului impactul semnificativ asupra speciilor de faună va fi nul. Se va limita distrugerea habitatelor cu floră spontană, de pe margini de drum şi din vecinătatea habitatelor forestiere, etc. 173 Spermophilus

citellus Anexa 3

În urma perioadei de monitorizare nu au fost observaţi indivizi aparţinând speciei Spermophilus Citellus, în zona de implementare a parcului eolian, această specii fiind semnalate în partea de S a amplasamentului în afara ariei de implementare a proiectului.

Reptile şi amfibieni 174 Bufo viridis Anexa 4A Pentru amfibieni impactul va fi

foarte mic sau nul cu excepţia probabilă a câtorva exemplare de Bufo viridis posibil afectate în faza de construcţie. Nu există bălţi de reproducere care să fie distruse de în această fază a proiectului.

Populaţia îşi va reveni la nivelul initial în perioada de post-construcţie.

În perioada de funcţionare nu se va genera un impact negativ asupra speciilor de reptile şi amfibieni.

Speciile de reptile se vor refugia odată cu derularea planului, în vecinătate existând posibilitatea dezvoltării acestora în condiţii bune de hrănire şi reproducere. De asemenea se poate prognoza un impact negativ asupra speciilor menţionate în situaţia capturării involuntare în gropi, sau apariţia unor false locuri de reproducere (gropi, şanţuri, canale temporare inundate). Având în vedere localizarea acestor specii, comparativ cu aria de

Se va evita distrugerea suprafeţelor acoperite cu floră spontană

de pe marginea drumurilor. Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de reptile

de către personalul angrenat în implementarea proiectului; Inspectarea vizuală periodică a amplasamentului pentru

depistarea exemplarelor speciilor de reptile captive; Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului analizat pe

suprafeţele strict necesare; Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);

175 Lacerta viridis Anexa 4A

176 Podarcis taurica

Anexa 4A



Nr. crt Specia


OUG 57/2007



implementare a proiectului analizat, estimăm un impact redus asupra speciilor de reptile şi amfibieni.

Chiroptere 177 Pipistrellus kuhlii neconsemnată Obiectivele proiectului şi natura

lucrărilor efectuate NU prognozează un impact semnificativ cuantificabil asupra indivizilor semnalaţi. Nu sunt prezente în zona habitate prielnice formării de colonii şi hrănirii acestei specii. În perioada de funcţionare a parcului eolian poate apărea un posibil impact de coliziune a liliecilor cu părţile în mişcare a le turbinelor eoliene.

Reducerea iluminatului nocturn în perioada organizării pe şantier în zonele în care nu se lucrează.

În perioada de operare vor fi monitorizate impactul pe care parcul eolian îl are asupra liliecilor.

Se va monitoriza: � Impactul produs prin creşterea comportamentului de evitare

al zonei de către lilieci.

Impactul de coliziune prin metoda căutării cadavrelor de lilieci – căutare pe o rază pe cât posibil egală cu înălţimea totală a eolienei, cau în orice caz pe o rază nu mai mică de 50 m.

178 Pipistrellus pipistrellus neconsemnată

179 Nyctalus noctula neconsemnată

180 Eptesicus serotinus neconsemnată

Prezentarea calendarului implement ării şi monitoriz ării m ăsurilor de reducere a impactului;

Pentru monitorizarea zonei beneficiarul a prevăzut o suma de ~15.000 E, respectiv~20.000 E pentru eventualele măsurile de reducere care ar putea exista în urma funcţionării Parcului Eolian. Beneficiarul va împuternici o persoana desemnată pentru implementarea măsurilor de reducere.

Planul de implementare a măsurilor de reducere a impactului asupra mediului

Impactul prognozat M ăsura de reducere a impactului Factori

implica ţi

Perioada de implementare a

masurilor Responsabil

Faza de construc ţie Direct Pe termen lung Biodiversitate; Flora şi fauna � Efect de deranj şi restrângere a

faunei specifice zonei datorită

� Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor existente de către personalul organizării de şantier;

� Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea eventualelor capturări involuntare a unor specii de vertebrate: mamifere, reptile şi specii de pasări;

� Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba fauna locala;

Nu sunt afectate specii de interes comunitar sau specii cu regenerare dificilă;

Măsura necesare în faza de construcţie pentru implementarea obiectivelor planului propus.



construcţiei şi exploatării, poluării fonice rezultate de activitatea de organizare şantier.

� deranjul speciilor de mamifere, păsări, reptile şi nevertebrate din cauza zgomotului şi vibraţiilor create de către utilajele, mijloacele de transport şi activităţilor specifice;

� Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul destinat proietului (existente sau nou create);

� Interzicerea unor activităţi care să ducă la distrugerea speciilor de flora şi deranjarea populaţiilor de fauna prezente în habitatele limitrofe (ardere vegetaţie, distrugere locuri de cuibărit, capturare şi omorâre indivizi)

� Reamenajarea peisajului afectat de proiect cu vegetaţie specifica nativă, astfel încât să se promoveze, recolonizarea şi repopularea cu faună locală care a fost îndepărtată o dată cu demararea activităţilor de construcţie.

� Reconstrucţia ecologică cât mai grabnică a spaţiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covor vegetal în toate suprafeţele libere pentru regenerarea vegetaţiei locale care să favorizeze colonizarea unor specii de interes (specii de herpetofaună, mamifere mici, nevertebrate etc.);

� Lucrările de decopertare a solului şi a formaţiunilor vegetale existente vor avea loc numai în perimetrul desemnat planului;

� Este interzisă arderea vegetaţiei; � Este interzisă introducerea unor specii invazive;

Densitatea indivizilor vegetali în zona de implementare se va modifica mai ales în etapa de decopertare dar se fa reface erata cu perioada de refacere a zonelor disturbate

Măsuri permanente.

Responsabil

SC ELECTRA NORTE EOLIAN SRL

Faza de exploa tare Direct Pe termen lung

� Posibila refacere a vegetaţiei prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenţă şi regenerare mare;

� Posibil impact asupra avifaunei şi chiropterelor prin coliziune cu turbinele eoliene

� Reamenajarea amplasamentului afectat de proiect cu vegetaţie specifica nativă (indivizi vegetali cu o putere de regenerare mare datorita unei bune fructificări/înmulţiri vegetative pe cale naturală observate şi pe habitatele limitrofe), astfel încât să se promoveze recolonizarea cu faună locală care a fost îndepărtată o dată cu demararea activităţilor de exploatare.

� este interzisa introducerea unor specii invazive pentru refacerea amplasamentului;

� Sa va asigura că turbinele amplasate nu vor oferi condiţii propice pentru cuibăritul speciilor de păsări.

Se va monitoriza: � Impactul produs prin creşterea comportamentului de evitare al

zonei de către păsări şi lilieci. � Impactul de coliziune prin metoda căutării cadavrelor de păsări şi

lilieci.

Prin refacerea zonelor afectate, treptat plantele se vor regenera şi vor ocupa habitatul disturbat.

Aceste masuri scad posibilul risc de ciocnire a păsărilor cu turbinele eoliene în raza de acţiune a palelor.

Responsabil

SC ELECTRA

NORTE EOLIAN SRL



� Monitorizarea a activităţilor păsărilor în zona în perioada funcţionării parcului eolian pe o perioada de minim 1 an precum şi inventarierea posibilelor carcase de chiroptere sau păsări moarte în urma coliziunii cu turbinele eoliene.

� Creşterea ratei de detectabilitate a palelor turbinelor eoliene prin vopsirea vârfurilor palelor în culori de avertizare (roşu sau negru);

� În cazul în care se vor observa carcase de chiroptere în zona parcului eolian, beneficiarul va avea obligaţia unor dispozitive de bruiaj pentru semnalul electromagnetic cu scopul îndepărtării chiropterelor din zona de acţiune a palelor turbinelor eoliene.

Masuri realizate cu scopul de a limita prezenta unor specii pe amplasament.



4.6. Peisajul şi impactul vizual

Comparativ cu alte forme de impact ce ar putea să se manifeste asupra locuitorilor din

vecinătate, activitatea de construcţie ca şi cea de exploatare a parcului eolian au efecte

minore, insesizabile, efecte limitate şi de distanţa faţă de zonele locuite (400 m faţă de

satul Pleşa, 750 m faţă de satul Mînzăneşti, 650 m faţă de satul Şipote, 750 m faţă de

satul Aldeşti, 1000 m faţă de satul Puricani, 410 m faţă de satul Prodăneşti, 2200 m faţă

de satul Comăneşti, 1500 m faţă de satul Slivna, 2300 km faţă de Bereşti Meria, 1700 m

faţă de Bereşti).

Amplasamentul parcului eolian respectă distanţele de siguranţă impuse de legislaţia

în vigoare, respectiv Ordinul 4/9.03.2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind

delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice – revizia I,

conform Anexei 3.

Peisajul din împrejurimile amplasamentului destinat investiţiei este caracterizat

printr-o serie de coline ce întrepătrund câmpia înaltă - formaţiune care se extinde în cea

mai mare parte a zonei.

4.6.1 Impactul prognozat

Principalul impact peisagistic şi vizual al implementării proiectului parcului eolian îl

constituie modificarea peisajului rural al zonei caracterizat prin modul de folosinţa al

terenurilor.

Valoarea estetică a peisajului este redusă deoarece nu există elemente cu valoare

deosebită în cadrul natural şi cel arhitectural, aşa încât nu va fi afectată. Dimpotrivă, în

cele mai multe locuri din România turiştii sunt atraşi de asemenea ansambluri, deseori

modificându-şi traseele pentru a le vedea. În acelaşi context, pe teritoriul viitorului parc nu

există păduri sau zone naturale folosite în scopuri recreative care ar fi putut fi disturbate de

funcţionarea turbinelor eoliene. În perioada de construcţie poate exista un impact vizual

neplăcut datorat aspectului şantierului în lucru (utilaje, mijloace de transport, materiale de

construcţie etc.). De asemenea, căile de transport pot avea un aspect neplăcut pe durata

amenajării lor.

În cazul parcurilor eoliene, impactul cel mai important asupra mediului are loc în timpul

perioadei de construcţie. Specificul acestei perioade este cel al oricărui şantier,

caracterizată printr-o concentrare de personal uman şi de utilaje, precum şi de activităţi de

modificare a aspectului locaţiei.

Din punct de vedere al impactului vizual asupra populaţiei acesta diferă de la o

persoană la alta prin diferenţa de percepţie.



Efectele ambientale ale parcului eolian sunt pozitive, turbinele eoliene având o siluetă

elegantă care se integrează armonios în peisaj şi constituie atracţie turistică.


Tabelul nr. 28 M ăsuri de diminuare a impactului pentru factorul de m ediu peisaj


Design Amenajare Construc ţie Operare Ca opţiune – Utilizarea culorilor ce reduc contrastul între structurile turbinei şi peisaj. Utilizarea de vopsele mate pentru finisare pentru a reduce fenomenul de reflexie a luminii soarelui.

√ - - -

Design şi construcţie a substaţiilor în corelare cu zona amplasamentului. √ - √ -

Refacerea zonelor de teren afectate - √ √ - Întreţinerea zonelor cu vegetaţie şi a drumurilor de acces de pe amplasament - - - √

4.7. Mediul social şi economic

Se apreciază că investiţia în înfiinţarea unui parc eolian şi obţinerea de energie

eoliană va avea un impact pozitiv asupra economiei locale (atât pe perioada de construcţie

a parcului cât şi pe durata funcţionării acestuia) evaluând următoarele posibilităţi: crearea

de noi locuri de muncă, preponderent din rândul populaţiei locale, investiţii complementare

direcţionate către spaţiul comercial aferent zonei, plata de taxe şi impozite ce vor fi

absorbite de bugetul local şi utilizate de comunitate, creşterea generală a potenţialului

economic al zonei şi atragerea de investitori în domeniul energiei eoliene, precum şi

eventuala extindere a acestui sector în zonă.

În ceea ce priveşte impactul potenţial asupra activităţilor economice, se iau în calcul

următoarele: pentru sectorul agricol se prevede întreruperea sau perturbarea temporară a

activităţilor tipice (lucrări agricole) în arealul de amplasare a turbinelor eoliene. Acest

impact va fi limitat în timp în funcţie de perioada de organizare a şantierului.

Se adaugă consecinţele scoaterii din circuitul agricol al suprafeţelor pe care vor fi

montate instalaţiile, punctul comun de colectare şi platformele de montaj. Acest impact

este permanent, pe toată perioada de funcţionare a parcului. În general, terenul agricol

poate fi cultivat până la 0.5 m distanţă de fundaţia turbinei.

Realizarea obiectivului nu implică efecte negative asupra sănătaţii oamenilor din zonă,

în codiţiile respectării cerinţelor legislative în vigoare referitoare la organizările de şantier,

la desfăşurarea activităţii de ridicare a parcului, la normele de poluare in vigoare.



Pe parcursul funcţionării instalaţiilor impactul se poate materializa prin zgomotul şi

efectul vizual produs de turbinele eoliene. În ceea ce priveşte zgomotul centralele eoliene

sunt silenţioase şi devin din ce în mai silenţioase.

În privinţa efectul vizual este posibilă perceperea efectului de licărire al palelor dacă

sunt bătute direct de soare, care ar putea deranja şi care se poate percepe şi la distanţe

mai mari. Însă acest fenomen nu este foare des întâlnit, producându-se doar în zilele

senine de la răsăritul soarelui până la prânz doar dacă vântul bate dinspre direcţia

privitorului.

Tot în etapa de construcţie vor apărea modificări ale traficului normal, datorită

transportului subansamblelor turbinelor (dimensiuni mari). Perturbările din trafic vor fi cele

specifice oricărui vehicul cu gabarit depăşit şi vor fi în strânsă legătură cu graficul lucrărilor

pe amplasament. Înfiinţarea parcului eolian în zona de amplasament aduce şi modificări

asupra indicatorilor sociali, în special asupra populaţiei din comunele din zonă. Tehnologia

de construcţii - montaj a Instalaţiilor de Turbine Eoliene implică operaţiuni atât simple cât şi

complexe ce solicită calificare înaltă. Aceste operaţiuni solicită resurse umane care sunt

asigurate din zonă sau din zonele imediat adiacente. În concluzie pentru aceste operaţiuni

se solicită forţă de muncă în medie 10 oameni/zi. O altă implicare a planului este cea dată

activitatea economică a unui agent care reprezintă o sursă de venituri pentru comună.

Luând în considerare impactul realizării proiectului asupra indicatorilor sociali se poate

spune:

- aceştia devin semnificativi pentru zonă numai dacă sunt montate un număr mai mare

de cinci turbine (cu referire la dezvoltarea urbană);

- în perioada de montaj există o solicitare a forţei de muncă, care devine indicator

social semnificativ atunci când numărul turbinelor montate este suficient de mare;

- dezvoltarea acestui sector al energiei neconvenţionale la nivel industrial determină

modificări semnificative pe indicatorii sociali analizaţi.

- ca un impact social important alături de impactul economic analizat trebuie menţionat

că analizele la nivel European făcute asupra necesarului de energie face ca în Europa

actual să se importe 50% din energia necesară, iar în cazul în care nu se vor găsi soluţii

alternative până în anul 2030, importul de energie să ajungă la 75%. Acesta este unul din

motivele pentru care alternativa potenţialului eolian nu trebuie respinsă.

- tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de producere şi deci

şi de vânzare a energiei electrice. Sunt cunoscute comunităţi locale în Europa şi în lume în

care producerea locală a energiei electrice din potenţial eolian a însemnat reducerea

preţului energiei electrice până la 50% faţă de vânzarea pe plan naţional.



Factori: caracteristici şi parametri implicaţi în construcţia şi operarea proiectului propus

vor include:

Faza de construc ţie

� capital semnificativ investit în faza de construcţie a parcului eolian;

� faza de construcţie aşteptată a se derula pe o perioadă de 16 luni;

� perioadă de exploatare a proiectului de minim 40 ani;

� pe perioada construcţiei vor opera în medie un număr de 80-90 angajaţi.

Faza de operare

� generare de energie regenerabilă;

� parcul eolian va utiliza doar o parte din suprafaţa totală a amplasamentului;

� va necesita personal permanent pentru operare şi întreţinere.

Evaluare cost-beneficiu

Costurile implicate în dezvoltarea parcului eolian sunt reprezentate de:

� costuri de construcţie;

� costuri de operare şi întreţinere.

� beneficiile proiectului de investiţie constau în:

� producţie/vânzare de energie provenită din surse regenerabile;

� reducerea poluării cu până la 120 000 tone CO2 echivalent în gaze cu efect

de seră;

� proiectul necesită un număr mic de personal de întreţinere, ce va fi recrutat

local dacă este posibil.


Impactul principal al dezvoltării în zona analizată a unui proiect de anvergură (parc

eolian – producere energie electrică) va fi de natură socială cu potenţiale beneficii:

� crearea unui număr de 80-90 locuri de muncă permanente în perioada de

construcţie/amenajare estimată la 16 luni;

� 3-4 locuri de muncă permanente în faza de operare a parcului eolian;

� impact multiplu prin crearea şi dezvoltarea de noi servicii locale.

� surse suplimentare de venit la bugetul local.

� nucleu de dezvoltare a altor afaceri in zona.

Concluzii

Dezvoltarea parcului eolian propus în zona va furniza contribuţii însemnate în

economia şi comunitatea locală. Impactul pozitiv va rezulta din capitalul investit în zona



asociat dezvoltării proiectului furnizând astfel locuri de muncă permanente şi temporare,

servicii şi dezvoltare economică.


Nu este cazul.

4.8. Condi ţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

Ansamblul eolian nu va interacţiona în nici un fel pe durata construcţiei şi funcţionării

cu obiective ale patrimoniului cultural, arhitectonic sau arheologic, neexistând, aşadar, nici

un fel de impact asupra acestora

În cazul în care pe amplasament se vor descoperi vestigii arheologice în timpul

lucrărilor de amenajare, lucările vor fi întrerupte şi se vor respecta prevederile legale în

acest domeniu.


Construcţia/dezafectarea şi funcţionarea parcului eolian Bereştmi Meria nu va afecta

siturile arheologice existente la nivelul oraşului Bereşti. Acestea sunt localizate în afara

ariei de implementare a proiectului analizat

.


Monumentele istorice de pe raza administrativă a oraşului Bereşti, incluse in Lista

monumentelor istorice aprobata de Ministerul Culturii si Cultelor cu Ordinul 2314/2004, nu

vor fi afectate de construirea Parcului eolian Bereşti Meria.

Cu toate acestea, antreprenorul va trebui să-şi asume responsabilitatea ca în cazul în

care prin lucrările de excavaţii va descoperi elemente arheologice, geologice, istorice sau

de alta natura, care, potenţial, prezintă interes din punct de vedere al moştenirii istorie,

arheologice şi culturale să intrerupă desfasurarea acestor lucrări, să inştiinteze autorităţile

competente în acest domeniu, consultarea unui specialist de la Muzeul de Istorie si

Arheologie Galaţi, spre a decide asupra valorii acestor descoperiri, a măsurilor de

conservare necesare, respectiv asupra derulării în continuare a lucrarilor. În cazul zonelor

cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător, până la data de descarcare de sarcina

arheologica autorizatia de construire se suspendă, primarul unităţi administrativ teritoriale

dispune întreruperea oricarei alte activitati se instituie regimul de supraveghere sau

sapatura arheologica, in conformitate cu avizul de la Ministerul Culturii si Patrimoniului

National.



4.9. Evaluarea impactului cumulativ asupra mediului generat de

implementarea proiectului al ături de cele opt parcuri eoliene, folosind Matricea de

tip Leopold

Evaluarea impactului cumulativ va fi analizat in relaţia cu planuri, programe şi

proiecte propuse sau implementate aflate în aria de impact a proiectului propus.

Activităţile principale identificate in zona de amplasament ce generează un impact

cumulativ în special asupra biodiversităţii locale sunt legate de:

� Creşterea animalelor, păşunat (bovine, ovine), pe terenurile de luncă învecinate

ale comunei Bereşti Meria, respectiv a oraşului Bereşti;

� Activităţi agricole mecanizate desfăşurate in zona proiectului – terenuri agricole;

Având în vedere natura planului, limitele evaluării in ceea ce priveşte impactul

cumulativ al proiectelor existente, aflate in execuţie sau propuse a fost stabilita o raza de

20 km in jurul proiectului , suprafaţa pe care se va analiza impactul cumulativ ţinând cont

si de:

� Natura proiectelor aflate in vecinătatea investiţiei;

� Dimensiunea economica si spaţiala a proiectelor ce fac obiectul evaluării impactului

cumulative;

� Distanta fata de zone protejate (arii naturale protejate ) si zone locuite;

Proiectul propus se va implementa in extravilanul comunei Bereşti Meria, respectiv

a oraşului Bereşti, unde pana in prezent activităţile economice principale desfăşurate sunt

reprezentate de agricultura, creşterea animalelor. De asemenea sunt aprobate o serie de

proiecte ce au ca activitate producerea de energie electrica din surse regenerabile ce vor

face obiectul analizei impactului cumulativ.

Evaluarea cu ajutorul Matricei de tip Leopold.

Aceste sisteme de cuantificare pornind de la matricea de tip Leopold se folosesc în

mod curent în evaluările de mediu. Acestea asigură informaţii cu caracter cantitativ pe

baza unor note care se acordă fiecărui efect asupra factorilor de mediu afectaţi.

Acordarea punctajului se face ţinând cont de datele de intrare certe, raportările la

studiile de specialitate, se pot obţine concluzii măsurabile care altfel ar fi fost cantonate în

domeniul unor generalităţi fără a se putea analiza corect efectele implementării parcurilor

eoliene asupra factorilor de mediu şi nu în ultimul rând să se propună lucrări de

minimizarea a impactului şi indicatori pentru monitorizare acestuia.

Arealul în care se va dezvolta proiectul ce face obiectul evaluării este cunoscută ca

având potenţial agricol, impactul generat de activitatea turbinelor eoliene nereprezentând



o influenţă negativă majoră asupra biodiversităţii locale deoarece habitatele prezente nu

reprezintă habitate de interes comunitar, zonă fiind puternic antropizată, biodiversitatea

specifică având un factor de conservare redusa şi o capacitate de regenerare foarte mare

adaptată condiţiilor actuale de mediu.

Astfel, impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii de alta natura în zona

(ferme avicole, asociaţii agricole) este nesemnificativ chiar şi în condiţiile dezvoltării

parcului eolian care face obiectul prezentului raport, aceasta neexercitând un impact

negativ suplimentar, deoarece speciile de faună care ar fi putut fi afectate de această

activitate s-au adaptat condiţiilor actuale ale arealului studiat.

Impactul cumulativ datorat existen ţei unor investi ţii similare (parcuri eoliene)

Având in vedere natura proiectelor propuse (parcuri eoliene), limitele evaluării in ceea

ce priveşte impactul cumulativ al proiectelor existente, aflate in execuţie sau propuse a

fost stabilita la teritoriul administrativ al comunelor Bereşti Meria, Bălăbăneşti şi oraşul

Bereşti suprafaţă pe care se va analiza impactul cumulativ ţinând cont si de:

� Natura proiectelor aflate in vecinătate;

� Dimensiunea economica si spaţiala a proiectelor ce fac obiectul evaluării

impactului cumulative;

� Distanta fata de zone protejate (arii naturale protejate ) si zone locuite;

Din informaţiile/datele aflate la dispoziţie în zona implementării proiectului analizat

sunt propuse şi alte proiecte de parcuri eoliene şi anume:

� SC ENVICONS WIND SA Bucureşti – Parc eolian (10 turbine), staţie

electrică, colector curent, drum de acces, racord electric aferent;

� S.C. GL WINDPARKS S.R.L – Parc Eolian în comuna Bălăbăneşti – 3

turbine.



Figura nr. 20 Localizarea parcurilor eoliene în zon a analizat ă

Cai de cumulare a impactului

In urma identificării planurilor si proiectelor ce pot produce un impact cumulativ, s-au

stabilit şi principalele căile posibile de cumulare a impactului acestea prognozându-se

asupra:

� Biodiversităţii locale;

� Asupra factorilor de mediu apa, aer, sol;

� Mediului social economic.

Evaluare efectelor cumulative produse toate proiectele de investiţie mai sus

menţionate (parcuri eoliene) s-a realizat atât în faza de construcţie/amenajare cât şi în

perioadă de funcţionare şi postfuncţionare/dezafectare.



Cuantificarea impactului produs

Sistemul de cuantificare utilizat asigură informaţii cu caracter cantitativ pe baza unor

note care se acorda fiecărui efect asupra factorilor de mediu afectaţi. Acordarea nivelului

de referinţă se face ţinând cont de datele de intrare certe, raportările la studiile de

specialitate, se pot obţine concluzii măsurabile care altfel ar fi fost cantonate în domeniul

unor generalităţi fără a se putea analiza corect efectele implementării parcurilor eoliene

asupra factorilor de mediu şi nu în ultimul rând să se propună lucrări de minimizarea a

impactului şi indicatori pentru monitorizare acestuia.

Pentru aceasta în continuare este prezentat modul de evaluare utilizat pentru

identificarea impactului generat de implementarea celor 3 proiecte (parcuri eoliene):

� s-a definit o matrice simplă în care activităţile ce determină un impact asupra

mediului se înscriu pe o axă, iar efectele lor asupra mediului pe cealaltă axă.

� s-au stabilit tehnicile de clasificare pentru ponderarea importanţei, aceasta

constând în folosirea unei scale predefinite a importanţei. S-a utilizat o scală

predefinită cu cinci niveluri şi definiţiile corespunzătoare, care permite atribuirea

unor valori numerice în situaţii de decizie.

Niveluri de referin ţă Defini ţie

5. Foarte important

- Punctul cel mai important - Prioritatea de prim rang

- Este implicat direct în problemele majore - Trebuie luată în considerare

4. Important

- Este relevant pentru problemă - Prioritate de ordinul doi

- Impact semnificativ, dar nu trebuie tratat înaintea altor probleme

- Poate să nu fie rezolvată în întregime

3. Importan ţă medie

- Poate fi relevantă pentru problemă - Prioritatea de ordinul trei

- Poate avea impact - Poate fi un factor determinant pentru probleme

majore

2. Mai pu ţin important

- Relevanţă nesemnificativă - Prioritate scăzută - Are impact mic

- Nu este un factor determinant pentru problemele majore

1. Neimportant - Fără prioritate - Fără relevanţă

- Nu are efecte măsurabile



Tabel nr. 29 Evaluarea impactului asupra mediului generat de implementarea proiectului alături de cele 3 parcuri eoliene (SC ELECTRA NORTE EOLIAN SRL – 30 turbine, SC ENVICONS WIND SA – 10 turbine şi S.C. GL WINDPARKS S.R.L – 3 turbine),

folosind Matricea de tip Leopold

Aspecte de mediu afectate EFECTE ASUPRA MEDIULUI

Semnificative Secundare Cumulative Sinergice Termen scurt

Termen mediu

Termen lung Permanente Temporare Pozitive Negative

Biodiversitatea 1 3 Mediu social şi economic 5 1

Solul 1 2 Apa 1 2 Aerul 2 2 Factorii climatici 5 1 Patrimoniul cultural 1 1

Patrimoniul arhitectonic si arheologic

1 1

Peisajul 3 1 Zgomot 1 2

Total 3 5 3 3 5 3 3 3 5 21 16



Cuantificarea efectelor cumulate s-a facut in baza urmatoarelor criterii de evaluare:

• Punctajul s-a aplicat pe baza măsurilor propuse pentru a prevenii, reduce şi

compensa pe cât posibil orice efect advers asupra mediului.

• Acordarea de notele pentru fiecare tip de impact în parte cu caracter secundar,

temporar pe termen scurt.

Impact cumulativ asupra biodiversit ăţii

Arealul în care se va dezvolta proiectul parcului eolian ce face obiectul evaluării

este cunoscută ca având potenţial agricol, impactul generat de activitatea turbinelor

eoliene nereprezentând o influenţă negativă majoră asupra biodiversităţii locale deoarece

habitatele prezente nu reprezintă habitate de interes comunitar, zonă fiind puternic

antropizată, biodiversitatea specifică având un factor de conservare redusa şi o capacitate

de regenerare foarte mare adaptată condiţiilor actuale de mediu.

Astfel, impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii de altă natură în zonă

(asociatii agricole) este nesemnificativ chiar şi în condiţiile dezvoltării parcului eolian care

face obiectul prezentului studiu, aceasta neexercitând un impact negativ suplimentar,

deoarece speciile de faună care ar fi putut fi afectate de această activitate s-au adaptat

condiţiilor actuale ale arealului studiat.

Unul dintre motivele care au condus la alegerea locaţiei pentru dezvoltarea parcului

eolian a fost zona benefica exploatării potenţialului eolian dar şi amplasarea în afara unor

arii naturale protejata şi a zonelor locuibile ştiindu-se faptul ca majoritatea parcurilor

eoliene s-au dezvoltat mai ales în judeţul Tulcea, judeţ cu o acoperire foarte mare a ariilor

naturale protejate.

De asemenea se poate vorbi despre impactul negativ generat pe perioada

desfăşurării activităţii construcţie cumulat cu activităţile agricole desfăşurate în vecinătatea

amplasamentului ce duce la migrarea faunei locale. Acest efect este diminuat prin natura

activităţilor desfăşurate în etape şi a caracteristicilor habitatelor prezente, asigurând astfel

zone de preluare şi dezvoltare a faunei locale în vecinătatea amplasamentului.

Activităţile aferente perioadei de construcţie a parcului eolian nu implică scăderea

suprafeţelor acoperite de habitate prioritare, de interes comunitar sau importante, ce pot

asigura un climat propice vieţuitoarelor din arealul analizat, habitatele prezente în

perimetrul destinat exploatării nu asigură condiţii de hrănire şi cuibărire a speciilor de

animale şi plante, caracteristică exemplificată şi prin prezenţa în număr mic a reptilelor,

amfibienilor, păsărilor şi mamiferelor.



Impact generat în perioada de exploatare este minimizat prin măsurile luate în faza

de refacere a amplasamentului după construcţie: prin revegetarea arealelor afectate şi

crearea unor zone care oferă oportunitatea dezvoltării florei şi faunei locale.

În concluzie, impactul proiectului asupra biodiversităţii locale este semnificativ şi

limitat pe termen scurt, însă va avea un impact pozitiv pe termen mediu şi îndelungat,

odată cu încetarea lucrărilor de construcţie şi refacerea zonei afectate, refacerea

habitatelor specifice arealului studiat oferind oportunităţi noi pentru refacerea efectivelor

speciilor de faună din arealul analizat.

Evaluarea impactului cumulativ asupra biodiverist ăţii locale

Distanţele dintre proiectele similare din zonă propuse, precum şi amplasarea

proiectului analizat, în afara ariilor naturale protejate nu prognozează un impact cumulativ

asupra biodiversităţii locale.

Existenţa unor activităţi agricole în zona analizată, activităţi ce se pot suprapune cu

activităţile de implementare a obiectivelor proiectului analizat, duc la stabilirea unor

măsurile de protecţie a biodiversităţii pentru limitarea impactului cumulat în perioada de

execuţie a lucrărilor de construcţie

Aceste masuri trebuie luate încă din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor, astfel:

� amplasamentul organizărilor de şantier, a bazelor de producţie şi traseul drumurilor

de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;

� suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată

judicios la strictul necesar;

� traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de

lucru specificat;

� se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor

respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru

protecţia mediului;

� refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de

şantier.

� turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;

Impact cumulativ generat de activitatea de transpor t

Datorită existenţei unor exploatări agricole în zonă, acest fapt va genera un impact

cumulativ asupra căilor rutiere, datorită intensificării traficului auto de mare tonaj, care va

conduce la o degradare rapidă a acestora. Ca şi măsuri operatorii se recomandă



reducerea vitezei de deplasare a autocamioanelor în perioadele cu temperaturi ridicate,

atunci când pot apărea deformări în structura cailor de acces şi emisii de pulberi,

respectarea capacităţii maxime admise de transport pe osie, asigurarea vizibilităţii

autocamioanelor în condiţii de praf, ploaie etc..

Impact cumulativ generat de zgomot şi vibra ţii

Efectul cumulativ generat de zgomotul şi vibraţiile asociate lucrărilor agricole şi a

unităţilor agricole din vecinătate, nu va fi amplificat de emisiile de zgomot şi vibraţii

datorate execuţiei şi funcţionării parcului eolian, datorită distantelor mari intre proiecte,

lipsa receptorilor sensibili în zona amplasamentul fiind un atu în dezvoltarea unui astfel de

proiect.

Impact cumulativ generat asupra mediului social şi economic

Impactul cumulativ generat asupra personalului şi mediului social se preconizează a

fi pozitiv deoarece investiţia propusă promovează creşterea eficienţei economice

sectorului privat din zonă. Dezvoltarea activităţii va conduce la creşterea oportunităţilor de

angajare a locuitorilor din comună, dar şi dirijarea spre bugetul local a unor contribuţii

semnificative prin taxe şi impozite.

Măsurile de protec ţie a biodiversit ăţii pentru limitarea impactului cumulat în

perioada de execu ţie a lucr ărilor de construc ţie

Aceste masuri trebuiesc luate încă din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor,

astfel:

� Amplasamentul organizărilor de şantier, a bazelor de producţie şi traseul drumurilor


� Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată


� Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de

lucru specificat;

� Se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor



� Refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de

şantier.



� Sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost

proiectat subteran;

� Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;

4.10 UMBRIREA, UMBRIREA INTERMITENTA, STRALUCIREA

4.10.1 Caracterizarea fenomenelor de umbrire, umbri re intermitenta, str ălucire

Umbrirea este arhicunoscutul fenomen din optica geometrica rezultat în urma

interpunerii unui obstacol (în cazul de faţă structurile componente ale unei eoliene – turn –

nacela – pale) în calea razelor luminoase (în cazul de faţă sursa luminoasă fiind Soarele).

Dacă turnul şi nacela proiectează umbre stabile, palele, datorita rotaţiei lor proiectează

în vecinătatea eolienei alternante lumina – umbra, fenomen care caracterizează un posibil

disconfort pentru rezidenţii din zonă. De asemenea, reflexia razelor solare pe structurile

eolienei, care poate fi atât cvasistatică (reflexie pe structuri relativ stabile), cât şi dinamica

(reflexie pe palele şi bulbul eolienei), pot fi percepute de rezidenţi ca surse de posibil

disconfort luminos de care trebuie să se ţină seama.

4.10.2 Impactul poten ţial

Elementele fixe ale unei eoliene (turnul), sau cvasistatice (nacela) ale unei eoliene

proiectează umbre stabile, care nu generează niciun disconfort rezidenţilor din vecinătate.

Efectul de umbrire intermitenta (Shadow flicker) poate fi definit ca schimbarea intensităţii

luminoase într-o arie data, ca rezultat al interacţiunii luminii solare cu palele în rotaţie ale

turbinei. Într-o încăpere cu ferestre, un observator percepe schimbări repetate ale

luminozităţii camerei, ca urmare a umbrelor produse de trecerea prin dreptul ferestrei, a

umbrelor produse de palele turbinei in rotire (vezi figura de mai jos).



Figura nr. 21 Situa ţia în care poate ap ărea umbrirea intermitent ă într-o arie

reziden ţială

Un efect similar poate fi constatat şi în exterior, dacă observatorul se află într-o zonă

în care sunt proiectate umbrele produse de rotirea palelor unei eoliene. În ambele situaţii

turbina trebuie să funcţioneze şi soarele trebuie să strălucească pentru a se genera

umbrirea intermitentă.

Turbinele din proiectul analizat au o viteza de rotaţie de maximum 14 rot/min care

corespunde unei frecvenţe de maxim 0.9 Hz. Prin urmare, domeniul de frecvente al

variaţiilor intensităţii luminoase generate de turbinele eoliene, ca urmare a umbririi

intermitente produse de o turbina de tipul celor din parcul eolian Bereşti Meria, este nul.

Având în vedere distanţele zonelor sensibile (locuinţe umane), topografia terenului (zonă

deluroasă mărginită de habitate naturale - forestiere), nu se prognozează un impact

negativ datorat fenomenului de umbrire produs de parcul eolian analizat.


În cazul de faţă, nu se pune problema adoptării de masuri pentru diminuarea

impactului. În vederea evitării fenomenelor de sclipire, constructorul a luat ca şi măsură de

reducere a acestui fenomen, vopsirea structurilor componente ale eolienei cu vopsea

semimata, absorbantă a radiaţiilor luminoase/solare.

4.11 RADIATIA ELECTROMAGNETICA SI CAMPUL ELECTROMAG NETIC

Toate structurile mari, mobile pot produce interferenţe electromagnetice. Centralele

eoliene pot cauza aceste interferenţe prin reflectarea semnalelor electromagnetice de

palele centralei. Astfel receptorii din apropiere pot prelua atât semnalul direct cât şi cel



reflectat. Interferenţa se produce deoarece semnalul reflectat este întârziat din două

motive: datorită efectului Doppler (datorat rotirii palelor) respectiv datorită lungimii de undă

a frecvenţelor proprii ale turbinei. Interferenţa este mai puternică în cazul materialelor

metalice şi mai slabă în cazul lemnului sau a epoxi.

4.11.1 Impact prognozat

Având în vedere înălţimea la care este situată sursa de radiaţii electromagnetice şi la

o distanţa semnificativă faţa de zonele rezidenţiale impactul produs de radiaţiile

electromagnetice generate în urma funcţionării parcului eolian este nesemnificativ.


Poziţionarea turbinelor şi caracteristicile constructive ale acestora (palele turbinelor

eoliene sunt din fibra de sticlă, fapt ce diminuează cu mult crearea unor câmpuri

electromagnetice datorat funcţionării turbinei eoliene) reprezintă măsuri de diminuare a

impactului prevăzute prin proiect. Dat fiind că se estimează ca nu vor fi generate

interferente electromagnetice care sa afecteze sistemele de telecomunicaţii, nu sunt

necesare măsuri suplimentare pentru diminuarea impactului.

Toate localităţile din apropierea parcului eolian sunt racordate la reţeaua publică de

furnizare a energiei electrice. Locuinţele dispun de instalaţii electrice interioare, majoritatea

gospodăriilor fiind dotate cu aparate electrocasnice. Ca urmare, populaţia este expusă pe

durata întregii vieţi la câmpuri electrice si magnetice de diferite intensităţi generate de

transportul şi utilizarea energiei electrice. Aceste surse vor continua să existe şi după

intrarea în funcţiune a viitorului parc eolian. Întrucât transferul de energie dintre centrală şi

SEN se va realiza prin cabluri subterane, operarea parcului eolian Bereşti Meria nu va

contribui suplimentar la expunerea populaţiei la câmpuri electrice şi magnetice. Măsuri ce

contribuie la diminuarea impactului câmpurilor electromagnetice asupra sănătăţii populaţiei

şi a mediului (fauna, flora, ecosisteme terestre, factor uman) constau şi în:

� utilizarea de turbine si de echipamente electrice produse în conformitate cu cele

mai bune tehnici disponibile, care asigură niveluri reduse ale câmpurilor

electromagnetice exterioare;

� împământarea turbinelor eoliene şi a tuturor echipamentelor electrice;

� propuneri de retehnologizare a parcului eolian după o perioadă de exploatare de

20-25 de ani de la punerea în funcţiune.



5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Această secţiune conţine o descriere a alternativelor pentru proiectul propus în

corelare cu:

� alegerea amplasamentului;

� tipul turbinelor;

� capacitatea parcului, numărul de turbine ales şi amplasarea acestora;

� alternative privind organizarea activităţilor de construcţie si de

dezafectare/reabilitare a mediului;

� alternativa 0 – de neimplementare.

Alegerea loca ţiei amplasamentului

Zona destinată implementării proiectului s-a stabilit în urma studiilor potenţialului

eolian existent (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului), fiind

desemnată ca propice dezvoltării unor proiecte (parcuri eoliene) de producere a energiei

din surse regenerabile.

Turbinele eoliene din ansamblul eolian sunt montate respectând o anumită

dispunere in teren. Această dispunere urmăreşte obţinerea unui randament aerodinamic

atât pentru fiecare turbină în parte cât şi pentru ansamblul eolian. Aceasta ţine cont de

panta terenului şi direcţia principală a vântului pe parcursul unui an calendaristic. În

vederea modelării câmpului eolian din arealul de interes şi pentru evaluarea

performanţelor energetice ale proiectului, a efectuat măsurători în situ în intervalul

noiembrie 2010 – mai 2012. Corelate cu valorile de vânt de la staţiile meteorologice Galaţi

din aceeaşi perioadă, şi cu fondul de date eoliene pentru intervalul 1961-2009 de la staţia

meteo Galaţi, datele in situ au permis crearea unei statistici eoliene cuprinzând distribuţia

vitezei şi frecvenţei vântului pe direcţii (roza vitezelor şi roza frecvenţelor), roza energiei şi

calculul profilului vântului în funcţie de înălţime.



Figura nr. 22 Harta poten ţialului eolian al României

De asemenea factori importanţi în alegerea locaţiei au constituit şi:



� existenţa în zonă a unui sistem de distribuţie şi transport al energiei electrice;

� teren liber, fără posibil impact asupra florei, faunei şi zonelor protejate;

� distanţă considerabilă fată de zonele locuite;

� accesul la infrastructura rutieră.

Tipul turbinelor

Variantele de realizare a unei Centrale Electrice Eoliene (CEE) au constat în analiza

diferitelor scenarii cu turbine eoliene de diferite capacităţi şi înălţimi ale turnului.

Selectarea preliminară a tipului de turbină s-a efectuat în funcţie de producţia de

energie electrică prognozată, timpul de recuperare a investiţiilor, clasa IEC a turbinelor

eoliene şi condiţiile tehnice impuse la racordarea la Sistemul Energetic Naţional.

Turbinele moderne care s-au selectat au capacităţi cuprinse între 1,8 şi 3 MW.

Turbinele de capacitate relativ mică 1,5 -2,5 MW realizează o producţie mai bună la viteze

mai mici ale vântului (cu medii anuale de pana la 8 m/s) iar cele de capacităţi mai mari 2,5

-3 MW realizează producţii mai bune la viteze medii anuale mai mari ale vântului, de peste

8m/s.

Tabelul nr. 29 Scenariile întocmite au cuprins urm ătoarele tipuri de turbine şi

înălţimi ale turnului acestora

Variante Furnizor Tip turbin ă Diametru rotor [m]

Înălţime turn [m]

1 ALSTROM Ecotecnia 100-3MW 100 100 2 ENERCON E70-2MW 71 113 3 ENERCON E82-2MW 82 95 4 FUHRLANDER FL90-2,5MW 90 100 5 FUHRLANDER FL100-2,5MW 100 100 6 GAMESA G87-2MW 87 100 7 GENERAL ELECTRIC GE2,5xl 100 75 8 GENERAL ELECTRIC GE2,5xl 100 85 9 GENERAL ELECTRIC GE2,5xl 100 100

10 NORDEX N90-2,5MW 90 80 11 NORDEX N90-2,5MW 90 100 12 NORDEX N100-2MW 100 100 13 REPOWER MM82-2MW 82 100 14 REPOWER MM92-2MW 92 100 15 REPOWER 3XM-104-3,3MW 104 100 16 SIEMENS SWT 93-2,3 93 100 17 SIEMENS SWT 101-2,3 101 99,5 18 SUZLON S88-2,1MW 88 100 19 VESTAS V 80-2MW 80 78 20 VESTAS V 80-2MW 80 100 21 VESTAS V 90-3MW 90 80



Variante Furnizor Tip turbin ă Diametru rotor [m]

Înălţime turn [m]

23 VESTAS V 90-3MW 90 105 24 VESTAS V 112-3MW 112 119

Cu ajutorul softului RetScreen au fost estimate costurile investiţiei, producţia de

energie electrică şi termenul de recuperare al cheltuielilor efectuate pentru fiecare

scenariu. Un alt factor de care s-a ţinut seama este clasa IEC a turbinelor eoliene pentru

care acestea sunt omologate.

Turbinele eoliene se omologhează pentru diferite clase de vânt identificate printr-o

cifră şi o litera. Cifra depinde în primul rând de viteza vântului: viteza medie anuala dar şi

viteza în rafală iar litera de turbulenţa maximă a vântului.

S-a analizat calitatea energiei electrice astfel încât aceasta să corespundă normelor

tehnice emise de către ANRE.

S-a ţinut seama dacă turbinele respective sunt în fabricaţie de serie sau numai în

proiect. S-a ţinut cont de impactul asupra factorilor de mediu.

În urma prelucrării tuturor acestor date s-a concluzionat că pentru realizarea parcului

eolian sunt necesare maxim 30 turbine eoliene, având o putere instalată de maxim 3

MW/turbină.

Capacitatea parcului, num ărul de turbine ales şi amplasarea acestora

Capacitatea maximă a parcului eolian satisface necesarul de utilizare a resurselor

eoliene din zona amplasamentului şi se încadrează în capacitatea sistemului de distribuţie

a energiei electrice.

Amplasarea turbinelor eoliene pe locaţie se face evitând impactul asupra:

� zonelor cu vegetaţie importantă pentru habitatul existent şi zonele de hrănire a

păsărilor;

� culoarelor şi rutelor de migrare a păsărilor.

Neimplementarea proiectului în zona analizat ă va avea ca impact :

� până la aproximativ 180.000 MWh energie pe an generată din surse regenerabile

nu va fi produsă în reţeaua naţională (suficientă pentru consumul a 28.000 locuinţe)

� emisii de 120.000 tone CO2 rezultate ca urmare a utilizării instalaţiilor de producere

a energiei din surse neregenerabile;

� lipsa locurilor de muncă;

� pierderea unor surse de finanţare la bugetului local.



Alternativele referitoare la organizarea activit ăţilor de construc ţie şi dezafectare

precum şi de reabilitare a mediului au fost:

� realizarea unei singure organizări de şantier pentru parcul eolian analizat, şi a unei

singure zone de stocare a materialelor care să deservească întreg parcul eolian;

� realizarea a 2 organizări de şantier (una în N parcului şi una în partea de S a

parcului eolian) respectiv amenajarea a două zone de stocare a materialelor care vor

deservi la implementarea parcului eolian.

În urma analizei cost-eficienţă privind cele doua alternative, titularul proiectului a optat

pentru o singură organizare de şantier, aceasta urmând a fi amenajată în zona centrală a

parcului eolian.

Alternativa 0

În cazul neimplementării proiectului, amplasamentul studiat îşi va păstra actuala

folosinţă, fiind insuficient exploatat şi în neconcordanţă cu actuala intenţie în ceea ce

priveşte dezvoltarea durabilă a comunelor angrenate în derularea proiectului şi cu

cerinţele actuale de valorificare din punct de vedere economic a resurselor din zonă,

respectiv a potenţialului eolian.

6. MONITORIZAREA

Prevederile pentru monitorizarea mediului impun efectuarea de măsurători şi

determinări periodice ale poluanţilor caracteristici pentru un astfel de obiectiv pentru

factorii de mediu apă, aer, sol.

6.1. Factorul de mediu ap ă

Monitorizarea pe şantier va atât în faza de construcţie cât şi în faza de dezafectare

a parcului eolian va avea în vedere următoarele aspecte:

� verificarea respectării normelor de funcţionare ale utilajelor pe perioada de

construcţie/dezafectare a parcului eolian;

� monitorizarea managementului apelor uzate provenite din OS prin vidanjarea

corespunzătoare a toaletelor ecologice şi încadrarea în parametri NTPA 001/2002

de evacuare a apelor uzate;

� în perioada de funcţionare a Parcului Eolian nu se generează ape uzate.



6.2. Factorul de mediu aer

Pentru faza de construcţie/dezafectare se recomandă să se realizeze monitorizarea

pulberilor în suspensie şi a pulberilor sedimentabile, precum şi a zgomotului, pentru acest

posibil poluant se vor face măsurători şi se va monitoriza şi în perioada de funcţionare.

În perioada de construcţie/dezafectare beneficiarul va trebui sa respecte parametrii

impuşi de STAS 12574/87 Aer din zonele protejate şi Ordinului 592/2002 pentru aprobarea

Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor

de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în

suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în

aerul înconjurător.

Nu se produc emisii, pulberi în suspensie/sedimentabile în perioada de funcţionare.

6.3. Factor de mediu sol şi subsol

În perioada de construcţie/dezafectare, depozitarea temporară a componentelor

turbinelor şi a materialelor de construcţie precum şi o mare parte a organizării de şantier

va trebui să se realizeze cât mai eficient, astfel încât să se evite pe cât posibil efectul de

tasare a solului prin deplasări repetate ale maşinilor şi pentru a se diminua riscul

producerii de accidente. Scurgerile de carburanţi sau lubrefianţi, datorate unor scurgeri

accidentale, vor fi diminuate prin utilizarea produselor absorbante.

Se va asigura o supraveghere permanentă a perimetrului parcului eolian pentru

sesizarea eventualelor incidente care ar putea influenţa populaţia, fauna sau flora şi

raportarea imediata a acestora pentru luarea măsurilor de corecţie şi prevenire.

Monitorizarea funcţionării parcului eolian se face de la distanţă prin utilizarea unor

echipamente speciale de tele şi radio transmisie sau local prin personalul angajat, funcţiile

turbinei eoliene fiind monitorizate şi controlate de numeroase unităţi de comandă şi

control.

6.4. Factor de mediu biodiversitate

În perioada de funcţionare a parcului eolian se va acorda o importanţă deosebită

asupra potenţialului risc de coliziune al păsărilor care tranzitează zona. Astfel pentru

identificarea eventualelor măsuri suplimentare de protecţie se va monitoriza numărul de

carcase păsări şi chiroptere pe o perioada de un an de zile. După prezentarea raportului

de monitoring şi analizarea rezultatelor de către autoritatea competentă pentru protecţia

mediului se va lua decizia dacă procesul de monitorizare va fi continuat.



Planul de monitorizare a impactului asupra biodiver sitatii

Monitorizarea biodiversit ăţii în faza de construc ţie

În această fază va fi monitorizat impactul asupra reptilelor, păsărilor şi

micromamiferelor. Monitorizarea se va realiza până la terminarea lucrărilor.

Reptile

Se va monitoriza impactul pe care şantierul îl provoacă asupra habitatelor de la

marginea drumurilor existente. Toate aspectele negative vor consemnate. Toate reptilele

găsite captive în şanţuri, gropi vor fi eliberate.

Reptilele care vor fi găsite moarte dar şi cele captive vor fi înregistrate în fişe de teren

special concepute pentru acest scop, în care vor fi trecute data observaţiei, specia, gradul

de alterare etc. Raportul va fi trimis autorităţii pentru protecţia mediului.

Păsările

Se va monitoriza impactul pe care şantierul îl are asupra populaţţilor de păsări. Se va

urmări: cuiburi distruse, număr de ouă distruse, indivizi morţi. Observaţiile vor fi

înregistrate în fişe care vor conţine: data observaţiei, condiţiile meteo, spacia, gradul de

alterare a indivizilor, sexul acestora, gradul de alterare a cuiburilor, ouălor. Raportul va fi

trimis autorităţii pentru protecţia mediului.

Micomamifere – popând ăi

Se va monitoriza impactul traficului în şantier asupra popândăilor. Popândăii care vor fi

găsiţi morţi ca urmare a traficului vor fi înregistraţi în fişe de teren special concepute pentru

acest scop cu detalii privind sexul şi vârsta. Raportul va fi trimis autorităţii pentru protecţia

mediului.

Monitorizarea impactului asupra biodiversit ăţii în faza de operare

În perioada de operare va fi monitorizat impacul asupra păsărilor şi liliecilor prin

metoda căutării cadavrelor de păsări şi lilieci, cel puţin un an.

Datele privind cadavrele găsite vor fi trecute în fişe speciale în care vor fi notate

specia, sexul, vârsta, data, condiţiile meteo.

Perioadele în care se vor efectua monitorizările avifaunei se vor face ţinând cont de

perioadele favorabile pentru colectarea fiecărui set de date, aşa cum este relevat în tabelul

de mai jos:



Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec. Flora

Păsări cuib ăritoare

Păsări sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care iernează

Chiroptere

Amfibieni, reptile

Mamifere

Nevertebrate terestre

Pentru speciile de păsări, deşi se cunosc perioadele favorabile evaluării fiecărei

categorii (cuibăritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine să nu se stabilească date stricte

de colectare a datelor pe terne deoarece factorii climatici sau alţi factori externi pot

influenţa dinamica păsărilor, iar aceste date stricte pot influenţa negativ calitatea datelor

obţinute. În acest sens, este recomandabil ca în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare să

fie alocat un număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele

unui stagiu, după cum urmează:

� păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de

cuibărit cât şi cea de creştere a puilor;

� păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioadă de

migraţie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul

perioadei de migraţie;

� păsări oaspeţi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea păsărilor

în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către locurile

de cuibărit;

� păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasărilor pentru păsările cuibăritoare

şi cele care iernează.



PLAN MONITORIZARE FAUN Ă

GRUPARE TAXONOMICĂ

OBIECTIVE INDICATORI

Reptile

1. Monitorizarea populaţiilor de reptile prezente în cadrul amplasamentului;

2. Minimizarea impactului pe durata activităţilor de amplasare a turbinelor prin organizarea durabilă a planului de construcţie şi stabilirea de măsuri clare în cadrul acestuia;

1. Identificarea tuturor speciilor de reptile;

2. Derularea lucrărilor doar în perioadele recomandate

Păsări cuibăritoare

1. Continuarea monitorizării răspândirii speciilor cuibăritoare în cadrul amplasamentului parcului eolian;

2. Monitorizarea etologiei speciilor de păsări cuibăritoare atât pe perioada amplasării turbinelor cât şi pe perioada de funcţionare;

3. Planificarea etapelor de construcţie a parcului eolian astfel încât să nu interfere cu perioada efectivă a cuibăritului acestor specii;

1. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare

2. Evidenţierea comportamentului păsărilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniţial

3. Respectarea perioadelor recomandate

Păsări de pasaj

1. Monitorizarea dinamicii migraţiei în perimetrul parcului eolian cât şi zonele adiacente;

2. Monitorizarea comportamentului speciilor de pasaj pe durata amplasării turbinelor precum şi pe durata funcţionării lor, în vederea asigurării unor condiţii optime de pasaj.


2. Evidenţierea comportamentului păsărilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniţial

Păsări oaspeţi de iarnă 1. Monitorizarea deplasărilor sezoniere ale

populaţiilor de păsări în sectorul lor de iernare;


Mamifere

1. Monitorizarea speciilor de mamifere rezidente precum şi a celor care pot tranzita amplasamentul parcului în căutarea hranei;

2. Monitorizarea dinamicii migraţiei speciilor de chiroptere în cadrul amplasamentului;



7. SITUAŢII DE RISC

Atât în faza de construcţie, cât şi funcţionare şi dezafectare nu se poate vorbi de un

accident ecologic ce ar putea avea un efect distructiv asupra ecosistemele naturale şi



antropice, se poate vorbi însă despre poluare accidentală pe perioada ante şi post

construcţie prin scurgerea de carburant de la autovehiculele şi utilajele ce tranzitează

amplasamentul pe perioada construcţiei parcului eolian.

Instalaţiile pot avea ca şi cauze de producere a poluărilor accidentale următoarele:

Cauze interne

a. Defecte de proiectare sau execuţie a instalaţiilor, a elementelor de control sau de

automatizare.

Ele se datorează:

� proiectării greşite din punct de vedere al rezistenţei mecanice, la coroziune, la

variaţiile de temperatură, etc;

� proiectării în lipsa unei documentări suficiente;

� nerespectării normelor tehnice de securitate;

� dotarea insuficientă cu aparatură de control, de siguranţă, sau de alarmare;

� lipsa studiilor accidentelor previzibile (avaria controlată).

b. Defecte de material se referă la fiabilitatea elementelor de construcţie (aparatură

de siguranţă, control şi alarmare). Ele se datorează eficienţei scăzute de control.

Pe acest principiu, o avarie poate fi previzibilă şi trebuie să se asigure sisteme de

înlocuire sau de dublare care să evite propagarea în lanţ a efectului.

c. Defecte de exploatare

Ele se datorează:

� insuficienţei calitative şi cantitative a operatorilor unei instalaţii;

� insuficienţei instrucţiunilor şi instructajelor de exploatare;

� căderilor psihologice, fiziologice.

Cauzele externe

� schimbările situaţiei meteo: inversiuni termice, furtuni, etc;

� diverselor acte de sabotaj;

� calamităţilor naturale;

� dezastrelor majore.

Pentru a spori caracterul de anticipare a oricăror evenimente, accidente, pentru ca

acestea să nu se transforme în accidente ecologice, vor fi luate în considerare de către

firmă:

� sursele potenţiale de accident, date de identificare;



� cauzele care pot produce evenimentul;

� factorul de mediu vizat;

� poluanţii potenţiali;

� aria posibilă de răspândire a poluantului şi de afectare în lanţ a altor surse

potenţiale;

� măsurile concrete de:

� prevenirea şi pregătirea pentru intervenţie;

� intervenţia operativă după declanşarea fenomenelor periculoase;

� intervenţia ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.

� mijloacele materiale necesare pentru intervenţie şi măsurile de asigurare operativă

a lor;

� echipele de intervenţie, responsabilităţi;

� măsurile şi metodele de organizare, înştiinţare şi alarmare a echipelor de

intervenţie;

� asigurarea reţelei de monitorizare şi control cu aparatură specifică pentru controlul

construcţiilor, instalaţiilor, mijloacelor de transport, parametrilor factorilor de mediu -

cu obligaţia, în cazul detectării avariilor sau al depăşirilor valorilor admisibile ale

contaminării să înştiinţeze organismele stabilite prin schemele de înştiinţare şi să ia

măsurile de punere sub control a instalaţiilor;

� programele de instruire a lucrătorilor de la punctele critice şi a echipelor de

intervenţie.

Ca surse de accidente de natură electrică, le reprezintă toate utilajele acţionate de

energia electrică şi bineînţeles, sistemul de distribuţie a energiei electrice.

Riscurile unor electrocutări există, în special, în cazul personalului de întreţinere a

instalaţiilor electrice. Evitarea unor asemenea accidente se poate realiza prin angajarea

unor oameni cu o bună calificare, responsabili şi conştienţi privind riscurile care există la

instalaţiile electrice.

Substan ţe periculoase

Din punct de vedere al HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident

major în care sunt implicate substanţe periculoase, substanţele utilizate în procesul

tehnologic (funcţionarea turbinelor eoliene) şi specificate în tabelul următor prezintă fraze

de risc R relevante, şi anume:



Tabelul nr. 29 Identificarea substan ţelor periculoase

Denumirea materiei prime, a

substan ţei sau a

preparatului chimic

Cantitatea anuală/

existent ă în stoc

Clasificarea şi etichetarea substan ţelor sau a preparatelor chimice*)

Categorie- Periculoase/

Nepericuloase (P/N)

Periculozitate**) Fraze de risc*)

Ulei hidraulic 1500 l P Poate provoca

efecte adverse pe termen lung asupra

mediului acvatic.

R53, S23, S51

Ulei

transmisie 12000 l P

Antigel - P R22 R36

S26 S36 S37 S39 S45 S53

Riscuri naturale

Riscurile naturale la care este expusă zona de amplasare a Parcului Eolian, sunt:

� căderile masive de zăpadă;

� inundaţiile;

� cutremurele;

� depuneri de gheaţă;

� avarierea prin distrugerea palelor turbinelor.

Căderi masive de z ăpadă

Obiectivul analizat – Parc Eolian – se va amplasa în extravilanul comunei Bereşti

Meria, respectiv oraşul Bereşti, într-o zonă geografică cu căderi medii de zăpadă. Din

acest motiv, se consideră că prezintă un risc foarte scăzut la căderi masive de zăpadă,

care să afecteze buna funcţionare a turbinelor eoliene.

Inunda ţii

Nu există posibilitatea apariţiei unor inundaţii, principalele cursuri de apă situându-se

la o distanţă apreciabilă faţa de amplasamentul obiectivului.

Seisme/cutremure

Din punct de vedere seismic (conform S.R.11100/1-93: "Zonare seismică-

macrozonarea teritoriului României") amplasamentul se încadrează în macrozona de

intensitate seismică 81 având valoarea de vârf a acceleraţiei terenului de proiectare



ag=0,18 g, şi perioada de colţ Tc = 1.0 secunde. Potrivit normativului P 100/92, se va lua

în calcul zona "B" cu un coeficient ks = 0,75 şi o perioadă de colţ Te = 1,5 sec.

Depunerile de gheata

Situatii de risc în perioada de exploatare

În timpul etapei de operare, pe perioada geroasa din iarna datorita ninsorilor

abundente exista riscul depunerii în straturi succesive a gheţii pe palele turbinelor eoliene.

Fenomenul depinde în primul rand de îndeplinirea unor condiţii meteo specifice de

temperatură, umezeală a maselor de aer şi vânt. Depunerile de gheaţă pe palele turbinelor

constituie un risc de accidente în primul rând pentru personalul care asigura întretinerea şi

funcţionarea parcului eolian. În acest caz operatorul parcului va trebui să oprească

funcţionarea palelor pentru a impiedica împrăştierea bucăţilor de gheaţă la distanţe mari,

datorită forţelor aero-dinamice şi centrifuge generate de vitreza de rotaţie. Se apreciază că

prin respectarea acestor norme se asigură reducerea la minimum a riscului apariţiei unor

accidente.

Avarierea prin distrugerea palelor turbinelor

Avarierea palelor turbinelor eoliene poate fi cauzată de mai multi factori, printre care

enumerăm: defecte de fabricaţie, greşeli de instalare, rafale de vant mai mari decat viteza

maximă pentru care a fost proiectat rotorul turbinei eoliene. În vederea minimizării riscului

de aparaţie a unor astfel de fenomene palele vor trebui să fie testate pe o perioada bine

definita dupa momentul instalarii lor pe turn până la data începerii perioadei de exploatare.

De asemnea şi activităţile de întreţinere şi revizii periodice pot conduce la minimizarea

apariţiei unor astfel de fenomene nedorite.

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

Pe parcursul elaborării Raportului privind Impactul asupra Mediului, pentru investiţia

analizată nu s-au întâmpinat dificultăţi practice sau tehnice.

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Proiectul de investiţie Parc eolian, propune lucrări de organizare şantier pentru

modernizarea drumurilor de exploatare, construire drumuri de acces, realizarea fundaţilor,

a platformelor macara precum si lucrări de montaj/construcţie, realizarea racordurilor

electrice, necesare pentru amplasarea a 30 centrale eoliene cu puterea nominala de



maxim 3 MW/turbina si o putere instalata de maxim 90 MW /parc, cu scopul obţinerii

energiei electrice prin valorificarea potenţialului eolian din zona judeţului Galaţi, comunele

Bereşti şi Bereşti Meria.

Zona destinată implementării proiectului a fost desemnată având în vedere

caracteristicile tehnice de dezvoltare a tehnologiilor de producere a energiei din surse

regenerabile (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului)

necesare funcţionării parcului eolian propus.


oraşului Bereşti respectiv comunei Bereşti Meria, judeţul Galaţi. Conform certificatului de

urbanism nr. 277/25188 din 21.12.2011 terenul destinat implementării proiectului analizat

va fi situat astfel:


- comuna Bereşti – Meria, satele Aldeşti, Şipote: T1, T3, T5, T6, T7, T8, T9, T17,

T22,


- Pleşa: T12, T15, T16, T17, T18.

Terenul se află în extravilanul localităţilor, şi este proprietatea privată a unor

persoane fizice, având ca folosinţă actuală, teren arabil. Suprafaţa totală a terenului

conform certificatului de urbanism este de 10, 00 ha.

Proiectul „Parc Eolian Bere şti Meria„ compus din 30 turbine eoliene de producere

a energiei electrice amenajat în extravilanul localităţilor Bereşti şi Bereşti Meria, propune

realizarea următoarelor obiective:

� amplasare 30 turbine eoliene – putere maxim 3 MW/turbină;

� construcţii suport pentru realizarea parcului eolian;

Din cadrul-suport al parcului, construcţiile vor ocupa următoarele suprafeţe:

� fundaţii turbine – 9430 mp (315 mp pentru o turbină cu fundaţia aferentă)

din care suprafaţă ocupată definitiv 600 mp (20 mp /turbină);

� platforme de montaj – 72000 mp (2400 mp – suprafaţa ocupată de o

platformă);

� drumuri de acces (lungime 15,26 km şi lăţime 5 m) cca. 7,63 ha, drumuri

de exploatare (lungime 8,7 km şi lăţime 5 m) cca. 4,35 ha, adică în total 11,98 ha.

Racordul proiectului analizat la SEN, se va realiza printr-un proiect separat fiind

necesară de asemenea obţinerea acordului de mediu şi obţinerea autorizaţiei de

construcţie pentru acestea.



9.1. Descrierea activit ăţii

Amplasamentul destinat investiţiei va rămâne cu destinaţie agricolă pe durata

derulării şi funcţionării proiectului, doar o mică suprafaţa din acesta fiind utilizată în scopul

propus.

Etapele propuse în realizarea proiectului propus pr in proiect sunt realizate

cronologic astfel:

� Etapa I – Realizarea organizării de şantier;

� Etapa II - Realizarea drumurilor de acces către parcul eolian de la drumul de

exploatare;

� Etapa III – Realizarea fundaţiilor, a platformelor de operare şi asamblarea

turbinelor eoliene;

� Etapa IV – Construirea reţelei de descărcare a energiei produse de parcul

eolian la staţia de transformare - racordul proiectului analizat la SEN, se va realiza

printr-un proiect separat

� Etapa a V - a – Funcţionare:



Turbinele eoliene care vor fi instalate în cadrul Parcului Eolian au principiu de

funcţionare similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale.


acumulatori, fie este distribuită prin intermediul unei reţele electrice, fie sunt alimentate

sarcini izolate.

9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului

Evaluarea impactului, produs de activitatea ce se va desfăşura în proiectul propus

s-a realizat ţinându-se cont de:

� legislaţia specifică pentru: apă, aer, sol şi subsol, deşeuri, factorul uman;

� normele metodologice, stabilite de legislaţia de protecţia mediului, pentru evaluarea

impactului;

� grilele de evaluare, prezentate în raportul la studiul de evaluare a impactului asupra

mediului;

� evaluarea de mediu cu ajutorul Matricei de tip Leopold.



9.3 Impactul prognozat asupra mediului

Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de execu ţie

Principalele sursele de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate de:

� tehnologiile de execuţie propriu-zise;

� utilajele terasiere şi cele de transport;

� activitatea umană.

Surse de poluan ţi pentru aer

În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact asupra

calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora. În perioada de

exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de poluare a atmosferei.

Surse de poluare a solului şi subsolului

Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de

amenajare teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de următoarele

activităţi:

� decopertare – zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces;

� scurgeri accidentale de produse petroliere;

� transport utilizând utilaje de mare tonaj

Sursele potenţiale de poluare, în timpul funcţionării Parcului Eolian, asupra

factorului de mediu sol pot fi:

� deşeurile rezultate şi anume – uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice ce pot

produce prin depozitarea necorespunzătoare o poluare semnificativă a solului;

Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de execu ţie

Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor

grupuri de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de

zgomot.

Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de func ţionare a proiectului

Pentru perioada de funcţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot sunt

emisiile sonore produse de mişcarea palelor turbinelor eoliene.

Datorită distanţei dintre amplasament şi cele mai apropiate aşezări umane, a

direcţiei predominante a vântului şi conform studiilor prezentate este de aşteptat ca în



satele apropiate, zgomotul produs prin funcţionarea turbinelor să fie sesizat la o intensitate

mai mică decât nivelul de zgomot din interiorul unei case.

Aparent, efectul cel mai important pe care vibraţiile le au sunt efecte asupra

structurilor de rezistenţă ale turnului şi fundaţiei turbinei, mai degrabă decât asupra

mediului.

Turbinele ce se vor amplasa, vor fi turbine de ultimă generaţie, certificate după

standardele internaţionale de calitate în domeniu, aceasta reprezentând garanţia unor

efecte reduse asupra mediului ambiant.

Din punct de vedere al sănătăţii populaţiei, Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 49 / 2007 al

preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) impune

ca amplasarea turbinei eoliene sa se efectueze la o distanţă fată de clădirile locuite egală

cu „în ălţimea pilonului x 3; aceasta distanta se poate reduc e, faţă de zona de

locuin ţe, cu acordul comunit ăţii locale, pân ă la o valoare minim ă egală cu înălţimea

pilonului plus lungimea palei plus 3 m” .

Aplicând această impunere proiectului nostru, rezultă că pentru o turbină eoliană

cu înălţimea de maxim 119 m, distanţa minimă faţă de clădirile locuite trebuie sa fie egală

cu 119 m x 3 = 357 m. Această rază trebuie să fie mai mică decât distanţa până la cea

mai apropiată zonă construită aflată în vecinătatea parcului eolian. Aşa cum se poate

observa pe Planul de situaţie anexat distanţele dintre parcul eolian Bereşti Meria şi

localităţile învecinate respectă legislaţia în vigoare.

La această distanţă este evident că zgomotele produse de turbinele parcului

eolian nu influenţează în mod negativ sănătatea populaţiei comunelor învecinate.

Interferen ţele electromagnetice

Toate structurile mari, mobile pot produce interferenţe electromagnetice. Centralele

eoliene pot cauza aceste interferenţe prin reflectarea semnalelor electromagnetice de

palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât şi cel

reflectat.

Principala sursă de producere a radiaţiilor electromagnetice ne-ionizate o reprezintă

generatoarele de curent ce echipează turbinele eoliene. Aceste tipuri de radiaţii produse

au o influenţă nefastă asupra tuturor organismelor vii.

Având în vedere înălţimea la care este situată sursa de radiaţii electromagnetice şi

la o distanţa semnificativă faţa de zonele rezidenţiale impactul produs de radiaţiile

electromagnetice generate în urma funcţionării parcului eolian este nesemnificativ.



Biodiversitate

Un impact preconizat al fermelor eoliene este acela ca pot constitui bariere în calea

pasărilor migratoare sau a păsărilor ce se deplasează în diferite zone (zone de cuibărire,

hrănire sau zone de odihnă).

9.4 Descrierea zonei în care se resimte impactul

Unul din motivele dezvoltării parcului eolian în zona aleasă, îl reprezintă potenţialul

ridicat al resurselor de vânt ce asigură viabilitate financiară a proiectului. Datele obţinute

au arătat că zona analizată este favorabilă pentru investiţia propusă.

De asemenea factori importanţi în alegerea locaţiei au constituit şi:

� existenţa în zonă a unui sistem de distribuţie şi transport al energiei electrice;

� teren liber, fără posibil impact asupra florei, faunei şi zonelor protejate;

� distanţă considerabilă fată de zonele locuite;

� accesul la infrastructura rutieră.

9.5 Măsuri de diminuare a impactului pe componente de med iu

Măsuri de protecţie a apelor în perioada de amenajare/construcţie:

� finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu

respectarea timpilor tehnologici necesari;

� realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din

precipitaţii;

� întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de

uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locurile special;

� pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea limitelor

de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare orăşeneşti

şi în staţiile de epurare;

� condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru

managementul apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor;

� manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se va

face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii;

� utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie.

Măsuri de protec ţie a aerului



� sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în

perioada de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. ca

urmare, nu se poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare

în atmosferă a aerului impurificat/ gazelor reziduale;

� referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă

condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe

toată durata utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară;

� utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul

de monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi

puse în funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;

� alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de

alimentare carburanţi;

� procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt

puternic, sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub

acţiunea utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate;

� drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă

pentru a se reduce praful, sau cu lianţi chimici pe bază de apă.

Măsuri de protec ţie a solului şi subsolului

În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de

poluanţi în atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea

mai mare măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise.

În faza de execuţie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:

� obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare

din punct de vedere al facilităţilor;

� prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de

lucru;

� în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice,

care spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele

pierderi, pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând

solul şi stratul freatic;

� evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din

perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea

de materiale etc.;



� colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea

tuturor deşeurilor rezultate.

Măsuri de protec ţie a florei şi faunei

Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de execuţie a lucrărilor se iau

din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor; astfel:

� amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie şi traseul drumurilor


� suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată


� traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de

lucru specificat;

� se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor



� refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de

şantier.

� zona de amplasare a parcului eolian este situată în afara ariilor protejate şi a rutelor

de migrare a păsărilor;

� parcul eolian este de mărime medie – 30 turbine;

� sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost

proiectat subteran;

� turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;

� zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lângă potenţiale surse de hrană

pentru păsări şi chiroptere.



Bibliografie:

1. Prof. univ. dr. ing. Vladimir ROJANSCHI; Prof. univ. de. Florina BRAN; Dr. ec.

Simona DIACONU; Sef lucrari univ. ecolog Florian GRIGORE, Evaluarea impactului

ecologic şi auditul de mediu, Editura Economică, 2006

2. ROJANSCHI, V., BRAN, F. Politici şi strategii de mediu, Bucureşti, Editura

Economică, 2002

3. Montana Department of Natural Resources and Conservation Northeastern Land

Office - Environmental Impact Statement For Martinsdale Wind Farm LLC, Horizon

Wind Energy- February 2009

4. GREEN BEAN DESIGN - SILVERTON WIND FARM STAGES 1 AND 2 -

LANDSCAPE AND VISUAL IMPACT ASSESSMENT - 30th July 2008

5. Heggies PtyLtd Suite6, Bulleen Road Balwyn North Australia - SILVERTON WIND

FARM – Noise Impact Assessment 23 iulie 2008

6. NGHenvironmental Suite1 216 Carp Street (PO Box 470) Bega NSW 2550, -

SILVERTON WIND FARM -Biodiversity Assessment, martie 2008

7. Rodger Ubrihien, Bega Duo Designs - TRAFFIC AND TRANSPORT IMPACT

STUDY, martie 2008

8. U.S. Department of Energy Western Area Power Administration Rocky Mountain

Region Loveland, Colorado - Western Area Power Administration - Mitigation Action

Plan for the Spring Canyon Wind Project - June 8, 2005

9. Florida Power and Light (FPL) Energy North Dakota - Wind Energy Center

(Edgeley/Kulm Project) – Environmental Assessment

10. Woodlawn Wind Energy Joint Venture - Woodlawn Wind Farm – august 2004

11. Department of Sustainability and Environment (DSE) Australia - RYAN CORNER

WIND FARM ENVIRONMENT EFFECTS STATEMENT- decembrie 2005

12. ENERGI E2 A/S Teglholmen A.C. Meyers Vænge 9 DK-2450 København SV -

Environmental impact assessment and monitoring - The Danish Offshore Wind

Farm

13. Demonstration Project: Horns Rev and Nysted Offshore Wind Farms ScottishPower

Renewables UK Limited An Iberdrola Renovables Company - Proposed

Queniborough Wind Farm, Leicestershire - December 2008

14. Bertel Bruun, Hakan Delin, Lars Svensson, Păsările din România şi Europa.

Determinator Ilustrat, versiunea românească Dan Munteanu, Societatea

Ormitologică din România;



15. Ciocârlan, V., 2000 - Flora ilustrată a României, Editura Ceres, Bucureşti;

16. Curtean Bânăduc., Aspecte tehnice ale implementării reţelei Natura 2000 în

România, Vol III, 2006;

17. Darouczi, J., Sz., Zeitz, R., 2000, Cinci ani de experienţă – Programul pentru

Studiul şi Protecţia păsărilor, Alcedo 2000, nr.13/14;

18. Doniţă N et. al., 1992 – “Vegetaţia României”, Editura Tehnică Agricolă, Bucureşti;

19. Doniţă, N., et al, 1990 - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Editura

Tehnicã Agricolã, Bucureşti;

20. Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2005 –

“Habitatele din România”. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti,. (ISBN 973-96001-4-X);

21. Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2006 –

“Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la Directiva

Habitate (92/43/EEC)”. Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, (ISBN 973-96001-4-X);

22. Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei

Române, Bucureşti;

23. Fuhn, I., Vancea, Şt. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura

Academiei Române, Bucureşti;

24. Fortlage, C.A. (1990) Environmental assessment. A Practical Guide Gower

Publishing Company, England;

25. Glasson, J., Therivel R. and Chadwick A. (1994) Introduction to Environmental

Impact Assessment, UCL Press, London;

26. Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura

2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca;

27. IUCN – Romania, 1996, National Strategy, Action Plan for Biodiversity

Conservation, Sustainable Use of its Components;

28. Lee, N. and Colley, R. (1992) Reviewing the Quality of Environmental Statements

Occasional Paper 24 (second edition), Department of Planning and Landscape,

University of Manchester;

29. Munteanu, D, Papadopol D, Weber, P, Atlasul provizoriu al păsărilor clocitoare din

Romania, Publicatiile Societăţii Ornitologice Române, nr. 2, Cluj Napoca 1994;

30. Oltean M., et al., 1994, Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii,

sinteze, documentaţii de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucureşti;

31. Papp T, Fântână C, 2008 - Ariile de Importanţă avifaunistică din România,

publicaţie comună a SOR şi Asociaţia “Grupul Milvus”



32. Sadler, B. (1996) Environmental Assessment in a Changing World: Evaluating

Practice to Improve Performance Canadian Environmental Assessment Agency and

IAIA - International Study of the Effectiveness of Environmental Assessment;

33. Sanda, V., Ollerer, K., Burescu, P., 2008, Fitocenozele din România;

34. Stugren, B., 1982 – “Bazele ecologiei generale” Ed. Şt. şi Ped., Bucureşti;

35. Stugren, B., 1994 – “Ecologie teoretică” Ed. Sarmis, Cluj-Napoca;

36. Stefan Nicolae, Botanică sistematică, Ed Universitatea Al. Ioan Cuza, 2007;

37. Tucker, G. M. and Evans, M.I., 1997, Habitats for birds in Europe: a conservation

strategy for the wider environment. Cambridge, U.K.: BirdLife International;

� http://www.eukarya.ro/

� http://www.efloras.org/

� http://www.hear.org/

� http://plants.sagebud.com/

� http://encyclopedia2.thefreedictionary.com/

� http://www.henriettesherbal.com/

� http://www.treknature.com/

� http://www.salvaeco.org

� http://ec.europa.eu/

� http://www.sor.ro/

� http://www.rspb.org.uk/

� http://www.birdlife.org/

� www.iucn.org



CUPRINS: 1. Informaţii generale ........................................................................................................................ 3

1.1 Informaţii despre titularul proiectului ........................................................................................ 3

1.2 Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu .......................................................................................................... 3

1.3 Denumirea proiectului ................................................................................................................ 3

1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia ........................................................ 4

1.6 Informaţii privind producţia ...................................................................................................... 19

1.7 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice .......................... 20

1.8 Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă .......................................................................................................................... 21

1.8.1 Zgomot şi vibraţii ................................................................................................................... 24

1.8.2. Interferenţele electromagnetice ......................................................................................... 31

1.9 Alte tipuri de poluare fizică sau biologică .............................................................................. 31

1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele ................................................................................................. 32

1.11 Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect ................................................................................................................................................ 32

1.12 Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea /amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului ................................................... 34

1.13 Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă ... 35

2. Procese tehnologice ................................................................................................................... 38

2.1. Procese tehnologice de producţie ........................................................................................ 38

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor necesare; alternative avute în vedere............................................................................................................. 42

2.1.2. Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnici disponibile ......................................................................................................................................... 53

2.2. Activităţi de dezafectare ......................................................................................................... 53

3. DEŞEURI ..................................................................................................................................... 54

3.1 Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor .. 54

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA .................... 58

4.1. Apa ............................................................................................................................................. 59

4.1.1 Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului ................................................................ 59

4.1.2 Alimentarea cu apă ............................................................................................................... 59

4.1.3. Managementul apelor uzate ............................................................................................... 59

4.1.4 Prognozarea impactului ........................................................................................................ 59

4.1.5 Măsuri de diminuare a impactului ....................................................................................... 61

4.1.6 Hărţi şi desene la capitolul Apă ........................................................................................... 62

4.2. Aerul........................................................................................................................................... 62

4.2.1 Date generale......................................................................................................................... 62

4.2.2 Surse şi poluanţi generaţi..................................................................................................... 67

4.2.3 Prognozarea poluării aerului ................................................................................................ 69




4.3 Solul şi subsolul ........................................................................................................................ 71

4.3.1 Date generale......................................................................................................................... 71

4.3.2 Surse de poluare a solului şi subsolului în perioada de construcţie/dezafectare ....... 74

4.3.3 Prognozarea impactului ........................................................................................................ 75


4.3.5 Hărţi la capitolul Sol ........................................................................................................ 77

4.5. Biodiversitatea .......................................................................................................................... 77

4.5.1 Prognozarea impactului ...................................................................................................... 116

4.6 Peisajul şi impactul vizual ...................................................................................................... 144

4.6.1 Impactul prognozat .............................................................................................................. 146

4.6.2 Măsuri de diminuare a impactului ..................................................................................... 147

4.7. Mediul social şi economic..................................................................................................... 147



4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural ................................................................. 150



4.9. Evaluarea impactului cumulativ asupra mediului generat de implementarea proiectului alaturi de cele opt parcuri eoliene, folosind Matricea de tip Leopold .................................... 151

4.10 UMBRIREA, UMBRIREA INTERMITENTA, STRALUCIREA ....................................... 159

4.10.1 Caracterizarea fenomenelor de umbrire, umbrire intermitenta, strălucire ............... 159

4.10.2 Impactul potenţial .............................................................................................................. 159

4.10.3 Măsuri de diminuare a impactului ................................................................................... 160

4.11 RADIATIA ELECTROMAGNETICA SI CAMPUL ELECTROMAGNETIC ................... 160

4.11.1 Impact prognozat............................................................................................................... 161

4.11.2 Măsuri de diminuare a impactului ................................................................................... 161

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ................................................................................................ 162

6. MONITORIZAREA .................................................................................................................... 166

6.1. Factorul de mediu apă .......................................................................................................... 166

6.2. Factorul de mediu aer ........................................................................................................... 167

6.3. Factor de mediu sol şi subsol .............................................................................................. 167

7. SITUAŢII DE RISC ................................................................................................................... 170

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR .......................................................................................... 174

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ............................................................................... 174

9.1. Descrierea activităţii .............................................................................................................. 176

9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului .................................................................... 176

9.3 Impactul prognozat asupra mediului .................................................................................... 177

9.4 Descrierea zonei în care se resimte impactul .................................................................... 179

9.5 Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu .......................................... 179

Bibliografie: ................................................................................................................................. 182

Beneficiar:Beneficiar: SC ELECTRA NORTE EOLIAN SRL PARC...

Documents

Transcript of Beneficiar:Beneficiar: SC ELECTRA NORTE EOLIAN SRL PARC...