ENI LIDIA PAULINA,persoana fizica inscrisa in Registrul ...arpmgl.anpm.ro/files/ARPM...

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI “ Ferma crestere pui de carne localitatea Surdila G reci, jud. Braila ”

________________________________________________________________________

S.C. FERMA BUZOIANA S.R.L.

1

Elaborator : ENI LIDIA PAULINA,persoana fizica inscrisa in Reg istrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr.294 tel:0745025522 Beneficiar: S.C. FERMA BUZOIANA S.R.L.


________________________________________________________________________


2


________________________________________________________________________


3

CUPRINS

1. Informatii generale

1.1 Titularul proiectului

1.2 Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului

1.3 Denumirea proiectului

1.4 Descrierea proiectului

1.5 Informatii privind productia realizata si resursele folosite

1.6 Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele chimice

1.7 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de

activitatea propusa

1.8. Alte tipuri de poluare

1.8.1 Zgomotul

1.8.2 Surse de zgomot

1.8.3 Masuri de diminuare a impactului

2. Procese tehnologice

2.1 Procese tehnologice de productie

2.2 Activitati de dezafectare

3. Deseuri

3.1 Generarea deseurilor

3.2 Managementul deseurilor , eliminarea si reciclarea deseurilor

4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si

masuri de reducere a impactului

4.1 Apa

4.1.1 Conditii hidrogeologice ale amplasamentului

4.1.2 Alimentarea cu apa

4.1.3. Managementul apelor uzate

4.1.4. Prognozarea impactului

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

4.2 Aerul


________________________________________________________________________


4

4.2.1 Date generale

4.2.2 Surse si poluanti generati

4.2.3 Prognozarea impactului


4.3 Solul si subsolul

4.3.1 Surse de poluare



4.4 Biodiversitatea

4.4.1 Impactul prognozat


4.5 Peisajul

4.6 Mediul social si economic

4.7 Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural

5. Analiza alternativelor

6. Monitorizarea

7. Situatii de risc

8. Descrierea dificultatilor

9. Rezumat fara caracter tehnic


________________________________________________________________________


5

1. Informatii generale

Prezenta lucrare reprezinta Raport la Studiu de evaluare a impactului asupra

mediului in vederea obtinerii Acordului de mediu pentru proiectul “Ferma crestere pui de

carne, comuna Surdila Greci , judet Braila”.

Necesitatea intocmirii prezentului studiului decurge din prevederile OUG nr.

195/2005 privind protectia mediului cu modificările si completările ulterioare, a HG nr.

445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra

mediului si a Ordinului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de

aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private.

Raportul privind impactul asupra mediului a fost elaborat in conformitate cu recomandarile

Ordinului nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor

procedurii – cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

Beneficiarul investitiei – SC FERMA BUZOIANA S.R.L.. Buzau urmareste

obtinerea de fonduri structurale FEADR .

Activitatea propusa in cadrul proiectului se incadreaza in Lista proiectelor supuse

evaluarii impactului asupra mediului Anexa 1 la HG 445/2009 privind evaluarea impactului

anumitor proiecte publice si private asupra mediului.pctul 17 a-“Instalatii pentru cresterea

intensiva a pasarilor de curte sau a porcinelor , avand cel putin 85 000 locuri pentru

cresterea pasarilor pentru carne ” si anexa nr. 2 punctul 2 litera d) foraje de adancime , cu

exceptia forajelor pentru investigatia stabilitatii solului in special :(iii) foraje pentru

alimentare cu apa .

Cod CAEN: 0147 – Cresterea pasarilor

Categoria de activitate propusă se încadrează, de asemenea la punctul 6.6. a) -

InstalaŃii pentru creşterea intensivă a păsărilor, având o capacitate mai mare de 40.000

locuri pentru păsări din Anexa 1 – Categoriile de activitati industriale pentru care este

obligatorie obtinerea autorizației integrate de mediu, potrivit prevederilor art. 1 din

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al

poluării, aprobată prin Legea nr. 84/2006.

Cod NOSE-P: 110.04 - FermentaŃie enterică

110.05 - Managementul dejecŃiilor animaliere


________________________________________________________________________


6

Cod SNAP: 1004 - FermentaŃie enterică

1005 - Managementul dejecŃiilor animaliere

Evaluarea impactului asupra mediului este un proces menit sa identifice si sa

stabileasca in conformitate cu legislatia in vigoare , efectele directe si indirecte, sinergice

sau cumulative , principale si secundare ale proiectului asupra sanatatii umane si asupra

mediului.Evaluarea impactului stabileste masurile de prevenire , reducere si unde este

cazul de compensare a efectelor semnificative adverse asupra mediului si contribuie la

luarea deciziei de emitere/respingere a acordului de mediu.

Analiza proiectului s-a facut tinand seama de urmatoarele documente de referinta:

- Documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile in

cresterea intensiva a pasarilor si porcilor;

- Documentul de Referinta privind Principiile generale de monitorizare;

- Ordinului Ministerului Mediului si Gospodaririi apelor nr.1234/2006 privind

aprobarea Codului de bune practici in ferma.

1.1 Titularul proiectului

Adresa :S.C. FERMA BUZOIANA S.R.L. , cu sediul in Municipiul Buzau, DN 2B

km.9+270-km.9+527 (partea stanga),Corp de proprietate C5, camera 12,etaj 1,judet

Buzau ,

Director/manager/administrator: Craciun Daniela

Responsabil pentru protectia mediului: Bostina Adina

Numar telefon/fax: 0238/710414, fax 0238/710 271

Obiect de activitate :cod CAEN 0147-Cresterea pasarilor ;J10/352/2010, CUI 27063973

1.2 Denumirea proiectului

“ Ferma crestere pui de carne comuna Surdila Greci, judet Braila”.

Amplasament

Terenul pe care se va amplasa obiectivul are o suprafata de 50000 mp si se afla

localizat in extravilanul comunei Surdila Greci, judet Braila, sector cadastral 31.1, NCP


________________________________________________________________________


7

569 .Terenul face parte din T61 , aflat la drumul paralel cu CF Buzau-Faurei si are

urmatoarele vecinatati:

- nord :teren apartinand SNCFR

- sud :pasune –teren primaria Surdila Greci

- vest :teren forestier primaria Surdila Greci

- est : drum comunal

Amplasamentul investiŃiei este situate in partea de vest a comunei Surdila Greci .

Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului :

Est : Nord

675321,552 399456,343

675346,794 399464,221

675392,545 399478,314

675443,916 399494,090

675488,665 399507,963

675530,358 399519,434

675572,934 399531,856


________________________________________________________________________


8

675606,145 399524,658

675603,596 399506,493

675601,046 399484,122

675595,979 399443,672

675591,615 399413,189

675569,777 399295,926

675310,374 399334,568

675319,690 399433,387

Regimul juridic

Amplasamentul studiat cu o suprafata de 50000 mp , se afla localizat in

extravilanul satului Surdila Greci si a fost concesionat de catre SC FERMA BUZOIANA

SRL conform contract concesiune nr 2342/05.10.2010.

In imediata vecinatate sunt amplasate constructii destinate serviciilor , nu locuirii ,

fiind constructii destinate Centrului de testari feroviare.

Proiectant

GAMA PROJECT INVESTMENT, cu sediul in Bucuresti, Sector 2, Str. Nada

Florilor 54, Bl 5, Sc.1, Ap. 2, RO24589699, J40/17254/13.10.2008, fax 031.806.08.16

1.3 Autorul atestat al studiului de evaluare a impa ctului :

Ing. LIDIA ENI, persoana fizica atestata, inregistrata in Registrul National al

Elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 294, telefon: 0745025522.

1.4 Descrierea proiectului

Situatia existenta

In prezent terenul pe care se va construi ferma de crestere a puilor de carne are

destinatia pasune si este liber de constructii, conform Certificatului de Urmanism nr.

51/4.04.2011, anexat la prezenta lucrare, urmand ca prin aprobarea PUD sa i se

schimbe destinatia in teren pentru construirea obiectivului de investitii propus.


________________________________________________________________________


9

Situatia propusa Prin realizarea investitiei titularul proiectului SC FERMA BUZOIANA S.R.L. isi

propune infiintarea unei ferme de pui de carne pe un teren in suprafata de 50000 mp,

cu toate dotarile necesare ,in conformitate cu normele nationale armonizate cu cele din

Uniunea Europeana.

In acest sens , proiectul prevede:

• Construirea a 5 hale de productie pe structura metalica cu pereti si acoperis din

panouri termoizolante cu dimensiunile la sol de 14.00 x 110.88m

• Executie alimentare cu apa dintr-un put forat propriu , gospodarie de apa si retele

de distributie

• Executie retele de canalizare menajera si bazin vidanjabil pentru apele uzate

menajere ;

• Executie retele de canalizare tehnologica si bazin de stocare ape uzate tehnologice

plus instalatii de recirculare ape uzate tehnologice ;

• Executie platforma de depozitare a dejectiilor +asternut , rezultate la sfarsitul fiecarui

ciclu de productie, cu suprafata construita de 526,30 mp si suprafata utila 500 mp,

inchisa pe 3 laturi, cu inaltimea de 2,00 m; platforma de depozitare gunoi de grajd

(dejectii + asternut) este prevazuta cu un canal longitudinal (dren cu capacitatea 4

mc), care va colecta levigatul si il va transporta la un bazin de stocare, in care vor

ajunge si apele uzate tehnologice;

• realizarea alimentarii cu energie electrica a intregii ferme din reteaua ELECTRICA

aflata in proximitate pana in postul de transformare din incinta, de unde vor fi

alimentate iluminatul interior, exterior precum si echipamentele tehnologice;

• realizarea alimentarii cu gaze naturale , combustibil folosit la functionarea centralei

termice necesara pentru incalzirea spatiilor administrative si a halelor de productie ;

• dotarea halelor de crestere a puilor cu instalatii tehnologice, care constau din

-silozuri depozitare furaje;

-transportoare furaje, echipate cu grupuri motoare, senzori de oprire, conuri

sub silozuri

-sisteme de hranire, echipate cu grupuri motoare, buncarase, tamburi

suspensie, etc.;


________________________________________________________________________


10

-sisteme de adapare, echipate cu regulatoare de apa, nivel de capat,

tamburi suspensie, picuratoare, etc.;

-sisteme de ventilatie hale;

-sisteme de iluminat;

-calculatoare de proces;

• construirea de cladiri anexa necesare desfasurarii activitatii de crestere a puilor de

carne – depozit asternut proaspat,post transformare, filtru sanitar, dezinfector auto,

cantar bascula ;

• construirea drumurilor si aleilor de acces in incinta fermei

• executie sistem de incalzire solara ce va utiliza panouri solare

• Imprejmuirea incintei cu gard din plasa metalica, pe structura metalica.

Suprafetele pe care se va realiza amenajarea :

Suprafata totala construita : Sc = 9 228.17 mp

Suprafete construite hale (5 x 1552.32mp) Sc = 7 761.60 mp

Suprafete constructii anexe: Sc = 1 466.57 mp

Arie utila totala Hale productie (5 x 1481.16mp) Su = 7 405.80 mp

Suprafete desfasurate hale: Sd = 7 761.60 mp

Suprafete desfasurate constructii anexe : Sd = 1 466.57 mp

Regimul de inaltime al constructiei : Parter

Locuri parcare parter-exterior 5 masini

Prin construirea celor 5 hale de crestere pui de carne capacitatea firmei va fi de

aproximativ 29624 capete pui de carne/hala - 148116 pui carne/serie , ceea ce

înseamnă 1066435 capete pui/an , cu o greutate medie de 1,9 kg/cap dupa 37 de zile ,

respectiv o cantitate de cca. 2026,2265 t pui vii/an.

Activitatea de pe amplasament se va desfasura 365 zile/an, 24 ore/zi.Se vor

realize 7,2 serii de crestere pe an , fiecare serie cu o durata de 50 de zile din care 37 de

zile pentru crestere.


________________________________________________________________________


11

Organizarea de santier

Generalitati:

Primele operaŃiuni care trebuiesc efectuate la deschiderea şantierului sunt cele

legate de asigurarea baracamentelor pentru muncitori, şoproanelor / platformelor pentru

depozitarea materialelor, branşamentului electric, alimentare apă şi canal cel puŃin în

regim de şantier.

Organizarea va fi împrejmuită cu panouri de şantier sau cu plasă ochiuri sârmă

după disponibilităŃile constructorului.

Întreaga organizare de şantier se va desfăşura pe parcelă, nefiind necesare alte

suprafeŃe de teren (ale vecinilor sau din domeniul public).

Fazele in care se va asigura executia lucrarilor cuprinde:

Faza 1

Aceasta faza demareaza cu aducerea unor pubele care se vor amplasa in vederea

curatarii terenului de gunoi si material marunt. Aceste pubele vor fi amplasate pe parcela .

Se vor amenaja doua containere modulare ca vestiare pentru muncitori. Alimentarea cu

apa menajera se va realiza prin distribuirea de apa imbuteliata . Se vor folosi toalete

ecologice pentru igiena muncitorilor.

Faza 2

Se vor aduce mijloace de incarcare si transport auto-mecanizate care va facilita

transportul materialului rezultat din lucrarile de santier, in camioane.

Faza 3

Se vor incepe lucrarile pentru constructii, prin trasarea axelor acestora, apoi

indepartarea stratului vegetal si excavarea pentru turnarea fundatiilor. Lucrarile de

constructie se vor realiza sub supravegherea unui diriginte de santier si se vor lua toate

masurile pentru protectia personalului si a mediului inconjurator.

Faza 4

La sfarsitul lucrarilor, se vor reface spatiile verzi si terenul liber se va amenaja,

aducandu-se la starea initiala prin completarea stratului vegetal.


________________________________________________________________________


12

LUCRARI PROPUSE

Hale de productie vor fi TIP.

Dimensiuni Hala TIP :

exterior 14.00 x 110.88 m; Sconstruita = 1552.32 mp

interior 13.38 x 110.70 m; Sutila = 1481.16 mp

Halele de productie vor fi construite pe structura metalica, inchisa cu panouri

termoizolante si vor avea dimensiuni in plan 14.00m x 110.88 m. Amplasarea acestora,

detaliata in planul de situatie, s-a facut tinandu-se cont de normele de protectia muncii,

prevenirea si stingerea incendiilor, exigentele sanitar-veterinare, etc. Distanta dintre hale

va fi de cca 8 m.

Constructii anexa aferente halelor de crestere pui:

Put forat –Alimentarea cu apa se va realiza dintr-un put forat de mare adancime .

Acesta va fi echipat cu electropompa submersibila si pompa hidrofor in vederea asigurarii

debitelor de apa necesare functionarii obiectivului si care o va pompa la un rezervor de

apa tehnologica, cu volumul de cca. 67 mc, si la un rezervor cu volumul de 111 mc pentru

apa de incendiu, amplasate ambele in cadrul gospodariei de apa.

Din rezervorul de apa tehnologica, apa va fi pompata la consumatori, prin intermediul

unui grup de pompare si a unei retele inelare de distributie la Filtrul sanitar si halele de

productie; reŃeaua de distribuŃie a apei la consumatori este realizată în sistem inelar, din

Ńevi PEHD cu diametre cuprinse între 50 şi 80 mm.

Directia de curgere a apelor freatice este aproximativ vest-est.

Din rezervorul de apa de incendiu, apa va fi pompata la instalatiile de stingere, prin

intermediul unui grup de pompare si a unei retele inelare de incendiu; reŃeaua de apa

pentru stingerea incendiilor va fi realizată în sistem inelar, din Ńevi OL Zn, cu diametrul de

150 mm.

In Memoriul tehnic intocmit pentru fundamentarea avizului de gospodarire a apelor se

mentioneaza ca plecand de la datele oferite de forajele existente in zona de

amplasament acviferul sub presiune are o capacitate importanta de debitare si prezinta

un grad de mineralizare care in general nu respecta conditiile de potabilitate , conform

Legii calitatii apelor potabile nr. 458/2002, astfel incat pentru potabilizare vor fi necesare


________________________________________________________________________


13

instalatii de dezinfectie a apei si filtrare cu carbune activ.Dupa executia forajului , in jurul

acestuia se va institui perimetru de protectie sanitara conform normativelor in vigoare

(HGR 101/97)

Sistemul de colectare ape uzate menajere si tehnolo gice

Se va construi un bazin vidanjabil cu volum de cca 25 mc in vederea preluarii

apelor uzate de tip menajer.

Apa uzata tehnologica, respectiv apa de spalare va fi colectata printr-un sistem de

sifoane de pardoseala si retele interioare si exterioare, prin intermediul carora vor ajunge

la un bazin de stocare, amplasat langa depozitul de gunoi de grajd.

Bazinul de stocare a apelor tehnologice va avea un volum util de cca 100 mc, cu

dimensiunile :

-lungime 15,0 ml

-latime 4,00 ml

-adancime 2,0m

Structura constructiva a bazinului de stocare este pe pereti structurali de beton

armat, cu fundatie din beton armat monolit, de tip radier.

In capatul din aval al bazinului de stocare se vor monta doua electropompe (1+1)

submersibile de tipul HOMA (EPET), cu parametrii:

-debit 10,00 mc/h

-inaltime 5,0 mCA

-putere 1,1 kw

Conducta de refulare ape uzate tehnologice va fi realizata din tevi PEHD 100, cu

diametrul de 63mm, care se va monta pe peretele longitudinal al platformei; din loc in loc,

la o distanta de cca. 5,0 ml, pe conducta de refulare se vor monta stuturi de teava, cu

diametrul de 25mm, prevazute cu robineti, cu rolul de umectare a dejectiilor depozitate.

Pe traseul reŃelei de canalizare se vor realiza cămine de vizitare cu secŃiunea

circulara si vor fi executate din tuburi de beton cu capace din fonta, carosabile, (sau

prefabricate din materiale plastice). Se va avea în vedere executarea de hidroizolaŃii la

căminele de vizitare, hidroizolaŃie ce constă in aplicarea de mortar de ciment M100 la

interiorul căminelor in vederea eliminării exfiltraŃiilor.


________________________________________________________________________


14

Panta medie a retelei de canalizare va fi de cca. 0,4%, care asigura viteza minima

de autocuratire (0,70 m/sec.).

Lungimea totala a retelei de canalizare, cu curgere gravitationala va fi de 11.406

ml.

Filtru sanitar – va avea regim de inaltime parter, urmand a fi utilizat de catre personalul

productiv aferent fermei avicole de crestere a puilor de carne. Constructia va corespunde

normelor de proiectare pentru cladiri cu destinatia de locuinta temporara la locul de

munca si a filtrului sanitar, finisaje interioare si exterioare corespunzand zonei in care se

incadreaza imobilul. Imobilul va fi construit pe cadre din B.A. cu pereti exteriori din BCA si

interiori din gips carton, acoperisul va fi din tigla metalica si ferestrele vor fi din tamplarie

PVC cu geam termoizolant. Cladirea filtrului sanitar va avea in componenta pe langa

functiunea de baza (filtru sanitar) un dormitor pentru personal, birouri pentru personalul

TESA si economist, sala de mese pentru personalul TESA si angajatii societatii,

spalatorie cu loc de uscare a rufelor, farmacie, depozit materiale .

Cladire posturi de transformare si distributie ener gie electrica – Constructie tipizata

din panouri tip “sandwich” cu grosimea de 80 mm, desfasurata pe Parter. Cladirea va fi

tehnologica, avand rolul de a adaposti echipamentele de preluare/distributie a energiei

electrice din incinta. Aceasta va fi montata pe o platforma betonata.

Depozit asternut – Va avea o structura metalica cu platforma betonata cu suprafata

construita 266.07 mp si suprafata utila de 250.00 mp.

Platforma de dejectii – Pe amplasament se va construi o platforma betonata pentru

depozitarea temporara a dejectiilor+asternut epuizat cu suprafata construita de 526,30

mp si suprafata utila 500 mp, inchisa pe 3 laturi, cu inaltimea de 2 m; platforma de

depozitare gunoi de grajd (dejectii + asternut) va fi prevazuta cu un canal longitudinal

(dren), care va colecta levigatul si il va transporta la un bazin de stocare, in care vor

ajunge si apele uzate tehnologice; in acest bazin se vor monta doua electropompe

submersibile, care au rolul de a recicula apele uzate tehnologice spre depozitul de

dejectii, astfel incit dejectiile se fie umidificate , grabind astfel procesul de mineralizare


________________________________________________________________________


15

Camera frigorifica si camera necropsie vor fi executate din panouri tip “sandwich” de

80 mm, pe o platforma betonata si vor avea capacitatea de stocare necesara ( maxim 3%

rata mortalitatii acceptata) Structura de rezistenta a acesteia va fi metalica.

Aleile si platformele betonate interioare vor fi realizate din beton rutier conform

normativului NE 014 -03. Drumurile vor fi marcate conform legislatiei rutiere din Romania.

Incinta fermei va fi impartita in 2 zone, curata si murdara, accesul spre zona curata

facandu-se dupa ce automobilele trec prin dezinfectorul auto. Va fi prevazut in zona

carosabil si un cantar auto.

Retea de alimentare cu gaz metan

Alimentare cu gaze Alimentarea cu gaze naturale, se va realiza din sistemul naŃional, prin

contract de furnizare a gazelor naturale pentru consumatori finali încheiat cu DISTRIGAZ

SUD EST, in baza avizului de racordare

Consumatorii de gaz metan:

Consumator Destina Ńie Buc ăŃi Debit nominal (mc/h)

Debit total (mc/h)

Centrala termica Incalzire si

preparare acm

1 2,8 2,8

Aeroterme Incalzire hale 20 7,9 158

Retea de alimentare cu energie electrica

Alimentare cu energie electrica: prin racord la reteaua de distributie energie electrica din

sistemul national prin intermediul unui post de transformare si a unui grup electrogen

propriu cu puterea P= 200KVA Pentru furnizarea energiei electrice în caz de avarii

societatea va dispune de un grup electrogen fix , cu un consum de combustibil de 60 l/h

(motorină ) . Grupul electrogen este amplasat în clădirea postului trafo( încăpere special

amenajată, închisă şi cu acces restricŃionat). Capacitate rezervor motorina la grupul

electrogen = 200 l

SISTEMUL CONSTRUCTIV.

Pentru halele de productie:

- Sistem constructiv : structura metalica cu inchideri din panouri termoizolante.


________________________________________________________________________


16

- Fundatii : - beton armat

- Pereti exteriori : - panouri termoizolante

- Pereti interiori : - nu este cazul

- Acoperis si invelitoare : - tabla cutata, placare cu spuma poliuretanica la interior

- panouri termoizolante la interior

- Finisaje exterioare: Panouri termoizolante.

- Tamplarie : metalica + P.V.C.

- Imprejmuire : panouri cu plasa metalica pentru intreaga ferma.

Pentru cladirile anexa:

Filtru sanitar:

- Sistem constructiv : Cadre din B.A.


- Pereti exteriori : - BCA

- Pereti interiori : - BCA si gips carton

- Acoperis si invelitoare : - tigla metalica

- Finisaje exterioare: Tencuiala driscuita fin

- Tamplarie : P.V.C.


Gospodarie de apa:

- Sistem constructiv : structura metalica


- Pereti exteriori : -

- Pereti interiori : -

- Acoperis si invelitoare : - tabla zincata sau galvanizata

- Finisaje exterioare: tabla zincata sau galvanizata

- Tamplarie : -


Post de transformare

- Sistem constructiv : structura metalica


________________________________________________________________________


17


- Pereti exteriori : - panouri termoizolante tip “sandwich” de exterior

- Pereti interiori : - panouri termoizolante tip “sandwich” de interior

- Acoperis si invelitoare : - panouri termoizolante tip “sandwich” de acoperis

- Finisaje exterioare: panouri termoizolante tip “sandwich”

- Tamplarie : - pvc

Pentru depozitul de asternut:

- Sistem constructiv : Atic din B.A. cu acoperis din panouri metalice.


- Pereti exteriori : - B.A..

- Pereti interiori : - nu este cazul

- Acoperis si invelitoare : - panouri metalice

- Finisaje exterioare: tencuiala driscuita fin

- Tamplarie : metalica.


Dotări - 5 hale de creştere a puilor;

- PuŃ forat pentru alimentare cu apă H=120 m

- rezervor apa tehnologica V= 67 mc

- rezervor pentru apa de incendiu V= 111 mc

- Foraj de observatie aval de platforma betonată

- 5 buncăre exterioare de alimentare cu furaje de capacitate 16,5 mc

- platforma pentru depozitarea temporara a dejecŃiilor

- sediul administrativ şi filtrul sanitar ;

- centrala termica cu o capacitate de combustie < 50MW;

- depozit aşternut paie cu o suprafata utila de 250.00 mp.

- grup electrogen cu rolul de a menŃine funcŃionarea consumatorilor in cazul unei pene de

curent sau a unei avarii la sistemul de alimentare cu energie electrică;

- instalaŃii de alimentare cu furaje,


________________________________________________________________________


18

- instalaŃii de alimentare cu apa potabila si apa de incendiu cu Dn=150 mm,

- canalizare din tuburi cu Dn 200 mm,

- bazin stocare apelor tehnologice cu V=100 mc

- bazin betonat pentru colectarea apelor menajere, V=25 mc

- panouri solare


________________________________________________________________________


19

Tehnici BAT privind adapostirea si furajarea pasari lor, cuprinse in documentele de referinta

Tehnici de adapostire si furajare a pasarilor preva zute in

proiect

Adapostirea pasarilor conform recomandarilor documentului de referinta BREF

Adapostirea traditionala pentru productia intensa a puilor de ingrasare este o constructie simpla inchisa de beton sau lemn cu lumina naturala sau fara ferestre cu sistem de iluminare, izolat termic si cu ventilatie fortata. Cladirile sunt de asemenea utilizate fiind contruite cu cu pereti laterali deschisi (ferestrele cu perdele de tip jaluzea); ventilatie fortata (principiul presiunii negative) este aplicat prin suflante si supape de intrare a aerului. Puii de ingrasat sunt tinuti pe strat absorbant (de obicei paie normal taiate, insa se utilizeaza si talaj sau hartie maruntatita). Puii de ingrasare sunt tinuti de obicei la o densitate de 18 la 24 pasari per m2 iar adaposturile pot creste intre 20000 si 40000 pasari. Noua legislatie pentru protectia animalelor tinde sa limiteze densitatea de crestere a puilor de ingrasare. Pentru a reduce emisiile de amoniac din adapost, trebuie evitat patul absorbant umed. Din acest motiv a fost proiectata o noua tehnica de adapost (sistem VEA) unde atentia s-a acordat unei izolatii a cladirii, sistemului de adapare (pentru a preveni scurgerile) si aplicarii talajului / pulberilor din rindeluire. Oricum, emisiile au fost aratate a fi egale cu cele din sistemul traditional de adapostire. Decizia asupra BAT a fost aceea ca BAT pentru sistemele de adapost pentru puii de ingrasare este considerat: adaposturile ventilate natural cu podea acoperita total cu pat absorbant si echipat cu sisteme de adapare fara scurgeri • adaposturile bine izolate ventilate cu suflante acoperite complet cu pat absorbant si echipate cu sisteme de adapare fara scurgeri (sistem VEA). Unele sisteme noi dezvoltate au un sistem de uscare fortat care sufla aer printr-un strat al absorbantului, uscandu-l. Reducerea emisiilor de amoniac este considerabila (83 – 94 % reduceri in comparatie cu sistemul traditional de adapostire), insa acestea sunt scumpe si indica o crestere a consumului de energie si au niveluri ridicate de pulberi. Oricum, daca acestea deja s-au instalat, se vor considera BAT. Aceste tehnici sunt: • o podea perforata cu sistem de uscare cu aer fortat • o podea supraetajata cu sistem de uscare cu aer fortat

Sistemul de adapostire propus prin proiect

Societatea a adoptat tehnologia de crestere la sol pe asternut permanent de resturi vegetale.Cresterea puilor se va realiza in 5 hale prevazute cu sistem de iluminare si cu ventilatie fortata..Vor fi crescute un numar de 148116 capete/serie in 5 hale cu o suprafata utila de 1481,16 mp/hala ,respectiv 7405,8 mp arie utila hale productie , de unde rezulta o densitate de 20 pasari/mp. Creşterea puilor destinaŃi producŃiei de carne, pe toata perioada de viaŃă, până la livrare, se face în sistem intensiv, la sol, pe aşternut permanent, format din asternut vegetal ( foarte curate, în cantitate şi grosime variabilă, în funcŃie de anotimp. Astfel, vara grosimea aşternutului este de 7 cm iar în timpul iernii este de 10 cm.


________________________________________________________________________


20

• un sistem supraetajat cu parti mobile ale custii si uscare forta a gunoiului. In mod normal exista un sistem de incazire a aerului in casele puilor de ingrasare. Acesta poate fi “sistemul combi”, care incalzeste podeaua si substantele (precum absorbantul) pe deasupra. Sistemul consta intr-o pompa de incalzire, un dispozitiv subteran de depozitare format din tuburi, si un strat de benzi izolate si perforate (spatiul intermediar la fiecare 4 cm) 2-4 metri sub podea. Sistemul utilizeaza doua cicluri de apa: unul servind adapostul si celalalt fiind ca un depozit subteran. Ambele cicluri sunt inchise si conectate printr-o pompa de incalzire. In hala puilor de ingrasare, benzile perforate sunt situate intr-un strat izolat de sub podeaua de beton (10 -12 cm). In functie de temperatura apei care curge prin benzi, podeaua si absorbantul vor fi fie incalzite fie racite. Acest sistem combi, de asemenea propus ca tehnica de reducere a energiei, este un BAT conditional. Poate fi aplicat daca conditiile locale permit, de ex. daca conditiile solului permit instalarea depozitelor subterane apropiate in vederea circularii apei. Sistemul este aplicat doar in Olanda si Germania, la o adancime de 2 – 4 metri. Nu se cunoaste inca daca acest sistem lucreaza la fel de bine in locatiile in care inghetul este mai indelungat si mai aspru si penetreaza solul sau unde climatul este mult mai cald si capacitatea de racire a solului poate sa fie insuficienta. Controlul climatului la cresterea de pasari Pentru toate speciile de pasari, sistemele sunt astfel echipate pentru a mentine climatul interior. Dar pentru gainile de carne controlul climatului a fost studiat in mod deosebit. Factorii importanti pentru climat sunt : • Temperatura aerului • Compozitia si viteza aerului la nivelul animalelor • Intensitatea luminii • Concentartia de praf • Densitatea • Izolatia cladirii Ajustarile se fac in general prin controlarea temperaturii, ventilatiei si iluminatului. Standardele de sanatate si nivelele de productie impun conditii pentru climatul halelor de pasari.

Controlul climatului propus in proiect

Aerul viciat este exhaustat de ventilatoare, iar admisia aerului proaspat se face datorita depresiunii create. Clapetele de admisie prevazute cu un sistem individual de directionare a aerului sunt actionate de un servomotor comandat de calculatorul de climatizare. Acelasi calculator asigura ventilatia si sistemul de umidificare a aerului cu ajutorul unor senzori de umiditate,presiune,temperatura. Pentru perioada foarte calda (calduri extreme) racirea este asigurata printr-o pompa de inalta presiune 100 atm si o capacitate de 1200 l/ora. Prin intermediul unor duze aceasta sprayaza apa in pulbere fina la o temp de aprox 18 °C, asigurand o scadere a temperaturii din hala la pana la 8-10 °C . De asemeni acest sistem de racire va diminua si cantitatea de praf in suspensie din aerul eliminat.


________________________________________________________________________


21

Controlul temperaturii si ventilatia Controlul temperaturii : temperatura in halele de pasari se tine sub control cu ajutorul urmatoarelor tehnici : • Izolarea peretilor • Incalzire locala (sistemele cu culcusuri) sau a spatiului • Incalzire directa ( incalzitoare cu gaz , cu infrarosii, aeroterme) • Incalzire indirecta (centrale de incalzire) • Racire prin stropirea acoperisului ( vara sau in climate calde) Podelele sunt in general din beton si nu sunt prea bine izolate. Uneori se aplica izolarea partiala a podelelor (Finlanda) . Exista o pierdere potentiala a caldurii din hala prin radiatii in solul de dedesubt, dar este mica si nu s-a constatat ca afecteaza productia. Incalzirea se face uneori prin recircularea aerului, care de asemenea se foloseste si pentru uscarea gainatului. La pasarile de carne, in general iarna, dar si pe perioada cat pasarile sunt mici, incalzirea este necesara. Capacitatea echipamentului de incalzire este functie de numarul de pasari din hala dar si de volumul halei. De exemplu, in Portugalia radiatoare pe gaz cu capacitatea de 6.000 kJ incalzesc 650 de pui mici / radiator si cu capacitatea de 12.500 kJ incalzesc 800 de pui mici. Miscarea este restrictionata cand pasarile sunt mici pentru a le tine aproape de clocitori. Ventilatia : productia de pasari poate folosi ventilatie natutala si/sau ventilatie fortata functie de conditiile de clima si de necesitatile pasarilor. Cladirea poate fi construita astfel incat fluxul de aer sa circule transversal sau longitudinal in hala sau prin deschizaturi in acoperis in jos spre custi. In ambele cazuri – ventilatie naturala sau fortata – directia predominanta a vantului poate influenta pozitionarea cladirii, atat pentru a permite controlul fluxului de aer cat si pentru a reduce emisiile in zonele sensibile din jurul fermei. Acolo unde aerul de afara este rece, se pot instala echipamente de incalzire pentru mentinerea temperaturii interioare la nivelul cerut. Ventilatia este importanta pentru sanatatea pasarilor si de aceea poate influenta productia. Se aplica atunci cand este necesara racorirea aerului si mentinerea compozitiei acestuia la nivelele cerute. Sistemele de ventilatie se impart in sisteme naturale si sisteme mecanice. Sistemul natural consta in deschideri pe coama acoperisului. Marimea minima pentru evacuare este de 2.5 cm2/m3 volum hala si pentru aspiratie aer este de 2.5 cm2/m3 volum hala pe fiecare parte a cladirii.

Controlul temperaturii Pentru controlul temperaturii se vor izola peretii si tavanul halei Asigurarea microclimatului optim se realizează printr-un system computerizat care comandă pornirea si oprirea automată a ventilatoarelor si a admisiilor de aer laterale, inclusiv in condiŃii de turaŃie variabilă si geometrie diferenŃiată a paletelor, adaptată după viteza acestora.


________________________________________________________________________


22

La ventilatia naturala este important ca constructia halei sa permita ventilatia. Daca marimea si inaltimea halei nu sunt stabilite corect, ventilatia poate fi insuficienta si pot apare mirosuri puternice in hala. Sistemul mecanic opereaza pe baza presiunii negative si aspiratia este de 2 cm2/m3 volum hala . Sistemul este mai scump dar permite un control mai bun al climatului din interior. Se aplica diferite modele : • Ventilatie in acoperis • Ventilatie paralela • Ventilatie laterala Pentru pasarile de carne, in general, se foloseste o capacitate de ventilatie de 3.6 m3/ kg. in viu . Viteza aerului la nivelul pasarilor variaza cu temperatura si este in general intre 0.1 si 0.3 m/s. Capacitatea de ventilatie se modifica functie de temperatura de afara si umiditatea relativa (RH), dar si functie de varsta si greutatea pasarilor (necesarul de CO2, apa si caldura). Relatia dintre ventilatia necesara si diversele variabile este : la o temperatura exterioara de 15 °C si RH de 60% ventil atia este determinata de echilibrarea CO2 in primele 3 zile, de ehilibrarea apei in perioada de pana la 28 de zile si dupa aceea de caldura. La temperaturi exterioare mai joase, echilibrul de CO2 si de apa devine mai important. Pentru o temperatura de 15°C, echili brul caldurii devine mai important in combinatie cu un RH scazut si pasari mai grele. S-a concluzionat ca ventilatia minima necesara pentru pasari de carne este de 1 m3/ kg. in viu Iluminarea Halele de pasari pot folosi numai lumina artificiala sau pot folosi si lumina naturala. Iluminatul este de asemenea important in cresterea pasarilor. Sunt aplicate diferite scheme de iluminare cu alternari ale perioadelor de lumina si intuneric.

Iluminarea Se va folosi un sistem de iluminat artificial, prevazut cu becuri economice, un sistem de ridicare in tavan a sistemului de iluminat si un mecanism de reglare a intensitatii luminoase. In prima perioada de viata (prima săptămână) intensitatea luminii trebuie sa fie mare, in jur de 20 lux/ mp, pentru ca puii sa depisteze uşor sursa de hrănire si adăpare. Programul de iluminat al halelor are influenta asupra dezvoltării puilor de carne. Astfel programul de lumina va fi : - primele doua saptamani : 1 ora intuneric ; 23 de ore lumina - saptamana 3-6 : 4 ore intuneric, 20 ore de lumina.


________________________________________________________________________


23

Utilizarea apei: Pentru toate speciile de pasari, apa trebuie sa fie disponibila fara restrictii. Tehnicile care aplicau restrictii de apa nu mai sunt permise din grija fata de nivelul de trai al pasarilor. Proiectarea si controlul sistemelor de baut se face astfel incat acestea sa aduca tot timpul suficienta apa si sa previna risipirea apei si umezirea gainatului. Exista trei sisteme de baza : • Tasnitori • De capacitate mare (80-90 ml./min) • De capacitate mica (30-50 ml./min) • Rotunde • Jgheaburi de apa Tasnitorile sunt de mai multe tipuri. In mod obisnuit sunt facute dintr-o combinatie de plastic si otel. Tasnitorile sunt plasate dedesubtul conductelor de alimentare cu apa. Cele de capacitate mare au avantajul ca animalul primeste repede cantitatea de apa necesara, dar exista dezavantajul ca apar scurgeri de apa in timp ce acesta bea. Pentru a capta aceste scurgeri, se monteaza cupe mici sub tasnitori. Cele de capacitate mica nu au probleme cu scurgerile, dar animalul are nevoie de mai mult timp ca sa-si ia cantitatea necesara de apa. In sistemul pe podea, sistemul cu tasnitori poate fi instalat astfel incat sa poate fi ridicat (pentru curatenie). Acesta lucreaza la presiune scazuta. Are instalat un sistem de control al presiunii la fiecare inceput de conducta si un aparat de masura pentru consum. Sistemele rotunde sunt facute din plastic tare si au diferite forme functie de tipul de pasari sau de sistemul de crestere aplicat. De obicei sunt atasate la o linie mobila care se poate ridica. Lucreaza la presiune scazuta si sunt usor de reglat. Jgheaburile sunt plasate pe sau sub conducta de apa. Sunt de doua tipuri, unele care aduc apa in cupe automat sau unele care aduc apa atunci cand este atinsa o banda de metal. In sistemele de cresterea a puilor de carne, punctele de baut apa sunt instalate in mai multe locuri. De obicei de foloseste si sistemul cu tasnitori si cel rotund. Acesta din urma permite fiecarei pasari sa aiba acces usor la apa si are o risipire scazuta a apei pentru a preveni udarea materialului de pe jos. Cu cupe, 40 de pasari pot bea si cu tasnitori cu 12-15 pasari per tasnitoare.

Utilizarea apei propusa in proiect Sistemul de adapare este compus din 4 linii de adapare echipate cu picuratori tip lubing cu cupita recuperatoare, asigurand 10 pasari la o adapatoare. Alimentatorul de apa este dotat cu un contor apa si un medicator care asigura doze de medicamente pt. pui corespunzatoare varstei. Adăpătorile asigură permanent apa proaspătă adecvată, temperatura apei fiind cuprinsă între 18 – 20 grade, în primele 5 zile. DistanŃa maximă pe care o parcurge un pui până la adăpători nu trebuie să depăşească 2m. Cantitatea de apă necesară puilor pentru carne, este mai mare cu 50% decât cantitatea de nutreŃuri consumată zilnic, la temperaturi tehnologice, controlate ale aerului. În cazul în care temperatura din hală scade, nevoile de apa scad, până la un coeficient de 1,2 – 1,4 % din cantitatea de nutreŃuri consumată de către pui, iar dacă temperatura mediului creşte la 28 – 30 0 C, consumul de apă creşte, la de două ori volumul nutreŃurilor concentrate consumate.


________________________________________________________________________


24

Energia BAT este de a reduce energia prin: izolarea cladirilor in regiunile reci; optimizarea conceptului de ventilare pentru a realiza o temperatura optima vara si iarna; inspectia permanenta si curatarea sistemelor de ventilare; aplicarea iluminarii cu consum energetic scazut

Energia, conform proiectului Reducerea consumului energetic se realizeaza prin: izolarea cladirilor; optimizarea conceptului de ventilare pentru a realiza o temperatura optima vara si iarna; inspectia permanenta si curatarea sistemelor de ventilare; aplicarea iluminarii cu consum energetic scazut.

Depozitarea dejectiilor BAT inseamna instalatie de stocare cu capacitate suficienta pentru perioadele cand dejectiile nu se pot aplica pe teren. Dejectiile de pasare uscate vor fi depozitate intr-o unitate cu podea impermeabilizata si cu ventilatie suficienta. Depozitul poate fi echipat cu pereti laterali pentru a preveni imprastierea materialului sau a apei de ploaie. Platforma este conectata la un rezervor efluent pentru a stoca separat portiunea de lichid. Rezervorul poate fi golit in mod regulat sau continutul poate fi mutat intr-un depozit de slam de gunoi Pentru depozitarea temporara pe camp a dejectiilor aceasta se va face departe de receptorii sensibili (vecini, cursuri de apa, drenaje ale campului)

Depozitarea dejectiilor conform proiectului Capacitatea bazinului va asigura depozitarea dejectiilor in perioada cand acestea nu pot fi imprastiate pe camp.

Hranirea pasarilor conform documentelor de referint a Calitatea hranei administrata pasarilor determina calitatea produselor obtinute. Hrana, care poate fi preparata in instalatii amplasate in ferma sau care poate fi adusa de la unitati situate in afara perimetrului fermei, este depozitata in silozuri adiacente halelor de crestere a pasarilor. Formula nutritionala este foarte importanta atat din punct de vedere al nivelului de productie, al calitatii impuse pentru carnea de pasare, cat si pentru asigurarea nivelului energetic si a nutrientilor esentiali (amino-acizi, minerale, vitamine) vietii pasarilor. Atat formula nutritionala de baza, cat si substantele aditionale utilizate sunt reglementate la nivel european. Pentru fiecare aditiv este specificat dozajul maxim, speciile pentru care este aplicabil, varsta propice administrarii, perioada de administrare si de observatie. Compozitia hranei pasarilor difera de la o tara membra la alta, dar in principiu este o mixtura care are in compozitie: - cereale si reziduuri de cereale - seminte si reziduuri de seminte - boabe de soia si legume - bulbi, tuberculi si radacini

Hranirea pasarilor propusa prin proiect AlimentaŃia puilor pe toata perioada de creştere se face cu furaj echilibrat fabricat după reŃete optimizate conform cerinŃelor puilor de carne. ReŃetele de furajare, care se vor fabrica in funcŃie de vârsta puilor, vor cuprinde in amestec cereale, şroturi proteice , premix vitamino-mineral si alŃi aditivi furajeri, astfel incat sa se realizeze un spor mediu de 50 g/zi furajata. Media de consum de furaje pe serie/cap de pui este de 3,6 kg la livrare, respectiv 1,8 kg furaj pentru 1 kg carne in viu. EvoluŃia greutăŃii corporale si a compoziŃiei chimice a puilor broiler, in special in funcŃie de vârsta, conform unui calcul matematic are loc o creştere treptata a sporului de greutate bazat pe un spor proteic, care atinge maximum la vârsta de 42 de zile. Furajarea se face la discreŃie, în tăviŃe, norma fiind de o tăviŃă sau un cofraj dublu la 100 de pui în prima săptămână. Administrarea furajului se face în strat subŃire pentru a fi consumat în maxim 4 ore de la administrare (pentru a preveni alterarea). Începând cu a doua săptămână se trece la furajarea cu utilaj specific creşterii la sol, la discreŃie. ÎnălŃimea tăviŃelor de furajare este în funcŃie de vârsta şi ritmul de creştere, raportându-se la nivelul umărului puiului. Frontul de furajare şi adăpare este foarte important pentru obŃinerea de


________________________________________________________________________


25

- produse de origine animala (faina de peste, faina de carne sau de oase, produse lactate) In alimentatia pasarilor pot fi introduse din diverse motive si alte elemente. Acestea sunt elemente care: – adaugate in cantitati mici, pot avea efecte pozitive asupra cresterii in greutate, prin cresterea ratei de conversie a hranei. Altele, de exemplu antibioticele, pot avea efecte in combaterea unor categorii riscante de flora intestinala; In unele tari membre utilizarea antibioticelor in hrana este o problema controversata; - sporesc calitatea carnii (vitaminele), imbunatatesc posibilitatile de prelucrare a hranei (de exemplu permit fabricarea hranei sub forma de granule), influenteaza continutul de proteine al hranei. Toate speciile de pasari au nevoie ca hrana sa fie suficient de bogata in amino-acizi. Fosforul este important pentru fixarea calciului in oase. Alte minerale si elemente pot fi mai mult sau mai putin controlate la prepararea hranei (de exemplu Na, K, Cl, F, Fe, Cu, Mn, Se, Zn). In hrana pot fi adaugati amino-acizi care nu pot fi asigurati de metabolismul pasarilor. In mod uzual nu sunt adaugate si alte elemente, daca acestea sunt deja suficiente in hrana, asa cum rezulta ea prin mixarea elementelor de baza. Exceptie fac vitaminele, care nu sunt produse de procesele metabolice ale animalelor (sau sunt produse in cantitati insuficiente) si care sunt adaugate in hrana zilnica a animalelor. Cel mai adesea vitaminele sunt livrate in amestec cu diferite minerale. Hrana administrata pasarilor difera in functie de varsta acestora si de specie. Cele mai intalnite sisteme de hranire sunt: -sisteme de hranire cu lant -sisteme de hranire cu ax melcatsisteme de hranire cu tavi -sisteme de hranire cu buncare mobile

rezultate bune în creşterea puilor broiler. În urma modernizării halelor de creştere a puilor de carne se va achiziŃiona o instalaŃie automata atât de furajare cât şi de adăpare, astfel vor exista conducte de transport al furajelor în lungul halelor de creştere care vor alimenta tăviŃele hrănitoarelor automat pe măsură ce cantitatea de furaje din tăvile de furajare scade. În ceea ce priveşte adăparea, aceasta se realizează cu picurătoare care sunt puse în funcŃiune la atingerea de către ciocul păsării acestora, sistemul de alimentare a dispozitivelor se face printr-un sistem de Ńevi de distribuŃie a apei în lungul halei. Pentru a se asigura adăparea tuturor păsărilor se va amplasa pe conducta de apă un picurător la 12 pui. Frontul de furajare trebuie calculat pentru o încărcătura de 75 pui/tăviŃă. In funcŃie de aceste date se alege numărul de hrănitoare ce se vor amplasa în lungul tubului de transport furaje. Furajele combinate vor fi aduse de la F.N.C. şi se vor depozita în buncărele de la capetele halelor; descărcarea se realizează mecanic.

Tehnici pentru utilizarea eficienta a apei O reducere a consumului de apa la ferme poate fi realizata reducand pierderile prin scurgere cand se adapa animalele si reducand toate celelalte utilizari nu neaparat legate de necesitatile nutritionale. Utilizarea rationala a apei poate fi considerata a fi o parte a unei bune practici si poate cuprinde urmatoarele actiuni: * curatirea adaposturilor pentru animale si echipamentelor cu curatitoare de inalta presiune la sfarsitul ciclului de crestere al fiecarui lot de animale. Cu toate acestea este important a se gasi un echilibru in

Tehnici pentru utilizarea eficienta a apei in insta latie O reducere a consumului de apa la ferme poate fi realizata reducand pierderile prin scurgere cand se adapa animalele si reducand toate celelalte utilizari nu neaparat legate de necesitatile nutritionale. Utilizarea rationala a apei poate fi considerata a fi o parte a unei bune practici si poate cuprinde urmatoarele actiuni: * curatirea adaposturilor pentru animale si echipamentelor cu curatitoare de inalta presiune la sfarsitul ciclului de crestere al fiecarui lot de animale. Cu toate acestea este important a se gasi un echilibru in ceea ce priveste


________________________________________________________________________


26

ceea ce priveste curatenia si utilizand cat mai putina apa * calibrarea regulata a instalatiilor pentru apa de baut pentru evitarea pierderilor prin scurgere * tinerea de inregistrari referitor la consumul de apa prin folosirea contoarelor de apa * detectarea si repararea scurgerilor * colectarea separata a apei de ploaie si utilizarea ei pentru curatire. Consumul mediu de apa se ridica la nivelul aratat in tabele 3.11

curatenia si utilizand cat mai putina apa * calibrarea regulata a instalatiilor pentru apa de baut pentru evitarea pierderilor prin scurgere * tinerea de inregistrari referitor la consumul de apa prin folosirea contoarelor de apa

• detectarea si repararea scurgerilor

Tehnici pentru reducerea emisiilor din adaposturi p entru pasari TradiŃional, păsările pentru carne sunt Ńinute în adăposturi cu duşumea complet aşternută Pentru motive legate de condiŃia animalului şi de scăderea emisiilor de amoniac, aşternutul umed trebuie să fie evitat. ConŃinutul de materie uscată din aşternut depinde pe: * sistemul de băut * lungimea perioadei de creştere * densitatea de populare * utilizarea izolaŃiei pentru duşumea. În Olanda a fost proiectată o nouă tehnică de adăpostire pentru evitarea sau scăderea aşternutului ud. În această soluŃie îmbunătăŃită (cunoscută ca sistemul VEA, abreviere olandeză pentru “ adăpost pentru păsări de carne cu emisie scăzută”) este acordată atenŃie izolaŃiei clădirii, sistemului de băut (pentru evitarea stropirii) şi aplicării de talaş/rumeguş. Cu toate acestea, măsurătorile precise arată de fapt că ambele sisteme, tradiŃional şi VEA au aceleaşi emisii de amoniac de 0.08 kg NH3 per loc pasăre de carne per an (NL). Nivelul de emisie de 0.08 kg NH3 per loc pasăre de carne per an este considerat ca nivelul de referinŃă. În Olanda, unde au fost dezvoltate un numărul de tehnicile, numai puŃine sisteme cu emisii reduse de amoniac sunt instalate la acest moment. Toate sistemele nou dezvoltate care sunt prezentate în această secŃiune provin din Olanda şi au un sistem de uscare forŃată care suflă aer printr-un strat compus din aşternut şi excremente Este evident că rata de ventilaŃie depinde de curentul natural de aer, de soluŃia constructivă a adăpostului şi că admisia precum şi evacuarea de aer sunt cruciale. Consumul de energie (şi costurile) sunt mai scăzute decât la adăposturile ventilate cu ventilator..

Tehnici pentru reducerea emisiilor din adaposturi p entru pasari prevazute in proiect - aplicarea unor retete de hranire care permit reducerea emisiilor de amoniac

Reducerea emisiilor din depozitul de dejectii solid e Echiparea depozitelor cu drenari si conectandu-le pe acestea la groapa, permite colectarea fractiei de lichid si a apei din precipitatii. Este o

Ferma trebuie sa detina o platforma de stocare dejectii cu capacitate suficienta pentru stocarea dejectiilor , pana se va face imprastiere pe camp . Platforma de dejectii trebuie sa fie impermeabila si sa fie prevazuta cu


________________________________________________________________________


27

practica comuna pentru fermieri a avea instalatii de depozitare pentru dejectiile solide, sa detina o capacitate suficienta pana cand se va face o alta tratare sau imprastiere. Capacitatea depinde de climat, care determina perioade in care aplicarea pe teren nu este posibila sau nu este permisa. Pentru a reduce mirosul este importanta locatia depozitului pe amplasamentul fermei si ar trebui sa aiba in vedere directia generala a vantului. Pozitia de preferat pentru depozit este la departare de obiectele sensibile din vecinatatea fermei, profitand si de avantajele create de barierele naturale precum copacii sau diferentele de inaltime. De asemenea, peretii (lemnul, caramida sau betonul) pot fi utilizati pentru a imprejmui haldele de depozitare. Aceastia pot servi ca panouri anti-vant, cu deschiderea depozitului pe partea ferita de vant. Gainatul solid de la pasari trebuie sa fie depozitat uscat intr-o arie acoperita. In magaziile inchise se poate evita condensarea folosind o ventilare potrivita. Ar trebui prevenita reumectarea gainatului deoarece acest lucru ar duce la emiterea de mirosuri. Hangarele de depozitare a gainatului nu ar trebui construite foarte inalte pentru a permite piroliza sa apara in gainatul inmagazinat. Gramezile temporare de pe campuri vor fi amplasate la distante suficiente fata de cursurile apelor. In Finlanda, de exemplu, gramada trebuie sa fie la cel putin 100 metri de cursurile e apa, in principal canale sau fantani gospodaresti si 5 metri de canale (mici) . In UK, distantele aplicate sunt de 10 metri de cursurile de apa si 50 metri de izvoare, fantani, foraje sau alte surse utilizate in consumul uman . Pentru gramezile de pe camp facute anual in acelasi loc, pot fi de asemenea utilizate podele impermeabile. Unde exista soluri argiloase si se schimba locatia gramezilor, nu se preconizeaza nici o acumularea nociva de cantitati de nutriteni si nu trebuie luate masuri speciale la baza gramezii. Pentru a preveni intrarea apei in gramada de dejectii trebuie evitata acumularea apei din precipitatii la baza gramezii. Acoperirea gramezilor de dejectii se aplica de asemenea pentru a reduce apa provenita din precipitatii de la suprafata si evaporarea amoniacului (si a mirosurilor).

drenaj a levigatului.

Imprastierea pe teren a dejectiilor de pasari Directiva Nitratilor stabileste conditiile minime de aplicare a dejectiilor pe teren cu scopul de a furniza tuturor apelor un nivel general de protectie impotriva poluarii de la compusii de azot, si conditiile aditionale pentru a aplica dejectiile pe teren in zone vulnerabile.

In aplicarea pe teren a dejectiilor se vor aplica bunele practice agricole legiferate in tara noastra si armonizate cu cerintele UE.


________________________________________________________________________


28

BAT se bazeaza pe respectarea tuturor actiunilor urmatoare: • aplicarea masurilor nutritionale • omogenizrea dejectiilor ce vor fi imprastiate in conditiile adecvate pentru teren si cereale • administrarea imprastierii dejectiilor pe teren utilizand tehnicile care sunt BAT pentru imprastierea dejectiilor pe teren. BAT este de a minimiza emisiile de la dejectii in sol si panza freatica prin corelarea cantitatii de deseuri cu cerinte previzibile ale cerealeleor (azot si fosfor) Evaluarea numarului de animale fata de terenul disponibil. BAT ia in considerare caracteristicile terenului respective atunci cand se aplica dejectiile; in particular, conditiile solului, tipul solului si inclinatia, conditiile climatice, irigarea, precipitatiile, utilizarea terenului si practicile agricole inclusiv rotatia culturii de cereale. BAT este reducerea poluarii apei prin abordarea in special a urmatoarelor: • dejectiile nu se vor aplica pe teren atunci cand terenul este: • saturat de apa • inundat • inghetat • acoperit cu zapada • dejectiile nu se vor aplica pe campuri aflate in panta • nu se vor aplica dejectii pe cursuri adiacent cursurilor de apa (se va lasa o fasie netratata de teren), si • imprastierea dejectiilor cat de aproape posibil inainte de cresterea maxima a cerealelor si cand are loc preluarea nutrientilor BAT este administrarea imprastierii dejectiilor pentru a reduce disturbarea prin miros, acolo unde vecinatatea e pasibila a fi deranjata, facand urmatoarele in special: • imprastierea in timpul zilei cand este mai putin probabil ca oamenii sunt acasa si evitand sfarsiturile de saptamana, sarbatorile oficiale si • luand in considerare directia vantului fata de casele vecinatatii. Dejectiile pot fi tratate pentru a minimiza emisiile de miros care pot permite mai multa flexibilitate pentru identificarea amplasamentelor adecvate si a conditiilor atmosferice pentru aplicarea pe teren. Dejectiile de la pasari Dejectiile de la pasari au un continut mare de azot si de aceea este important sa se realizeaza o distributie omogena cu un grad reglat de aplicare. Referitor la aceasta, tipul de dispozitiv de imprastiere rotativ


________________________________________________________________________


29

nu mai este considerat a aplicabil. Distribuitoarele universale si atasate sunt mult mai bune. BAT asupra imprastierii pe teren a dejectiilor de pasare solide – umede sau uscate – este integrarea intr-un interval de 12 ore. Integrarea poate fi facuta doar pe teren arabil care poate fi cultivat usor. Reducerea emisiilor realizabila este de 90%, insa aceasta este foarte specifica amplasamentului si serveste doar ca ilustrare a potentialului de reducere.


________________________________________________________________________


30

1.5 Informatii privind productia realizata si resur sele folosite

PRODUCTIE RESURSE FOLOSITE

DENUMIRE CANTITATE

ANUALA

DENUMIRE CANTITATE

ANUALA

FURNIZORI

apa 9344,2 mc Sursa proprie

Energie

electrica

217.500 kW Instalatia se va dimensiona pentru tensiunea de 3x400/230V ; 50Hz

Gaz metan 375000 mc Retea de

distributie gaz

metan

Crestere pui carne 1.066.435 pui/an

motorina 200 l Statii de

distributie

carburanti

In vederea utilizarii eficiente a energiei se vor a plica urmatoarele masuri

recomandate BAT:

• Izolarea corespunzatoare a cladirilor;

• Functionarea optima a sistemului de climatizare a aerului in halele de crestere a

pasarilor;

• Curatarea regulata a sistemelor de ventilatie, pentru a evita infundarea;

• Iluminarea spatiilor cu sisteme de iluminat care asigura un consum redus de

energie;

• Contorizarea consumului, inregistrarea, in vederea analizei periodice a eficientei

energetice.


________________________________________________________________________


31

1.6 Informatii despre materiile prime si despre sub stantele sau preparatele chimice

Tabel nr. 1.6.1.Materialele utilizate in perioada d e constructie

Clasificarea si etichetarea substantelor sau

preparatelor chimice

Denumirea

materiei prime,

substante sau

preparat chimic

Cantitatea

CATEGORIE

Periculoase/nepericuloase

periculo

zitate

Fraze de risc

beton N - -

Tevi constructii N - -

Pietris (diverse granulaŃii), pamant pentru

umpluturi

N

- -

Materiale de finisaj: var, ciment, gips,

vopsele

Conform proiectului de execuŃie a lucrărilor , materialele fiind utilizate numai in faza de execuŃie a proiectului

N

P-vopsea

Conform etichetării de pe ambalajul produsului

In perioada de functionare:

Tabel nr.1.6.2: Informatii despre materiile prime s i substante sau preparate chimice

Clasificarea si etichetarea substantelor sau prepa ratelor

chimice

Denumirea

materiei prime,

substante sau

preparat chimic

Cantitatea

CATEGORIE

Periculoase/nepericuloase

periculo

zitate

Fraze de risc

Furaje concentrate 3213 t N - -

Asternut vegetal 60 t N - -

medicamente 525 kg - -

motorina 200 l P - R12

Dezinfectante 265 kg P - R 20/21/22

R34

R42/43


________________________________________________________________________


32

Tabel 1.6.3 Modul de depozitare a materiilor prime, a produselor si materialelor

utilizate

Denumirea materiei prime, a substantei sau a preparatului chimic

Modul de depozitare/ambalare

Materiale de constructie Pe suprafetele betonate existente, ce vor fi curatate la finalizarea lucrarilor

Furaje Furajele se aduc de la furnizori cu mijlocul de transport propriu si se incarcă in buncărele de la capătul halelor cu capacitate de 16,5 mc

Asternutul vegetal(coaja de fl. soarelui, coaja orez,

paie, rumegus, etc)

Depozit asternut cu suprafata utila de 250 mp

Medicamente Farmacia sanitara

Dezinfectanti In ambalajul furnizorilor, depozitarea acestora nu se va realiza pe amplasament, aceste substantele sunt gestionate , manipulate de personal cu calificarea necesara,respectiv de firma contractata care va executa operatiile de dezinfectie, conform prevederilor legale

Motorina In rezervorul generatorului

1.7 Poluanti fizici si biologici care afecteaza med iul, generati de activitatea propusa

Dat fiind specificul activitatii, exista riscul contaminarii mediului cu germeni

patogeni sau aparitia vreunui impact de natura biologica.

Apar doua aspecte de risc legate de aceasta activitate:

- aparitia unor epizootii (epidemia la animale);

- aparitia de zoonoze (boala infectioasa sau parazitara la animale, transmisibila omului).

Cresterea pasarilor implica riscul aparitiei unor epizootii. Modul de transmitere a

bolilor este extrem de complex, depinzand de tipul agentului etiologic, de speciile de

animale receptive si de factorii de mediu.

Bolile pasarilor cuprinse in Norma sanitara veterinara privind anuntarea,

declararea si notificarea unor boli transmisibile ale animalelor sunt:

• Lista A: Pesta aviara (face obiectul notificarii veterinare oficiale internationale);

• Lista B (boli transmisibile ale animalelor cu notificare interna obligatorie si

imediata):Bursita infectioasa, Boala lui Marek, Tifoza aviara, Bronsita aviara

infectioasa,Laringotraheita infectioasa aviara, Holera aviara, Paratifoza aviara,


________________________________________________________________________


33

Difterovariola aviara,Emcefalomielita infectioasa aviara, Coriza infectioasa,

Hepatita virotica aviara, Boala lui Derszy.

Aceste virusuri nu infecteaza in mod obisnuit oamenii, dar unele se pot modifica si

adapta pentru a infecta si a se raspandi la oameni. Pe linia atributiilor sale autoritatea

nationala sanitara veterinara impune masuri severe printer care enumeram:

- evidenta efectivelor de animale pe categorii si supravegherea clinica si

anatomopatologica permanenta a tuturor animalelor aflate pe teritoriul Romaniei;

- respectarea regulilor sanitare veterinare si de zooigiena privind popularea, hranirea,

exploatarea si transportul animalelor;

- imprejmuirea exploatatiilor de animale, astfel ca in incinta acestora sa nu poata

patrunde persoane, vehicule si animale, decat printr-o intrare special amenajata, aflata

sub controlul veterinar;

- construirea si amenajarea la intrarea in exploatatia de animale a unui filtru sanitar

veterinar, dimensionat in raport cu numarul personalului, in care se efectueaza

schimbarea obligatorie a hainelor si incaltamintei de strada, cu echipament de protectie

antiepizootica;

- interzicerea intrarii in exploatatia de animale a persoanelor care nu lucreaza direct in

procesul de productie, cu exceptia organelor de control, care vor respecta conditiile

obligatorii de filtru sanitar;

- interzicerea introducerii in ferme a altor animale decat cele care constituie proprietatea

exploatatiei, precum si desfasurarea altor activitati diferite de specificul acesteia;

- mentinerea obligatorie in carantina profilactica a animalelor ce urmeaza sa fie introduse

in exploatatie.

Obligatiile persoanelor fizice si juridice conform Normei sanitare veterinare privind

anuntarea declararea si notificarea unor boli transmisibile ale animalelor:

- sa izoleze animalele bolnave sau suspectate de boala;

- sa pastreze cadavrele animalelor moarte, carnea ori produsele obtinute prin taiere, fara

a le instraina sau valorifica;

- sa nu permita circulatia animalelor si a persoanelor in locurile propuse a fi contaminate;

- sa pastreze furajele care au venit in contact cu animalele bolnave sau care sunt

suspectate de contaminare, fara a le administra altor animale; - sa pastreze la locul


________________________________________________________________________


34

respectiv ustensilele de grajd, asternutul, mijloacele de transport folosite si orice alte

obiecte care pot fi purtatoare de contagiu. Ferma va avea un plan de biosecuritate

aprobat de autoritatile competente, in conformitate cu prevederile H.G. 515/2008 cu

privire la asigurarea biosecuritatii fermei.

1.7.1 Zgomotul

O categorie aparte de poluanti fizici, o constituie zgomotul si vibratiile in

comunitatea umana.

Zgomotul si vibratiile sunt considerate principalele surse de poluare in timpul

construirii constituind factori generatori de stress , mai ales pentru angajatii care

deservesc utilajele din santier.

In timpul construirii si functionarii , se pot acumula efectele negative existente datorita

traficului rutier sau feroviar din zona, cu cel generat de cresterea traficului in zona datorita

sapaturilor, transportului materialelor in perioada de constructie, transportului materiilor

prime si a produselor finite in perioada de functionare.

PredicŃia si evaluarea impactului zgomotului asupra mediului se va realiza utilizand

indicaŃiile manualului Larry W. Canter - ,,Environmental Impact Assessment’’, precum si

recomandările Directivei 2002/49/EC pentru calculul indicatorului de zgomot asociat

disconfortului general , pe o durată de 24 ore - Lzsn(Lden ) , transpusă in legislaŃia

romanească prin HG 391/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomot ului

ambiental.

Lden = 10 . lg 1/24 [td . 10 Lday/10 + te . 10(Levening+5)/10 + tn . 10 (Lnight+10)/10 ]

Unde:

- te este cuprinsă intre 2 si 4 ore;

- td timpul de funcŃionare in perioada zilei (12 ore);

- tn timpul de funcŃionare in perioada nopŃii (8 ore);

- te + td + tn = 24 ore

Distanta de la limita incintei pana la receptorii sensibili respectiv, fata de prima

locuinta -1200 m.

Variatia nivelului de zgomot cu distanta :

Lc1 = Lc – 10 log (d2/d1), unde d1 = 1 m si d2 distanŃa faŃă de sursă.


________________________________________________________________________


35

Aplicand relatia , observam ca nivelul de zgomot scade cu 20 dB la 100 m si 30 dB la

1200 m.

Pentru calculul nivelului echivalent de zgomot pe timpul zilei se utilizeaza relatia:

Leq = 10 log 1/T ΣTi (10) Li/10 :

Li - zgomotul echivalent pentru fiecare fază

T – timpul total de la faza iniŃială ( aprox. 8760 ore/an)

In perioada de desfasurare a activitatii, principalele surse de zgomot vor fi

(documentul de referinta BAT , tab. 3.43):

Sursa

zgomot

Durata Frecventa Activitatea

de zi/noapte

Nivelul de

presiune al

sunetului

dB(A)

Echivalent

continuu

Laeq dB(A)

Ventilatoare

adaposturi

Continuu/

intermitent

Tot anul Zi si noapte 43

Livrare hrana 1 h 2-3h in

fiecare

saptamana

zi 92(la 5 m)

Prindere găini (de carne)

6 h-56 h 6 – 7 ori pe an

Zi/noapte 57-60

Curatare Pasari de carne 1.manipulare gainat 2.spalare intensa

1-3 zile 1-3 zile

6-7 ori pe an

zi 88(la 5 m)

Zgomotul in timpul perioadei de funcŃionare a fermei

Leq = 10 log [1/8760*(Σ [6566(10) 43/10 + 3x274x(10) 90/10 + 56x7x(10) 60/10 + 6x7x5

x (10) 88/10 +7x2x5 x (10) 70/10)] = 80,4 dB – pentru nivelul din timpul zilei.

Scaderea cu distanta pana la limita incintei :80,4 – 20=60,4 dB


________________________________________________________________________


36

Lzi= 60,4 dB –nivelul mediu aproximativ de presiune sonora pentru perioadele de zi

intr-un an

Lseara =L noapte =10 log 1/8760Σ [6566(10) 43/10 + 56x7x(10) 60/10 =47,8 dB

Astfel la limita incintei , cu aceste valori ale nivelului de zgomot echivalent se calculeaza

Lzsn.

Lzsn(Lden) = 10 . lg 1/24 [12 .10 6+ 4 . 10 5,3 + 8 . 10 5,78 ] = 58,6 dB


________________________________________________________________________


37

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare/ reducere

Pe zone rezidenŃiale, de recreere sau alte zone protejate cu luare în considerare a poluării de fond

Tipul poluării

Sursa de poluare

Nr. surse de poluare

Poluare maximă permisă (limita

maximă admisă pentru om şi

pentru mediu)

Poluare de fond

Pe

zona

obi

ectiv

ului

Pe zone de protecŃie/ restricŃie aferente

obiectivului, conform

legislaŃiei în vigoare

Fără măsuri de eliminare/ reducere

a poluării

Cu implementarea măsurilor de

eliminare/ reducere a

poluării

Măsuri de eliminare/ reducere a

poluării

zgomot

Ventilatoare, benzi de transport hrana

9 ventilatoare de capacitate 38500 mc/h in fronton pe fiecare hala si cate 5 ventilatoare de capacitate 12000 mc/h in coama pe fiecare hala total 70 ventilatoare pe amplasament, transportoare hrana

Ventilatoarle halelor au functionare continua, nivelul de zgomot 43 dB , sistemele de alimentare functioneaza o data pe zi , timp de 3 h , nivel de zgomot 90 dB

ActivităŃile care implica utilizarea mijloacelor de transport si de incărcare/descărcare se vor desfăsura preponderent in timpul zilei (07,00 –19,00).

Prinderea puilor

5 hale 6-56 h, 2-6 ori pe an , nivel de zgomot 60 dB

65 dB(A)

Activitatea se va desfasura pe timpul zilei

Igienizare hala

5 hale

65,0dB(A)Cz60 la limita incintei , conform STAS 10009/88, 50 Db pentru receptorii sensibili , cu 10 dBmai scazut pe timpul noptii

Lecchiv are valori estimate intre 55-65 dB(A)

1-6 ori pe zi, pentru fiecare hala, de 2-6 ori pe an, nivel de zgomot 88 dB

Obiectivul nu va modifica indicatorul presiunii acustice de fond a zonei de locuinte

Obiectivul nu va modifica indicatorul presiunii acustice de fond a zonei de locuinte, receptorii sensibili sunt amplasati la distante de peste 500 m de ferma



________________________________________________________________________


38

Mijloace de transport materii prime , materiale auxiliare si produs finit

Se considera un trafic de maxim 5 masini /zi

65-70 dB Activitatea se va desfasura pe timpul zilei

Manipulare dejectii

2 h zilnic/hala, de 7 ori pe an, 70 dB

65 dB Obiectivul nu va modifica indicatorul presiunii acustice de fond a zonei de locuinte


Cele prezentate mai sus sunt rezumate astfel :

Nivelul de zgomot echivalent la limita incintei L eq

Nivelul de zgomot la nivelul celui mai apropiat receptor sensibil

Concluzii Indicatorul de zgomot asociat disconfortului general L zsn

prognozat Conform STAS 10009/88

prognozat Conform STAS 10009/88

Din punct de vedere al instalatiilor impactul asupra sanatatii umane este acceptabil

58,6 dB 60,4 dB ziua, 47,8 dB noaptea, seara

65 dB 50,4 dB 50 dB ziua 40dB noaptea conform OMS nr. 536/97

Din punct de vedere al instalaŃiilor - impactul asupra sănătăŃii umane este acceptabil

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA M EDIULUI “ Ferma crestere pui de carne comuna Surdila Greci, jud. Braila

________________________________________________________________________

S.C. FERMA BUZOIANA S.R.L. BUZAU 39


Operatorul trebuie sa foloseasca masuri de buna practica pentru controlul

zgomotului.

Aceasta poate include o mentenanta adecvata a echipamentelor, a caror

deteriorare poate conduce la cresterea zgomotului, o planificare adecvata a activitatii in

ferma, utilizarea echipamentelor cu nivel scazut de zgomot.

Operatorul trebuie sa foloseasca tehnici de control a zgomotului care sa asigure ca

zgomotul produs de instalatie nu conduce la cauze rezonabile de sesizari ale populatiei

din vecinatate.

In cazul de fata se utilizeaza ventilatoare silentioase, o parte din ele avand turatie

reglabila, pentru a asigura rate diferite de aerare, functie de necesitati, amplasate pe

peretele dinspre sud a amplasamentului.

Cand se curata halele de crestere a pasarilor, apare zgomotul in interiorul

adaposturilor.

Manipularea si manevrarea dispozitivelor de incarcare a remorcilor din afara

cladirii ar trebui organizate astfel incat sa se reduca amploarea operarii masinilor. Daca

exista suficient spatiu frontal, atunci remorcile ar trebui incarcate in interiorul

adaposturilor.

La realizarea constructiilor, se va lua in considerare orientarea si amplasarea

pentru manipularea dejectiilor si produselor, astfel incat, acolo unde este practic,

manevrarea masinilor sa fie concentrate la capatul cladirilor, cat de departe posibil de alte

proprietati precum zonele rezidentiale.

Reducerea vitezei autovehiculelor grele in zonele mai „sensibile” (viteza scazuta

poate reduce nivelul de zgomot cu pana la 5dB);

Limitarea la minim a timpului de lucru a utilajelor grele de constructii;

Conducere preventiva a autovehiculelor grele (conducerea calma creeaza mai

putin zgomot decat frecventele schimbari de acceleratie si frana);


________________________________________________________________________


2. PROCESUL TEHNOLOGIC

Etapele fluxului tehnologic sunt:

1. Pregătirea halelor in vederea popularii: evacuarea patului epuizat ce conŃine dejecŃii

solide, spălarea halei cu apa sub presiune , igienizarea halelor , formarea unui nou pat de

asternut, dezinfecŃie.

2. Popularea halelor: se face cu pui de o zi in greutate de cea 35-45g

3. Creşterea, întreŃinerea si exploatarea pasărilor : la sol, timp de circa 38 de zile, prin

asigurarea condiŃiilor de microclimat în hale, aplicarea unui management nutriŃional şi

utilizarea eficientă a apei şi energiei conform recomandărilor BAT

4. Livrarea pasărilor la sfârşitul perioadei de exploatare către diverşi beneficiari.

5.Pe amplasament se vor desfăşura şi activităŃi conexe cum ar fi:

- activitatea de întreŃinere şi reparaŃii curente ale utilajelor (ventilatoare, liniile de furaj,

adăpătorile);

- activităŃi sanitar veterinare.

- Managementul dejectiilor


________________________________________________________________________


In cadrul fermei se va folosi principiul ,, totul plin-totul gol” . Durata unui ciclu de

productie va fi de 38 de zile. Dupa fiecare ciclu de crestere halele vor fi complet golite,

spalate si igienizate. Durata perioadei de vid sanitar este de aproximativ 10-14 zile.

Puii de carne, proveniti de la statii de incubatie specializate, vor fi crescuti de la varsta

de o zi pana la 38 de zile , cand se livreaza la abator pentru sacrificare . Intr-un an vor fi

crescute aproximativ 7,2 serii/an.

Cresterea puilor va fi realizata in 5 hale cu o suprafata de 1552,32 mp/hala(suprafata

utila 1481.16 mp), respectiv suprafata totala 7761,60 mp. Fiecare hala are cate o

incapere de crestere deservita de un hol de acces in care sunt montate instalatiile de

Descarcare/ incarcare pui

Hale pentru cresterea puilor

Depozitare temporara cadavre (camera frigorifica special amenajata)

Eliminare prin operator autorizat

Buncare pentru depozitarea hranei

Distribuire hrana

Operatiuni de curatare, spalare cu apa subpresiune

Igienizarea halelor cu substantele specifice si omologate pentru aceste activitati

Evacuare asternutului cu dejectii din hale , mecanic cu utilaje corespunzatoare

Depozitare temporara a dejectiilor pe platorma special amenajata

Raspandire pe terenurile agricole

Transportul hranei

Bazin de stocare ape tehnologice provenite din procesul de spalare hale de productie

Ape uzate tehnologice


________________________________________________________________________


control electronic pentru masurarea temperaturii , pornirea sistemului de ventilatie,

sistemului de incalzire si spreiere a aerului cand este cazul.

Tehnologia de crestere a puilor de carne folosind asternutul permanent de resturi

vegetale, are avantajul de a asigura densitatea medie de 17 capete pui/mp., de a

manipula mai usor dejectiile, care pot fi stocate in halele de crestere pana la terminarea

ciclului de productie.

Tehnologia de crestere a puilor la sol si echipamente aferente acestei metode prezinta

urmatoarele plusuri in comparatie cu sistemul de crestere a puilor la baterie.

- Cresterea efectivului de pui de carne, cu un procent ridicat de uniformitate pana la

livrarea la abator;

- Scaderea procentului de mortalitate;

- Reducerea consumului specific de furaje combinate pe kg. greutate vie;

- Hranirea uniforma a intregului lot;

- Reducerea numarului de personal din momentul punerii in functiune a instalatiilor

tehnologice (comparativ cu alte sisteme similare de crestere a pasarilor, gen baterii

piramidale).

Directiva 1999/74/UE, prevede reducerea densitatii de animale per metru patrat, in

vederea cresterii bunastarii animalelor. In general fermele de crestere intensiva a

animalelor, care au numarul de animale in limitele IPPC sunt caracterizate de un grad

ridicat de specializare si organizare. Partea esentiala a activitatii este sistemul de

adapostire a animalelor.

Se asigura o capacitate de productie continua prin folosirea rationala a capacitatilor

existente si prin aplicarea de principii tehnologice obligatorii de tipul:

- populare si depopulare totala;

- cicluri de crestere pentru puii de carne de 7 saptamani cu 3 saptamani de pauza,

timp in care se realizeaza curatenia dezinfectia si odihna halelor.

Procesele de productie din cadrul fermei sunt:

- procese biologice de crestere a greutatii corporale a puilor care se bazeaza pe

procese metabolice;

- activitati de asistenta si suport a proceselor biologice care constau in: adapostire si

curatarea adaposturilor, administrarea hranei, administrarea apei de baut,


________________________________________________________________________


asistenta medicala de specialitate, colectarea si tratarea apelor uzate, transferul

dejectiilor la platforma special amenajata;

- activitati de eliminare a deseurilor;

Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus

Pentru asigurarea calitatii carnii de pasare este necesara respectarea normelor

tehnologice de baza si anume:

• Se vor asigura si respecta principiile tehnologice de baza in cresterea pasarilor,

privind categoria de varsta 0-38 zile cu referire la densitatea puilor in adapost,

temperatura, luminozitate, ventilatie, concentratia de noxe, calitatea

asternutului si calitatea furajelor.

Astfel in cazul puilor la greutatea de 1,9 kg/cap densitatea va fi de 18-20 pui/mp.

• Ventilatia in hale trebuie sa asigure un coeficient de 5-10 mc/kg greutate voie /h

si va fi asigurata permanent, fara sa depaseasca vitezele admisibile ale

curentilor de aer; in cadrul noii investitii sistemul de ventilatie este computerizat,

realizandu-se deschiderea fantelor pentru aer proaspat mai mult sau mai putin

in functie de evolutia parametrilor interiori si exteriori ai aerului.

1. Pregătirea halelor in vederea popularii:

Halele se pregatesc inainte de introducerea puilor de o zi, dupa cum urmeaza :

1.1.Curatirea mecanica

Dupa golirea halelor urmeaza operatia de maturare si spalare mecanica cu apa sub

presiune . Apa uzata recoltata din spalare este dirijata prin sistemul de canalizare interior

in bazinul de stocare a apelor uzate tehnologice.

1.2. Igienizare

Fazele tehnologice de igienizare sunt :

Inmuiat cu DM CID S 3%

Dezinfectie utilaje, pereti, ventilatoare, dezinfectia se face cu solutie de

VIROCID 1-1,5% concentratie

Dezinfectie asternut, pereti, cu solutie VIRAKIL concentratie 0,5%

Dezinfectie coloana de distributia apei catre adapatori cu sol CID 2000 0,5%

concentratie


________________________________________________________________________


Dezinfectie exterior hala

Uscare hala

Incalzit hala

Introdus asternutul in sala

1.3.Asigurarea sistemului de incalzire a halelor , prin revizia aerotermelor dupa

care are loc incalzirea halei in trepte de temperatura , in asa fel incat in momentul

popularii sa se asigure temperatura tehnologica necesara.

1.4. Punerea in stare de functionare a sistemului d e adapare si de hranire . Apa

de baut trebuie sa aiba temperatura tehnologica necesara, apropiata de cea a

adapostului;

1.5.Verificarea asternutului in cantitate si grosime variabila, in functie de anotimp

astfel ca vara grosimea asternutului este de 7 cm , iar in timpul iernii este de 10 cm.

2.Popularea halelor

2.1Transportul puilor de o zi

Preluarea de la terti a puilor de o zi si transportul acestora de la statia de incubatie

in halele de productie se face cu autospeciala prevazuta cu sursa proprie de incalzire

si ventilatie, in ladite speciale, cu o capacitate de 80 capete/ladita.Se va realiza

dezifectia autospecialei inainte ca aceasta sa intre in ferma.

Mijloacele de transport sunt ale furnizorilor.

Descarcarea puilor si transportul lor in halele pregatite se face de catre personalul

fermei .

2.2.Introducerea puilor in hala

Puii de gaina, in sistem intensiv de crestere se introduc in hale de crestere, la

varsta de o zi. Acestia se repartizeaza in halele pregatite corespunzator, pe

compartimente,hale, respectand densitatile.Dupa plasarea puilor in hala va exista o

perioada de 2 ore in care nu se va mai intra printre ei. Se va observa comportamentul

puilor ca indicator al temperaturii corecte.

La fermele de productie a puilor de carne, densitatea medie in cazul cresterii la sol

este :


________________________________________________________________________


• Pui cu varsta de 1-38 zile = 20 pui/mp

Daca densitatea puilor este mai mare decat cea tehnologica normala, mortalitatea

poate creste, iar dezvoltarea lor va acea de suferit.

In cadrul fermei pasarile sunt crescute la sol, pe pat de crestere. Patul de crestere

este constituit din resturi vegetale : coaja de fl. soarelui, coaja orez, paie,

rumegus, etc si este raspandit pe toata suprafata halei de crestere a pasarilor.

Pardoseala halelor de crestere este realizata din beton .

Evacuarea patului de crestere ( pat in care sunt inglobate dejectii si resturi

vegetale ) se face periodic, la depopularea halelor, respectiv la sfarsitul unei perioade

de crestere ( 38 de zile).

3. Creşterea, între Ńinerea si exploatarea pas ărilor

Hranirea puilor de o zi va incepe cat mai repede.Pentru ca hranirea sa se faca in

conditii optime, trebuie asigurat frontul de furaje necesar.

Cresterea puilor destinati productiei de carne, pe toata perioada de viata, pana la

livrare se face in sistem intensiv, la sol, pe asternut permanent. Asternutul este format din

resturi vegetale, in cantitate si grosime variabila, in functie de anotimp. Astfel , vara

grosimea asternutului este de 7 cm, iar in timpul iernii este de 10 cm.

Asternutul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

- nu trebuie sa contina substante toxice sau daunatoare

- materialul utilizat trebuie sa asigure o buna absorbtie a umezelii

- sa fie confortabil

- sa asigure un nivel scazut de praf

- sa nu contina corpuri contondente- bucati de lemn , pietre,sau fier

- sa provina dintr-o sursa ce indeplineste normele de biosecuritate

Furajarea se face la discretie cu utilaj specific; in primele 4 zile frontul de furajare se

suplimenteaza cu hartie ce se aseaza sub liniile de adapare. Administrarea furajului pe

hartie se face in strat subtire pentru a fi consumat in maxim 4 ore de la administrare (

pentru a preveni alterarea).

In toate halele vor exista cate 3 linii de hranire cu o lungime de 105 m dispuse in

lungul halei pe care vor fi montate 423 hranitori. Fiecare hala va fi prevazuta la exterior


________________________________________________________________________


cu un buncar de otel cu o capacitate de 16,5 mc in care se depoziteaza furajul. Acesta

va alimenta un transportor de 90 mm , cu 1,1 kW catre buncarasele din hale .

Adaparea puilor se face cu adapatori tip picurator. Adapatorile asigura permanent apa

proaspata adecvata, temperatura apei fiind cuprinsa intre 18-200C. Distanta maxima pe

care o parcurge un pui pana la adapatori nu trebuie sa depaseasca 2m.

Cantitatea de apa necesare puilor pentru carne este dubla fata de cantitatea de

nutrienti consumata zilnic, la temperaturi tehnologice, controlate ale aerului.

Sistemul de adapare este compus din 4 linii de adapare echipate cu picuratori tip

lubing cu cupita recuperatoare. Alimentatorul de apa este dotat cu un contor de apa si un

medicator care asigura doze de medicamente pentru pui, corespunzator varstei.

In cazul in care temperatura din hala scade, nevoile de apa scad, pana la un

coeficient de 1,2-1,4 % din cantitatea de nutreturi consumata de catre pui, iar daca

temperatura mediului creste la 28-30 C, consumul de apa creste, la de doua ori volumul

nutreturilor concentrate consumate,

Frontul de furajare si adapare este foarte important pentru obtinerea de rezultate bune

in cresterea puilor . In vederea echiparii halelor de crestere a puilor de carne se va

achizitiona o instalatie automata atat de furajare cat si de adapare, astfel vor exista

conducte de transport al furajelor in lungul halelor de crestere care vor alimenta tavitele

hranitoarelor automat pe masura ce cantitatea de furaje din tavile de furajare scade .In

ceea ce priveste adaparea, aceasta se realizeaza cu picuratoare care sunt puse in

functiune la atingerea de catre ciocul pasarii acestora, sistemul de alimentare a

dispozitivelor se face printr-un sistem de tevi de distributie a apei in lungul halei.

Pentru a se asigura adaparea tuturor pasarilor se va amplasa pe conducta de apa un

picurator la 12 pui.

Compararea cu cerintele BAT prezentate in tabelul nr. 3.1.1, arata ca tehnicile de

adapare sunt BAT.


________________________________________________________________________


Tabelul nr. 3.1.1: Conformarea cu cerintele BAT pen tru folosirea apei

Activitatea in ferma Cerinte BAT

Apa de baut Reducerea consumului de apa de baut nu este considerata o masura practica. Este obligatoriu sa se asigure accesul permanent la apa pentru pasari.

Consumul specific este de 7,56 l/cap/serie Consumul de apa per Ciclu (L/cap/ciclu) :

4.5 – 11 (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.1.1, tabel

3.11).

Sursa de apa va fi testata pentru a se verifica nivelul de saruri de calciu –duritatea apei ,

salinitatea si concentratia de nitrati.

Dupa curatarea halei si inainte de sosirea puilor apa va fi testata pentru contaminare

bacteriana la sursa , bazinul de stocare si punctele de adapare .Adapatoarele trebuie

pastrate curate si sistemele de adapare se spala dupa fiecare perioada de administrare a

medicamentelor pentru a evita depunerea peliculei de biofilm.

Pentru a fi siguri ca lotul primeste apa suficienta se va monitoriza zilnic consumul de apa.

Alimentatia puilor

Frontul de furajare trebuie calculat pentru o incarcatura de 75 pui/tavita.

In functie de aceste date se alege numarul de hranitoare ce se vor amplasa in lungul

tubului de transport furaje.

Furajele combinate vor fi aduse de la FNC si se vor depozita in buncarele de la

capetele halelor(capacitate 16,5 mc); descarcarea se realizeaza mecanic.

Pentru hranirea pasarilor se va utiliza un furaj ale carui principale componente sunt :

porumbul, srotul de soia, grasimea, premix mineralo-vitaminic.

Alimentatia puilor pe toata perioada de crestere se face cu furaj echilibrat fabricat

dupa retete optimizate conform cerintelor puilor de carne.

Retetele de furajare care se vor fabrica in functie de varsta puilor vor cuprinde in

amestec cereale, sroturi proteice, premix vitamino-mineral si alti aditivi furajeri, astfelincat

sa se realizeze un spor mediu de 50-55 g/zi furajata.

Pe parcursul cresterii puiul va primi urmatoarele retete de furaj:


________________________________________________________________________


a. demaraj –furaj care se administreaza puilor in prima perioada de crestere si care

constituie aproximativ 20 % din cantitatea de furaje a intregii perioade

b. crestere –furaj ce se administreaza puilor in perioada cea mai lunga si care

constituie 60% din cantitatea de furajare a intregii perioade;

c. finisare –furaj care se administreaza puilor in ultima parte a ciclului de crestere si

ingrasare si reprezinta 20% din cantitatea totala de furaje ce revin pe cap de pui

broiler.

Media de consum de furaje pe serie/cap de pui este de 3,6 kg la livrare, respectiv 1,7

kg furaj pentru 1 kg carne in viu.

Evolutia greutatii corporale si a compozitiei chimice a puilor de carne in special in

functie de varsta, conform unui ciclu matematic are loc o crestere treptata a sporului de

greutate bazat pe un spor proteic, care atinge maximum la varsta de 38 de zile.

Tabelul nr. 3.1.2.: Conformarea cu cerintele BAT pe ntru tehnici de nutritie

Activitatea in ferma Cerinte BAT

a) Tehnici de nutritie

Puii sunt hraniti dupa retete diferentiate pe faze de crestere in functie de greutatea corporala. Se utilizeaza nutret combinat

Hranire in faze diferentiate pe faze de crestere in functie de greutatea corporala a animalului

Faza 1(1 – 10 zile): Proteina – 22-23 % Fosfor total – 0,5% Faza 2 (11 – 29 zile): Proteina – 21,3 % Fosfor total – 0,42% Faza 3 (30 – 112 zile): Proteina – 20,63% Fosfor total – 0,42%

Bref ILF Setiunea 5.3.1.1, tabelul 5.5 si Sectiunea 5.3.1.2, tabelul 5.6 Faza 1 Proteina – 20 – 22 % Fosfor total – 0,65 – 0,75 % Faza 2 Proteina – 19 – 21 % Fosfor total – 0,60 – 0,70 % Faza 3 Proteina – 18 – 20 % Fosfor total – 0,57 – 0,67 %

b) Consum de nutret

3213 t/an

Conform BREF ILF Sectiunea 3.2.1.1, tabelul 3.2, cantitatea de furaj/lpasare/an este de: 22 – 29 kg/pasare/an pentru pui de gratar.


________________________________________________________________________


Microclimat

Sistemul de ventilatie si asigurarea microclimatul ui

Ventilatia va fi realizata de ventilatoare plasate astfel :cate 9 ventilatoare de

capacitatea 38.500 mc/h in fronton si 5 ventilatoare de capacitate 12000 mc/h in coama in

fiecare hala.

Acestea vor asigura exhaustarea aerului din interiorul in exteriorul halelor, la exterior

ventilatoarelor sunt prevazute cu deflectoare de dirijare a aerului spre sol.

Intreg sistemul de asigurare microclimat este controlat de un calculator dotat cu

senzori de umiditate, presiune, temperatura care asigura conditii optime pentru pui pe

intreg parcursul ciclului de crestere de la 0-38 zile.

Pentru perioada foarte calda (calduri extreme) racirea este asigurata printr-o

pompa de inalta presiune 100 atm si o capacitate de 1200 l/ora. Prin intermediul unor

duze aceasta spreiaza apa in pulbere final la o temperatura de aproximativ 18 0C,

asigurand o scadere a temperaturii in hala la pana 4-50 C. De asemenea, acest sistem de

racire va diminua si cantitatea de praf in suspensie din aerul eliminat

Încălzirea spatiilor administrative din ferma si prepararea apei calde necesara la

filtrul sanitar si igienizarea halelor se realizează prin microcentrala care utilizează drept

combustibil gazul metan si cu ajutorul panourilor solare.

Sistemul de incalzire a halelor si centrala termica, vor fi automatizate, vor

functiona pe gaz metan, combustibil mai putin poluant.

Centrala termica murala folosita pentru spatiu administrativ, va avea o capacitatea

de 24kW ce produce agent termic 80/600C , va fi dotata cu arzator modulant presiune

maxima 3 bar avand incluse automatizarea, pompa distributie, vas de expansiune, kit de

montaj, cos de fum coaxial 60/100.

Incălzirea halelor se realizează în general în perioada rece a anului dar si cand

pasările sunt mici şi aceasta se impune.Incalzirea spatiilor de crestere se realizeaza cu

elemente radiante pe gaz .Fiecare spatiu este echipat cu generatoare cu aer cald

alimentate cu gaz natural cu ardere integrala, astfel:cate 4 aeroterme /hala fiecare cu un

consum de 7,9 mc/h.


________________________________________________________________________


Sistemul de incalzire solara

Pentru 2 pereti se urmareste achizitionarea unor sisteme de incalzire solara a

aerului de ventilatie, ce utilizeaza surse regenerabile de energie (SRE) precum radiatia

solara. Aceste sisteme vor fi integrate arhitectonic in constructie, iar pe langa incalzirea

aerului de ventilatie, alte beneficii aditionale sunt recuperarea energiei termice pierdute

inspre exterior prin pereti si o protectie a peretilor contra intemperiilor.

Cand colectorul solar este expus radiatiei solare, se incalzeste suprafata

colectorului, aerul din exterior este incalzit si absorbit prin perforatii inspre interiorul

sistemului, fiind apoi dirijat, datorita presiunii negative, inspre interiorul cladirii.

Astfel aerul preincalzit va fi adus in interiorul halelor prin gurile de admisie a aerului

existente in perete, datorita presiunii negative din interior creata de ventilatoarele de

evacuare a aerului. Colectorul va avea o inclinatie suficienta cat sa permita o crestere a

cantitatii de energie captata.

Pentru perioada de vara, cand este nevoie de un debit de aer marit se vor monta

guri de admisie (sau suntare, bypass), actionate manual, de-a lungul partii de jos a

perimetrului sistemului.

Durata de viata a acestor sisteme este estimata la peste 30 de ani.

Acest sistem de incalzire solara va asigura o reduc ere a costurilor de

combustibil necesar incalzirii halelor de aprox. 15 %.

Pentru filtrul sanitar se urmareste achizitionarea unui sistem complet de

preparare apa calda menajera utilizand panourile solare, boiler cu 2 serpentine si grup de

pompare controlat automat.

Sistemul de preparare apa calda menajera va avea o capacitate de 1000 litri/zi si

va asigura necesarul de apa calda pentru personalul fermei, in vederea asigurarii

conditiilor de igiena si biosecuritate corespunzatoare activitatii de crestere a puilor

conform normelor UE.

Temperaturi optime admise in halele de crestere a p uilor la sol

Temperatura are un rol important in procesul de crestere si dezvoltare.


________________________________________________________________________


Posibilitatea puilor mici de a avea un control asupra temnperaturii este redus,aceasta

proprietate se dezvolta insa destul de rapid, incepand cu ziua a 5 a de viata, iar dupa 10

zile puii sunt capabili sa se adapteze la fluctuatiile de temperatura.

In halele de pui asigurarea confortului termic are o importanta decisiva pentru

cresterea si dezvoltarea acestora; de aceea, cel putin cu 48 de ore inaintea popularii

halelor cu pui de o zi, se pun in functiune sursele de incalzire, reglandu-se temperatura

necesara puilor in varsta de la la 1 la 10 zile.

Tot cu inainte 8 ore inainte de populare se umple cu apa sistemul de adapare pentru

ca apa sa poata fi incalzita la temperatura tehnologica necesara puilor.

Temperaturile optime in halele de crestere a puilor la sol sunt :

• Pui 1-10 zile vara :32-33 C

Iarna :33-34 C

• Pui 11-20 zile vara :23-25 C

Iarna 26-24C

• Pui 21-30 zile vara 22-24 C

Iarna 20-18 C

• Peste 30 zile vara 22-26 C

Iarna 20-21 C

In tabelul urmator se prezinta recomandari privind temperatura in halele de pui, in

perioada de crestere .

Varsta Temperatura C Varsta Temperatura C

Ziua 1-2 33-34 Saptamana 3 25-27

Ziua 3-4 30-31 Saptamana 4 22-24

ziua 5-7 29-30 Saptamana 5 20-22

Ziua 7-8 28-29

Saptamana 2 27-28 Saptamana 6 18-20

Comportamentul puilor este un indicator sigur al confortului termic. Daca temperatura

este prea ridicata se vor raspandi spre pereti. Daca exista curenti de aer puii se vor grupa

in zona opusa formarii curentilor.


________________________________________________________________________


Daca puii se simt bine din punct de vedere al confortului termic acestia se raspandesc

pe toata suprafata compartimentului.

Umiditatea relativa optima admisa la halele de cres tere a puilor la sol

Umiditatea relativa optima admisa in halele de crestere a puilor de carne variaza

functie de sezon, calduros sau rece ca si temperatura din hala, intre limitele de 60-80%.

Cu cat temperatura aerului este mai ridicata, cu atat umiditatea aerului este mai scazuta

si invers.

Umiditatea, in functie de varsta puilor si de temperatura interioara, se recomanda a fi

conform tabelului de mai jos:

Umiditate Varsta

( zile) Grade 80% 70% 60% 50% 40% 30%

1 0C 33 33 33 33 35 36

2 0C 32 32 32 32 34 35

3 0C 31 31 31 31 33 35

4 0C 30 30 30 30 32 34

5 0C 30 30 30 30 32 34

6 0C 29 29 29 29 31 33

7 0C 29 29 29 29 31 33

8 0C 28 29 29 31 31 33

Viteza optima admisa a curentilor de aer in halele de crestere a puilor la sol

In prima saptamana se face ventilatie fortata, se merge pe ventilatie minima-clapetele

ce urmeaza a se monta in peretii halelor, vor fi deschise, fara a se porni ventilatoarele

care pot crea curenti de aer. In perioada de vara se pot porni ventilatoarele, dar se va

regla viteza curentilor de aer.

Curentii de aer din halele de pui trebuie sa se incadreza strict in limitele optime. La

temperaturi scazute , nu este permisa existenta curentilor de aer mai mari de 0,2-0,3

m/s.


________________________________________________________________________


Viteza curentilor de aer trebuie corelata strict cu temperatura existenta in aceste hale

si cu varsta puilor.

Viteza maxima a curentilor de aer in halele pentru pui corelata cu varsta acestora si

temperatura adapostului este :

• Pui 1-10 zile la o temperatura de 28-300C; v=0,05-0,1 m/sec;

• Pui 10-20 zile la o temperatura de 23-270C; v=0,1-0,2 m/sec;

• Pui 20-38 zile la o temperatura de 21-230C; v=0,2-0,5 m/sec.

Pentru dimensionarea ventilatiei maxime s-a luat in calcul 6,5 mp suprafata de

admisie pentru fiecare 0,113 cm3/min aer evacuat.

Iluminatul

In prima perioada de viata (prima saptamana) intensitatea luminoasa trebuie sa fie

mare , in jur de 20 lux/mp pentru ca puii sa gaseasca usor sursa de hrana si apa.

Programul de iluminat al halelor are influenta asupra dezvoltarii puilor de carne. Astfel

programul de iluminat va fi :

• primele doua saptamani : 1 ora intuneric si 23 ore lumina

• saptamana 3-6 : 4 ore intuneric si 20 ore lumina

4. Livrarea pas ărilor la sfâr şitul perioadei de exploatare c ătre diver şi beneficiari

Cand puii au ajuns la varsta de sacrificare sunt livrati catre un abator de pasari la terti.

Livrarea se face cu mijloace de transport speciale conform graficului intocmit de catre

abator. Incarcarea lor in mijloace de transport se face manual, respectand conditiile

tehnice de manipulare.

Activitati conexe desfasurate pe amplasament

Depozitarea dejectiilor

La sfarsitul ciclului de crestere a pasarilor asternutul, cat si dejectiile vor fi transportate

pe platforma betonata de stocare temporara a dejectiilor. Operatiunea de evacuare a

asternutului din hale se face mecanic cu utilaje echipate corespunzator . Acest asternut

este incarcat in mijloace de transport si depozitat pe platforma de depozitare dejectii .

Platforma pentru stocarea temporara a dejectiilor, prevazut pentru o stocare

temporara pe o perioada de cca 3- 6 luni, este prevazuta cu ziduri din beton pe trei laturi,


________________________________________________________________________


cu inaltimea de 2 m. Suprafata construita a platformei va fi de 526,30 mp, iar suprafata

utila de 500,00 mp.Platforma este prevazuta cu drenaj si racordata prin reteaua de

canalizare ape tehnologice.

Dupa stocarea temporara pe timp de cca. 4 luni, dejectiile, vor fi folosite ca

fertilizant pe terenurile agricole.

Folosirea dejectiilor ca fertilizant pe terenurile agricole se va face in cantitatile

indicate in studiile pedologice si agrochimice si cu respectarea Ordinului comun al MMGA

nr. 242/2005 si MAPDR nr. 197/2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de

monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea

aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor

organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea

cu nitrati si pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului national de



organice proveniti din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu

nitrati, precum si Codului de bune practici agricole, care stabilesc inclusiv conditiile de

evacuare, stocare si aplicare a dejectiilor de la Fermele de pasari pe terenuri agricole.

Prin aplicarea acestor solutii de gospodarire a dejectiilor si apelor uzate

tehnologice se imbunatatesc parametrii tehnologici de crestere a puilor pentru carne la

sol, se economiseste apa, dar si caracteristicile dejectiilor folosite ca fertilizant.

Asigurarea calit ăŃii produselor

Pentru obŃinerea de pui de carne sanatosi, la preturi de cost reduse, se impune

respectarea de catre crescator a tuturor masurilor ce decurg din cele doua principii ce se

aplica in mod curent in zootehnia moderna: Biosecuritate si Bunastarea in cresterea

animalelor.

a) Biosecuritatea este totalitatea masurilor de siguranta in ceea ce priveste patrunderea

agentilor biotici daunatori in incintele in care cresc pasarile si in hrana si apa pe care

acestea le consuma.Toate aceste masuri sunt cele mai simple si cele mai ieftine pentru

reducerea pierderilor de orice natura din activitatea de crestere a pasarilor.


________________________________________________________________________


Principalii vectori care pot transmite imbolnavirile la animale sunt: apa, furajul, adapostul

si echipamentele, asternutul, aerul, vehicolele, echipamentul vizitatorilor, oamenii,

insectele, rozatoare, pasarile salbatice si chiar puii la populare.

Proiectul va face posibila implementarea unui sistem HACCP adaptat pentru controlul

tuturor oamenilor, a tuturor obiectelor si materialelor ce vin in contact cu pasarile. Astfel

prin controlul riguros al acestor vectori si prin reducerea incarcaturii microbiene a lor, se

va reduce simtitor riscul de imbolnavire a pasarilor.

b). Bunastarea in cresterea animalelor este cumulul de conditii optime de viata pe care

crescatorul este obligat sa le asigure pasarilor pentru ca acestea sa isi puna in valoare

capacitatile productive fara ca viata lor sa fie vreodata in pericol.

In acest sens, crescatorul trebuie se respecte norme de buna crestere a pasarilor, norme

care se refera la:

1. Conditii de securitate

- sa nu fie expuse la calamitati naturale; alunecari de teren, inundatii;

- sa nu fie accidentate prin electrocutare sau lovite la manipulare;

2. Conditii de mediu

- densitatea nu mai mult de 19,5 pasari/m2

- temperatura care sa fie corespunzatore varstei si greutatii (de la 340C la 200C) fara a

depasi aceste limite in caz de extreme atmosferice;

- umiditatea sa fie corespunzatore varstei;

- calitatea aerului de inspirat sa fie cat mai naturala;

- asternutul pe care cresc pasarile sa nu fie dur si umed;

- intensitatea luminii si a zgomotelor sa nu fie deranjanta;

3. Calitatea furajului

- sa nu fie toxic si sa fie salubru;

- sa contina pe cat mai putin posibil aditivi furajeri artificiali;

4. Calitatea apei

- sa fie potabila si la o temperatura normala, ca cea a ambientului.


________________________________________________________________________


5. Accesul liber la furajare, adapare si miscare.

Pentru a controla toate aceste conditii, proiectul prevede utilizarea de echipamente si

instalatii moderne, automatizate care sa reduca interventia omului prin asistarea de catre

calculator a cat mai multor operatiuni.

2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE

Functionarea obiectivului este nedeterminata , fiind in functie de rentabilitatea si

cifra de afaceri a societatii . In eventualitatea incetarii activitatii si dezvoltarii unei alte

forme de activitate, va fi necesara dezafectarea instalatiilor.

Daca se pune problema incetarii activitatii si schimbarii destinatiei terenului, apare

obligativitatea titularului de activitate de a analiza calitatea factorilor de mediu pe

amplasament (sol, subsol, freatic) pentru identificarea gradului de poluare a

amplasamentului datorat activitatii propuse (Bilant de Mediu).

Incetarea activitatii si aducerea amplasamentului in starea care sa permita

utilizarea sa in viitor, se vor face astfel incat sa nu se genereze efecte negative in timpul

actiunii de inchidere si sa se minimizeze impactul potential remanent dupa incetarea

activitatii.

In acest scop se va elabora Planul de inchidere a instalatiei are in vedere redarea

amplasamentului intr-o stare care sa permita utilizarea sa in viitor si se bazeaza pe

urmatoarele elemente:

- spălarea si dezinfectarea halelor;

- golirea continutului de ape uzate din toate structurile subterane si supraterane;;

- spălarea si dezinfectarea structurilor subterane si supraterane;

- evacuarea apelor uzate rezultate din spălarea structurilor subterane si supraterane;

- colectarea si evacuarea din incintă a tuturor deseurilor menajere si industriale.


________________________________________________________________________


Tabelul nr. 2.2.1. Structuri subterane

Structuri subterane Continutul Masuri pentru scoat erea din functiune in conditii de siguranta

Retea de canalizare interioara si exterioara Camine de vizitare Bazine de stocare a apelor uzate

Ape uzate menajere si provenite de la spalarea halelor

Golirea preliminara, spalarea si igienizarea retelei de canalizare.

Tabelul nr. 2.2.2. Structuri supraterane

Cladire sau alta structura Masuri pentru scoaterea din functiune in conditii de siguranta

Platforma dejectii Acestea vor fi golite prin transportul dejecŃiilor solide pe camp, in conditiile prevazute de legislatia in vigoare.

Hale de productie Dacă terenul va primi o nouă destinaŃie care va face ca obiectivele existente să devină inutilizabile acestea se vor demola si terenul va fi adus la o stare care să-i permită reutilizarea. Demolarea va fi contractată cu firme specializate, care vor recupera structurile metalice, molozul va fi mărunŃit corespunzător si utilizat ca material de umplutură sau de construcŃii.

Tabelul 2.2.3. Zone in care se preleveaza probe

Zone/ localizari in care se preleveaza

probe

Motivul

Eventual, din jurul structurilor subterane

Prelevarea de probe de sol si probe de apa subterana , din jurul structurilor subterane ce va avea ca obiect stabilirea gradului de incarcare cu fertilizanti a solului si apei freatice.

Planul de inchidere a activitatii si de refacere a amplasamentului

� Curătarea si dezinfectarea halei

Inchiderea completa a activitatii va fi precedata de curatarea si dezinfectarea halei de

productie respectandu-se aceeasi tehnologie ca in cazul unei depopulari obisnuite, mai

putin actiunile de pregatire a halei pentru repopulare.


________________________________________________________________________


� Golirea continutului de dejectii lichide din toate structurile subterane si

supraterane: fosa septica, conducte si bazine colectoare si de stocare.

Se va proceda la golirea prin vidanjare a intregii cantitati de apa cu continut de resturi de

dejectii rezultata din spalarea halelor si adunata in bazinele colectoare.

� Spălarea si igienizarea bazinelor colectoare si a celor de stocare

Dupa golirea bazinelor se va face spalarea acestora iar apa rezultata va fi de asemenea

vidanjata.

� Demolarea halei si a celorlalte structuri supraterane.

In functie de destinatia ulterioara a amplasamentului, este posibil sa se doreasca

demolarea tuturor structurilor supraterane. In acest caz:

- se va elabora un proiect de demolare;

- se va obtine autorizatia de demolare;

- actiunile propriu-zise se vor desfasura pe baza proiectului si in conformitate cu toate

normele de securitate specifice;

- deseurile de constructie vor fi manevrate si eliminate in conformitate cu regulile

aplicabile pentru gestionarea deseurilor, in baza prevederilor din proiectul de demolare.

De asemenea in baza prevederilor din proiectul de demolare, toate deseurile

ramase in incinta vor fi colectate si eliminate corespunzator.

3.DESEURI

3.1. GENERAREA DESEURILOR

Tipuri de deseuri rezultate pe faze de activitate

a)Etapa de construire

- pamantul in exces , rezultat de la excavari si solul fertil din decopertare , se recupereaza

integral in scopul amenjarilor terenului (spatii verzi, umpluturi)

- deseuri de materiale de constructii ce vor fi colectate selectiv in vederea valorificarii de

catre firme autorizate,

- Deseuri menajere

- deseuri de ambalaje tip PET provenite de la achizitionarea apei potabile pentru

muncitori, vor fi valorificate prin firma autorizata.


________________________________________________________________________


b) Etapa de operare a obiectivului

In fermele de crestere a pasarilor, principalele tipuri de deseuri sunt dejectiile si

cadavrele de animale. Daca in cazul dejectiilor, nu exista tehnici de minimizare a

cantitatilor anuale produse, acestea variind intre anumite limite in functie de rasa,

cantitatea de hrana si de apa, clima, tipul de adapost si dotarea acestuia cu instalatii de

furajare/ adapare/ ventilare/ incalzire; in cazul cadavrelor, mentinerea mortalitatii in

limitele normale se realizeaza prin respectarea cerintelor de bune practici veterinare.

Celelalte tipuri de deseuri sunt in general in cantitati nesemnificative si depind de

activitatile conexe desfasurate in ferma.

In perioada de exploatare a obiectivului proiectat vor rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:

- dejectii de pasare

- deseuri de tesuturi animaliere

- deseuri menajere

- deseuri metalice care rezulta ca urmare a unor eventuale reparatii a instalatiilor

- deseuri de ambalaje de la substantele utilizate la dezinfectie, dezinsectie, igienizare

- deseuri de medicamente de uz sanitar-veterinar

3.2. MANAGEMENTUL DESEURILOR

Tabel 3.2. Managementul deseurilor

Denumire deseu Cantitatea

prevazuta a fi

generate (t/an)

Starea fizica

(S,L,SS)

Cod deseu Managementul

deseurilor

Deseuri provenite din activitatea de amenajare a fe rmei

Moloz S 17 01 07 Valorificat ca

material de

umplutura

Deseuri metalice S 17 04 05 Valorificat prin

unitati autorizate

Deseuri provenite din activitatea fermei

Dejectii de pasare Cca 2250 02 01 06 Stocare temporara pe platforma amenajata urmand a fi folosita ca fertilizant pe terenuri agricole


________________________________________________________________________


Cadavre de pasare 25 S 02 01 02 Stocate temporar in

camera frigorifica

urmand a fi preluate

in vederea eliminarii

prin incinerare de

catre o societate

autorizata.

Deseuri menajere 2 S 20 03 01 Stocare temporara in

pubele , urmand a fi

preluate de catre

firma de salubritate

cu care societatea

va incheia contract

de prestari servicii

de salubritate.

Deşeuri din metal/Deşeuri metalice provenite din activitatea

de intretinere curenta)

S 16.01.10 Se vor depozita în cadrul fermei într-un spaŃiu special amenajat, pe o platformă betonată până la livrarea către o firmă autorizată pentru preluarea deşeurilor din metal.

Deseuri ambalaje de la substante utilizate la dezinfectie

0,1 S 18 02 05 Ambalajele vor fi ridicate de firma contractata care se va ocupa cu operatia dezinfectie

Deseuri de medicamente de uz sanitar-veterinar

Cantitati foarte

mici , numai in caz

de expirare a

produsului

S 18 02 08 Deseuri de medicamente stocate in vederea incinerarii intr-o unitate autorizata

Namol bazin S 19 08 12 Folosit impreuna cu dejectiile solide la fertilizari organice ale terenurilor agricole

Deseuri menajere si asimilabile provenite de la salariatii societatii, inclusiv cele

rezultate din activitatea de întretinere a curateniei în incinta, se estimeaza la cca. 2 t/an.


________________________________________________________________________


Aceste deseuri se stocheaza în pubele si saci de plastic, in locuri special amenajate pe

platforma de beton si sunt preluate ritmic de catre firme de salubrizare cu care societatea

va incheia contract de prestari servicii.

Dejectii animaliere - provin din procesul tehnologic de crestere a pasarilor si se

compun din amestecul de asternut permanent cu dejectiile pasarilor rezultate pe intreaga

durata a ciclului de crestere. La incheierea ciclului de crestere, intreaga masa de asternut

se evacueaza din hala de crestere mechanic cu utilaje echipate corespunzator prin usile

special practicate.Acest asternut este incarcat in mijloace de transport si depozitat la

platforma betonata de stocare temporara a dejectiilor.

Deseuri de tesuturi animaliere, rezulta in urma mortalitatilor inregistrate in

procesul tehnologic de crestere a puilor, in special in primele 7 zile ale ciclului de

crestere. Se evacueaza din hale de crestere si stocate temporar in camera frigorifica

urmand a fi preluate in vederea eliminarii prin incinerare de catre o societate autorizata.

Sistemul de depozitare a dejec Ńiilor

Documentul de referinta BREF, Codul bunelor practici agricole precum si legislatia privind

reducerea poluarii cu nitrati:

• Ord. 242/2005 pentru aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring

integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de

poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice

provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu

nitrati;

• Ord.296/2005 – Programul cadru de actiune tehnic pentru elaborarea programelor

de actiune in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole, stabilesc

criterii pentru reducerea emisiilor in domeniul managementului dejectiilor.

Dejectiile uscate de pasare au urmatorul continut de nutrienti (Documentul BREF, tab.

3.26):

Nutrienti (%din greutatea uscata) Specia Sistemul

de

adapostire

Productia de

dejectii

Kg/loc/an

Total N NH 4-N Acid

uric-N

P K Mg S

Pui de Asternut 10-17 2,6-10,1 0,1- <0,1-1,5 1,1- 1,2- 0,3- 0,3-


________________________________________________________________________


carne absorbant

(5-8 serii)

2,2 3,2 3,6 0,6 0,8

Recomandări privind realizarea capacităŃii de stocare conform Codului bunelor practici

agricole:

- depozitele trebuie sa aiba o capacitate care sa asigure stocarea pentru o

perioada de 4 luni (17-18 saptamâni);

- depozitarea si pastrarea gunoiului de grajd este necesar sa se faca în platforme

special amenajate. În acest scop, platformele trebuie hidroizolate la pardoseala,

construite din beton si prevazute cu pereti de sprijin înalti de 2 metri, de asemenea

hidroizolati, si cu praguri de retinere a efluentului si canale de scurgere a acestuia catre

un bazin de retentie.

- platformele trebuie sa aiba o capacitate suficienta de stocare , sa aiba drumuri de

acces si sa nu fie amplasate pe terenuri situate în apropierea cursurilor de apa sau cu

apa freatica la mica adâncime. De asemenea, ele trebuie amplasate la o distanta de cel

putin 50 m fata de locuinte si sursele de apa potabila;

-la prepararea compostului una dintre masurile prevazute este de a se aplica apa

peste dejectii pentru a atinge un continut de apa de 45-60%; lichidul care este filtrat de la

gramada de compost sa fie colectat si apoi folosit la umezirea gramezii.

Astfel,

• Cantitatea maximă de dejecŃii va fi de cca 2250 t/an.

• Dupa fiecare serie, dejectiile sunt evacuate si transportate la platforma de dejectii

• Platforma pentru stocarea temporara a dejectiilor, pentru o perioada de cca3- 6

luni, este prevazuta cu ziduri din beton pe trei laturi, cu inaltimea de 2 m. Suprafata

construita a platformei va fi de 526,30 mp, suprafata utila 500 mp.Capacitatea de

stocare va fi de cca 1000 mc. Platforma de depozitare gunoi de grajd (dejectii +

asternut) este prevazuta cu un canal longitudinal (dren cu capacitatea 4 mc), care

va colecta levigatul si il va transporta la un bazin de stocare, in care vor ajunge si

apele uzate tehnologice.


________________________________________________________________________


Pentru dimensionarea capacitatii de stocare a depozitului de dejectii s-au avut in

vedere urmatorii factori :

1.cantitatea de gunoi de grajd rezultat din activitatea fermei la umiditatea de 18,95%

2. volumul de apa tehnologica uzata stocata utilizata la umectarea dejectiilor

3. cantitatea de precipitatii

Din calcul rezulta ca, cantitatea de apa tehnologica uzata plus cantitatea de apa

pluviala este suficienta pentru a aduce umiditatea gunoiului de grajd de la 18,95%,

conform buletinelor de analiza realizate de catre titular in cadrul altor firme cu acelasi

profil de activitate , la umiditatea de cca 50 %, umiditate recomandata de catre Codul

Bunelor practici in ferma, la capitolul prepararea compostului. In acelasi document este

prevazuta posibilitatea ca lichidul care este filtrat de gramada de gunoi trebuie colectat si

apoi folosit la umectarea gramezii.

1.Cantitatea totala de gunoi de grajd care va rezulta din activitatea viitoarei ferme

de crestere pui la sol, va fi de

-148.116 locuri x 0,015 mc/an/loc /1,0 mc/to ≈ 2.250 mc/an (umid 18,95%)

Volum care se va modifica pentru o umiditate de cca. 50%, astfel :

100 t-18,95 t apa= 81,05 t uscat

100 total……………..81,05 t uscat

2250 t ……………….x

X=1823,6 t uscat din dejectii

La umiditatea de 50%, cantitatea de uscat este aceeasi, aflam

cantitatea totala de dejectii cu umiditate 50%

100 total…………………..50 t uscat

y……………………………1823,6 t

y=3647,2 t/an cantitatea de dejectii anuale cu um iditate 50%,

(3647,2 mc/an) .Aceasta cantitate contine cantitatea de dejectii,

cantitate de apa tehnologica uzata, cantitate de apa pluviala

Acest lucru reiese din :

2. Volumul de apa suplimentar necesar pentru aducerea gunoiului la o umiditate

de 50% este de


________________________________________________________________________


3647,2 mc/an - 2.250 mc/an = 1397,2 mc/an, cantitate obtinuta din :

1. volumul de ape tehnologice uzate evacuate care conform

breviarului de calcul va fi de 1291,25 mc/an

2. volumul de ape de ploaie, colectat intr-un an pe suprafata

depozitului si bazinului de stocare apa, va fi urmatorul:

-suprafata de colectare 500 mp + 60,00 mp = 560 mp

In zona de amplasament, cantitatea maxima de precipitatii este de cca. 800mm/an

(800litri/mp.an), volumul anual de apa de ploaie, fiind de:

Vpl. anual = 800 litri/mp.an x 560 mp/1000 = 448,00 mc/an

Volumul anual de apa disponibil pentru umectare (ape uzate tehnologice +

apele de ploaie) va fi de 1291,25 mc/an + 448,00 mc/an = 1.739,25mc/an(calcul

efectuat fara a se tine cont de procesul de evapotranspiratie).

Perioada de udare este dupa fiecare evacuare a gunoiului de grajd si

recircularea permanenta a levigatului din platforma de depozitare, in functie de

umiditatea gunoiului din platforma.

Astfel , platforma de depozitare a gunoiului de grajd ce va avea o suprafata de utila de

500 mp, inchisa perimetral cu un zid, cu inaltimea de 2,0m, si volumul util de cca.

1000mc, va asigura o capacitate de stocare de cca 4 luni (aproximativ 2 serii) a cantitatii

de dejectii de umiditate 50%: 3647,2 mc/an reprezinta 521 mc/serie, respectiv 1042 mc

dejectii la 2 serii .

Dupa depozitarea temporara de aproximativ 4 luni dejectiile se vor administra ca

ingrasamant natural pe terenuri agricole, in cantitatile indicate in studiile pedologice si

agrochimice si cu respectarea prevederilor Ordinului MMGA/MAPDR nr 242/197/2005

pentru aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de

supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse

agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie.

Dupa fermentarea dejectiilor si transformarea lor in ingrasamant natural, acestea pot fi

folosite pentru fertilizarea terenurilor agricole.


________________________________________________________________________


In cazul in care nu se realizeaza o analiza a dejectiilor inainte de a fi folosite ca

ingrasamant si nu se intocmeste un studiu pedologic pe terenul care urmeaza a fi fertilizat

pot apare efecte daunatoare asupra solului.

Imprastierea pe camp a dejectiilor

Conform Ordin nr. 1182/2005 din 22/11/2005, privind aprobarea Codului de bune

practice agricole pentru protecŃia apelor impotriva poluării cu nitraŃi din surse agricole,

suprafaŃa de teren de pe care se pot imprăstia dejecŃiile este de 0,0021 ha/pasare:

0,0021 ha/pasare x 148116 pasari /serie =311 ha /serie pentru imprastierea pe camp a

dejectiilor.

Titularul va trebui sa detina un borderou pentru fiecare livrare externa a dejectiilor,

care sa cuprinda producatorul, destinatarul, cantitatea livrata, tipul si provenienta

dejectiilor, data livrarii. (OM 296/2005, art. 2.1.).

4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontier, asupra componentelor mediului si

masuri de reducere a impactului

Impactul organizarii de santier

Organizarea de santier se va realiza pe o perioada scurta de timp si pe o suprafata

limitata.

- Factorul de mediu aer: nu va fi afectat, muncitorii nu vor locui in baraci, functie de

anotimp, incalzirea acestora in vestiarele –containere mobile se va realiza electric,

deci nu vor exista emisii de poluanti in aer.

- Factorul de mediu apa: vor exista toalete ecologice cu bazine vidanjabile, pentru

igiena muncitorilor.

- Factorul de mediu sol: baracile vor fi asezate pe suprafete betonate, deseurile

menajere vor fi colectate in europubele si ridicate in vederea eliminarii de catre o

firma autorizata.

In faza de constructie se vor realiza urmatoarele lucrari:


________________________________________________________________________


· lucrari de constructie a halelor de crestere a pasarilor, constructie platforma pentru

depozitarea dejectiilor solide, gospodariei de apa, retelelor de alimentare cu apa,

canalizare, electricitate, gaze naturale;

· montarea echipamentelor specifice tehnologiei de crestere a pasarilor (adapare, hranire,

iluminare, climatizare).

Efectele asupra mediului din perioada de executie sunt cele caracteristice tuturor

santierelor, cu implicatii cu arie redusa de manifestare, de scurta durata si de intensitate

redusa asupra componentelor mediului, in conditiile respectarii disciplinei de lucru.

Avand in vedere aceste aspecte se considera ca impactul generat de organizarea

de santier va fi nesemnificativ.In timpul desfasurarii normale a activitatilor de constructie

nu vor exista evacuari directe in apele de suprafata sau subterane.

Toate lucrarile se vor desfasura in incinta complexului zootehnic si vor genera doar

niveluri reduse de pulberi si zgomot precum si deseuri specifice din constructii.

Se vor lua masuri pentru minimizarea emisiilor de pulberi si a zgomotului astfel

incat efectul acestora sa nu se resimta in afara amplasamentului.

Deseurile vor fi eliminate in conformitate cu cerintele legale.

Posibilele efecte negative asupra factorilor de mediu sunt accidentale si

reversibile, se manifesta pe perioada lucrarilor si pot fi diminuate prin adoptarea unor

masuri corespunzatoare.

4.1 Apa

4.1.1 Conditii hidrogeologice ale amplasamentului

Depozitele care intereseaza din punct de vedere hidrogeologic sunt cele de virsta

Pleistocen inferior.

In zona, formatiunile cuaternare au fost interceptate pe grosimi ce depasesc

150m, in cadrul carora au putut fi delimitate doua hidrostructuri: una superioara constituita

din orizontul acvifer freatic si una inferioara alcatuita din orizonturi acvifere de adincime.

Stratele acvifere freatice sunt cantonate in orizonturile permeabile ale

Pleistocenului superior si Holocenului, alcatuite la baza din nisipuri fine si mediuu

(nisipurile de Mostistea), peste care paraziteaza depozite loessoide cu grosimi de 10-

18m. Depozitele permeabile ale acviferelor freatice au grosimi de 7-10m. Consecinta a


________________________________________________________________________


constitutiei granulometrice fine, capacitatea de debitare a acviferului freatic de la baza

depozitelor loessoide este redusa, motiv pentru care acesta este exploatat numai prin

fantani satesti.

Conform memoriului tehnic intocmit pentru obtinerea avizului de gospodarire a

apelor din punct de vedere calitativ, apa prezinta un continut ridicat de saruri si compusi

de azot si fosfor, acestia din urma provenind din ingrasamintele chimice de sinteza,

folosite in agricultura.

Stratele acvifere de adincime (Pleitocen inferior) sunt constituite din nisipuri si

pietrisuri marunte (stratele Fratesti), dezvoltate pe citeva orizonturi acvifere, care pot

insuma grosimi de peste 50,0m.

Holocenul mediu si superior ii apartin depozitele psefitice ale teraselor joase si

aluviunile luncilor riurilor din Cimpia Romana, precum si formatiunile loessoide

acoperitoare; grosimea acestora este cuprinsa intre 12m si 20m.

Analiza si compararea datelor rezultate prin consultarea literaturii de specialitate si

a documentatiei de arhiva, cu cele obtinute in urma cartarii hidrogeologice la lucrarile

anterior mentionate, au evidentiat conditiile hidrogeologice din zona de amplasament,

care se incadreaza in partea estica a Cimpiei romane (subunitatea Cimpia Brailei-

Baraganul).

Directia de curgere a apelor freatice este aproximativ Vest spre Est. Alimentarea

stratului acvifer se face direct din precipitatiile atmosferice.

Forajele hidrogeologice executate în zona au pus în evidenta urmatoarele acvifere:

a) strate acvifere de mica adâncime, cantonate în nisipurile fine din baza loessului;

b) strate acvifere de adâncime, aflate sub presiune cantonate în nisipuri si pietrisuri

Stratele acvifere din prima categorie, freatice, se întâlnesc la adâncimi de cca. 10-

12m fiind alcatuite din fractiuni fine argiloase; nivelul hidrostatic se situeaza la cca. 8,0-

10,0 m adâncime, potentialul de debitare având valori reduse; sub aspectul calitatii fizico-

chimice apele fratice de la baza loessului nu se încadreaza în normele de potabilitate

(conform Legii 458/2002), apa fiind puternic mineralizata (gust sarat).


________________________________________________________________________


Dupa executia forajului, în jurul acestuia se va institui perimetrul de protectie

sanitara, conform normativelor în vigoare (HGR 101/97).

Plecând de la datele oferite de studiul hidogeologic preliminar se desprind

următoarele concluzii:

a. PotenŃialul hidrogeologic al amplasamentului este estimat la cca. 9,0-10,0 l/sec.

b. CondiŃiile hidrogeologice ale zonei permit rezolvarea alimentării cu apă potabila

a obiectivului de investitie la debitul necesar, prin executarea unui foraj cu coloane

definitive din PVC greu, cu Φ 300mm, la o adîncime de 120m.

c. debitul maxim de exploatare al forajului va fi de Qzi max. = 5,00 l/s

d. caracteristicile hidrogeologice ale forajului de exploatare vor fi

�NHs -8,0m

�NHd -10,0m

�So 2,0m

�R la So 50 m

�K 4,47 x 10-3

Condi Ńii hidrochimice

Din punct de vedere hidrochimic, acviferul sub presiune are o capacitate suficienta

de debitare, prezinta un grad de mineralizare, care, în general, nu respecta conditiile de

potabilitate, conform Legii calitatii apelor potabile nr. 458/2002, astfel incit, pentru

potabilizare sunt necesare instalatii de dezinfectie a apei si filtrare cu carbune activ.

Amplasarea forajului nou se va face in incinta noii investitii, concesionat de catre

titular, SC FERMA BUZOIANA SRL Buzau, respectand asigurarea unor distante minime

de 70-80 m fata de alte foraje existente in zona si asigurarea perimetrelor de protectie

sanitara cu regim sever in jurul forajului, care se va executa (cabina forajului se va

amplasa in interiorul Camerei tehnice).

Forarea putului de captare se va face in sistem hidraulic pina la adancimea finala

de 120,0m, in vederea captarii complexului acvifer interceptabil, din stratele de adancime.

Forajul va fi tubat cu coloane combinate cu burlane metalice cu diametrul de 7” si 5

½”, care vor fi deschise cu filtre in dreptul stratelor acvifere. In spatele coloanelor de


________________________________________________________________________


burlane se va crea o coroana de peitris margaritar, cu diametrul materialului de 3-7mm,

pe intervalul -80,0m - 110,0m.

Hidrografia

Principalele categorii ale resurselor de apă din judeŃul Brăila sunt apele subterane,

râurile si lacurile.

Apele subterane se împart în ape freatice, adică primul orizont de ape subterane

cu nivel hidrostatic liber si variabil, care au ca suport stratul impermeabil din apropierea

suprafeŃei terestre si ape de adâncime, cantonate în depozite friabile dar intercalate între

state impermeabile, fapt ce face ca acestea să se mai numească si captive.

Apele freatice din judeŃul Brăila se găsesc cantonate în depozite loessoide si

nisipurile eoline de pe interfluvii si în aluviunile fluviatile din luncile largi ale Dunării,

Siretului, Buzăului si CălmăŃuiului.

Adâncimea apelor freatice variază de la 0 m în luncile joase până la peste 20 m,

pe câmpurile acoperite cu nisipuri.

Datorită variaŃiei mari a cantităŃii de precipitaŃii în cursul anului, care reprezintă

principala sursă de alimentare a apelor freatice, nivelul hidrostatic înregistrează variaŃii de

1-2 m. Unele orizonturi sunt epuizate complet în timpul verii, când sunt secete prelungite,

ca urmare a exploatării intense si a pierderilor prin evapotranspiraŃie la suprafaŃa solului.

Din punct de vedere hidrochimic, apele freatice se încadrează în tipul bicarbonatat

calcic si sodic, în mai mică măsură si în sulfatate si clorurate calcice si sodice, în cea mai

mare parte, cu mineralizări care depăsesc uneori 5g/l.

Apele freatice din judeŃul Brăila nu constituie o sursă importantă pentru

alimentarea cu apă a populaŃiei, pentru industrie sau pentru irigaŃii, atât sub aspectul

variaŃiei cantitative în timpul anului, cât si sub cel al gradului de potabilitate.

Apele de adâncime

Aceastea se găsesc cantonate în pietrisurile de Frătesti (arealul BălŃii Brăila si

cursul inferior al CălmăŃuiului) si în depozitele nisipoase cu o granulaŃie mijlocie si fină de

vârstă cuaternară (Câmpia Brăilei si Câmpia CălmăŃuiului).

În luncile CălmăŃuiului si Buzăului, la adâncimi de 20-50 m, se găsec depozite

argilonisipoase care reprezintă aluviuni vechi si în care sunt cantonate ape de adâncime.


________________________________________________________________________


Apele de adâncime din depozitele cuaternare apar în 2-3 orizonturi până la adâncimea de

200 m. În pietrisurile de Frătesti, apele de adâncime se găsesc între 20 – 50 m si 50 –

100 m.

Apele curg ătoare

Prin volumul care se scurge în cursul unui an, râurile reprezintă resursele de apă

cele mai importante ale judeŃului Brăila. Arterele hidrografice sunt Dunărea, Siret, Buzău

si CălmăŃui.

Buzăul pe teritoriul judeŃului, se desfăsoară pe o lungime de 141 Km, între Făurei

si confluenŃa cu Siretul la Voinesti. Dacă se raportează distanŃa reală a albiei Buzăului

(141 Km) la distanŃa în linie dreaptă dintre cele două extremităŃi (56 Km) rezultă cu

coeficient de meandrare foarte mare.

Buzăul transportă o cantitate redusă de apă la niveluri medii multianuale,

respective 25,4 m la staŃia hidrometrică BăinŃa, situată la 10 Km amonte de limita

judeŃului. FaŃă de debitul mediu multianual, valorile extreme (maxime si minime) sunt

foarte distanŃate. Astfel, debitul maxim la asigurarea de 1% este apreciat la 1800 m3/s,

iar cel minim de 0,200 m3/s.

CălmăŃuiul pe teritoriul judeŃului Brăila are aproximativ jumătate din lungimea totală (70

Km din 145 Km total) si se desfăsoară între localităŃile Jugureanu si Gura CălmăŃuiului.

Reprezentând un vechi traseu al Buzăului, CălmăŃuiul nu are un bazin hidrografic prea

dezvoltat (820 Km2), acesta fiind reprezentat, de fapt, printr-o serie de cursuri laterale

părăsite. În cadrul judeŃului Brăila nu are nici un afluent. Albia este îngustă si adâncită cu

2-3 m în aluviunile de luncă.

Din observaŃiile hidrometrice efectuate la Ciresu, reiese că debitul mediu multianual este

de 1,20 m3/s, iar la vărsare se apreciază la 1,4 m3/s. În raport cu debitul mediu, cel

minim este destul de ridicat, 0,200 m3/s, aceasta datorită alimentării din pânza freatică.

Mineralizarea apelor CălmăŃuiului este ridicată (1,5 – 2 g/l) iar tipul hidrochimic,sulfatat

sodic, permit ca apele să fie folosite puŃin în irigaŃii.

Date hidrologice de baza

Din punct de vedere hidrografic amplasamentul studiat este situat intre raul Buzau si

paraul Calmatui situate la distanta.fata de amplasament.


________________________________________________________________________


In vecinatatea amplasamentului, se afla cursul raului Buzoel, afluent al raului Calmatui la

o distanta de 1,7 km .

4.1.2 Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa potabilă necesara pentru grupurile sanitare din Filtru sanitar va

fi asigurata dintr-un foraj propriu, amplasat in incinta Fermei.

Forajul pentru alimentarea cu apa va fi echipat cu o electropompa submersibila,

care o va pompa la un rezervor de apa tehnologica, cu volumul de cca. 67mc, si la un

rezervor cu volumul de 111mc pentru apa de incendiu, amplasate ambele in cadrul

gospodariei de apa.

Din rezervorul de apa , apa va fi pompata la consumatori, prin intermediul unui

grup de pompare si a unei retele inelare de distributie la Filtrul sanitar si halele de

productie; reŃeaua de distribuŃie a apei la consumatori este realizată în sistem inelar, din

Ńevi PEHD cu diametre cuprinse între 50 şi 80 mm.

Inainte de pompare, apa captata din foraj va fi supusa unui tratament.


________________________________________________________________________


Din rezervorul de apa de incendiu, apa va fi pompata la instalatiile de stingere, prin

intermediul unui grup de pompare si a unei retele inelare de incendiu; reŃeaua de apa

pentru stingerea incendiilor este realizată în sistem inelar, din Ńevi OL Zn, cu diametrul de

150 mm.

Conform BREVIARULUI DE CALCUL elaborat in cadrul Memoriului tehnic

necesar obtinerii avizului de gospodarire a apelor

ALIMENTAREA CU AP Ă

Necesarul de ap ă în scop potabil şi igienico-sanitar , Npi:

Npi = U x n [mc/zi]

Unde:

- U=nr. de personal la ferma de pui

- U=20;

- n=necesarul specific de apa;

- n = 60 l/om/zi;

Npi = 20 x 60 = 1.200 l/zi

Npi = 1,2 mc/zi .

Necesarul de ap ă în scop tehnologic , Nt:

- cand se cresc pui in hale: Ntp = Nap + Nua + Nse [mc/zi]

- cand se curata hala: Nts = Nse + Nsp + Nsh [mc/zi]

Apă pentru pui, N ap:

Nap = U x n [mc/zi]

Unde:

- U=număr capete de pui ( U = 20 capete x Su = 20 x 7405,8 ≈ 148.200)

- U = 148.200 pui;

- n=necesar specific de apă corespunzator unui pui intr-o zi;

- n = 0,18 l/pui zi;

Nap = 148.200 x 0,18

Nap = 26,7 mc/zi

Nap = 148.200 x 0,18 x 42 zile/serie x 7 serii/an

Nap = 7843 mc/an.

Apă pentru sp ălarea echipamentului de lucru, N se:


________________________________________________________________________


Nse = U x n [mc/zi]

Unde:

- U = 1 kg/zi;

- N = necesar specific de apă

- n = 65 l/kg echipament;

- U = echipament supus spălării (7kg/săptămână)

Nse = 1 x 65 = 65 l/zi

Nse = 0,07 mc/zi

Nse = 25,5 mc/an.

Apă pentru umidificarea aerului din hale, N ua:

Nua = U x 24 x n [mc/zi]

Unde:

- U = debit specific pentru umdificare aer (30 l/hala ora);

- n = numar de hale;

Nua = 30 l/hala/ora x 24 ore x 5 hale

Nua = 3,6 mc/zi

Nua = 30 l/hală/oră x 24 ore x 60 zile/an x 5 hale

Nua = 216 mc/an

Apă pentru sp ălat platforme betonate şi căi de acces, N sp:

Nsp = U x n [mc/zi]

Unde:

- U=suprafaŃă platforme betonate şi căi de acces

- U = 210 x 5 hale = 1050 mp;

- n=necesar specific de apă/serie

- n = 6,0 l/mp;

Nsp = 210 x 6,0 x 2 platforme/zi = 2520 l/serie

Nsp = 2,52 mc/zi

Nsp = 1050 x 6,0 = 6300 l/serie x 7 serii/an

Nsp = 44,1 mc/an

Apă pentru sp ălarea şi clătirea suprafe Ńelor din hale, N sh:

Nsh = U x n [mc/zi]

Unde:


________________________________________________________________________


- U=suprafaŃa utila totală din hale

- U = 7405,8 mp;

- U’= 1481,16 mp (Suprafata unei hale)

- n=necesar specific de apă

- n = 15,0 l/mp;

Nsh = 1481,16 x 15,0 x 1 spălare/serie x 2 hale/zi

Nsh = 44,4 mc/zi-aceasta cantitate reprezinta necesarul de apa pe zi numai pentru zilele

in care se realizeaza spalarea halelor , in perioada de vid sanitar, respectiv la sfarsitul

fiecarui ciclu de productie.

Nsh = 7405,8 x 15,0 x 1 spălare/serie x 7 serii/an

Nsh= 777,6 mc/an.

Necesarul de apa in scop tehnologic rezulta:

Ntp = Nap + Nua + Nse = 26,7 + 3,6 +0,07 = 30,37 mc/zi

Nts = Nse + Nsp + Nsh = 0,07 + 2,52 + 44,4 = 46,99 mc/zi

Asadar: Nt = Nts = 46,99 mc/zi

NECESARUL DE APĂ TOTAL, N:

N = Np + Nt [mc/zi]

N = 1,2 + 46,99

N = 48,19 mc/zi.

Debitul mediu zilnic, Q zi mediu :

Qzi mediu = 48,19 mc/zi

Debitul maxim zilnic, Q zi maxim :

Qzi maxim = Kzi * Qzi mediu [mc/zi]; Kzi=1,4

Qzi maxim = 67,46 mc/zi

Debitul maxim orar, Q or max :

Qor max = 1/24 (Qzi maxim * Ko) [mc/zi]; Ko=3;

Qor max = 8,43 mc/h

CERINłA DE APĂ LA SURSĂ, Qs:

Qs = Ks x Kp x (N+NRi)/1.000 [mc/zi]


________________________________________________________________________


Qs = 1,02 x 1,1 x (48.190+111.000)/1.000

Qs = 178,6 mc/zi

Volumul anual de apa consumat, V anual :

Vanual = 9344,2 mc

Cerin Ńa de apă potabil ă, Cap:

Cap = Ks x Kp x Ni [mc/zi]

Cap = 1,02 x 1,1 x 1,2

Cap = 1,4 mc/zi

Cerin Ńa de apă tehnologic ă, Cat:

Cat = Ks x Kp x Nt [mc/zi]

Cat = 1,02 x 1,1 x 46,99

Cat = 52,72 mc/zi

Cerin Ńa de apă pentru refacerea rezervei de incendiu, C Ri:

CRi = Ks x Kp x Nt [mc/zi]

CRi = 1,02 x 1,1 x 111

CRi = 124,54 mc/zi

Cerintele BAT pentru utilizarea apei

Reducerea consumului de apa se poate realiza prin reducerea pierderilor prin

scurgeri la adapat si reducand pierderile de apa din alte activitati decat adaparea

pasarilor. Utilizarea rationala a apei poate fi considerata o buna practica si poate fi

realizata prin:

- curatarea halelor si a utilajelor cu apa sub presiune;

- calibrarea permanenta a instalatiilor pentru apa de baut pentru evitarea pierderilor prin

scurgere;

- utilizarea contoarelor de apa;

- detectarea si repararea scurgerilor;

- colectarea separata a apei de ploaie si utilizarea ei pentru curatire.

Aceste cerinte sunt respectate in proiectul pentru amenajare a fermei, cu exceptia

utilizarii apei de ploaie de pe platformele incintei.


________________________________________________________________________


Conformarea cu cerintele BAT pentru folosirea apei

Activitatea la ferma Cerinte BAT

Curatarea si igienizarea halelor

Halele se spala folosind apa la temperatura naturala si dezinfectanti.

Curatirea cu apa sub presiune dupa ciclul de productie. (BREF ILF Sectiunea 5.2.3)

Se urmareste realizarea celei mai mici cantitati de apa care sa asigure curatenia

Pastrarea unui echilibru intre consumul de apa si mentinerea curateniei. (BREF ILF Sectiunea 5.2.3).

Consumul specific de apa de spalare va fi intre 10-15 l/m2.

Consumul mediu de apa pentru curatenie: 0,002-0,02 m3/ m2 (BREF ILF Sectiunea 3.2.2.1.2; tab.3.12).


________________________________________________________________________


Bilantul consumului de apa

Apa prelevata din sursa

Recirculata/

reutilizata

Comentarii

Consum industrial

Pentru compensarea

pierderilor in sisteme cu

circuit inchis

Proces

tehnologic

Sursa

de apa

Consum

total de apa

total

Consum

menajer Apa

subterana

Apa de

suprafata

Apa

subterana

Apa de

suprafata

Apa de la

propriul

obiectiv

Apa de la

alte

obiective

Ferma

crestere

pasari

Alimentare

din sursa

proprie

9344,2 mc/an 178,66

mc/zi

1,4 mc/zi 178,6

mc/zi

- - - - -


________________________________________________________________________


4.1.3. Managementul apelor uzate

De la obiectivul de investitie Ferma de crestere pui de carne Surdila Greci, Jud.

Braila rezulta urmatoarele tipuri de ape uzate:

-ape uzate menajere

-ape uzate tehnologice

-ape pluviale

Apele uzate de tip menajer

De la grupurile sanitare aferente Filtrului sanitar rezulta ape uzate de tip menajer,

cu debitul de cca. 1,0 mc/zi; ape uzate de tip menajer sunt colectate prin intermediul

unei conducte din PVC, Dn 200mm, si stocate intr-un bazin vidanjabil, cu volumul de

cca. 25,0 mc. Aceste ape uzate vor fi preluate si transportate la o statie de epurare de

catre o firma specializata, titularul urmand a incheia un contract prestari servicii cu

aceasta.

Apele uzate tehnologice

La sfarsitul unui ciclu de productie, halele de crestere vor fi supuse unui proces

de pregatire pentru un ciclu ulterior, operatiuni care constau din:

-evacuarea asternutului cu dejectii din hale, care se face mecanic, cu utilaje

corespunzatoare; asternutul este incarcat in mijloace de transport, prin care

acestea ajung la platforma de depozitare

-dupa golirea halelor urmeaza operatiunea de maturare si spalare mecanica cu

apa sub presiune; apa de spalare este colectata printr-un sistem de sifoane de

pardoseala si retele ,prin intermediul carora ajunge la un bazin de stocare,

amplasat langa depozitul de gunoi de grajd

-dupa spalare se face o igienizare a halelor, cu substante specifice si omologate

pentru o astfel de activitate

Bazinul de stocare a apelor uzate tehnologice va avea un volum util de cca. 100mc, cu

dimensiunile:

-lungime 15,0 ml


________________________________________________________________________


-latime 4,00 ml

-adancime 2,0m



-debit 10,00 mc/h

-inaltime 5,0 mCA

-putere 1,1 kw

Pompele preiau apele uzate tehnologice din bazinul de stocare si le trimit la

Depozitul de dejectii inclusiv asternutul, umectandu-le, contribuind astfel la scurtarea

timpului necesar mineralizarii acestora.

EVACUAREA DE APE

Structura apelor uzate:

- Ape menajere uzate;

- Ape tehnologice uzate

Ape menajere uzate, Q m:

Qm = 0,8 x Np [mc/zi]

Qm = 0,8 x 1,2

Qm = 1,0 mc/zi

Ape tehnologice uzate, Q t:

Qt = Nse + Nsp + Nsh

Qt = 0,07 +2,52 + 44,4

Qt = 46,99 mc/zi.

Volumele de ape uzate menajere se evacueaza permanent, 7 zile/saptamana,

365 zile/an

Volumele si debitele de ape uzate tehnologice se evacueaza doar la sfarsitul

unui ciclu de productie din fiecare hala .

Apele meteorice

Preluarea apelor pluviale de pe cladiri se va realiza prin intermediul jgheaburilor

si burlanelor.


________________________________________________________________________


Pentru determinarea calculului de dimensionare al retelei de evacuare ape

pluviale s-au respectat urmatoarele standardizari romane: STAS-1846/9 si STAS-

1795/87 astfel:

Debitul de calcul al apelor meteorice se determina cu formula:

Qp = SxФxIx0,0001 (l/s)

unde: - S – suprafata de calcul aferenta invelitorilor in mp; - Ф – coeficient de scurgere aferent constructiilor calculat cu relatia

qp

qc=φ

in care:

- qc – debitul de apa de ploaie cazuta pe aria S, care ajunge in canalizare in l/s; - qp – debitul de apa de ploaie cazuta pe aria S, in l/s;

- I – intensitatea ploii de calcul in functie de frecventa, f, si de durata ploii de calcul conform STAS 9470/73, in l/sxha

Hale + anexe: Se aleg: S= 8779 mp = 0,878 ha – suprafata teraselor Ф = 0,90 – invelitori (conform SR-1846/90 tabel 1) i = f(f, t) f = 1/5 (conform SR-1846/90 tabel 2) t = 15 minute i = 220 l/s*ha (conform nomograma-anexa B SR-1795/87)

Qp = 0,878 x 0,90 x 220 l/s Qp = 173,8 l/s

Suprafete betonate:

Se aleg:

S= 5907 mp = 0,59 ha

Ф = 0,85 – beton (conform SR-1846/90 tabel 1)

i = f(f, t)

f = 1/5 (conform SR-1846/90 tabel 2)


________________________________________________________________________


t = 15 minute

i = 220 l/s*ha (conform nomograma-anexa B SR-1795/87)

Qp = 0,59 x 0,85 x 220 l/s

Qp = 110,33 l/s

Debitul total de ape meteorice:

Qt = 173,8 + 110,33 = 284,13 l/s

Qt = 1022,87 mc/h

Apele pluviale se vor colecta prin intermediul jgheaburilor si burlanelor , fiind

evacuate pe terenurile libere din incinta, respectiv pe spatiile verzi.

Structura apelor uzate generate pe amplasament:

- Ape menajere uzate;

- Ape tehnologice uzate


________________________________________________________________________


Bilantul apelor uzate

Totalul apelor uzate

generate

Ape uzate evacuate Ape directionate spre

reutilizare/recirculare

menajere industriale pluviale In acest obiectiv Catre alte

obiective

Sursa apelor uzate

evacuate

Proces tehnologic

mc/zi

mc/an

mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/h l/s mc/zi mc/an mc/zi mc/an

Comentarii

Ape uzate 47,99 1666,25 1 375 46,99 1291,25 1022,87 284,13 - - - -


________________________________________________________________________


4.1.4.Surse de poluanti

In vecinatatea amplasamentului fermei de pasari nu exista ape de suprafata.

Surse de poluanti pentru ape in perioada de executie

Sursele de poluare a apelor in perioada de executie a proiectului sunt reprezentate

de :utilajele de transport.Acestea pot cauza poluarea apelor subterane prin scurgeri

accidentale de carburanti sau uleiuri minerale; Cantitatile care se pot scurge accidental

de la aceste utilaje, sunt minime si nu reprezinta un factor major de risc in ce priveste

protectia factorilor de mediu

- apele pluviale care pot antrena de pe frontul de lucru materialele de constructie

depozitate necorespunzator

- activitatea umana: Activitatea salariatilor de pe santier este generatoare de poluanti

cu impact asupra apelor prin :

- producerea de deseuri menajere, care prin depozitare necorespunzatoare

pot fi antrenate de vant si ploi sau pot genera levigat care sa afecteze apele subterane .

Surse de poluanti specifice pentru perioada de exploatare

In urma desfasurarii activitatii pe amplasament vor rezulta :

a) ape uzate menajere ,care rezulta de la folosirea apei in scopuri igienico-sanitare(filtre

sanitare, sediu administrativ);

b) ape uzate tehnologice provenite din activitatea de igienizare a halelor

c) ape pluviale potential curate

d) ape de scurgere de la platforma de dejectii

• Apele uzate menajere ,colectate in bazinul vidanjabil de 25 mc vor fi incarcate

in general cu substante organice, compusi ai azotului si fosforului

Dat fiind faptul ca aceste ape sunt colectate si vidanjate periodic , nu apar probleme

legate de poluare a apei. Se recomanda in mod obligatoriu vidanjarea ori de cate ori este

nevoie a bazinului si transportarea acestora de către un serviciu autorizat la o statie de

epurare autorizata.

• Pompele preiau apele uzate tehnologice din bazinul de stocare si le trimit la




________________________________________________________________________


• Apele pluviale conventional curate vor fi preluate prin colectoare si burlane

exterioare si se vor canaliza spre canalul de desecare din proximitate

• Levigatul de la bazinul de dejecŃii va fi transportat la un bazin de stocare in care

vor ajunge si apele uzate tehnologice , de unde vor fi recirculate spre depozitul

de dejectii , astfel incat dejectiile sa fie umidificate permanent , grabind astfel

procesul de mineralizare.

Emisii in ape subterane

Factorii care pot induce un impact asupra apelor de subterane in zona

amplasamentului fermei sunt:

-defectiuni aparute la reteaua de canalizare ape uzate menajere;

-etansarea necorespunzatoare a platformei de dejectii sau fisurarea sistemului de

etansare a platformei de colectare a dejectiilor si a bazinului vidanjabil de stocare a

apelor uzate menajere;

-depozitarea necorespunzatoare a dejectiilor;

-scurgeri accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale Cantitatile care se pot

scurge accidental de la aceste utilaje, sunt minime si nu reprezinta un factor major de risc

in ce priveste protectia factorilor de mediu.

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

- in perioada de executie

- organizarea corespunzatoare de santier;

- prevenirea evacuării accidentale de substanŃe periculoase (produse petroliere,

ape menajere) in apa subterană ;

- prevenirea incărcării reŃelei de apă pluvială cu suspensii.

- in perioada de functionare

-respectarea prevederilor avizului de gospodărire a apelor;

-respectarea soluŃiilor tehnice stabilite de proiectant , ce se sprijină pe un studiu geologic;

-execuŃia reŃelelor, a bazinelor de colectare in conformitate cu proiectele de execuŃie;

-verificarea tehnică periodică a reŃelelor, bazinelor, a etansării acestora;


________________________________________________________________________


-masuri de economisire a apei: spălarea halei cu jet sub presiune pentru reducerea

volumului de ape uzate, adăparea păsărilor cu sisteme care să prevină pierderile de apă,

intreŃinerea corespunzatoare a instalaŃiilor;

-prevenirea supraincarcarii bazinului de colectoare ale apelor uzate menajere

-vidanjarea apelor menajere se va face de către o firmă autorizată si apele vor fi evacuate

obligatoriu la o statie de epurare . Se interzice descărcarea continutului vidanjelor in

cursurile de apă, pe malurile acestora sau pe terenurile din zonă, orice descărcare a

vidanjei continand ape uzate/nămol in afara punctelor stabilite este considerată ilegală si

se pedepseste conform Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările si completările

ulterioare;

-respectarea parametrilor de evacuare in statia de epurare autorizată pentru apele

menajere vidanjate;

-Indicatorii de calitate a apelor uzate menajere colectati in bazinul vidanjabil se vor

incadra in limitele stabilite de operatorul statiei de epurare, fără depăsirea limitelor

prevăzute de H.G. nr. 188/2002, normativul NTPA 002 modificat si completat de H.G. nr.

352/2005;

-construirea de retele de canalizare si bazine etanse pentru prevenirea impurificarii solului

si apelor subterane;

-masuri de control intern si de service al conductelor de alimentare cu apa si de

canalizare;

- monitorizarea periodica a calitatii apei subterane.

-se va evita impurificarea apelor pluviale printr-un management corespunzator al

dejectiilor ;

- indicatorii de calitate ai efluentilor pluviali evacuati trebuie să se inscrie obligatoriu in

limitele prevăzute de H.G. nr. 352/2005 pentru modificarea si completarea H.G. nr.

188/2002, normativul NTPA 001;

-evitarea pierderilor accidentale de produse petroliere pe sol si substante chimice,

prevederea de materiale absorbante pentru scurgerile accidentale, atat in perioada de

executie a investitiei cat si in perioada de functionare a fermei;

Amenajarile din cadrul fermei analizate care au rolul de a diminua emisiile pe sol,

în subsol si în apa subterană, sunt următoarele:


________________________________________________________________________


► pardoseli din beton pentru halele de crestere a pasarilor;

► instalatii de adăpare care limitează scurgerile de apă pe pardoselile adăposturilor;

► căi de acces si platforme de stationare realizate din beton;

► silozuri închise în care sunt depozitate furajele;

► retea de canalizare pentru apele uzate vor fi realizate din materiale rezistente la

coroziune,

► platforma de depozitare a dejectiilor+asternut va fi prevazuta cu dren pentru colectarea

levigatului.

Impactul prognozat

Faza de realizare a investitiei

Factor de

mediu

Impact

potential

Impact

prognozat(marim

e,

extindere,timp)

Sistem de diminuare Impact rezidual

Apa

subterana

Ca urmare a unor pierderi accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale, posibile infiltratii in sol-subsol, freatic

Impact negativ pe o arie redusa si timp limitat

Masuri de diminuare a

impactului conform pct

4.1.5.

Impact negativ minor, reprezentand o degradare minora a calitatii existente a factorului de mediu sau o distrugere minima a acestui factor in limitele prevazute de legislatia in vigoare.

Apa de

suprafata

Cele mai apropiate ape de suprafata sunt paraul Buzoierul cca 450 m, raul Buzau cca 4,3 km,

deci nu se pune problema unei potential impact asupra apelor de suprafata

Concluzie - impact nesemnificativ prin masurile de diminuare a impactului propuse

In perioada de functionare

Factor de

mediu

Impact

potential

Impact

prognozat(marim



________________________________________________________________________


e,

extindere,timp)

Apa

subterana

Ca urmare a unor pierderi accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale, posibile infiltratii in sol-subsol, freatic



Fisurarea sistemului de etansare a platformelor de dejectii sau a retelei de canalizare ape menajere




4.1.5..

Impact negativ minor, reprezentand o degradare minora a calitatii existente a factorului de mediu sau o distrugere minima a acestui factor in limitele prevazute de legislatia in vigoare

Apa de

suprafata

Cele mai apropiate ape de suprafata sunt paraul Buzoierul cca 450 m, raul Buzau cca 4,3 km,

deci nu se pune problema unei potential impact asupra apelor de suprafata

Concluzie - impact functionarii fermei va fi in lim itele prevazute de legislatia

in vigoare prin masurile de diminuare : Intretinere corespunzatoare a instalatiilor de

canalizare, a instalatiilor de alimentare si distributie a apei, eliminarea neetaseitatilor

instalatiilor,contorizarea apei prelevate,exploatarea corespunzatoare a retelei de

colectare.

4.2 Aerul

4.2.1 Date generale

Clima judetului Braila este temperat continentală la fel ca în toată Ńara, diferenŃiată

în funcŃie de relief (predominând crivăŃul, în tot cursul anului, din nord-est şi sud-vest, dar

şi austrul, de la sud-vest, aducând uscăciune şi căldură vara, temperaturi ridicate iarna,

vânturi ce influenŃează clima judeŃului). Temperaturile medii variază între 12 grade

Celsius si 14 grade Celsius. Temperaturile maxime se înregistrează în iulie, până la 37

grade Celsius, în timp ce temperaturile minine se înregistrează în februarie - 26 grade

Celsius. Media anuală a precipitaŃiilor este între 400 mm şi 500 mm.

Caracteristicile climatice sunt determinate de următorii factori:


________________________________________________________________________


- cantitatea mare de radiaŃie solară 125 kcal/cmp/an, durată de strălucire a

soarelui de 2200-2500 ore/an;

- deschiderea largă spre nord, vest, est şi sud determină o frecvenŃă mare a

maselor de aer de pe aceste direcŃii;

- existenŃa bălŃilor din albia majora a Dunării care determină modificări locale în

zonele vecine;

- relieful şters, lipsit în mare măsură de vegetatie de talie mare şi prezenŃa unor

zone largi netede ce favorizează intensificarea climatului continental;

- temperaturi medii anuale de 10C, media lunii ianuarie –2C, iar cea a lunii iulie

21C precipitatii : 550mm/an- 800 mm/an.

Vântul constituie un element climatic cu o mare influenŃă în condiŃiile morfografice

ale Câmpiei Române orientale. Lipsa obstacolelor orografice si forestiere face ca

deplasarea maselor de aer să se facă cu usurinŃă, iar influenŃele asupra culturilor, căilor

de comunicaŃie si localităŃilor să fie mari.

S-a constatat că vânturile de nord urmate de cele din nord-est si vest au frecvenŃa cea

mai mare. Astfel la Brăila, vântul de nord are o frecvenŃă anuală de 21,3%, cel de nord-

est de 18,0%, cel de vest de 16,7% si cel de sud-vest de 12,8%.

La Brăila viteza medie pe direcŃia nord este de 3,1 m/s, iar pe cea de nord-est de 2,9 m/s.

În zona de câmpie valorile medii ale vitezei vântului sunt ceva mai mari decât cele

menŃionate la Brăila.

Numărul mediu anual al zilelor cu vânt tare (peste 11 m/s) este în zona de câmpie de

circa 70, iar în Balta Brăilei în jur de 10.

Vitezele maxime se înregistrează în timpul iernii, când acestea pot depăsi 100 Km/oră.

Vânturile cele mai cunoscute în Bărăganul de Nord sunt CrivăŃul, un vânt rece si uscat,

care bate în timpul iernii, determinat de anticiclonul siberian, cu o direcŃie nord, nord-est si

Suhoveiul, vânt uscat si cald care bate vara din partea estică cu o frecvenŃă mai mică.

Fenomene climatice extreme

În context general judeŃul Brăila este situat la „gura” Anticiclonului Est-European, ale cărei

mase de aer pătrund forŃat, prin „poarta carpatică” dintre Curbura CarpaŃilor si Masivul


________________________________________________________________________


Nord-Dobrogean, peste Câmpia Română, la un loc de răscruce a două mari influenŃe

climatice exterioare, continentale din est si oceanice din vest.

Pentru riscurile climatice, cel mai mare rol revine, însă, Anticiclonului Est-European.

Acesta este răspunzător de contrastele termice mari (> 700C) dintre vară si iarnă si de o

gamă largă de fenomene climatice extreme, cum sunt cele din sezonul rece: valurile de

frig polar sau arctic, inversiunile de temperatură, îngheŃurile si brumele cele mai intense,

ninsorile abundente, vânturile tari, viscolele si înzăpezirile (fenomene amplificate de

Ciclonii Mediteraneeni cu evoluŃie normală sau retrogradă). În contrast cu acestea, în

sezonul cald sunt prezente: valurile de căldură tropicală, fenomenele de uscăciune si

secetă, vânturile uscate si fierbinŃi etc.

Viscolul constituie un risc climatic de iarnă la producerea căruia concură două elemente

mai importante si anume, viteza vântului si cantitatea de zăpadă căzută.

Calitatea de risc climatic este dată, în primul rând, de vitezele mari ale vântului si

cantitatea de zăpadă căzută.

Riscul climatic este dat în primpul rând, de vitezele mari ale vântului: peste 11 m/s

caracteristice viscolelor puternice si > 15 m/s caracteristice viscolelor violente. În al doilea

rând, aceasta depinde de cantitatea de zăpadă căzută care poate forma un strat continuu

de 25-50 cm sau troiene de 1-4 m înălŃime (exemplu viscolul din 3-6.II.1954), care

provoacă mari pagube si dezechilibre de mediu.

4.2.2 Surse si poluanti generati de activitatea pr opusa

S-au luat in considerare cele doua faze de activitate:

• realizarea proiectului

Calitatea aerului atmosferic local poate suferi modificari datorita urmatoarelor surse

care apar in timpul realizarii proiectului:

• mijloace auto si utilitare de pe amplasament – gaze de esapament,

• lucrari de constructii – particule in suspensie si sedimentabile.

Efectele vor fi scurta durata si de intensitate medie si se vor manifesta numai la nivel

local. In aceasta faza emisiile nu pot fi cuantificate.


________________________________________________________________________


Pentru realizarea obiectivului se vor executa lucrari de excavatii, transportul

pamantului, a betoanelor, utilajelor etc. care implica utilizarea mijloacelor de transport

grele: autocamion, autobasculanta, buldoexcavator, autobetoniera.

Poluantii pentru aer în timpul executiei sunt: praful, gazele de esapament.

Se apreciaza ca poluantii emisi in atmosfera de aceste surse,ca debite masice si

concentratii, sunt nesemnificative, deoarece, mijloacele de transport si utilajele

actioneaza perioade scurte de timp si in numar redus, maxim 2 unitati simultan. Acestea

sunt echipate cu motoare cu ardere interna obisnuite, la care emisiile de noxe in

atmosfera se incadreaza in prevederile normelor de functionare

Pentru reducerea prafului evacuat in atmosfera de la rularea mijloacelor de transport

pe caile de acces din incinta obiectivului, executia sistematizarii pe orizontala, verticala,

imprastiere balast, pamant, compactare, construire, se va avea in vedere umezirea

permanenta a cailor de acces

Poluarea factorului de mediu AER este de scurta durata, limitata în timp (perioada de

executie).

• in timpul functionarii fermei

S-au identificat urmatoarele surse de emisii:

Surse fixe : Nedirijate:emisii de poluanti din hale – evacuarea fortata a aerului prin

sisteme de ventilatie a halelor de crestere a pasarilor

Dirijate : emisiile provenite de la arderea combustibilului in centrala termica

Emisii ocazionale de la generatorul propriu de curent.

Surse mobile – emisii de gaze de esapament-circulatia auto in incinta si drumurile

conexe.

Surse de suprafata: emisiile de la platforma de depozitare a dejectiilor .

POLUANT SURSA

Amoniac (NH3) - Hale pentru pasari - Evacuarea de dejectii dupa fiecare serie

Metan (CH4) - Hale pentru pasari - Evacuarea de dejectii dupa fiecare serie

Protoxid de azot (N2O) - Hale pentru pasari - Evacuarea de dejectii dupa fiecare serie


________________________________________________________________________


Dioxid de carbon (CO2) - Hale pentru pasari - Combustibil utilizat la transport auto

Miros (H2S) - Hale pentru pasari - Evacuarea de dejectii dupa fiecare serie, platforma de depozitare dejectii

Praf (pulberi sedimentabile si in suspensie, PM10, PM2,5)

- Transportul si manipularea furajelor in incinta, - Hale pentru pasari - Evacuarea de dejectii din adaposturi

Gaze de esapament (SOx, NOx, CO, particule, COV, PAH)

- Mijloace de transport in incinta (pentru furaje,

dejectii )

Gaze de ardere, praf Generator curent,centrala termica pentru

incalzirea spatiilor administrative ,care

functioneaza pe motorina .

Amoniacul

Amoniacul se elimină in special prin managementul dejecŃiilor.

Printre consecinŃele negative ale emisiilor de amoniac sunt poluarea aerului,

poluarea apelor de suprafaŃa si subterane.

Reducerea emisiilor de amoniac in adăposturi se poate realiza prin:

- strategia de hrănire (hrana săraca in proteine), hrănirea pe faze;

- reducerea emisiilor din sistemul de adăpostire prin ventilaŃia naturală si mecanică,

menŃinerea uscată a asternutului din hale;

- gurile de aerisire din pereŃii laterali prevăzute cu dispozitive care să direcŃioneze aerul

în jos către pământ şi dispuse pe acei pereŃi care sunt orientaŃi spre zona opusă celei

care trebuie protejate; axul acoperişului adăpostului trebuie să fie astfel orientat faŃă de

direcŃia predominantă a vântului asfel încât acesta să producă cel mai favorabil efect de

ventilaŃie posibil.

- managementul azotului: aplicarea bunelor practici agricole la imprăstierea pe camp a

dejecŃiilor;

- reducerea emisiilor in timpul stocării apelor uzate in bazine din beton, acoperite

- vidanjarea periodica a bazinelor de stocare ape uzate

Metanul

Cantitatea de metan depinde de producŃia de dejecŃii pe cap de animal, de

numărul de animale si de sistemul de management al dejectiilor. Temperatura si timpul


________________________________________________________________________


de retentie in unitatea de stocare are efect asupra producerii metanului. In cazul

descompunerii aerobe se produc cantităti reduse de metan. In afara de problemele legate

de inflamabilitatea metanului, acesta este un gaz cu efect de sera care contribuie la

schimbările climatice.

Praful in adaposturi

Emisiile de praf in cazul cresterii puilor pe asternut sunt importante.Praful este un

vector de transport al mirosului.

Intervalul de praf inspirabil se află intre 2 – 10 mg/mc, iar de praf respirabil de 0,3 –

1,2 mg/mc, la adăposturile de păsări, in general . Pentru oameni, la expunerea pe termen

lung, limita maximă de praf respirabil este de 10 mg/mc, iar pentru animale de 3,4 mg/mc.

O rată mare de ventilaŃie duce la scăderea acestor concentraŃii in microclimatul

adăpostului.

Emisiile fugitive de gaze si pulberi sunt mai semnificative in perioadele de vid

sanitar, cand dejecŃiile sunt evacuate din adăposturi, mecanizat si manual. Aceste dejecŃii

sunt transportate la platforma de stocare a dejecŃiilor, din fermă.

Emisiile de gaze de esapament datorate mijloacelor auto.

Principalii poluanŃi evacuaŃi prin gazele de esapament au următoarele

caracteristici:

- oxidul de carbon – cantitatea mai mare evacuată este la mersul in relanti al motorului si

in momentul demarajelor;

- oxizi de azot – respectiv mono si dioxidul de azot;

- hidrocarburi aromatice – acestea contribuie la formarea poluării fotochimice oxidante;

- suspensiile – formate in special din particule de carbon care absorb o serie din gazelle

eliminate;

- dioxidul de sulf – apare la motoarele DIESEL, determinat fiind de conŃinutul de sulf al

motorinei.



________________________________________________________________________


■ Manipulare / transport materii prime si materiale i n perioada de constructie

• particulele minerale in suspensie, dar care sedimentează rapid

• gazele de esapament din funcŃionarea utilajelor si a mijloacelor de transport.

Pămantul din săpături este utilizat pe amplasament pentru nivelări, sau in cazul in

care depăseste cantitatea necesară, va fi transportat si depozitat in zonele stabilite de

primărie.Din manevrarea acestei mase, functie de compozitia si umiditatea straturilor si

de conditiile atmosferica , rezulta emisii in aer de particule si gaze de esapament de la

utilajele de lucru.

Emisii de poluan Ńi prin gazele de esapament

Principalii poluanŃi evacuaŃi prin gazele de esapament sunt:

- oxidul de carbon (cantitatea mai mare evacuata este la mersul ralanti al motorului si in

momentul demarajelor);

- oxizi de azot respectiv mono si dioxidul de azot;

- suspensiile formate in special din particule de carbon care absorb o serie din gazele

eliminate (hidrocarburi aromatice, olefine, naftene, parafine, hidrocarburi policiclice);

- dioxidul de sulf, apare la motoarele DIESEL determinat de conŃinutul de sulf al

motorinei.

Gradul ridicat de uzura al motoarelor sau reglările necorespunzătoare pot creste

cantitatea de poluanŃi.

Pentru determinarea poluanŃilor de la mijloacele de transport si de la utilajele de

lucru (buldozere, excavatoare) s-au utilizat factorii de emisie indicaŃi de metodologia

CORINAIR pentru autovehicule grele pe motorina si motoare staŃionare pe motorina,

făcandu-se o aproximare globala pentru consumul orar de motorina si energia

consumata.

In metodologia simpla CORINAIR , emisia se calculeaza cu relatia :

Ei = ΣFEi x Ni x CCi, (1), unde:

FEi - factorul de emisie corespunzator poluantului si categoriei de autovehicul ;

Ni - numarul de autovehicule din categoria i ;

CCi - consumul specific de combustibil pentru autovehiculele din categoria i.


________________________________________________________________________


Datele din literatura (CORINAIR emisii de la autovehiculele grele 3,5 – 16 t) indica

urmatoarele:

Factori de

emisie

NOx CH4 VOC CO N2O PM CO2

g/km 10,9 0,06 2,08 8,71 0,03 800

g/kg

combustibil

42,7 0,25 8,16 34,2 0,12 4,3 3138

g/Mj 1,01 0,006 0,19 0,80 0,003 73,9

Estimam: distanta medie de parcurs pe amplasament 500 m / transport si un maxim de

20 transporturi /zi , si un program de 10 h/zi:

500 m x 20 transporturi= 10000 m de parcurs/ zi= 10 km/ zi

Utilizand factorii de emisie prezentati , exprimarea in g/km, efectuand calculele pentru

componentele principale din gazele de ardere rezulta urmatoarele valori:

Cantitati de poluanti rezultati in urma activitatii de transport

Nr. crt Poluant UM Emisie de poluanti

1. NOx 10,9

2 NMVOC 2,08

3 CH4 0,06

4 CO 8,71

5 CO2 800

6 N2O

g/h

0,03

Pentru perioada de activitate

Pentru calculul emisiilor s-a folosit metodologia CORINAIR .

Factorii de emisie luati in considerare conform CORINAIR 2009, tab. 3.8 pentru amoniac : Cod Tip

animal Perioada in adapost

Nex Proportie din TAN

Tip dejectie

EF adapost

EF stocare

EF imprastiere

100908 pui 365 0,36 0,7 solid 0,28 0,17 0,66 Nota.


________________________________________________________________________


TAN – total azot amoniacal

TAN = 0,36 x 0,7 = 0,252kg/an.

Emisia poluant =AAPanimal *EF poluant ,

AAPanimal=numarul de animale prezent in medie pe parcursul unui an, conform IPPC

2006 , capitol 10

AAP=zile serie*numar animale pe an/365=38*148116*7/365=107942 numar mediu

capete.

Emisia de amoniac:

Emisie adapost

0,28 x 0,252 = 0,0756 kg/cap,an;

0,0756 kg/cap,an x 107942 cap/an = 8160 kg/an :6384 h/an=1,28 kg/h=0,00035

kg/s=0,35 g/s

1,28 kg/h / 2032500mc/h=0,63 mg/mc amoniac

Emisie NH3 stocare

0,17*0,252 =0,04284 kg/cap*107942 cap/an =4624 kg/an:8760 h/an=0,53 kg/h=0,15 g/s

Emisie imprastiere

0,66*0,252=0,16632kg/cap*107942 =17953 kg/an:8760 h/an=2,05 kg/h=0,57 g/s

Emisia de metan din managementul dejec Ńiilor şi a gunoiului de grajd

Conform prevederilor subcapitolului 4.3 CH4 EMISSIONS FROM MANURE

MANAGEMENT al IPCC GPC 2000 ,se utilizaza ecua Ńia 4.15 pentru determinarea

cantităŃii de metan emis în anul t pentru fiecare categorie de animale (porci sau păsări)

rezultată din activitatea de gestionare a gunoiului de grajd după cum urmează :

Emisii de CH4 (Gg/an) = EF × popula Ńia / ( 10 6 kg / Gg ) [ecua Ńia 4.15]

unde :

EF – factor de emisie pentru metan corespunzător populaŃiei respective de

animale (kg/cap animal/an). Acesta se va alege din documentul “Revised 1996

IPCC Guidelines for National Greenhouse Gas Invento ries : Reference

Manual “, capitolul 4. Agriculture astfel:

- pentru păsări se va lua în considerare Tabelul 4-5 şi condiŃii

specifice Ńărilor în curs de dezvoltare şi unei zone temperate; în aceste

condiŃii EF=0,018Kg CH4/animal/an;


________________________________________________________________________


Popula Ńia – numărul de capete de animale pentru populaŃia respectivă:

CH4 : 0,018 kg/cap/an*148116 cap/serie*7 serii/an=1 8662,6 kg/an=2,13 kg/h=0,59 g/s

Emisia de metan din adaposturi

Conform Ghid IPPC 2006 , tab. 10.15 factor de emisie 0,02 kg/cap/an

0,02 kg/cap/an*107942 cap/an=2158,84 kg/an:6384 h/an=0,338 kg/h=0,00009 kg/s=0,09

g/s

0,338 kg/h/ 2032500mc/h=0,16 mg/mc

Emisia de oxizi de azot

Conform metodologiei CORINAIR , tab B-16, B-15 , pentru NO factorul de emisie este

0,001 kg/cap/an

0,001*107942 cap/an=107,942 kg/an:6384 h/an=0,017 kg/h=0,005 g/s

0,005 g/s/ 2032500mc/h=0,0024 mg/mc

Emisia de pulberi

Factorii de emisie luaŃi in considerare conform CORINAIR, tab. 4.1 pentru pulberi PM10

0,052 kg/cap/an *148116 cap/serie*7 serii/an=53914 kg/an=6,15 kg/h=1,71 g/s

6,15 kg/h: 2032500mc/h =3,03 mg/mc

Emisii de la sistemul de incalzire

1.Centrala termica 24 kW cu destinatie incalzire si preparare acm cu un debit de 2,8 mc/h

2.Aeroterme –incalzire hale cate 4 aeroterme /hala (20 buc. total)fiecare cu un consum de

6,2 mc/h, debit total 124 mc/h

Energia termica produsa de centrala termica si aero terme pe gaz metan:

Emisii Poluant Factor de emisie conform

CORINAIR Instalatii de ardere

in agricultura , silvicultura ,

acvacultura cod SNAP

020302-centrale termice < 50

MW

Debit de

gaz metan

(mc/h)

Echivalent GJ( 1

mc=0,0337 Gj) g/h g/s

Emisii provenite de la centrala termica

CH4 10 g/Gj 2,8 0,094 0,94 0,00026


________________________________________________________________________


CO 25 g/Gj 2,8 0,094 2,35 0,0006

N2O 7 g/Gj 2,8 0,094 0,658 0,00018

NH3 0,57 g/Gj 2,8 0,094 0,053 0,000016

NMVOC 10 g/Gj 2,8 0,094 0,94 0,00026

NOx 50 g/Gj 2,8 0,094 4,7 0,0013

Emisii provenite de la sistemele de incalzire hale

CH4 10 g/Gj 158 5,32 53,2 0,0147

CO 25 g/Gj 158 5,32 133 0,0368

N2O 7 g/Gj 158 5,32 37,24 0,0103

NH3 0,57 g/Gj 158 5,32 3,03 0,00092

NMVOC 10 g/Gj 158 5,32 53,2 0,0147

NOx 50 g/Gj 158 5,32 266 0,074

Centralizarea emisiilor

Indicatori Concentratia

poluantului la

emisie(kg/an)

Concentratia

poluantului la

emisie (mg/mc)

Descrierea generala a sursei

Emisii provenite din adaposturi

Amoniac 8160 0,63

Metan 2158,84 kg/an 0,16

Oxizi de azot 107,942 kg/an 0,0024 mg/mc

pulberi 53914 kg/an 3,03 mg/mc

Cosurile sistemelor de ventilatie a halelor

amplasate pe coama halelor si pe pereti

Emisii provenite de la sistemele de incalzire din h ale

CH4 0,94 g/h

CO 2,35 g/h

N2O 0,658 g/h

NH3 0,053 g/h

NMVOC 0,94 g/h

NOx 4,7 g/h

Cosurile sistemelor de ventilatie a halelor

amplasate pe coama halelor si pe pereti

Emisii dirijate de la centrala termica

CH4 53,2 g/h

CO 133 g/h

N2O 37,24 g/h

NH3 3,03 g/h

NMVOC 53,2 g/h

Cos de evacuare


________________________________________________________________________


NOx 266 g/h

Emisii de metan din managementul dejec Ńiilor şi a gunoiului de grajd

CH4 2,13 kg/h Emisii fugitive

Emisiile difuze de poluanti in atmosfera , rezultate din activitatea desfasurata pe

amplasament nu trebuie sa depaseasca valorile limita conform BAT :

Praf Kg/pasare/an Pasari NH3

Kg/pasare/an

CH4

Kg/pasare/an

N2O

Kg/pasare/an inspirat Expirat

Pui de

ingrasat

0,005-0,315 0,004-0,006 0,009-0,024 0,119-0,182 0,014- 0,018

respectiv,

Praf Kg/an Pasari NH3

Kg/an

CH4

Kg/an

N2O

Kg/an inspirat Expirat

Pui de

ingrasat

335927,025 6398,61 25594,44 194091,17 19195,83

Faza de construcŃie

Factor de

mediu

Impact potential Impact

prognozat(marim

e,

extindere,timp)


Calitatea

aerului

Pulberi in suspensie si sedimentabile, NOx, SOx, CO, COV: emisii de la manipularea si transportul pămantului si a materialelor de construcŃii; - emisii gaze de esapament de la utilajele rutiere si nerutiere.




4.2.4.



________________________________________________________________________


Faza de functionare

Factor de

mediu


prognozat(marim

e,

extindere,timp)


NOx, CO, COV, Particule: - gaze de ardere de la centrala termica; -emisii de la mijloacele de transport

Impact negativ pe o arie de extindere medie, permanent

Calitatea

aerului

NH3, N2O, NMVOC: Emisii provenite din adăposturi si din managementul dejecŃiilor

Impact negativ pe o arie de extindere medie, permanent



4.2.4.


Concluzii: impactul asupra aerului se poate aprecia ca fiind in limitele prevazute de

legislatia in vigoare, în condi Ńiile respect ării m ăsurilor de reducere a impactului

men Ńionate în acest capitol, cat si a prevederilor proi ectului si a tehnologiei de

executie

Poluantii din halele de crestere pasari se evacueaza prin exhaustare in mod

nedirijat in atmosfera, concentratiile acestora si debitele masice evacuate variind functie

de varsta efectivului de pasari, de natura si cantitatea hranei, precum si de conditiile

climatice.

Emisiile din perioada de vid sanitar, de evacuare si transport dejectii, depind de

compozitia chimica a acestora, conditiile climatice-temperatura, ambient, precum si de

natura compozitiei furajelor.


In perioada de construc Ńie

- se vor utiliza numai masini si utilaje rutiere si nerutiere in stare buna de funcŃionare si cu

toate reviziile făcute la zi;


________________________________________________________________________


- se va impune constructorului stropirea drumurilor de acces in incinta santierului pentru

evitarea ridicării prafului in timpul perioadei de decopertare si construcŃie;

- se va face curăŃarea zilnica a cailor de acces din vecinătatea santierului

- materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la

minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici;materialele se vor

aproviziona treptat pe masura utilizarii acestora;

• stropirea cu apa a materialelor (pamant, nisip), program de control al prafului in

perioadele uscate pentru suprafetele de teren cu imbracaminte asfaltica nedecvata,

cu ajutorul camioanelor cisterna;

• utilizarea vehiculelor si utilajelor performante;

• asigurarea functionării motoarelor utilajelor si autovehiculelor la parametrii normali

(evitarea exceselor de viteză si incărcătură);

• utilizarea unor carburanti cu continut redus de sulf;

• masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul

drumurilor de acces;

• se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara

amplasamentului obiectivului si in locuri neautorizate.

In perioada de func Ńionare

In cadrul fermei S.C. FERMA BUZOIANA S.R.L. in vederea reducerii emisiilor cu

impact asupra factorilor de mediu aer- poluanti generati prin activitatea desfasurata pe

amplasament s-a prevazut pentru :

• Reducerea emisiilor de praf

- asigurarea unui management corect al materialelor pulverulente;

- curăŃarea zilnica a căilor de acces;

- menŃinerea in bună stare a căilor rutiere in zonă.

• Reducerea emisiilor de poluanŃi de la mijloacele auto

- întreŃinerea corespunzatoare a vehiculelor;

- utilizarea masinilor si utilajor rutiere si nerutiere in stare buna de funcŃionare si cu toate

reviziile tehnice la zi.


________________________________________________________________________


• Reducerea emisiilor de mirosuri

- Evitarea manipulării dejecŃiilor in perioade defavorabile dispersiei(inversiuni termice,

ceaŃă), cand mirosul poate fi transportat pe distanŃe lungi.

- Crearea unei perdele vegetale la limita de est si sud a fermei.

- Pentru reducea mirosului este importanta locatia depozitului de dejectii pe

amplasamentul fermei fata de receptorii sensibili . De asemenea, peretii utilizati pentru a

imprejmui depozitul de dejectii vor servi ca panouri anti-vant, cu deschiderea depozitului

pe partea ferita de vant.

- ventilatoarele din peretii laterali sunt prevăzute cu deflectoare care să direcŃioneze aerul

în jos către pământ si dispuse pe pereŃi dinspre sud .

Mirosurile sunt generate in principal de:

- emisiile de amoniac din halele de productie;

- emisii secundare de H2S care, in adaposturi conforme cu cerintele BAT, sunt

nesemnificative fiind sub limita de detectie chiar si in interiorul halelor.

Impactul generat de mirosuri

Impactul advers cel mai frecvent incriminat in legatura cu fermele de cresterea

animalelor este mirosul neplacut, datorat in special amoniacului dar si altor compusi ca de

ex. hidrogenul sulfurat. In tara noastra nu exista inca legislatie pentru mirosuri. Ordinul nr.

536/1997 emis de Ministerul Sanatatii recomanda o distanta de minim 1,0 km intre

localitati si fermele pasari.

Reducerea emisiilor de amoniac prin controlul umiditatii in hale, cat si prin dotarea

acestora cu sisteme de ventilatie prevazute cu tubulaturi si ventilatoare de exhaustare,

cat si sistemul de incalzire hale , nu vor permite fermentarea dejectiilor in hale,

conducand la reducerea concentratiei noxelor evacuate cu valori situate in limitele

impuse prin reglementarile in vigoare.

Mirosul rezultat din cresterea efectivului de pasari genereaza diferite componente, in

conditii anaerobe fiind identificate peste 200 de substante precum acizi grasi volatili,

alcooli, hidrogen sulfurat si derivati, amoniac si alti compusi cu azot. Exista o larga

variatie in proportii si concentratii pentru fiecare substanta.

Se vor avea in vedere si prevederi BREF pentru red ucerea emisiilor de mirosuri


________________________________________________________________________


Nivelul mirosurilor este asociat cu nivelul concentratiilor de nutrienti din bălegar.

Un continut mare de nutrienti în dejectii determină valori ridicate ale mirosului.

Aplicarea unor tehnici nutritionale de reducere a continutului de azot si fosfor din bălegar

conduc si la diminuarea nivelului mirosurilor din halele de crestere si din exteriorul

acestora. Pentru ca mirosul emis să fie cât mai putin perceput de receptorii din

vecinătatea fermei, evacuarea aerului din hale trebuie să se facă pe directii si la înăltimi,

fată de cota terenului, care să asigure o bună diluare a aerului evacuat din hale. Ecranele

situate pe directia de evacuare a aerului din halele de crestere contribuie si ele, prin

turbulentele pe care le generează, la o mai bună diluare a aerului evacuat.

La amplasarea halelor de crestere pe un teren, la orientarea halelor, respectiv la

amplasarea ventilatoarelor cu care se face aerarea, este recomandat să se tină cont de

existenta receptorilor care ar putea fi deranjati de mirosurile din halele de crestere si,

implicit de directia predominantă a vântului.

Ventilarea fortată a halelor de crestere duce la o diluare a mirosurilor. Debitele

prea mari de ventilare pot duce la cresteri semnificative ale concentratiilor de pulberi în

aerul evacuat si la consumuri sporite de energie pentru ventilatie si pentru încălzirea

halelor.

In cazul depasirii valorilor limita admise de legislatia in vigoare, cat si in cazul unor

reclamatii se recomanda masuri suplimentare pentru diminuarea mirosului:

- acoperirea platformei de stocare dejectii;

- utilizarea aditivilor cu pondere in sezonul cald pentru reducerea emisiilor de

compusi gazosi –amoniac si hidrogen sulfurat

4.3 Solul si subsolul

Considera Ńii geomorfologice si geologice

Din punct de vedere geomorfologic terenul prospectat se incadreaza in Campia

Ramnicului reprezentata la suprafata prin depozite fluviatile de varsta Cuaternar Holocen


________________________________________________________________________


Superior alcatuite din : nisipuri argiloase, argile prafoase, prafuri argiloase ,depozite

loessoide si nisipuri de duna, urmate in adancime de :

1. Nisipurile de Mostistea care trec lateral in argile nisipoase.

2. Complexul marnos alcatuit din : marne , argile si nisipuri.

3. Stratele de Fratesti alcatuite din nisip cu pietris cu trecere laterala in nisipuri

argiloase.

4. Stratele de Candesti alcatuite din pietris cu nisip cu intercalatii argiloase cu

trecere laterala in nisipuri argiloase.

Complexul Cuaternar de la suprafata sta pe formatiuni vechi alcatuite dintr-o

alternanta de marne, argile si nisipuri uneori cu urme carbunoase de varsta Dacian.

Seismicitate

Din punct de vedere seismic terenul prospectat se incadreaza in zona

macroseismica de gradul 8 conform STAS 11100/1991 cu urmatoarele valori pentru

coeficientii TC si ag conform STAS P100/2004

Perioada de colt a spectrului de raspuns Tc=1.6 s

Valoarea de varf a acceleratiei terenului pt. cutremure ag=0.28 g .

Prospectarea terenului in vederea intocmirii Studiului Geotehnic ,a constat in

observatii directe si s-au efectuat manual 4 foraje geotehnice, amplasate conform planului

de situatie anexat.

La efectuarea forajelor s-au prelevat probe tulburate si netulburate care au fost

analizate in laborator.

Din interpretarea si corelarea datelor obtinute rezulta urmatoarea stratificatie:

1.La suprafata este prezent un strat de sol vegetal cafeniu-galbui ,prafos, argilos

cu radacini de plante pana la adancimea de 0.20-0.40m fata de TN.

2. Urmeaza un strat de praf argilos galbui cu concretiuni calcaroase pana la

adancimea de 1.20-1.40m fata de TN.

3. In continuare s-a intalnit un strat de argila prafoasa negricioasa care trece

gradat in baza in praf argilos nisipos cafeniu-galbui cu pelicule fine din gips cu

urmatoarele valori pentru indicii geotehnici:

Compozitia granulometrica este urmatoarea ;

• argila = 32-40%


________________________________________________________________________


• praf = 48-60%

• nisip = 10-19%

Umiditatea la limita de plasticitate ωp= 16-25

Umiditate la limita de curgere ωc =38-62

Umiditatea naturala ω =16.28 %

Indicele de plasticitate Ip =20-37

Indicele de consistenta Ic =0.90-1.00

Greutatea volumetrica naturala℘ω=19 KN/m³

Greutatea volumetrica uscata ℘=14-17 KN /m³

Volumul porilor n =38-40 %

Indicele de porozitate e =0.54-0.68

Gradul de umiditate S =0.75-0.94

Modulul de compresie edometric E2-3=6000-9000 KPa

Tasarea specifica ep2=2-3.2 cm/m

Unghiul de forfecare ∅= 12-17º

Coeziunea interna c = 28-40 KPa

Pamantul analizat este o argila prafoasa negricioasa, nisipoasa in baza, cu

umiditate foarte mare (S=0.75-0.90) , cu plasticitate mare (Ip=20-37), porozitate n=38-40,

indicele de porozitate e=0.54-0.68 cu un grad de consolidare mediu-redus (greutatea

volumetrica naturala℘ω=19 KN/m³).

Compresibilitatea este mare (modulul de compresie E2-3=6000-9000), tasarea specifica

ep2=2-3.2 cm/m, iar rezistenta la taiere este caracterizata de valori ale unghiului de

frecare ∅= 12-17º si ale coeziunii c=28-40 KPa.

Valorile de mai sus sunt pentru probele prelevate din stratul de argila prafoasa de

la adancimea de 1-1.20m , de la aceasta adancime stratul de argila prafoasa este alcatuit

dintr-o alternanta de strate plastic-consistente cu plastic moi si plastic curgatoare.

4.Urmeaza un strat de nisip pafos foarte umed , moale, curgator intre adancimea

de 1.80-3.80m fata de TN.

Atat in coperisul stratului de nisip cat si in culcus , pamantul este plastic moale,

curgator.


________________________________________________________________________


5.In baza forajelor s-a interceptat un strat de argila prafoasa vinetiu-galbuie cu

concretiuni calcaroase si slabe concentratii carbunoase, foarte umed, plastic consistent-

plastic moale.

Stabilirea categoriei geotehnice

Factorii

analizati Categoria de incadrare

Punctaj

Conditiile de teren Teren mediu 3

Apa subterana Posibile epuismente 2

Clasificarea constructiilor dupa categoria de

importanta

Normala 3

Vecinatati Fara riscuri 1

Seismicitate Grad 8 2

Total 11

S-a acumulat un total de 11 puncte constructia se incadreaza in risc moderat

categoria geotehnica 2.

4.3.1 Surse de poluare

In faza de executie a lucrarilor, se produce un impact asupra structurii solului pe

suprafetele unde se vor realiza constructii fie datorita tasarii terenului pe unde trec

utilajele sau actionarii directe asupra straturilor de sol (excavare), fie datorita depozitarii

materialelor de constructii in spatii neamenajate.

In faza de activitate a fermei solul ar putea fi impurificat prin scurgeri accidentale

de produse petroliere si ape uzate, prin neetanseitatile structurilor subterane si depozitari

necorespunzatoare a deseurilor, dejectiilor sau alte materiale care pot induce o poluare

asupra solului.

Din punct de vedere al structurii geologice a regiunii ca urmare a amenajarilor

acestui obiectiv, nu se prognozeaza manifestarea vreunui impact negativ semnificativ

asupra acestuia si nici nu se prevede manifestarea altor fenomene care sa afecteze

structura geomorfologica a zonei, ca: alunecari de teren, surpari, drenari etc.


________________________________________________________________________


Surse specifice perioadei de construcŃie:

- prin deversări accidentale de produse petroliere si/sau uleiuri minerale,

- prin depozitarea necontrolată a deseurilor provenite din activitatile desfăsurate in amplasament;

Surse specifice perioadei de funcŃionare:

- evacuarea si stocarea dejecŃiilor pe platforma amenajată ;

- depozitarea produselor de uz sanitar-veterinar si a produselor utilizate in perioada de vid

sanitar ;

- depozitarea si gestiunea ambalajelor rezultate de la produsele de uz sanitar-veterinar si

de la produsele utilizate pentru dezinfecŃie;

- substantele poluante continute in apele uzate tehnologice si menajere colectate, stocate

in bazine betonate subterane


Zonele cu potential de poluare a solului si subsolului sunt:

-reteaua de canalizare interna si bazinelor betonate pentru stocarea temporară a

apelor uzate tehnologice provenite din halele de creştere , ca urmare a aparitiei unor

discontinuitati in sistemul de hidroizolatii .

Eventualele fisuri ce pot apărea pe tronsoanele de canalizare sau în bazinul de

colectare ape uzate , pot conduce la infiltraŃii de ape uzate cu afectarea calitaŃii solului,

subsolului si panzei freatice datorita infiltratiilor.

-bazinul de colectare ape uzate menajere din zona filtrului sanitar in conditiile aparitiei

unor fisuri pe tronsoanele de canalizare, a caminelor amplasate pe retea, precum si a

degradarii hidroizolatiei acestuia, pot afecta calitatea solului, subsolului si panzei freatice

datorita infiltratiilor.

-degradarea starii cailor de acces din incinta si aparitia unor discontinuitati in cazul

stratului de beton pot conduce la infiltratii de produs petrolier sau uleiuri in sol, subsol si

panza freatica in zona circulabila

-colectarea si depozitarea deseurilor in conditii necorespunzatoare, pot conduce la o

actiune de poluare a solului, subsolului si panzei freatice. Aceste deseuri vor trebui

gestionate de la producere si pana la valorificare/eliminare de pe incinta conform

reglementarilor in vigoare HG 856/2002.


________________________________________________________________________


Ca urmare a organizarii interna a fermei, cat si a dotarilor cu care a fost prevazuta,

acestea vor conduce la reducerea impactului asupra factorului de mediu sol, fiind

amenajate urmatoarele zone cu posibil impact asupra mediului :

-spatiu de depozitare a pierderilor naturale amenajat in cadrul filtrului sanitar, va fi dotat

corespunzator conform normelor sanitar veterinare, pentru depozitarea temporara

recipiente frigorifice a efectivului de pasari moarte cu ridicarea de pe amplasament prin

societati abilitate in vederea incinerarii acestora

-bazinele betonate subterane ce colecteaza apele uzate tehnologice si menajere vor fi

impermeabilizate si hidroizolate corespunzator, efectuandu-se periodic curatirea si

igienizarea acestora cu verificarea periodica a starii tehnice.

-depozitul de dejectii va fi amenajat corespunzator cu platforma betonata interioara, fiind

o constructie inchisa, realizata din panouri multistrat ce va asigura depozitarea temporara

pe o durata de cca 3-6luni a dejectiilor colectate din hale. In incinta depozitului, cat si in

zona de legatura dintre hale si depozit se va avea in vedere amenajarea platformei

betonate cu mentinerea acesteia in stare continua.

-platformele betonate carosabile pentru accesul auto in incinta vor trebui mentinute

continui, vor fi amenajate cu pante pentru colectarea apelor pluviale cu dirijare catre

rigolele betonate de colectare ape meteorice neimpurificate si evacuate in canalul de

desecare din apropiere.

In principal , poluarea solului si a subsolului nu se poate produce decat accidental.

Amenajarea unui depozit pentru dejectiile animaliere elimina posibilitatea poluarii

solului si subsolului cu diverse substante continute de acestea (azot amoniacal, fosfor,

potasiu, substante organice, microelemente – cupru, zinc, mangan, fier, etc.).

Dupa mineralizarea dejectiilor si transformarea lor in ingrasamant natural, acestea pot fi


Factorii care afecteaza calitatea si proprietatile fizice, chimice si biologice ale dejectiilor

sunt in functie de specia si marimea animalelor, clima, caracteristicile furajelor si sistemul

de crestere a animalelor. Deoarece aceste proprietati variaza mult, este necesar ca

dejectiile sa faca obiectul unor analize de laborator inainte de a fi utilizate in agricultura.


________________________________________________________________________


Valorificarea dejectiilor trebuie sa aiba in vedere conditiile geografice, modul de folosinta

a terenurilor limitrofe, relieful, potentialul de irigare, nivelul panzei de apa freatica si

masurile de protectie si amelioare a solurilor.

Cantitatea maxima de azot care se aplica cu dejectiile depinde, in special, de cerintele

culturilor, rezerva de azot din sol, pierderile de azot prin volatilizare, levigare, denitrificare

si pierderea prin scurgerea de suprafata.

Stabilirea dozelor de dejectii pe anumite soluri se face in principal in functie de continutul

acestora in azot si saruri.

In concluzie, este necesar un studiu pedologic pe terenurile care urmeaza a fi fertilizate

cu dejectii animaliere.



pot apare efecte daunatoare asupra solului, cum ar fi:

- Aplicarea unor cantitati mari de dejectii, are ca rezultat cresterea excesiva a continutului

de saruri solubile in sol ce pot impiedica cresterea plantelor sau pot leviga in apele

freatice;

- Dezechilibrele elementelor nutritive in sol duc la dezechilibre metabolice la animalele

care consuma furaje cultivate pe asemenea soluri. Furajele cu un continut ridicat de nitrati

pot fi daunatoare animalelor.

- Excesul de azot din sol afecteaza si omul prin consumarea in stare proaspata a unor

legume cu o capacitate mare de acumulare a nitritilor (morcov, ceapa, sfecla, salata,

telina, etc.), precum si a unor legume preparate (cartofi, spanac, etc.). In aceasta situatie

in organism are loc formarea nitrozaminelor (substanta cu mare potential mutagen si

cancerigen) ca rezultat al unei reactii intre

aminele secundare si acidul azotos.

- Excesul de sodiu si potasiu din sol, ca rezultat al aplicarii in exces a dejectiilor,

contribuie la marirea continutului de saruri solubile, la degradarea structurii solului si

reducerea productiei vegetale.

- Acumularea unor metale grele (zinc, cupru, etc.) in sol.


________________________________________________________________________


In cazul aplicarii dejectiilor in stare proaspata, direct pe sol, se poate produce si o poluare

biologica a solului. Aceasta este caracterizata prin diseminarea pe sol odata cu diversele

reziduuri a germenilor patogeni.

Supravieturirea pe sol a acestora este variabila si depinde atat de specia microbiana cat

si de calitatile solului si conditiile meteo – climatice.

Indicatorii poluarii biologice a solului sunt reprezentati de o serie de germeni a caror

prezenta si mai ales numar arata gradul de poluare.

Numarul total de germeni din sol sau mai als numarul germenilor impurificatori, constituie

un indicator global a carui valoare in cazul solului este mult mai redusa decat in cazul

apei.

In starea lor proaspata, dejectiile animaliere prezinta atat pentru muncitorii agricultori, cat

si pentru culturile care se vor dezvolta pe terenurile tratate cu aceste reziduuri.

Din aceste considerente, utilizarea dejectiilor in stare proaspata este interzisa.

Fermentarea dejectiilor se realizeaza in 2 – 3 luni vara si in 3 – 4 luni iarna, timp in care

sunt distrusi si germenii patogeni, parazitii intestinali si larvele de insecte.

Azotul si fosforul continut in dejectiile imprastiate pe camp in cadrul actiunii de fertilizare

sunt componente fertilizante.

Beneficiarii de material fertilizant, vor fi atentionati sa actioneze in conformitate cu

cerintele de protejare a mediului acvatic impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse

agricole. Acestia vor fi obligati sa intreprinda demersurile legale necesare pentru

efectuarea acestor lucrari, inclusiv aprobarea planului de fertilizare de catre autoritatile

agricole si de gospodarire a apelor.

In concluzie, putem spune ca impactul fermei asupra solului si subsolului este

nesemnificativ , in conditiile:

- depozitarea si managementul corespunzator a tuturor deseurilor generate pe

amplasament

- etanseizarii depozitului de dejectii;

- folosirea dejectiilor ca ingrasamant natural numai dupa fermentare;

- analizarea dejectiilor inainte de a fi folosite ca ingrasamant pentru a vedea pentru ce

tipuri de culturi si terenuri se preteaza;


________________________________________________________________________


- efectuarea unui studiu pedologic pe terenurile unde urmeaza a fi aplicate ingrasaminte

naturale.

Faza de amenajare

Factor de

mediu


prognozat(marime,

extindere,timp)


Calitatea solului si subsolului

- distrugere a structurii superficiale a solului - posibile evacuari accidentale de produse petrolie/ depozitari necontrolate de deseuri/ materiale de constructii

Impact negativ (pe suprafata mica si limitat in timp)



4.2.4.

impact negativ minor, reprezentand o degradare minora a calitatii existente a factorului de mediu sau o distrugere minima a acestui factor in limitele prevazute de legislatia in vigoare.

Faza de functionare

Factor de

mediu


prognozat(marime,

extindere,timp)


Calitatea solului si subsolului

- posibile evacuari accidentale ape uzate - posibile depozitari necontrolate de dejectii/deseuri

Impact negativ (pe suprafata mica si limitat in timp



4.3.3

Impact minim, obiectivul analizat nu va produce o poluare potential semnificativa a solului

Concluzie – impactul prognozat va fi in limitele pr evazute de legislatia in vigoare

prin dotarile si masurile de siguranta ce vor fi lu ate.


Astfel, in timpul realizarii investitiei:

• lucrarile de constructii se vor realiza de firme specializate ;

• societatile care asigura constructia obiectivului si montajul instalatiilor specifice isi

asuma sarcina de a colecta si elimina sau reutiliza deseurile specifice din


________________________________________________________________________


constructii; nu se vor realiza depozite exterioare neorganizate, la finalizarea

lucrarilor terenul va fi curatat si eliberat de astfel de deseuri;

• organizarea de santier va fi dotata cu container pentru colectarea selectiva a

deseurilor rezultate din activitatea de constructie ;

• circulatia se va realiza pe drumuri deja existente, minimizand astfel impactul

asupra solului.

• decoperta va fi utilizata in totalitate pentru amenajarea spatiilor verzi ;

• pamantul in exces din excavatii va fi folosit in totalitate pentru umpluturi ;

• deseurile refolosibile vor fi valorificate ;

• se vor folosi materiale si utilaje care au agrement tehnic de specialitate ;

Masuri de protectie prevazute in timpul functionarii instalatiei:

• desfasurarea activitatii pe suprafete betonate;

• transportarea dejectiilor direct pe platforma amenajata in acest scop ;

• asigurarea etanseitatii bazinului de retentie a apelor uzate;

• utilizarea materialelor de absorbtie in cazul scaparilor accidentale de produse

petroliere sau substante chimice, pe caile de acces. Aceste materiale vor fi

colectate in containere si ulterior transportate la o instalatie de incinerare;

• depozitarea corespunzatoare a cadavrelor de pasari: in pungi de material plastic,

in containere etanse frigorific.

• Transportul dejectiilor din hale la platforma de depozitare cu mijloace de transport

etanse.

• reabilitarea retelei de canalizare a apelor uzate din incinta rezervoare si

conducte(închidere etansă a rezervoarelor, etc.)

• mentinerea unor valori scăzute ale umiditătii dejectiilor solide depozitate pe

platforma ;

• planificarea si urmărirea operatiilor de verificare, întretinere si reparare a

instalatiilor de colectare, transport, epurare a apelor uzate

• furajarea animalelor conform unor tehnici nutritionale care reduc cantitătile de

nutrienti din dejectii;

• existenta pardoselilor impermeabile în halele de crestere a animalelor;


________________________________________________________________________


• planificarea operatiilor de întretinere si reparare pentru instalatiile/echipamentele si

amenajările din halele de crestere a animalelor.

Consideram ca prin realizarea masurilor constructiv e propuse in proiect si a

recomandarilor anterioare (apa, aer si deseuri), im pactul asupra solului va fi

minim.

Prevederi ale BREF/BAT pentru reducerea emisiilor pe sol, in subsol si in apa

subterana

- aplicarea unor tehnici nutritionale care să minimizeze cantitatea de fosfor si

de azot din dejectii;

- existenta pardoselilor impermeabile în halele de crestere a animalelor;

- depozitarea dejectiilor solide în asa fel încât să se prevină umectarea

acestora;

- existenta unor bazine de colectare a exfiltratiilor din dejectiile solide

depozitate si tratarea părtii lichide colectate;

- planificarea operatiilor de verificare si întretinere/reparare a instalatiilor din

fermă;

Sunt prevăzute măsuri mai severe de urmărire a calitătii solului în zonele în care

există o densitate mare de ferme si în care s-a constatat o presiune a activitătilor de

cresterea animalelor asupra calitătii factorilor de mediu. În aceste zone există

obligativitatea ca fermierii să conducă un registru în care să fie consemnate cantitătile de

azot si fosfor evacuate din ferme. Informatiile pot fi utilizate pentru optimizarea cantitătilor

de minerale din hrana animalelor, în corelatie cu cantitătile de minerale din dejectii care

ajung pe terenurile agricole.

În unele ferme se estimează cantitătile de nutrienti din sol, iar dejectiile se aplică în

functie de cerintele solului si a culturilor practicate. Precizia acestei metode depinde de

modul în care este evaluat continutul de nutrienti din sol si din dejectii, precum si de

experienta celui care stabileste modul în care se fertilizează terenurile.


________________________________________________________________________


In vecinatatea amplasamentului studiat nu au fost i dentificate alte proiecte

care impreuna cu proiectul analizat sa inregistreze un impact cumulat asupra

factorilor de mediu.

4.4 Biodiversitatea

Obiectivul analizat este situat intr-o zona caracterizata de o vegetatie ierbacee

sărăcăcioasă, compusa din ierburi si arbori ornamentali.

In jurul amplasamentului, biocenoza nu cuprinde nici o specie vegetala sau animala

protejata prin reglementarile legale in vigoare.

Flora in zona amplasamentului este cea specifica stepei si in general, a fost modificata de

om si inlocuita pe mari intinderi prin plante cultivate Vegetatia naturala este reprezentata

de specii ierboase: pelinita (Artemisia austriaca), palamida, pelinul, ciulinul, coada

soricelului, colilia (Stipa capillata), scaietele, spinul, brusturul.

Prin si pe langa terenurile cultivate cresc si plante cu flori frumoase: macul, neghina,

cicoarea, musetelul, papadia, codita-soricelului, unele dintre ele avand virtuti terapeutice.

Foarte raspandite sunt loboda si traista ciobanului.

Printre animalele nevertebrate terestre intalnite aici se numara o serie de moluste

(Helicella, Helix pomatia, Ena montana), insecte, arahnide diverse.

Vertebratele terestre sunt larg reprezentate de amfibieni (broasca bruna de pamant,

salamandra, brotacelul), reptile (soparla cenusie, gusterul, serpi neveninosi - Natrix n. si,

mai rar, vipera), pasari (vrabia, bufnita, cucuveaua, soimul, grangurul, gaita, pupaza,

pitigoiul, sitarul, cucul, ciocanitoarea pestrita) , mamifere (orbetele, popandaul, harciogul,

cartita, liliacul, soarecele de camp, dihorul, iepurele).

4.4.1 Impactul prognozat

Se estimeaza ca prin amenajarea fermei de pasari nu se va crea o perturbare

a habitatului pasarilor, reptilelor, rozatoarelor s i nevertebratelor din zona.

In caz de o poluare accidentala , impactul va fi limitat la nivelul amplasamentului

afectat. Prin folosirea corecta a mijloacelor tehnice de transport, a dejectiilor generate pe

amplasament se vor preveni astfel de evenimente, neexistand astfel un pericol potential

de distrugere a mediului natural.


________________________________________________________________________


4.5 Peisajul

Peisajul zonei nu prezinta caracteristici deosebite, avand caracteristicile

predominante ale unei zone de campie, terenul este situat in Campia Ramnicului.

Constructiile amenajate vor avea un aspect agreabil si vor fi permanent ingrijite. Spatiile

care nu sunt ocupate de constructii vor fi amenajate ca spatii verzi pe care se vor planta

arbusti . Perimetral se vor planta perdele de arbori de talie mijlocie-mare avand atat rol

estetic, cat si de protectie impotriva zgomotului si emisiilor.

Se apreciaza ca activitatea fermei, nu vor avea efecte negative asupra peisajului din

zona.

4.6 Mediul social si economic

Avand in vedere faptul ca ferma este amplasata intr-o zona rurala, putem spune ca

impactul produs asupra locuitorilor poate fi considerat si unul pozitiv datorita: posibilitatii

achizitionarii de ingrasamant natural de la o sursa apropiata de terenurile locuitorilor,

datorita locurilor de munca care vor fi create atat in perioada de constructie cat si de

functionare si incurajarea altor investitori de a-si realiza o afacere din fonduri structurale.

În raport cu obiectivele din zonă, terenul se află localizat la 1200 m fata de cea mai

apropiata locuinta.

4.7 Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultu ral

In vecinatate a fermei nu se afla monumente istorice sau social-culturale, deci nu

se pune problema afectarii lor.

5.ANALIZA ALTERNATIVELOR

La realizarea noului obiectiv de investitii se va tine seama de recomandarile din

certificatul de urbanism si din avizele solicitate, solutiile tehnice propuse vor sta la baza

emiterii autorizatiei de constructii.

Amplasamentul studiat este singura alternativa luata in calcul .


________________________________________________________________________


SoluŃia tehnică aleasă se înscrie în cele mai bune tehnici în domeniu şi respectă

legislaŃia în domeniu.

Referitor la tehnologie au fost alese optiuni BAT in ceea ce priveste constructia

halelor, alegerea sistemelor de hranire, adapare, ventilare, iluminat si incalzire.

De asemenea au fost adoptate tehnici BAT pentru managementul dejectiilor.

Platforma pentru stocarea temporara a dejectiilor, pentru o perioada de cca 3- 6 luni,

va fi prevazuta cu ziduri din beton pe trei laturi, cu inaltimea de 2 m, in vederea evitarii

imprastierii . Suprafata construita a platformei va fi de 526,30 mp.Capacitatea de stocare

de cca 1000 mc. Platforma de depozitare gunoi de grajd (dejectii + asternut) va fi

prevazuta cu un canal longitudinal (dren cu capacitatea 4 mc), care va colecta levigatul si

il va transporta la un bazin de stocare, in care vor ajunge si apele uzate tehnologice.

In vederea selectarii celei mai bune alternative de dezvoltare a activitatii din punct

de vedere al impactului asupra factorilor/aspectelor de mediu relevante pentru proiectul

analizat au fost evaluate alternativele referitoare la:

• data inceperii activitatilor – depinde de data obtinerii fondurilor europene

• modalitati de adapostire a pasarilor, colectarea, tratarea si depozitarea dejectiilor

deseurilor si apelor uzate;

• alte facilitati legate de activitatile desfasurate.

Depozitarea deseurilor municipale

In arealul in care se afla amplasamentul nu exista un depozit autorizat pentru

deseuri municipale.

Singura alternativa viabila identificata este colectarea si transportul deseurilor de

catre o firma de salubritate din zona cu care beneficiarul va incheia contract de prestari

servicii.

Alimentarea cu apa potabila

A fost identificata si evaluata o singura alternativa: realizarea unui put de

adancime.

In zona nu exista retea centralizata de alimentare cu apa.

Gospodarirea apelor

Obiectivele de gospodarirea apelor necesar a fi atinse sunt:


________________________________________________________________________


• asigurarea unei cantitati de apa suficiente pentru operatiile tehologice, cu minimizarea

cererii de apa bruta;

• mentinerea separarii intre apele curate si cele poluate;

Apele uzate tehnologice vor fi colectate printr-un sistem de sifoane de pardoseala

si retele, prin intermediul carora vor ajunge la un bazin de stocare, amplasat langa

depozitul de gunoi de grajd.

Bazinul de stocare a apelor tehnologice va avea un volum util de cca. 100 mc.

Pompele vor prelua apele uzate tehnologice din bazinul de stocare si le vor trimite la









Dupa fermentarea dejectiilor si transformarea lor in ingrasamant natural, acestea

pot fi folosite pentru fertilizarea terenurilor agricole dupa ce se va realiza o analiza a

dejectiilor inainte de a fi folosite ca ingrasamant si se intocmeste un studiu pedologic pe

terenul care urmeaza a fi fertilizat .

Alimentarea cu energie electrica

Au fost identificata si evaluata o singura alternativa

• obtinerea de energie electrica de la ELECTRICA.

Din considerente economice si de mediu, cea mai buna alternativa este obtinerea

de energie electrica de la ELECTRICA, cu prevederea post de transformare.

Alimentare cu energie electrica prin racord la reteaua de distributie energie

electrica din sistemul national prin intermediul unui post de transformare si a unui grup

electrogen propriu cu puterea P= 200KVA Pentru furnizarea energiei electrice în caz de

avarii societatea va dispune de un grup electrogen fix , cu un consum de combustibil de

60 l/h (motorină ) . Grupul electrogen este amplasat în clădirea postului trafo( încăpere


________________________________________________________________________


special amenajată, închisă şi cu acces restricŃionat). Capacitate rezervor motorina la

grupul electrogen = 200 l.

Alimentare cu gaze

Alimentarea cu gaze naturale, combustibil folosit pentru incalzirea spatiilor

(administrative si hale de productie) se va face din sistemul naŃional, prin contract de

furnizare a gazelor naturale pentru consumatori finali încheiat cu DISTRIGAZ SUD EST.

Se va achizitiona si monta si un sistem de incalzire solara ce va asigura o

reducere a costurilor de combustibil necesar incalzirii halelor de aprox. 15%.

6.MONITORIZAREA

Monitorizarea calit ăŃii apei subterane

Pe amplasament pentru monitorizarea apei freatice se va realiza un foraj ce se va

amplasa pe directia de curgere a acesteia, in aval de platforma de dejectii. Indicatorii

propusi pentru monitorizare sunt pH, CBO5, CCOCr, azot amoniacal, fosfor total, nitrati,

nitriti.Rezultatele analizelor se vor compara cu valorile de referinta –prima analiza

efectuata dupa realizarea forajului.Astfel se va urmari evolutia calitatii apei subterane in

timp respectiv influenta activitatii fermei asupra acesteia.

Constatarea unor valori depasite semnificative indica poluarea apei subterane de

la platforma de dejectii sau o alta sursa de poluare a solului si a apei subterane. In acest

caz se repeta analizele, se identifica sursa de poluare si se iau masuri de stopare a

poluarii.

Monitorizarea zgomotului

Nivelul zgomotului la limita incintei va fi monitorizat anual .

Activitatile de pe amplasament vor respecta limitele nivelului de zgomot pentru

incinte industriale conform STAS 10009/88 in timpul zilei 65 Db, curba de zgomot Cz60.

Monitorizarea deseurilor

Evidenta deseurilor produse va fi tinuta lunar , conform prevederilor HG 856/2002

si va contine urmatoarele informatii:tipul deseului,codul deseului, instalatia producatoare,


________________________________________________________________________


cantitatea produsa, data evacuarii deseului din instalatie, modul de stocare,date privind

expeditiile respinse, data predarii deseului.Vor fi pastrate inregistrari privind persoanele

fizice sau juridice care preiau deseurile de dejectii pentru imprastierea pe terenuri

agricole.

Monitorizarea intrarilor si a iesirilor din instala tie

Se vor inregistra consumurile lunare de furaje, apa, energie electrica, combustibili.

Se va tine evidenta reviziilor si reparatiilor efectuate in instalatii;

Se vor inregistra iesirile din instalatie: ape uzate (vidanjari, evacuari), dejectii,

deseuri.

Se vor calcula anual consumurile specifice realizate pentru apa, energie electrica,

furaje si se vor compara cu valorile recomandate BAT.

Parametru (UM) Valori limita

Energie electrica 0.03 – 0.046(kWh/pasare/zi)- Table 3.18: Nivel

indicativ de folosire a energiei la fermele de pasari

din UK

furaje 22 – 29 kg pentru pui de gratar

Asternut-strat absorbant 0,5 kg/pasare/an

Apa potabila 4,5-11 l/cap/ciclu

Monitorizarea calitatii apelor uzate menajere

Frecventa de analiza inainte de fiecare vidanjare, parametrii propusi pentru

monitorizare : pH,suspensii, CBO5, CCOCr, azot amoniacal, fosfor total, detergenti

sintetici biodegradabili.Indicatorii de calitate se vor incadra in valorile limita admisibile

impuse de NTPA002/2005.

Poluanti Valoarea limita conform NTPA 002/2005

pH 6,5-8,5

Suspensii 350

CCOCr 500


________________________________________________________________________


CBO5 300

Ptotal 5

NH4+ 30

Detergenti sintetici biodegradabili 25

Monitorizarea emisiilor in aer-anual

Puncte de prelevare

1.emisii -cosul de evacuare a gazelor arse de la microcentrala termica , frecventa de

prelevare probe anual, poluanti analizati:SO2,NOx,CO,pulberi. Indicatorii de calitate se

vor incadra in valorile limita admisibile impuse de Ordin MAPPM 462/1993.

Poluanti Valoarea limita conform Ordin MAPPM

462/1993

SO2 1700

NOx 450

CO 170

Pulberi 50

2. Imisii la limita incintei

In ceea ce priveste calitatea atmosferei in zona in cazul concentratiilor de CO, pulberi,

NOx, SO2, acestea se vor incadra in limitele impuse de ORD 592/2002 a valorilor de prag

si a valorilor limita asa cum reiese din tabelul de mai jos:

Protectia sanatatii

(µg/m3)

Protectia vegetatiei

(µg/m3)

Poluant

Valoare limita

orara

Marja de

toleranta

Valoare limita

orara

Marja de

toleranta

NOx 200 100 30 -

SO2 350 150 20 -

Pulberi 50 25 - -


________________________________________________________________________


CO Maxima zilnica

10 mg/m3

6 mg/m3 - -

Imisiile de amoniac si hidrogen sulfurat se vor incadra in valorile limita de prevazute

conform STAS 12574/87-Aer din zone protejate .Conditii de calitate

Amoniac

Perioada de mediere Valoarea limita (mg/m3)

Valoarea limita zilnica 24 h 0,1

Hidrogen sulfurat

Perioada de mediere Valoarea limita (mg/m3)

Valoarea limita zilnica 24 h 0,008

Monitorizarea calitatii solului-anual

Puncte de prelevare :o proba martor in afara amplasamentului, o proba in zona

depozitului de dejectii animaliere.Rezultatele analizelor se vor raporta la valorile de

referinta prevazute in Ordinul M.A.P.P.M. nr. 756/1997.

Parametru

analizat

Valori normale conform Ord. M.A.P.P.M. nr.756/1997

(mg/kg substanta uscata)

Frecventa

Cd 1

Pb 20

Cu 20

Zn 100

anual

*Se vor pastra punctele de recoltare si vor fi marcate cu placute indicatoare

7. SITUATII DE RISC

7.1. Pericole de risc major in care sunt implicate substante periculoase

Amplasamentul nu este supus alunecarilor de teren.

Producerea unui cutremur poate avea drept consecintă un accident grav cum ar fi

fisurarea unor rezervoare si a conductelor având astfel posibilitatea de poluare a solului si


________________________________________________________________________


apei subterane. De mentionat că prin folosirea conductelor de distributie flexibile si prin

solutiile tehnice adoptate(platforme betonate), posibilitatea de fisurare a principalelor

dotari tehnice este diminuată.

Prin respectarea masurilor impuse prin proiect si procesul tehnologic , nu vor

apare noxe care ar putea avea efecte importante pe termen scurt , mediu sau lung.

Dotarea si functionarea obiectivului trebuie să respecte cu strictete normele de

protectie impotriva incendiilor specifice acestor unitati, în conformitate cu memoriul

proiectului pe baza căruia se obtinut avizul PSI.

Inainte de punerea in functiune a obiectivului vor fi elaborate planurile de prevenire

si actiune privind :

· prevenirea si controlul poluarilor accidentale ;

· regulamentele de intretinere si operare a instalatiilor de depoluare ;

· planurile de prevenire si combatere a incendiilor ;

· regulamentele si instructiunile de protectie a muncii specifice locurilor de munca.

Masuri pentru limitarea riscurilor

Masurile generale pentru limitarea riscului pe amplasament pornesc de la reguli

simple in ideea ca o neglijenta minora poate duce la declansarea unui accident cu

consecinte extrem de grave asupra angajatilor, comunitatii invecinate si mediului. Se

considera ca probabilitatea de manifestare a riscului este minimizata prin masurile stricte

impuse la nivelul organizatiei:

Securitatea obiectivului este strict asigurata prin:

• este restrictionat accesul in incinta si se face identificarea eventualilor vizitatori si

scopul vizitei pe amplasamentul bazei de productie;

• se asigura iluminatul la obiectivele importante si pe caile de acces;

• paza obiectivului este asigurata de personalul angajat, in scopul prevenirii

producerii unor accidente ca urmare a intrarii a persoanelor straine pe

amplasament;


________________________________________________________________________


• protectia retelelor electrice si a corpurilor de iluminat exterioare si interioare se

realizeaza din faza de constructie. Retelele electrice vor fi periodic verificate si

intretinute de catre profesionisti.

• gospodarirea interna corespunzatoare este considerata o necesitate pentru

diminuarea riscului de accident;

• caile de evacuare si acces vor fi permanent tinute libere;

• implementarea si respectarea unui management corespunzator al deseurilor;

• dejectiile, apele uzate, cadavrele de animale sunt depozitate si exploatate

corespunzator

• va fi asigurat controlul si asistenta sanitara – veterinara;

• instalatiile vor fi periodic verificate, ca si echipamentele de intretinere si interventie;

• se va pastra permanent legatura cu echipele externe de interventie, in special

corpul de pompieri.

CONCLUZII FINALE

Evaluarea impactului activitatii propuse asupra fac torilor de mediu

Capitolul prezintă cuantificarea cantitativă a impactului activitătii asupra mediului, o

prognozare a impactului asupra fiecărui factor de mediu fiind făcută anterior.

Evaluarea impactului a fost realizata utilizand matricea Rojanski , prin calcularea

indicelui de poluare globala..Astfel :

Impactul produs asupra factorilor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui de

impact calculat cu relatia:

Ip=CE/CMA

Unde :

CE este valoarea caracteristică efectivă a factorului care influentează mediul

inconjurător sau, in unele cazuri concentratia maximă calculată.

CMA este valoarea caracteristică maximă admisibilă a aceluiasi factor stabilită prin

acte normative atunci cand acestea există, sau prin asimilare cu valori recomandate in

literatura de specialitate, cand lipsesc normativele.

Impactul asupra fiecărui factor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui de impact Ip

din scara de bonitate prezentată in tabelul următor.


________________________________________________________________________


S-au luat in considerare următorii factori de mediu care au rezultat ca potential cei mai

afectati:

• apa;

• aer;

• sol

• flora si fauna;

• sănătatea populatiei.

Impactul asupra fiecăruia dintre ei s-a evaluat printr-o notă in intervalul 1...10. Nota 1

corespunde unei poluări maxime a factorului de mediu , unei situatii ireversibile si

deosebit de grava asupra factorilor de mediu , iar.nota 10 unui mediu neafectat de

activitatea antropica Notele acordate fiecărui factor de mediu din cei cinci considerati s-au

stabilit din "Scara de bonitate", pe baza indicelui de poluare Ip.

Scara de bonitate

Nota de

bonitate

Valoarea I p Efectele asupra omului si mediului inconjurator

10 0 Calitatea factorilor de mediu naturala, de echilibru

9 0,0-0,25 Fara efecte

8 0,25-0,5 Fara efecte decelabile casuistic

Mediul este afectat in limite admise-nivel 1

7 0,5-1,0 Mediul este afectat in limite admise-nivel 2

Efectele sunt nocive

6 1,0-2,0 Mediul afectat peste limita admisa-nivel1

Efectele sunt accentuate

5 2,0-4,0 Mediul este afectat peste limite admise-nivel2

Efectele sunt nocive

4 4,0-8,0 Mediul este afectat peste limite admise –nivel 3

Efectele nocive sunt accentuate

3 8,0-12 Mediu degradat-nivel1

Efectele sunt letale la duratele medii de expunere

2 12,0-20,0 Mediu degradat-nivel 2

Efectele sunt letale la duratele scurte de expunere

1 Peste 20,0 Mediu este impropriu formelor de viata


________________________________________________________________________


Impactul produs asupra apelor

Avand in vedere aspectele prezentate in capitolul privind prognozarea impactului

activitătii asupra factorului de mediu apă, se poate trage concluzia că nu vor exista

modificări calitative ale apelor subterane sau de suprafata ca urmare a functionării

obiectivului si in conditiile respectarii masurilor de prevenire si reducere a poluarii.

Un posibil impact negativ al activitătii ar fi in cazul unor poluari accidentale cu ape

uzate neepurate sau ape provenite de pe platforma de depozitare a dejectiilor, in cazul

unui management necorespunzator al apelor uzate si a platformei de colectare dejectii

sau in cazul fisurarii sistemului de canalizare ape uzate .

In concluzie, se consideră că impactul asupra factorului de mediu apă se va situa

in limite normale: Ip=0,25 si N.B.=9→ in vecinatatea imediata nu exista nici un curs de

apa de suprafata, prin tehnologia adoptata s-au luat toate masurile de prevenire a poluarii

apei subterne.

Impactul produs asupra aerului


sisteme de ventilatie

Dirijate : emisiile provenite de la centrala termica


Surse mobile – emisii de gaze de esapament in incinta si drumurile conexe.


Avand in vedere ca prin masurile tehnologice adoptate inca din faza de proiectare

se va asigura o protectie a calitatii aerului :utilizarea instalatiilor solare ce va asigura o

reducere a consumului de combustibil necesar incalzirii halelor de aprox.

15%,ventilatoarele din peretii laterali sunt prevăzute cu deflectoare care să direcŃioneze

aerul în jos către pământ si dispuse pe pereŃi dinspre sud , spre o zona laterala celei

care trebuie protejate, platforma de dejectii este amplasata tot pe latura sudica a

amplasamentului , putem concluziona un indice de poluare :Ip =0,5, N.B.=8


________________________________________________________________________


Impactul asupra vegetatiei si faunei terestre

Flora in zona amplasamentului este cea specifica stepei si in general, a fost

modificata de om si inlocuita pe mari intinderi prin plante cultivate Vegetatia naturala este

reprezentata de specii ierboase: pelinita (Artemisia austriaca), palamida, pelinul, ciulinul,

coada soricelului, colilia (Stipa capillata), scaietele, spinul, brusturul.








Obiectivul propus prin activitatea care se va desfasura in cadrul amplasamentului

nu va produce modificari ale suprafetelor de padure, zone umede, ape de suprafata.

Se consideră insă că in conditii normale de desfăsurare a activitătii nu vor apărea

probleme semnificative privind fauna si vegetatia in zonă: Ip= 0,25 si N.B.=9

Impactul asupra solului si subsolului

Impactul asupra solului si subsolului poate fi negativ numai in cazul producerii unor

accidente sau a gestionarii necorespunzătoare a activitătii, situatie putin probabilă

datorită măsurilor pe care beneficiarul le are in vedere, implementarea mai multor sisteme

de calitate, care vizează tocmai imbunătătirea activitătii pe amplasament.

Prin masurile tehnologice adoptate se va asigura o protectie a solului si subsolului.

Deseurile rezultate din activitate vor fi eliminate controlat , prin intermediul societatilor

autorizate .Administrarea dejectiilor pe sol se va realiza numai dupa stabilizare si functie

de caracteristicile solului si conditiile specifice zonei pentru a nu se polua solul cu exces

de nutrienti.

Astfel se considera ca in conditii normale de desfasurare a activitatii nu vor aparea

probleme semnificative → Ip= 0,25 si N.B.=9.


________________________________________________________________________


Impactul asupra asez ărilor umane si asupra s ănătătii populatiei

Impactul activitătii asupra asezărilor umane este strans legat de modul in care sunt

afectate apa, aerul, solul. Se consideră că activitatea ce se va desfăsura in zona studiată,

atat in perioada executării lucrărilor cat si perioada functionării obiectivului nu va aduce

modificări cu efecte negative majore asupra asezărilor umane sau altor obiective de

interes public.

Prin amplasarea fermei la distanta legala prevazuta de O. 536 al Ministerului

Sanatatii , respectarea prevederilor BAT , prevederi ce au rolul de a reduce semnificativ

impactul asupra factorilor de mediu cat si asupra sanatatii populatiei, se considera ca in

conditii normale de desfasurare sanatata populatiei nu va fi afectata → Ip= 0,5 si N.B.=8.

Evaluarea impactului global

Indicele stării de poluare globală IPG - reprezintă raportul dintre suprafata

reprezentand starea ideală si suprafata reprezentand starea reala SR.

IPG = SI/SR

Cand nu există modificări ale calitătii factorilor de mediu, deci cand nu există

poluare, acest indice este egal cu 1. Cand există modificări, indicele IPG va căpăta valori

supraunitare din ce in ce mai mari pe măsură reducerii suprafetei figurii ce reprezintă

starea reala.

Nota 10 reprezintă starea naturală neafectată de activitatea antropică, iar 1

reprezintă o situatie ireversibilă, o situatie deosebit de gravă a factorilor analizati.

Pentru evaluarea impactului s-a intocmit o scara de la 1 la 6 pentru indicele

poluării globale a mediului, astfel:

Scara de calitate

IPG=1 -mediul natural este neafectat de activitate umana

IPG=1….2 -mediul este supus activitatii umane in limite admisibile

IPG=2….3 -mediul este supus activitatii umane provocand stare de disconfort formelor

de viata

IPG=3….4 - mediul este afectat de activitate umana provocand tulburari formelor de

viata


________________________________________________________________________


IPG=4….6 - mediul este afectat de activitate umana , periculos pentru formele de viata

IPG>6 - mediul este degradat , impropriu formelor de viata

Raportul rezultat intre cele două suprafete, si fiind suprafata figurii geometrice, care

ilustrează starea ideală a celor sase factori, iar Sr suprafata figurii geometrice care

ilustrează starea reală a acelorasi 5 factori, la un moment dat, datorită activitătii, a dus la

un indice de poluare global.

Calculul pentru stabilirea indicelui de poluare globala IPG in cazul de fată, conform

metodei descrise a condus la următoarea valoare: IPG = 1,35

CALCULUL INDICELUI DE POLUARE GLOBALA

Factor de mediu apa aer sol Biodiversitate Asezari

umane

Nota de bonitate 9 8 9 9 8

Aria suprafata ideala(Si) 237.77

Aria suprafata reala(Sr) 175,47

Indicele global de

poluare(IPG)

1,35


________________________________________________________________________


0

2

4

6

8

10apa

aer

solbiodiversitate

asezari umane

starea ideala starea reala

Rezultă că prin realizarea si functionarea obiectivului analizat mediul este supus

activitătii umane in limite admisibile.

Prin urmare activitatea desfasurata in cadrul fermei de crestere pui de carne

apartinand SC FERMA BUZOIANA S.R.L. va influenta in conditiile respectarii

normativelor de executie si functionare prezentate , intr-o masura redusa calitatea


8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Pe parcursul elaborarii prezentului studiu nu au fost intampinate dificultati.

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Titularul proiectului : S.C. FERMA BUZOIANA S.R.L.. , cu sediul in Municipiul Buzau,

DN 2B km.9+270-km.9+527 (partea stanga), camera 12,etaj 1,judet Buzau

Denumirea proiectului

“ Ferma crestere pui de carne Surdila Greci, judet Braila”.


________________________________________________________________________


Amplasament

Terenul pe care se va amplasa obiectivul are o suprafata de 50000 mp si se afla

localizat in extravilanul comunei Surdila Greci, judet Braila, sector cadastral 31.1, NCP

569 .Terenul face parte din T61 , aflat la drumul paralel cu CF Buzau-Faurei si are

urmatoarele vecinatati:

- nord :teren apartinand SNCFR

- sud :pasune –teren primaria Surdila Greci

- vest :teren forestier primaria Surdila Greci

est : drum comunal

Regimul juridic

Amplasamentul studiat cu o suprafata de 50000 mp , se afla localizat in

extravilanul satului Surdila Greci si a fost concesionat de catre SC FERMA BUZOIANA

SRL conform contract concesiune nr 2342/05.10.2010.

In imediata vecinatate sunt amplasate constructii destinate serviciilor , nu locuirii ,

fiind constructii destinate Centrului de testari feroviare.

Situatia existenta

In prezent terenul pe care se va construi ferma de crestere a puilor de carne are

destinatia pasune si este liber de constructii, conform Certificatului de Urmanism nr.

51/4.04.2011, anexat la prezenta lucrare, urmand ca prin aprobarea PUD sa se schimbe

destinatia in teren pentru construirea obiectivului de investitii propus.

Situatia propusa Prin realizarea investitiei titularul proiectului S.C. FERMA BUZOIANA S.R.L. isi

propune infiintarea unei ferme de pui de carne pe un teren in suprafata de 50000 mp,

cu toate dotarile necesare ,in conformitate cu normele nationale armonizate cu cele din

Uniunea Europeana.

In acest sens , proiectul prevede:

• Construirea a 5 hale de productie pe structura metalica cu pereti si acoperis din

panouri termoizolante cu dimensiunile la sol de 14.00 x 110.88m


________________________________________________________________________


• Executie alimentare cu apa dintr-un put forat propriu , gospodarie de apa si

retele de distributie

• Executie retele de canalizare menajera si bazin vidanjabil pentru apele uzate

menajere ;

• Executie retele de canalizare tehnologica si bazin de stocare ape uzate

tehnologice plus instalatii de recirculare ape uzate tehnologice ;

• Executie platforma de depozitare a dejectiilor +asternut , rezultate la sfarsitul

fiecarui ciclu de productie, cu suprafata construita de 526,30 mp si suprafata

utila 500 mp, inchisa pe 3 laturi, cu inaltimea de 2 m; platforma de depozitare

gunoi de grajd (dejectii + asternut) este prevazuta cu un canal longitudinal

(dren cu capacitatea 4 mc), care va colecta levigatul si il va transporta la un

bazin de stocare, in care vor ajunge si apele uzate tehnologice;

• realizarea alimentarii cu energie electrica a intregii ferme din reteaua

ELECTRICA aflata in proximitate pana in postul de transformare din incinta, de

unde vor fi alimentate iluminatul interior, exterior precum si echipamentele

tehnologice;

• realizarea alimentarii cu gaze naturale , combustibil folosit la centrala termica

necesara pentru incalzirea spatiilor administrative si a halelor de productie ;

• dotarea halelor de crestere a puilor cu instalatii tehnologice, care constau din

-silozuri depozitare furaje;

-transportoare furaje, echipate cu grupuri motoare, senzori de oprire, conuri

sub silozuri

-sisteme de hranire, echipate cu grupuri motoare, buncarase, tamburi

suspensie, etc.;

-sisteme de adapare, echipate cu regulatoare de apa, nivel de capat,

tamburi suspensie, picuratoare, etc.;

-sisteme de ventilatie hale;

-sisteme de iluminat;


________________________________________________________________________


-calculatoare de proces;

• construirea de cladiri anexa necesare desfasurarii activitatii de crestere a puilor

de carne – depozit asternut proaspat,post transformare, filtru sanitar,

dezinfector auto, cantar bascula ;

• construirea drumurilor si aleilor de acces in incinta fermei

• executie sistem de incalzire solara ce va utiliza panouri solare

• Imprejmuirea incintei cu gard din plasa metalica, pe structura metalica.

Prin construirea celor 5 hale de crestere pui de carne capacitatea firmei va fi de

aproximativ 29624 capete pui de carne/hala - 148116 pui carne/serie , ceea ce

înseamnă 1066435 capete pui/an , cu o greutate medie de 1,9 kg/cap dupa 37 de zile ,

respectiv o cantitate de cca. 2026,2265 t pui vii/an.

Activitatea de pe amplasament se va desfasura 365 zile/an, 24 ore/zi.Se vor

realize 7,2 serii de crestere pe an , fiecare serie cu o durata de 50 de zile din care 37 de

zile pentru crestere.

PROCESUL TEHNOLOGIC

Etapele fluxului tehnologic sunt:

1. Pregătirea halelor in vederea popularii: evacuarea patului epuizat ce conŃine dejecŃii

solide, spălarea halei cu apa sub presiune , igienizarea halelor , formarea unui nou pat de

asternut, dezinfecŃie, incalzirea halelor , punerea in functiune a sistemului de adapare si

hranire.

2. Popularea halelor: se face cu pui de o zi in greutate de cea 35-45g

3. Creşterea, întreŃinerea si exploatarea pasărilor : la sol, timp de circa 38 de zile, prin

asigurarea condiŃiilor de microclimat în hale, aplicarea unui management nutriŃional şi

utilizarea eficientă a apei şi energiei conform recomandărilor BAT

4. Livrarea pasărilor la sfârşitul perioadei de exploatare către diverşi beneficiari.

5.Pe amplasament se vor desfăşura şi activităŃi conexe cum ar fi:

- activitatea de întreŃinere şi reparaŃii curente ale utilajelor (ventilatoare, liniile de furaj,

adăpătorile);


________________________________________________________________________


- activităŃi sanitar veterinare.

- Managementul dejectiilor

Puii de carne, proveniti de la statii de incubatie specializate, vor fi crescuti de la varsta

de o zi pana la 38 de zile , cand se livreaza la abator pentru sacrificare . Intr-un an vor fi

crescute aproximativ 7,2 serii/an.

Cresterea puilor va fi realizata in 5 hale cu o suprafata de 1552,32 mp/hala(suprafata

utila 1481.16 mp), respectiv suprafata totala 7761,60 mp. Fiecare hala are cate o

incapere de crestere deservita de un hol de acces in care sunt montate instalatiile de

control electronic pentru masurarea temperaturii , pornirea sistemului de ventilatie,

sistemului de incalzire si spreiere a aerului cand este cazul.

Tehnologia de crestere a puilor de carne folosind asternutul permanent de resturi

vegetale, are avantajul de a asigura densitatea medie de 17 capete pui/mp., de a

manipula mai usor dejectiile, care pot fi stocate in halele de crestere pana la terminarea

ciclului de productie.

GENERAREA DESEURILOR

In fermele de crestere a pasarilor, principalele tipuri de deseuri sunt dejectiile si

cadavrele de animale. Daca in cazul dejectiilor, nu exista tehnici de minimizare a

cantitatilor anuale produse, acestea variind intre anumite limite in functie de rasa,

cantitatea de hrana si de apa, clima, tipul de adapost si dotarea acestuia cu instalatii de

furajare/ adapare/ ventilare/ incalzire; in cazul cadavrelor, mentinerea mortalitatii in

limitele normale se realizeaza prin respectarea cerintelor de bune practici veterinare.

Celelalte tipuri de deseuri sunt in general in cantitati nesemnificative si depind de

activitatile conexe desfasurate in ferma.

In perioada de exploatare a obiectivului proiectat vor rezulta urmatoarele tipuri de

deseuri:

- dejectii de pasare

- deseuri de tesuturi animaliere

- deseuri menajere

- deseuri metalice care rezulta ca urmare a unor eventuale reparatii a instalatiilor

- deseuri de ambalaje de la substantele utilizate la dezinfectie, dezinsectie, igienizare


________________________________________________________________________


- deseuri de medicamente de uz sanitar-veterinar

Depozitarea dejectiilor

La sfarsitul ciclului de crestere a pasarilor asternutul, cat si dejectiile vor fi transportate

pe platforma betonata de stocare temporara a dejectiilor. Operatiunea de evacuare a

asternutului din hale se face mecanic cu utilaje echipate corespunzator . Acest asternut

este incarcat in mijloace de transport si depozitat la platforma de depozitare dejectii .

Platforma pentru stocarea temporara a dejectiilor, prevazut pentru o stocare

temporara pe o perioada de cca 3- 6 luni, este prevazuta cu ziduri din beton pe trei laturi,

cu inaltimea de 2 m. Suprafata construita a platformei va fi de 526,30 mp, iar suprafata

utila de 500,00 mp.Platforma este prevazuta cu drenaj si racordata prin reteaua de

canalizare ape tehnologice.

Recomandări privind realizarea capacităŃii de stocare conform Codului bunelor practici

agricole:

- depozitele trebuie sa aiba o capacitate care sa asigure stocarea pentru o

perioada de 4 luni (17-18 saptamâni);

- depozitarea si pastrarea gunoiului de grajd este necesar sa se faca în platforme

special amenajate. În acest scop, platformele trebuie hidroizolate la pardoseala,

construite din beton si prevazute cu pereti de sprijin înalti de 2 metri, de asemenea

hidroizolati, si cu praguri de retinere a efluentului si canale de scurgere a acestuia catre

un bazin de retentie.

- platformele trebuie sa aiba o capacitate suficienta de stocare , sa aiba drumuri de

acces si sa nu fie amplasate pe terenuri situate în apropierea cursurilor de apa sau cu

apa freatica la mica adâncime. De asemenea, ele trebuie amplasate la o distanta de cel

putin 50 m fata de locuinte si sursele de apa potabila;

-la prepararea compostului una dintre masurile prevazute este de a se aplica apa

peste dejectii pentru a atinge un continut de apa de 45-60%; lichidul care este filtrat de la

gramada de compost sa fie colectat si apoi folosit la umezirea gramezii.

Astfel,

• Cantitatea maximă de dejecŃii va fi de cca 2250 t/an.

• Dupa fiecare serie, dejectiile sunt evacuate si transportate la platforma de dejectii


________________________________________________________________________


• Platforma pentru stocarea temporara a dejectiilor, pentru o perioada de cca3- 6

luni, este prevazuta cu ziduri din beton pe trei laturi, cu inaltimea de 2 m. Suprafata

construita a platformei va fi de 526,30 mp, suprafata utila 500 mp.Capacitatea de

stocare va fi de cca 1000 mc. Platforma de depozitare gunoi de grajd (dejectii +

asternut) este prevazuta cu un canal longitudinal (dren cu capacitatea 4 mc), care

va colecta levigatul si il va transporta la un bazin de stocare, in care vor ajunge si

apele uzate tehnologice.

Pentru dimensionarea capacitatii de stocare a depozitului de dejectii s-au avut in

vedere urmatorii factori :

1.cantitatea de gunoi de grajd rezultat din activitatea fermei la umiditatea de 18,95%

2. volumul de apa tehnologica uzata stocata utilizata la umectarea dejectiilor

3. cantitatea de precipitatii

Din calcul rezulta ca, cantitatea de apa tehnologica uzata plus cantitatea de apa

pluviala este suficienta pentru a aduce umiditatea gunoiului de grajd de la 18,95%,

conform buletinelor de analiza realizate de catre titular in cadrul altor firme cu acelasi

profil de activitate , la umiditatea de cca 50 %, umiditate recomandata de catre Codul

Bunelor practici in ferma, la capitolul prepararea compostului. In acelasi document este

prevazuta posibilitatea ca lichidul care este filtrat de gramada de gunoi trebuie colectat si

apoi folosit la umectarea gramezii.

1.Cantitatea totala de gunoi de grajd care va rezulta din activitatea viitoarei ferme

de crestere pui la sol, va fi de

-148.116 locuri x 0,015 mc/an/loc /1,0 mc/to ≈ 2.250 mc/an (umid 18,95%)

Volum care se va modifica pentru o umiditate de cca. 50%, astfel :

100 t-18,95 t apa= 81,05 t uscat

100 total……………..81,05 t uscat

2250 t ……………….x

X=1823,6 t uscat din dejectii

La umiditatea de 50%, cantitatea de uscat este aceeasi, aflam

cantitatea totala de dejectii cu umiditate 50%

100 total…………………..50 t uscat


________________________________________________________________________


y……………………………1823,6 t

y=3647,2 t/an cantitatea de dejectii anuale cu um iditate 50%,

(3647,2 mc/an) .Aceasta cantitate contine cantitatea de dejectii,

cantitate de apa tehnologica uzata, cantitate de apa pluviala

Acest lucru reiese din :

2. Volumul de apa suplimentar necesar pentru aducerea gunoiului la o umiditate

de 50% este de

3647,2 mc/an - 2.250 mc/an = 1397,2 mc/an, cantitate obtinuta din :

1. volumul de ape tehnologice uzate evacuate care conform

breviarului de calcul va fi de 1291,25 mc/an

2. volumul de ape de ploaie, colectat intr-un an pe suprafata

depozitului si bazinului de stocare apa, va fi urmatorul:

-suprafata de colectare 500 mp + 60,00 mp = 560 mp

In zona de amplasament, cantitatea maxima de precipitatii este de cca. 800mm/an

(800litri/mp.an), volumul anual de apa de ploaie, fiind de:

Vpl. anual = 800 litri/mp.an x 560 mp/1000 = 448,00 mc/an

Volumul anual de apa disponibil pentru umectare (ape uzate tehnologice +

apele de ploaie) va fi de 1291,25 mc/an + 448,00 mc/an = 1.739,25mc/an(calcul

efectuat fara a se tine cont de procesul de evapotranspiratie).

Perioada de udare este dupa fiecare evacuare a gunoiului de grajd si

recircularea permanenta a levigatului din platforma de depozitare, in functie de

umiditatea gunoiului din platforma.

Astfel , platforma de depozitare a gunoiului de grajd ce va avea o suprafata de utila de

500 mp, inchisa perimetral cu un zid, cu inaltimea de 2,0m, si volumul util de cca.

1000mc, va asigura o capacitate de stocare de cca 4 luni (aproximativ 2 serii) a cantitatii

de dejectii de umiditate 50%: 3647,2 mc/an reprezinta 521 mc/serie, respectiv 1042 mc

dejectii la 2 serii .


________________________________________________________________________








Dupa fermentarea dejectiilor si transformarea lor in ingrasamant natural, acestea pot fi




pot apare efecte daunatoare asupra solului.

Asadar, tehnologia de depozitare si gestionare a gunoiului de grajd, de la cele cinci

hale ale Fermei Faurei, respecta prevederile BAT/Bref, aceasta fiind imbunatatita prin

umidificarea gunoiului de grajd, pana la cca. 50%, care este optimul pentru accelerarea

procesului de mineralizare.

Depozitul este echipat cu pereti laterali pentru a preveni imprastierea materialului

sau apei de ploaie.

Dupa stocarea temporara pe timp de cca. 4 luni, dejectiile, vor fi folosite ca

fertilizant pe terenurile agricole.

Folosirea dejectiilor ca fertilizant pe terenurile agricole se va face in cantitatile

indicate in studiile pedologice si agrochimice si cu respectarea Ordinului comun al MMGA

nr. 242/2005 si MAPDR nr. 197/2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de



organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea

cu nitrati si pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului national de



organice proveniti din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu


________________________________________________________________________


nitrati, precum si Codului de bune practici agricole, care stabilesc inclusiv conditiile de

evacuare, stocare si aplicare a dejectiilor de la Fermele de pasari pe terenuri agricole.

Prin aplicarea acestor solutii de gospodarire a dejectiilor si apelor uzate

tehnologice se imbunatatesc parametrii tehnologici de crestere a puilor pentru carne la

sol, se economiseste apa, dar si caracteristicile dejectiilor folosite ca fertilizant.

Alimentarea cu apa potabilă necesara pentru grupurile sanitare din Filtru sanitar va

fi asigurata dintr-un foraj propriu, amplasat in incinta Fermei.

Forajul pentru alimentarea cu apa va fi echipat cu o electropompa submersibila,

care o va pompa la un rezervor de apa tehnologica, cu volumul de cca. 67mc, si la un

rezervor cu volumul de 111mc pentru apa de incendiu, amplasate ambele in cadrul

gospodariei de apa.

In Memoriul tehnic intocmit pentru fundamentarea avizului de gospodarire a apelor

se mentioneaza ca plecand de la datele oferite de forajele existente in zona de

amplasament acviferul sub presiune are o capacitate importanta de debitare si prezinta

un grad de mineralizare care in general nu respecta conditiile de potabilitate , conform

Legii calitatii apelor potabile nr. 458/2002, astfel incat pentru potabilizare vor fi necesare

instalatii de dezinfectie a apei si filtrare cu carbune activ.Dupa executia forajului , in jurul

acestuia se va institui perimetru de protectie sanitara conform normativelor in vigoare

(HGR 101/97)

Apele uzate tehnologice

La sfarsitul unui ciclu de productie, halele de crestere vor fi supuse unui proces de

pregatire pentru un ciclu ulterior, operatiuni care constau din:

-evacuarea asternutului cu dejectii din hale, care se face mecanic, cu utilaje

corespunzatoare; asternutul este incarcat in mijloace de transport, prin care

acestea ajung la platforma de depozitare

-dupa golirea halelor urmeaza operatiunea de maturare si spalare mecanica cu

apa sub presiune; apa de spalare este colectata printr-un sistem de sifoane de

pardoseala si retele ,prin intermediul carora ajunge la un bazin de stocare,

amplasat langa depozitul de gunoi de grajd


________________________________________________________________________


-dupa spalare se face o igienizare a halelor, cu substante specifice si omologate

pentru o astfel de activitate

Bazinul de stocare a apelor uzate vtehnologice va avea un volum util de cca.

100mc, cu dimensiunile:

-lungime 15,0 ml

-latime 4,00 ml

-adancime 2,0m



-debit 10,00 mc/h

-inaltime 5,0 mCA

-putere 1,1 kw

Pompele preiau apele uzate tehnologice din bazinul de stocare si le trimit la

Depozitul de dejectii inclusiv asternutul, umectindu-le, contribuind astfel la scurtarea


Surse de poluanti ape

In vecinatatea amplasamentului fermei de pasari nu exista ape de suprafata.

In urma desfasurarii activitatii pe amplasament vor rezulta :

a) ape uzate menajere ,care rezulta de la folosirea apei in scopuri igienico-sanitare(filtre

sanitare, sediu administrativ);

b) ape uzate tehnologice provenite din activitatea de igienizare a halelor

c) ape pluviale potential curate

d) ape de scurgere de la platforma de dejectii

• Apele uzate menajere ,colectate in bazinul vidanjabil de 25 mc vor fi incarcate

in general cu substante organice, compusi ai azotului si fosforului

Dat fiind faptul ca aceste ape sunt colectate si vidanjate periodic , nu apar probleme

legate de poluare a apei. Se recomanda in mod obligatoriu vidanjarea ori de cate ori este

nevoie a bazinului si transportarea acestora de către un serviciu autorizat la o statie de

epurare autorizata.


________________________________________________________________________


• Pompele preiau apele uzate tehnologice din bazinul de stocare si le trimit la



• Levigatul de la bazinul de dejecŃii va fi transportat la un bazin de stocare in care

vor ajunge si apele uzate tehnologice , de unde vor fi recirculate spre depozitul

de dejectii , astfel incat dejectiile sa fie umidificate permanent , grabind astfel

procesul de mineralizare.

• Apele pluviale se vor colecta prin intermediul jgheaburilor si burlanelor , fiind

evacuate pe terenurile libere din incinta, respectiv pe spatiile verzi.

Emisii in ape subterane

Factorii care pot induce un impact asupra apelor de subterane in zona

amplasamentului fermei sunt:

-defectiuni aparute la reteaua de canalizare ape uzate menajere;

-etansarea necorespunzatoare a platformei de dejectii sau fisurarea sistemului de

etansare a platformei de colectare a dejectiilor si a bazinului vidanjabil de stocare a

apelor uzate menajere;

-depozitarea necorespunzatoare a dejectiilor;

-scurgeri accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale Cantitatile care se pot

scurge accidental de la aceste utilaje, sunt minime si nu reprezinta un factor major de risc

in ce priveste protectia factorilor de mediu.

Masuri de diminuare a impactului

-respectarea prevederilor avizului de gospodărire a apelor;

-respectarea soluŃiilor tehnice stabilite de proiectant , ce se sprijină pe un studiu geologic;

-execuŃia reŃelelor, a bazinelor de colectare in conformitate cu proiectele de execuŃie;

-verificarea tehnică periodică a reŃelelor, bazinelor, a etansării acestora;

-masuri de economisire a apei: spălarea halei cu jet sub presiune pentru reducerea

volumului de ape uzate, adăparea păsărilor cu sisteme care să prevină pierderile de apă,

intreŃinerea corespunzatoare a instalaŃiilor;

-prevenirea supraincarcarii bazinului de colectoare ale apelor uzate menajere


________________________________________________________________________


-vidanjarea apelor menajere se va face de către o firmă autorizată si apele vor fi evacuate

obligatoriu la o statie de epurare . Se interzice descărcarea continutului vidanjelor in

cursurile de apă, pe malurile acestora sau pe terenurile din zonă, orice descărcare a

vidanjei continand ape uzate/nămol in afara punctelor stabilite este considerată ilegală si

se pedepseste conform Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările si completările

ulterioare;

-respectarea parametrilor de evacuare in statia de epurare autorizată pentru apele

menajere vidanjate;

-Indicatorii de calitate a apelor uzate menajere colectati in bazinul vidanjabil se vor

incadra in limitele stabilite de operatorul statiei de epurare, fără depăsirea limitelor

prevăzute de H.G. nr. 188/2002, normativul NTPA 002 modificat si completat de H.G. nr.

352/2005;

-construirea de retele de canalizare si bazine etanse pentru prevenirea impurificarii solului

si apelor subterane;

-masuri de control intern si de service al conductelor de alimentare cu apa si de

canalizare;

- monitorizarea periodica a calitatii apei subterane.

-se va evita impurificarea apelor pluviale printr-un management corespunzator al

dejectiilor, respectiv colectare prin rigole pluviale si evacuare pe spatiile verzi ;

- indicatorii de calitate ai efluentilor pluviali evacuati trebuie să se inscrie obligatoriu in

limitele prevăzute de H.G. nr. 352/2005 pentru modificarea si completarea H.G. nr.

188/2002, normativul NTPA 001;

-evitarea pierderilor accidentale de produse petroliere pe sol si substante chimice,

prevederea de materiale absorbante pentru scurgerile accidentale, atat in perioada de

executie a investitiei cat si in perioada de functionare a fermei;

Amenajarile din cadrul fermei analizate care au rolul de a diminua emisiile pe sol,

în subsol si în apa subterană, sunt următoarele:

► pardoseli din beton pentru halele de crestere a pasarilor;

► instalatii de adăpare care limitează scurgerile de apă pe pardoselile adăposturilor;

► căi de acces si platforme de stationare realizate din beton;

► silozuri închise în care sunt depozitate furajele;


________________________________________________________________________


► retea de canalizare pentru apele uzate vor fi realizate din materiale rezistente la

coroziune,

► platforma de depozitare a dejectiilor+asternut va fi prevazuta cu dren pentru colectarea

levigatului.

Concluzie - impact functionarii fermei va fi in lim itele prevazute de legislatia

in vigoare prin masurile de diminuare : Intretinere corespunzatoare a instalatiilor de

canalizare, a instalatiilor de alimentare si distributie a apei, eliminarea neetaseitatilor

instalatiilor,contorizarea apei prelevate,exploatarea corespunzatoare a retelei de

colectare.

Aerul

Surse si poluanti generati de activitatea propusa:

• in timpul functionarii fermei s-au identificat urmatoarele surse de emisii:


sisteme de ventilatie a halelor de crestere a pasarilor

Dirijate : emisiile provenite de la arderea combustibilului in centrala termica


Surse mobile – emisii de gaze de esapament-circultia auto in incinta si drumurile conexe.


Concluzii: impactul asupra aerului se poate aprecia ca fiind in limitele prevazute de

legislatia in vigoare, în condi Ńiile respect ării m ăsurilor de reducere a impactului

men Ńionate în acest capitol.

Poluantii din halele de crestere pasari se evacueaza prin exhaustare in mod

nedirijat in atmosfera, concentratiile acestora si debitele masice evacuate variind functie

de varsta efectivului de pasari, de natura si cantitatea hranei, precum si de conditiile

climatice.

Emisiile din perioada de vid sanitar, de evacuare si transport dejectii, depind de

compozitia chimica a acestora, conditiile climatice-temperatura, ambient, precum si de

natura compozitiei furajelor.

Emisiile difuze de poluanti in atmosfera , rezultate din activitatea desfasurata pe

amplasament nu depasesc valorile limita conform BAT :


________________________________________________________________________


Praf Kg/pasare/an Pasari NH3

Kg/pasare/an

CH4

Kg/pasare/an

N2O

Kg/pasare/an inspirat Expirat

Pui de

ingrasat

0,005-0,315 0,004-0,006 0,009-0,024 0,119-0,182 0,014- 0,018

In cadrul fermei S.C. FERMA BUZOIANA S.R.L. in vederea reducerii emisiilor cu

impact asupra factorilor de mediu aer- poluanti generati prin activitatea desfasurata pe

amplasament s-a prevazut pentru :

• Reducerea emisiilor de praf

- asigurarea unui management corect al materialelor pulverulente;

- curăŃarea zilnica a căilor de acces;

- menŃinerea in bună stare a căilor rutiere in zonă.

• Reducerea emisiilor de poluanŃi de la mijloacele auto

- întreŃinerea corespunzatoare a vehiculelor;

- utilizarea masinilor si utilajor rutiere si nerutiere in stare buna de funcŃionare si cu toate

reviziile tehnice la zi.

• Reducerea emisiilor de mirosuri

- Evitarea manipulării dejecŃiilor in perioade defavorabile dispersiei(inversiuni termice,

ceaŃă), cand mirosul poate fi transportat pe distanŃe lungi.

- Crearea unei perdele vegetale in jurul amplasamentului.

- Pentru reducea mirosului este importanta locatia depozitului de dejectii pe

amplasamentul fermei fata de receptorii sensibili .Astfel ,avand in vedere directia

generala a vantului(directia predominanta a vantului este din nord, urmata de cele din

nord est ) s-a hotarat ca pozitionarea depozitului sa se faca in partea de sud a

amplasamentului. De asemenea, peretii utilizati pentru a imprejmui depozitul de dejectii

vor servi ca panouri anti-vant, cu deschiderea depozitului pe partea ferita de vant.

- ventilatoarele din peretii laterali sunt prevăzute cu deflectoare care să direcŃioneze aerul

în jos către pământ si dispuse pe pereŃi dinspre sud .

Mirosurile sunt generate in principal de:

- emisiile de amoniac din halele de productie;

- emisii secundare de H2S care, in adaposturi conforme cu cerintele BAT, sunt

nesemnificative fiind sub limita de detectie chiar si in interiorul halelor.


________________________________________________________________________


Impactul generat de mirosuri

Impactul advers cel mai frecvent incriminat in legatura cu fermele de cresterea

animalelor este mirosul neplacut, datorat in special amoniacului dar si altor compusi ca de

ex. hidrogenul sulfurat. In tara noastra nu exista inca legislatie pentru mirosuri. Ordinul nr.

536/1997 emis de Ministerul Sanatatii recomanda o distanta de minim 1,0 km intre

localitati si fermele pasari.

Reducerea emisiilor de amoniac prin controlul umiditatii in hale, cat si prin dotarea

acestora cu sisteme de ventilatie prevazute cu tubulaturi si ventilatoare de exhaustare,

cat si sistemul de incalzire hale , nu vor permite fermentarea dejectiilor in hale,

conducand la reducerea concentratiei noxelor evacuate cu valori situate in limitele

impuse prin reglementarile in vigoare.

Mirosul rezultat din cresterea efectivului de pasari genereaza diferite componente, in

conditii anaerobe fiind identificate peste 200 de substante precum acizi grasi volatili,

alcooli, hidrogen sulfurat si derivati, amoniac si alti compusi cu azot. Exista o larga

variatie in proportii si concentratii pentru fiecare substanta.

Se vor avea in vedere si prevederi BREF pentru red ucerea emisiilor de mirosuri

Nivelul mirosurilor este asociat cu nivelul concentratiilor de nutrienti din bălegar.

Un continut mare de nutrienti în dejectii determină valori ridicate ale mirosului.

Aplicarea unor tehnici nutritionale de reducere a continutului de azot si fosfor din bălegar

conduc si la diminuarea nivelului mirosurilor din halele de crestere si din exteriorul

acestora. Pentru ca mirosul emis să fie cât mai putin perceput de receptorii din

vecinătatea fermei, evacuarea aerului din hale trebuie să se facă pe directii si la înăltimi,

fată de cota terenului, care să asigure o bună diluare a aerului evacuat din hale. Ecranele

situate pe directia de evacuare a aerului din halele de crestere contribuie si ele, prin

turbulentele pe care le generează, la o mai bună diluare a aerului evacuat.

La amplasarea halelor de crestere pe un teren, la orientarea halelor, respectiv la

amplasarea ventilatoarelor cu care se face aerarea, este recomandat să se tină cont de

existenta receptorilor care ar putea fi deranjati de mirosurile din halele de crestere si,

implicit de directia predominantă a vântului.

Ventilarea fortată a halelor de crestere duce la o diluare a mirosurilor. Debitele

prea mari de ventilare pot duce la cresteri semnificative ale concentratiilor de pulberi în


________________________________________________________________________


aerul evacuat si la consumuri sporite de energie pentru ventilatie si pentru încălzirea

halelor.

In cazul depasirii valorilor limita admise de legislatia in vigoare, cat si in cazul unor

reclamatii se recomanda masuri suplimentare pentru diminuarea mirosului:

- acoperirea platformei de stocare dejectii;

- utilizarea aditivilor cu pondere in sezonul cald pentru reducerea emisiilor de

compusi gazosi –amoniac si hidrogen sulfurat

Solul si subsolul

In faza de activitate a fermei solul ar putea fi impurificat prin scurgeri accidentale

de produse petroliere si ape uzate, prin neetanseitatile structurilor subterane si depozitari

necorespunzatoare a deseurilor, dejectiilor sau alte materiale care pot induce o poluare

asupra solului.

Din punct de vedere al structurii geologice a regiunii ca urmare a amenajarilor

acestui obiectiv, nu se prognozeaza manifestarea vreunui impact negativ semnificativ

asupra acestuia si nici nu se prevede manifestarea altor fenomene care sa afecteze

structura geomorfologica a zonei, ca: alunecari de teren, surpari, drenari etc.

Surse specifice perioadei de funcŃionare:

- evacuarea si stocarea dejecŃiilor pe platforma amenajată ;

- depozitarea produselor de uz sanitar-veterinar si a produselor utilizate in perioada de vid

sanitar ;

- depozitarea si gestiunea ambalajelor rezultate de la produsele de uz sanitar-veterinar si

de la produsele utilizate pentru dezinfecŃie;

- substantele poluante continute in apele uzate tehnologice si menajere colectate, stocate

in bazine betonate subterane

Zonele cu potential de poluare a solului si subsolului sunt:

-reteaua de canalizare interna si bazinelor betonate pentru stocarea temporară a

apelor uzate tehnologice provenite din halele de creştere , ca urmare a aparitiei unor

discontinuitati in sistemul de hidroizolatii .

Eventualele fisuri ce pot apărea pe tronsoanele de canalizare sau în bazinul de

colectare ape uzate , pot conduce la infiltraŃii de ape uzate cu afectarea calitaŃii solului,

subsolului si panzei freatice datorita infiltratiilor.


________________________________________________________________________


-bazinul de colectare ape uzate menajere din zona filtrului sanitar in conditiile aparitiei

unor fisuri pe tronsoanele de canalizare, a caminelor amplasate pe retea, precum si a

degradarii hidroizolatiei acestuia, pot afecta calitatea solului, subsolului si panzei freatice

datorita infiltratiilor.

-degradarea starii cailor de acces din incinta si aparitia unor discontinuitati in cazul

stratului de beton pot conduce la infiltratii de produs petrolier sau uleiuri in sol, subsol si

panza freatica in zona circulabila

-colectarea si depozitarea deseurilor in conditii necorespunzatoare, provenite din

activitatea viitoare, pot conduce la o actiune de poluare a solului, subsolului si panzei

freatice. Aceste deseuri vor trebui gestionate de la producere si pana la

valorificare/eliminare de pe incinta conform reglementarilor in vigoare HG 856/2002.

Ca urmare a organizarii interna a fermei, cat si a dotarilor cu care a fost prevazuta,

acestea vor conduce la reducerea impactului asupra factorului de mediu sol, fiind

amenajate urmatoarele zone cu posibil impact asupra mediului :

-spatiu de depozitare a pierderilor naturale amenajat in cadrul filtrului sanitar, va fi dotat

corespunzator conform normelor sanitar veterinare, pentru depozitarea temporara

recipiente frigorifice a efectivului de pasari moarte cu ridicarea de pe amplasament prin

societati abilitate in vederea incinerarii acestora

-bazinele betonate subterane ce colecteaza apele uzate tehnologice si menajere vor fi

impermeabilizate si hidroizolate corespunzator, efectuandu-se periodic curatirea si

igienizarea acestora cu verificarea periodica a starii tehnice.

-depozitul de dejectii va fi amenajat corespunzator cu platforma betonata interioara, fiind

o constructie inchisa, realizata din panouri multistrat ce va asigura depozitarea temporara

pe o durata de cca 3-6luni a dejectiilor uscate colectate din hale. In incinta depozitului, cat

si in zona de legatura dintre hale si depozit se va avea in vedere amenajarea platformei

betonate cu mentinerea acesteia in stare continua.

-platformele betonate carosabile pentru accesul auto in incinta vor trebui mentinute

continui, vor fi amenajate cu pante pentru colectarea apelor pluviale cu dirijare catre

rigolele betonate de colectare ape meteorice neimpurificate si evacuate in canalul de

desecare din apropiere.

In principal , poluarea solului si a subsolului nu se poate produce decat accidental.


________________________________________________________________________


Amenajarea unui depozit pentru dejectiile animaliere elimina posibilitatea poluarii

solului si subsolului cu diverse substante continute de acestea (azot amoniacal, fosfor,

potasiu, substante organice, microelemente – cupru, zinc, mangan, fier, etc.).

Dupa mineralizarea dejectiilor si transformarea lor in ingrasamant natural, acestea pot fi


In concluzie, putem spune ca impactul fermei asupra solului si subsolului este

nesemnificativ , in conditiile:

- depozitarea corespunzatoare a tuturor deseurilor generate pe amplasament

- etanseizarii depozitului de dejectii;

- folosirea dejectiilor ca ingrasamant natural numai dupa fermentare;

- analizarea dejectiilor inainte de a fi folosite ca ingrasamant pentru a vedea pentru ce

tipuri de culturi si terenuri se preteaza;

- efectuarea unui studiu pedologic pe terenurile unde urmeaza a fi aplicate ingrasaminte

naturale.

Masuri de diminuare a impactului

Masuri de protectie prevazute in timpul functionarii instalatiei:

• desfasurarea activitatii pe suprafete betonate;

• transportarea dejectiilor direct pe platforma amenajata in acest scop ;

• asigurarea etanseitatii bazinului de retentie a apelor uzate;

• utilizarea materialelor de absorbtie in cazul scaparilor accidentale de produse

petroliere sau substante chimice, pe caile de acces. Aceste materiale vor fi

colectate in containere si ulterior transportate la o instalatie de incinerare;

• depozitarea corespunzatoare a cadavrelor de pasari: in pungi de material plastic,

in containere etanse frigorific.

• Transportul dejectiilor din hale la platforma de depozitare cu mijloace de transport

etanse.

• reabilitarea retelei de canalizare a apelor uzate din incinta rezervoare si

conducte(închidere etansă a rezervoarelor, etc.)

• mentinerea unor valori scăzute ale umiditătii dejectiilor solide depozitate pe

platforma ;


________________________________________________________________________


• planificarea si urmărirea operatiilor de verificare, întretinere si reparare a

instalatiilor de colectare, transport, epurare a apelor uzate

• furajarea animalelor conform unor tehnici nutritionale care reduc cantitătile de

nutrienti din dejectii;

• existenta pardoselilor impermeabile în halele de crestere a animalelor;

• planificarea operatiilor de întretinere si reparare pentru instalatiile/echipamentele si

amenajările din halele de crestere a animalelor.

Prevederi ale BREF/BAT pentru reducerea emisiilor pe sol, in subsol si in apa

subterana

- aplicarea unor tehnici nutritionale care să minimizeze cantitatea de fosfor si

de azot din dejectii;

- existenta pardoselilor impermeabile în halele de crestere a animalelor;

- depozitarea dejectiilor solide în asa fel încât să se prevină umectarea

acestora;

- existenta unor bazine de colectare a exfiltratiilor din dejectiile solide

depozitate si tratarea părtii lichide colectate;

- planificarea operatiilor de verificare si întretinere/reparare a instalatiilor din

fermă;

Sunt prevăzute măsuri mai severe de urmărire a calitătii solului în zonele în care

există o densitate mare de ferme si în care s-a constatat o presiune a activitătilor de

cresterea animalelor asupra calitătii factorilor de mediu. În aceste zone există

obligativitatea ca fermierii să conducă un registru în care să fie consemnate cantitătile de

azot si fosfor evacuate din ferme. Informatiile pot fi utilizate pentru optimizarea cantitătilor

de minerale din hrana animalelor, în corelatie cu cantitătile de minerale din dejectii care

ajung pe terenurile agricole.

În unele ferme se estimează cantitătile de nutrienti din sol, iar dejectiile se aplică în

functie de cerintele solului si a culturilor practicate. Precizia acestei metode depinde de

modul în care este evaluat continutul de nutrienti din sol si din dejectii, precum si de

experienta celui care stabileste modul în care se fertilizează terenurile.


________________________________________________________________________


In vecinatatea amplasamentului studiat nu au fost i dentificate alte proiecte

care impreuna cu proiectul analizat sa inregistreze un impact cumulat asupra


Biodiversitatea

Obiectivul analizat este situat intr-o zona caracterizata de o vegetatie ierbacee

sărăcăcioasă, compusa din ierburi si arbori ornamentali.

In jurul amplasamentului, biocenoza nu cuprinde nici o specie vegetala sau animala

protejata prin reglementarile legale in vigoare.

Flora in zona amplasamentului este cea specifica stepei si in general, a fost modificata de

om si inlocuita pe mari intinderi prin plante cultivate Vegetatia naturala este reprezentata

de specii ierboase: pelinita (Artemisia austriaca), palamida, pelinul, ciulinul, coada

soricelului, colilia (Stipa capillata), scaietele, spinul, brusturul.

Prin si pe langa terenurile cultivate cresc si plante cu flori frumoase: macul, neghina,

cicoarea, musetelul, papadia, codita-soricelului, unele dintre ele avand virtuti terapeutice.

Foarte raspandite sunt loboda si traista ciobanului.








Impactul prognozat

Se estimeaza ca prin amenajarea fermei de pasari nu se va crea o perturbare

a habitatului pasarilor, reptilelor, rozatoarelor s i nevertebratelor din zona.

In caz de o poluare accidentala , impactul va fi limitat la nivelul amplasamentului

afectat. Prin folosirea corecta a mijloacelor tehnice de transport, a dejectiilor generate pe

amplasament se vor preveni astfel de evenimente, neexistand astfel un pericol potential

de distrugere a mediului natural.

Peisajul


________________________________________________________________________


Peisajul zonei nu prezinta caracteristici deosebite, avand caracteristicile

predominante ale unei zone de campie, terenul este situat in Campia Ramnicului.

Constructiile amenajate vor avea un aspect agreabil si vor fi permanent ingrijite. Spatiile

care nu sunt ocupate de constructii vor fi amenajate ca spatii verzi pe care se vor planta

arbusti . Perimetral se vor planta perdele de arbori de talie mijlocie-mare avand atat rol

estetic, cat si de protectie impotriva zgomotului si emisiilor.

Se apreciaza ca activitatea fermei, nu vor avea efecte negative asupra peisajului din

zona.

Mediul social si economic

Avand in vedere faptul ca ferma este amplasata intr-o zona rurala, putem spune ca

impactul produs asupra locuitorilor poate fi considerat unul pozitiv datorita: posibilitatii

achizitionarii de ingrasamant natural de la o sursa apropiata de terenurile locuitorilor,

datorita locurilor de munca care vor fi create atat in perioada de constructie cat si de

functionare si incurajarea altor investitori de a-si realiza o afacere din fonduri structurale.

În raport cu obiectivele din zonă, terenul se află localizat la o distanta de cca 1200 m fata

de prima locuinta.

-Se va intocmi un plan de prevenire si combatere a poluarii accidentale .Este obligatoriu

stabilirea de masuri care sa previna inundarea amplasamentului la ploi torentiale.Se va

intocmi un plan de actiune in timpul inundatiilor si a unui plan de dezapezire pentru

inlaturarea caderilor masive de zapada;

-Deseurile rezultate in urma activitatii in nici un caz nu vor fi depozitate la limita cu

celelalte vecinatati;

- punerea in functiune a obiectivului este conditionata de avizare sanitar-veterinara.

In condiŃiile respectării de către titular a cerinŃelor BAT, a normativelor de executie

si functionare prezentate pe parcursul studiului, se poate concluziona că realizarea

proiectului “Ferma crestere pui de carne, localitatea Surdila Greci , judet Braila”.

apartinand SC FERMA BUZOIANA S.R.L. va influenta , intr-o masura redusa calitatea

factorilor de mediu. Din punct de vedere social, prin noua investitie se asigura noi locuri

de munca, situatie care va contribui la cresterea standardului de viata al populatiei.


________________________________________________________________________


Intocmit,

Ing.Eni Lidia

ENI LIDIA PAULINA,persoana fizica inscrisa in Registrul ...arpmgl.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of ENI LIDIA PAULINA,persoana fizica inscrisa in Registrul ...arpmgl.anpm.ro/files/ARPM...