ENGICLOPEDIA PENTRU COPII

I nvenOrsi descop

f /"v-\

rtfr

enciclopedia rao

tiifooerlrl

PU

ln o(Dentii

Pirnf,nt,Univers, NaturIPrimii pagi ai.astronomiei gl-gt

BigBang... s€-9F

f erra, un organism viu . , . g.d-gA

Fosile misterioase . EI-EI

Evolutia . EZ-EE

Tehnologr.

Agricu ltu ra

Magina cu aburi

Electricitatea

Energia ....'.

oI

SInItateal/ed icina

Opriti m icrobii!

Ch irurgia.

lgiena

Celulele.

Genele

Re prod ucerea

10-77

79-78

4-7e

7€-77

7d-73

90-91

99-98

ff-Ee

s€-s7

6d-EJ

10-fld

I

I

t

I

iI

I

I

i

i,

Iransporturi si cornunicalii

Cum ne orientdm pe Terra ...

Strdbatand pimanturi 9i mdri

Cu capul in nori

Oameni in spatiu. . .

De la scris la calculator

Lumea in imagini . .

Undele

Comunicdnd la distantA ..

Navele spaliale

Cronologie.......

Ei sunt cei care

au schimbat lumea e*€;

€€-€:

€d-e tTot mai rapid, tot mai departe . . , .

De cdt tim p?

Viitoru I vdzut prin intermed iu I f ilmelor

9i al benzilor desenate

Denumirile diverselor

7c-:7

descoperiri 9i invenlii -)_--l+,4

1e-18

11-15

1€-17

ld-15

50-r1

5e-{E

e?{e

{€-;7

Cd-5J

€o-et

,

MedicinaC6nd mergi la doctor, acesta te consulti si iti prescrie medicamente.Dar lucrurile nu au fost intotdeauna atit de Limple. Oamenii au avutnevoie de milenii pentru a intelege felul in care functioneazdorganismul nostru si pentru a descoperi medicamente eficace.

Curn practicau strirno;ii no;tri medicina

ln Antichitate, vracii apelau cu precddere lazeitdfi gi la magie pentru a vindeca bolnavii.Cu 400 de ani inainte de nagterea lui Hristos,medicul grec Hipocrata fost cel dint6i care a

cdutat cauzele bolilor, precum 9i cea mai bunimetodi de a le vindeca. El este considerat,, pdrintele medicinei".

AspirinaDescoperiti in 1899 de unchimist german, aspirina(care este, la origine, unextract din frunze de salciegi din seva unei plante numitecrefugci) rimSnemedicamentul cel mai utilizatin lume pentru reducereafebrei, a durerilor 9i ainflamaliilor.

Prirnele rnedicamente

Adevdratele med icamenteapar abia la sf6rgitulsecolului al XVll-lea.Pe atunci, ele eraufabricate din plante,aduse de exploratoridin Asia sau din America.in secolul al XIX-lea,chimigtii izbutesc sdextragd su bstantele activedin aceste plante.Apoi s-a reusit producereeartificiald a su bstantelorrespective in laborator.

Medicii depun chiar gi inzileld noastre jur-m6ntullui Hipocrat.

10

Il-rlt

lnventarea vaccinului

Pentru a nu fi bolnavi, cel mai bine este siprevenim aparilia bolilor. Acesta este rolulvaccinului: medicul introduce in organismulnostru o solufie care contine o cantitate micddin microbul bolii. Noi nu ne imbolnivim, darcorpul nostru produce anticorpi, pentru a seproteja. Atunci c6nd boala chiar ne atac5,anticorpii deja formali in organism recunoscmicrobul si il distrug.

ln 1796, medicul englezEdward Jenner face odescoperire care avea sisalveze milioane de oameni.El observi ci fermierii careerau infectali cu un virus dela bovinele bolnave de vaccinierau protejali de o boalS

mortali: variola. El a luat pulinlichid din bubele de pe ugerulunei vaci bolnave 9i l-a injectatunui biiefel. Experimentul areugit: inoculat ulterior cu variolS,

bdiatul nu a mai cizut pradiacestei boli. in acest fel, Jennera realizat cel dint6i vaccin.

Existi vaccinuriimpotriva tuturorbolilol?Din picate, nul Vaccin'.:

la care cercetitoriilucreazd astizi cel mai

intens este acela contraHlV, virusul responsabrpentru SIDA. AceastiboalS provoaci in fiecarean moartea a milioane de

persoane din intreagalume. Este insi foartegreu si lupli impotrivaacestui virus.

Dar gripa ce este?Gripa este, 9i ea, o boaiicauzatd de un virus.in fiecare an, intregulglob este stribiiut de c

mare epidemie de griP-

de fiecare dati virusui

fiind unul nou. Vaccin:capabil si combati aces:

virus trebuie pregdtit o -

vreme.

De ce avem febriatunci c6nd suntembotnavi?Este modalitatea prir :-ar:

organismul nostru s:protejeazi. Majoritateamicrobilor mor la tempez-turi mari. De aceea, ca^:suntem bolnavi, organis:---

nostru produce cildu'iaceasta este febra.

$lr

7,

Opriti "w'-"

mlcrbhii!S-a considerat pentru multi vreme ci bolile suntprovocate de otrivuri care se gisesc in aer.ln secolul al XIX-lea, cercetdtorii incep si creadlci de vini sunt niste particule minuscule, microbii

Dupi multeexperimente,Louis Pasteurdemonstreazirolul jucat demicrobi indezvoltareaanumitor boli.

Ce este un rnicrob?

Microbii sunt organismevii, invizibile cu ochiulliber: pentru a-i observa,ai nevoie de unmicroscop. Chimistul gi

biologul francez LouisPasteur (7822-1895)descoperi cumfunctioneazd acestemicroorganisme simetodele prin careputem evita inmullirealor: igiena, sterilizareasi vaccinurile. _S- e_

La inceputul secolului XX,pentru a fi protejali de holerS,oamenii erau stropili cu osolulie dezinfectanti.

Bacterii sau virusuri?

Aceste microorganisme sunt fie bacterii, fievirusuri. Bacteriile sunt alcdtuite dintr-o singurdcelulS. Virusurile sunt mult mai mici si trdiesc oviali de parazit: ele pitrund in celulele corpuluinostru si preiau controlul, pentru a se inmulti.Virusurile sunt rdspunzdtoare pentru tot felul deboli, mai mult sau mai pulin qrave.

Mediciierau,lipsili,:.,ede apirare in fala q

epidemiilor. in secoluloTal XVI I l-lea; irnpotrivaciurrei, unii, medici

79

Antibioticele

inainte si fie descoperiteantibioticele, o rand infectatd sau osimpld rdceald puteau provocamoartea. La c6liva ani de ladescoperirea penicilinei de cdtreAlexander Flem m i ng, datoritdstrddaniilor altor cercetitori auputut fi fabricate in cantitSli mariprimele antibiotice. Acestea distrugmicrobii 9i vindecl numeroase bolicare, altddatS, erau fatale.

in 1928,AlexanderFtemminga remarcatint6mplitor. inlaboratorul sEu.ci mucegaiulucide anumitebacteri i.in acest fel.el reuseste sidescopereprimulantibiotic:penicilina.

Chiar toate bacteriileprovoaci boli?Nu, din fericire! Corpul tIu adipostegtemiliarde de bacterii. Ele se gisesc la

nivelul pielii, in guri, in intestine...Unele dintre ele sunt chiar folositoare.lntestinul tiu gros, de exemplu,adipostegte o bacterie care ii'furnizeazd vitamine.

Dar virusurile?Un mare numir de virusuri preferiplantele sau animalele. Cea mai marepafte a virusurilor care atacd omul nuprovoacd dec6t boli ugoare, lipsite de

importanli, precum guturaiul.Totugi, anumite virusuri suntrispunzitoare de declangareaunor boli mai grave,

uneori chiar mortale.

Existi antibiotice penrua combate virusurite?Antibioticele nu actioneazi decAt

asupra bacteriilor. Ele nu sunt eficientein combaterea bolilorgenerate de virusuri,,. precum gripa.

De aceea, trebuie simergem la medic pentru

a fi vaccinati.

7,7