LECŢIEI CURRICULUMUL NAŢIONALRO)/RO Senior Pack/Senior... · 2014-07-25 · Toţi elevii: vor...

of 9/9
Toţi elevii: vor şti că, uneori, microbii ne pot îmbolnăvi. OBIECTIVELE TRIMITERI LA LECŢIEI CURRICULUMUL NAŢIONAL Timp estimat pentru predare 50 de minute Secţiunea 1.3, „Microbi dăunători omului”, le prezintă elevilor o serie de probleme de sănătate cauzate de microbi dăunători. Elevilor li se cere să joace rolul unor oameni de ştiinţă şi să grupeze o serie boli pe categorii pentru a observa diferite probleme pe care acestea le-ar putea cauza. Astfel, elevii vor învăţa identificarea şi tratarea unei boli nu sunt întotdeauna simple. Această activitate complementară constă într-o discuţie în clasă. În cadrul unei dezbateri, elevii îşi exprimă părerile cu privire la întrebarea „suntem prea curaţi Staphylococcus
  • date post

    03-Jul-2020
  • Category

    Documents

  • view

    2
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of LECŢIEI CURRICULUMUL NAŢIONALRO)/RO Senior Pack/Senior... · 2014-07-25 · Toţi elevii: vor...

  • Toţi elevii:

    vor şti că, uneori, microbii ne pot îmbolnăvi.

    OBIECTIVELE

    TRIMITERI LA

    LECŢIEI

    CURRICULUMUL NAŢIONAL

    Timp estimat pentru predare

    50 de minute

    Secţiunea 1.3, „Microbi dăunători

    omului”, le prezintă elevilor o serie de

    probleme de sănătate cauzate de microbi

    dăunători.

    Elevilor li se cere să joace rolul unor

    oameni de ştiinţă şi să grupeze o serie

    boli pe categorii pentru a observa diferite

    probleme pe care acestea le-ar putea

    cauza. Astfel, elevii vor învăţa că

    identificarea şi tratarea unei boli nu sunt

    întotdeauna simple.

    Această activitate complementară constă

    într-o discuţie în clasă. În cadrul unei

    dezbateri, elevii îşi exprimă părerile cu

    privire la întrebarea „suntem prea curaţi

    sau nu suntem îndeajuns de curaţi?”

    Staphylococcus

  • 1. Decupaţi cartonaşele cu boli SH 1 - SH 3, câte un set pentru fiecare grupă.

    Laminaţi-le sau lipiţi-le pe cartoane groase pentru a le putea folosi în viitor.

    2. Exemplar din SW 1 pentru fiecare grup.

    Pregătire prealabilă

    Unii microbi pot fi dăunători oamenilor şi îi pot îmbolnăvi. Virusul Influenza poate provoca gripă, bacteria Campylobacter poate cauza intoxicaţii alimentare, iar ciupercile dermatofite, cum ar fi Trichophyton, sunt la originea unor boli precum piciorul de atlet şi herpesul. Microbii de acest fel se numesc patogeni. Unii microbi ne pot îmbolnăvi în diferite feluri.

    Atunci când bacteriile dăunătoare se înmulţesc în corpul nostru, acestea pot produce substanţe nocive, denumite toxine, care ne pot face să ne simţim rău sau, în cel mai rău caz, ne pot afecta organele şi ţesuturile. Virusurile se comportă asemenea paraziţilor. Atunci când ajung în corpul nostru, au nevoie de o celulă gazdă pentru a supravieţui. Odată ajunse în interiorul unei celule, acestea se înmulţesc, iar atunci când ajung la maturitate se eliberează şi distrug celula! De obicei, ciupercile nu îşi omoară gazda. Ciupercile dermatofite preferă să se dezvolte sau să se înmulţească sub piele. În timp ce se hrănesc, acestea produc anumite substanţe care provoacă umflături şi mâncărimi.

    Spunem despre o persoană că este infectată atunci când a intrat în contact cu microbi care au îmbolnăvit-o. Mulţi microbi dăunători se pot transmite de la om la om pe diferite căi – aer, prin atingere, apă, alimente, suspensii în aer, animale etc. Bolile provocate de acest tip de microbi se numesc boli infecţioase.

    Este important să reţinem că nu toţi microbii sunt dăunători. Unii sunt dăunători doar atunci când nu se mai află în mediul lor de viaţă normal. De exemplu, Salmonella şi Campylobacter trăiesc în intestinele găinilor, fără a le dăuna, de obicei, în niciun fel. Dacă ajung însă în intestinele oamenilor, toxinele pe care le eliberează, în timpul dezvoltării lor normale, ne pot îmbolnăvi.

    Corpul nostru s-a adaptat pentru a ne putea vindeca de aceste infecţii; acest lucru se întâmplă datorită:

    - Febrei: Microbii preferă să trăiască la temperatura normală a corpului, la 37oC. Febra este considerată unul dintre mecanismele de imunizare ale corpului împotriva unei ameninţări din interior, fie ea bacteriană sau virală.

    - Umflăturii: Atunci când ne tăiem la mână, zona din jurul tăieturii se umflă. Acesta este un răspuns al corpului nostru, asemănător cu febra, doar că mai localizat.

    - Iritaţiei: Aceasta este reacţia corpului nostru la toxine.

    Acest subiect va fi detaliat în secţiunile următoare.

    Informaţii generale

    Cuvinte cheie

    bacterii coloniza (a) dermatofite febră ciuperci germeni igienă infecţios,-oasă patogeni iritaţie: umflătură/Inflamaţie

    toxină

    virus

    Materiale necesare Pentru grup Un exemplar din SH 1, SH 2, SH 3 SW 1

    Materiale didactice disponibile pe internet

    Fotografii mărite cu microbi dăunători

    www.who.int

    www.cdc.gov

    www.hpa.org.uk

    1.3 Microorganisme Microbi dăunători omului

    FAPT

    SURPRINZĂTOR

    În lume, bolile infecţioase au fost cauza principală a deceselor din anul 1999, provocând 25% dintre acestea.Bolile infecţioase au fost responsabile pentru 63% dintre decesele copiilor sub sub vârsta de 5ani!

    http://www.who.int/http://www.cdc.gov/http://www.hpa.org.uk/

  • 1. Începeţi lecţia explicând elevilor că, uneori, microbii pot fi dăunători oamenilor. Bacteriile pot produce toxine atunci când se reproduc, acestea fiind nocive pentru corpul nostru. Virusurile se comportă asemenea paraziţilor, înmulţindu-se în celulele noastre şi distrugându-le. Anumitor ciuperci le place să se dezvolte pe pielea noastră, provocându-ne dureri şi mâncărimi. Aflaţi câte cuvinte diferite folosesc elevii pentru a se referi la microbi - germeni, microorganisme etc.

    2. Cereţi clasei să creeze o listă a infecţiilor (bolilor infecţioase) discutând despre toate bolile despre care au auzit. Ştiu ei ce fel de microbi au provocat aceste boli? Întrebaţi elevii care este boala de care sunt cel mai ameninţaţi azi? Spuneţi-le că la începutul secolului 20, boala cea mai periculoasă era pojarul. Mulţi copii au murit din cauza lui!

    3. Explicaţi-le elevilor că bacteriile şi alţi microbi care provoacă infecţii şi care se pot răspândi cu uşurinţă de la om la om cauzează boli infecţioase. Discutaţi despre diferenţa dintre microbii care provoacă infecţii şi cei care nu provoacă infecţii. Discutaţi cu elevii despre diferitele căi de transmitere, de exemplu atingere, apă, alimente, lichide din corp şi aer.

    4. Discutaţi despre bolile infecţioase scrise de elevi pe listă şi despre felul în care acestea sunt transmise.

    Această activitate trebuie desfăşurată în grupuri de câte 3 – 5 persoane. Explicaţi-le elevilor că, în timpul acestei activităţi, vor învăţa despre anumite boli infecţioase care afectează foarte mulţi oameni în zilele noastre.

    1. Oferiţi fiecărui grup cartonaşele cu boli din SH 1 – SH 3.

    2. Spuneţi clasei că, uneori, oamenii de ştiinţă trebuie să clasifice bolile pe categorii, în funcţie de problemele de sănătate pe care le provoacă. Fiecare grup va analiza categoriile din SW 1.

    3. Rugaţi fiecare grup să completeze prima categorie din SW 1 – agent infecţios. După câteva minute, cereţi unui reprezentant din fiecare grup să citească cu voce tare rezultatele. Scrieţi toate rezultatele pe tablă pentru a le discuta.

    4. După completarea fiecărei categorii SW 1 discutaţi împreună cu clasa rezultatele.

    a. Organism infecţios Reamintiţi-le elevilor că există trei tipuri de microbi. Identificarea microbului care provoacă boala este foarte importantă pentru a putea trata corect boala. De exemplu, antibioticele nu pot fi folosite în cazul virusurilor (acest subiect va fi detaliat în secţiunea 4 a acestui material didactic).

    b. Simptome Elevii pot observa că anumite boli prezintă simptome similare, de exemplu febră sau iritaţie. Puteţi aduce în discuţie faptul că este important ca oamenii să meargă la medici când sunt bolnavi pentru a putea primi un diagnostic corect.

    c. Transmitere Multe boli sunt transmise foarte uşor, prin atingere sau respiraţie. Alte boli sunt foarte specifice şi presupun transfer de sânge sau alte fluide din corp.

    d. Măsuri preventive Oamenii pot preveni transmiterea infecţiilor şi se pot apăra de ele urmând câţiva paşi simpli: Spălarea regulată pe mâini şi acoperirea gurii atunci când strănuţi diminuează riscul apariţiei multor infecţii. Folosirea corectă a prezervativului poate reduce riscul de transmitere a multor BTS-uri.

    Introducere

    Activitate principală

    1.3 Microorganisme Microbi dăunători omului

  • 1. Cereţi elevilor să îşi amintească ce au învăţat despre microbi, atât despre cei benefici, cât şi despre cei dăunători. Explicaţi-le că oamenii de ştiinţă dezbat un subiect asupra căruia nu se pot pune de acord. Cele două păreri diferite sunt:

    a. Trebuie să curăţăm toate lucrurile din jurul nostru pentru a scăpa de microbi şi boli. Totul trebuie să fie cât se poate de curat, inclusiv noi înşine, pentru a elimina microbii

    dăunători.

    b. Suntem prea curaţi! Organismul nostru nu mai ştie să lupte împotriva infecţiilor. Din cauză că suntem prea curaţi, organismul nostru nu şi-a creat imunitate împotriva

    multor microbi dăunători şi, prin urmare, suntem mult mai expuşi îmbolnăvirii.

    2. Oferiţi documentaţie elevilor şi cereţi-le să scrie un eseu sau să pregătească o dezbatere în clasă pentru a-şi exprima părerile cu privire la acest subiect, bazându-se pe informaţiile culese de fiecare în parte. Reamintiţi-le elevilor că nu există răspunsuri corecte sau greşite. Nici măcar oamenii de ştiinţă nu se pot pune de acord!

    Verificaţi dacă elevii au înţeles punându-le următoarele întrebări:

    a. Ce este boala? Boala este definită ca o stare caracterizată printr-un grup de semne si simptome.

    b. Ce este boala infecţioasă? O boală infecţioasă este o boală provocată de un microb, putându-se răspândi la alţi oameni.

    c. De ce, în prezent, întâlnim în toată lumea boli care, în trecut, existau doar într-o anumită zonă? Multe boli infecţioase provin dintr-o anumită zonă sau ţară. În trecut, infecţiile puteau fi oprite

    şi izolate cu uşurinţă. În zilele noastre însă, oamenii călătoresc mai repede, mai frecvent şi mai

    departe decât înainte. O persoană care călătoreşte din Australia spre Anglia, ajunge la

    destinaţie într-o zi, oprindu-se la Hong Kong. Dacă persoana respectivă are o nouă tulpină a

    virusului gripal, o poate transmite celor cu care intră în contact în avion, în aeroportul din

    Hong Kong sau la sosirea în Anglia. Apoi, acele persoane pot transmite gripa altor oameni cu

    care intră în contact, peste tot în lume. În câteva zile, noua tulpină a virusului Influenza ar

    exista în lumea întreagă!!!

    Recapitulare

    Activitate complementară

    1.3 Microorganisme Microbi dăunători omului

    a. Tratament Este important să atrageţi atenţia, în acest caz, asupra faptului că nu toate bolile necesită tratament medicamentos. Unele necesită repaos la pat şi consum de lichide. Pentru a uşura unele simptome pot fi folosite calmante. Subliniaţi faptul că antibioticele sunt folosite doar pentru a trata infecţii bacteriene.

    Continuare la activitate principală

  • Agent infecţios Boală

    Bacterii meningită bacteriană,

    infecţie cu Chlamydia, SARM

    Virus HIV, varicelă, gripă, pojar

    febră glandulară

    Ciuperci Candidoză

    Simptome Boală

    Asimptomatică infecţie cu Chlamydia,

    SARM

    Febră gripă, pojar, varicelă, meningită bacteriană

    Iritaţie: meningită bacteriană,

    varicelă, pojar,

    Durere în gât gripă, febră glandulară

    Oboseală febră glandulară,

    Leziuni HIV

    Scurgere albicioasă infecţie cu Chlamydia,

    candidoză

    Transmitere Boală

    Contact sexual infecţie cu Chlamydia, HIV,

    candidoză

    Sânge meningită bacteriană, HIV

    Atingere gripă, pojar, varicelă, SARM

    Inhalare gripă, pojar, varicelă, meningită bacteriană

    Gură la gură gripă, febră glandulară

    Prevenire Boală

    Spălarea mâinilor gripă, pojar, varicelă, SARM,

    meningită bacteriană

    Acoperirea gurii

    când strănutăm sau

    tuşim

    gripă, pojar, varicelă, meningită bacteriană

    Folosirea

    prezervativului infecţie cu Chlamydia, HIV,

    candidoză

    Evitarea folosirii

    inutile a

    antibioticelor

    SARM*, candidoză

    Vaccinare varicelă, pojar, gripă

    Tratament Boală

    Antibiotice infecţie cu Chlamydia, meningită bacteriană,

    SARM*

    Repaos la pat varicelă, febră glandulară,

    pojar, gripă

    Antifungice Candidoză

    Consum de lichide varicelă, febră glandulară,

    pojar, gripă

    1. Microb infecţios

    2. Simptome

    3. Răspândire

    4. Prevenirea infecţiei

    5. Tratarea infecţiei

    De reţinut * SARM este o bacterie rezistentă la antibiotice. Rezistă, în special, la meticilină. Existenţa unei asemenea rezistenţe este atribuită folosirii în exces sau greşite a acestui antibiotic, precum şi a altor antibiotice. Tratamentul se realizează tot cu ajutorul unor antibiotice, deşi SARM începe să devină rezistentă şi la acestea!

    1.3 Microorganisme Microbi dăunători omului

  • Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (SARM)

    Agent infecţios Bacterii: Staphylococcus aureus

    Simptome

    Asimptomatic la persoanele sănătoase. Poate cauza infecţii ale pielii, ale plăgilor chirurgicale, ale fluxului sanguin, ale plămânilor sau ale tractului urinar dacă pacienţii sunt deja bolnavi.

    Diagnosticare Prelevare şi antibiogramă.

    Rată de mortalitate Ridicată - în lipsa administrării antibioticelor corecte.

    Transmitere Contagios. Contact direct cu pielea.

    Prevenire Spălatul pe mâini regulat.

    Tratament Rezistent la multe antibiotice. Deşi unele antibiotice sunt încă eficace, SARM se adaptează continuu.

    Istoric Semnalat pentru prima dată în 1961, reprezintă o problemă din ce in ce mai mare în lumea întreagă.

    Pojar

    Agent infecţios Virus: Paramyxovirus

    Simptome Febră, scurgeri nazale, înroşirea şi lăcrimarea ochilor, tuse, iritaţii, gât dureros şi umflat.

    Diagnosticare Prelevare de sânge şi testare pentru anticorpi.

    Rată de mortalitate Scăzută; această rată este ridicată în ţările din lumea a treia.

    Transmitere Contagios. Picături răspândite prin tuse sau strănut, contact cu pielea sau contact cu obiectele pe care trăieşte virusul.

    Prevenire Prevenire prin vaccinare.

    Tratament Repaos la pat şi consum de lichide.

    Istoric Virus descoperit în 1911, este din ce în ce mai rar întâlnit în ţările dezvoltate în ultimii ani, însă pot izbucni mici epidemii. Reprezintă încă o problemă în ţările lumii a treia.

    Gripă

    Agent infecţios Virus: Influenza

    Simptome Dureri de cap, febră, dureri musculare; uneori şi dureri în gât, tuse, dureri în piept.

    Diagnosticare Prelevare de sânge şi testare pentru anticorpi.

    Rată de mortalitate Medie, dar ridicată în cazul copiilor foarte mici şi persoanelor în vârstă.

    Transmitere Foarte contagioasă. Inhalarea virusurilor prezente în aer. Contact direct cu pielea.

    Prevenire Vaccinare împotriva tulpinilor actuale.

    Tratament Repaos la pat şi consum de lichide. Antivirale pentru persoanele în vârstă.

    Istoric Există de sute de ani. La intervale regulate, apar epidemii.

  • Candidoză

    Agent infecţios Ciuperci Candida albicans

    Simptome Mâncărimi, arsuri, dureri şi pete albicioase în gură sau iritarea vaginului şi scurgeri albicioase.

    Diagnosticare Prelevare, examinare microscopică şi cultură.

    Rată de mortalitate Nu există.

    Transmitere De la persoana la persoană prin contact, dar este o componentă normală a florei intestinale.

    Prevenire

    Simptomele sunt provocate de creşterea în exces a acestei ciuperci din cauza utilizării antibioticelor. Acestea omoară flora protectoare normală. În consecinţă, evitaţi să luaţi antibiotice atunci când nu este neapărat nevoie.

    Tratament Antifungice.

    Istoric Aproape 75% dintre femei suferă de această infecţie cel puţin o dată în viaţă.

    Infecţie cu Chlamydia Agent infecţios Bacterii: Chlamydia trachomatis

    Simptome

    De cele mai multe ori, simptomele nu există, dar uneori pot apărea scurgeri din vagin sau penis. Inflamarea testiculelor sau imposibilitatea de a avea copii pot, de asemenea, să apară.

    Diagnosticare Prelevare sau mostră de urină pentru testare moleculară.

    Rată de mortalitate Rareori.

    Transmitere Contagioasă prin contact sexual.

    Prevenire Folosiţi prezervativul în timpul relaţiilor sexuale.

    Tratament Antibiotice.

    Istoric Descoperit pentru prima dată în 1907. Problemă mondială în creştere.

    Meningită bacteriană Agent infecţios Bacterii: Neisseria meningitidis

    Simptome Dureri de cap, gât înţepenit, febră ridicată, iritabilitate, delir, iritaţii.

    Diagnosticare Mostră de lichid cefalorahidian şi testare moleculară.

    Rată de mortalitate Medie – mai ridicată în cazul copiilor foarte mici şi persoanelor în vârstă.

    Transmitere Contagios, prin salivă sau inhalare.

    Prevenire Vaccinare împotriva mai multor tulpini, evitarea contactului cu pacienţii infectaţi.

    Tratament Penicilină, oxigen şi consum de lichide.

    Istoric Identificată pentru prima dată în 1887. Epidemii frecvente în ţările subdezvoltate.

  • HIV/SIDA Agent infecţios Virus: Virusul imunodeficienţei umane (HIV).

    Simptome Căderea sistemului imunitar, pneumonie, leziuni.

    Diagnosticare Prelevare de sânge şi testare pentru anticorpi.

    Rată de mortalitate Medie – ridicată în ţările care nu dispun de tratament împotriva SIDA.

    Transmitere Foarte contagioasă. Pe cale sexuală, prin sânge, prin folosirea în comun a acelor, de la mamă la nou-născut.

    Prevenire Folosiţi întotdeauna prezervativul în timpul relaţiilor sexuale.

    Tratament Nu există un tratament, deşi medicamentele anti-HIV pot prelungi speranţa de viaţă.

    Istoric Descoperită pentru prima dată în 1983. La ora actuală este o epidemie mondială.

    Febra glandulară (boala sărutului) Agent infecţios Virus: Epstein Barr

    Simptome Dureri în gât, ganglioni umflaţi şi oboseală extremă.

    Diagnosticare Prelevare de sânge şi testare pentru anticorpi.

    Rată de mortalitate Scăzută.

    Transmitere Nu foarte contagioasă. Prin contact direct, cum ar fi sărutul sau băutul din acelaşi pahar.

    Prevenire Evitaţi contactul direct cu pacienţii infectaţi.

    Tratament Repaos la pat şi consum de lichide. Pentru a calma durerea se poate lua paracetamol.

    Istoric Identificat pentru prima dată în 1889. 95% din populaţie a fost infectată, însă doar 35% a avut şi simptome. Epidemii ocazionale izolate.

    Varicelă Agent infecţios Virus: Varicella-zoster

    Simptome Vezicule care provoacă mâncărime pe suprafaţa corpului şi a capului.

    Diagnosticare Prelevare de sânge şi testare pentru anticorpi.

    Rată de mortalitate Scăzută.

    Transmitere Foarte contagioasă. Contact direct cu pielea sau prin inhalarea picăturilor eliminate prin strănut şi tuse.

    Prevenire Prevenire prin vaccinare.

    Tratament Repaos la pat şi consum de lichide şi uneori, în cazul adulţilor, antivirale.

    Istoric Identificată pentru prima dată în 1865. Rata îmbolnăvirilor a scăzut în ţările în care au existat programe de vaccinare. Nicio schimbare în alte zone.

  • Transmitere Boală

    Contact sexual infecţie cu Chlamydia, HIV,

    candidoză

    Sânge meningită bacteriană, HIV

    Atingere gripă, pojar, varicelă, SARM

    Inhalare gripă, pojar, varicelă, meningită bacteriană

    Gură la gură gripă, febră glandulară Agent infecţios Boală

    Bacterii meningită bacteriană,

    infecţie cu Chlamydia, SARM

    Virus HIV, varicelă, gripă, pojar febră glandulară

    Ciuperci Candidoză

    Prevenire Boală

    Spălarea mâinilor gripă, pojar, varicelă, SARM,

    meningită bacteriană

    Acoperirea gurii

    când strănutăm sau

    tuşim

    gripă, pojar, varicelă, meningită bacteriană

    Folosirea

    prezervativului infecţie cu Chlamydia, HIV,

    candidoză

    Evitarea folosirii

    inutile a

    antibioticelor

    SARM*, candidoză

    Vaccinare varicelă, pojar, gripă

    Simptome Boală

    Asimptomatică infecţie cu Chlamydia,

    SARM

    Febră gripă, pojar, varicelă, meningită bacteriană

    Iritaţie: meningită bacteriană,

    varicelă, pojar,

    Durere în gât gripă, febră glandulară

    Oboseală febră glandulară,

    Leziuni HIV

    Scurgere albicioasă infecţie cu Chlamydia,

    candidoză

    Tratament Boală

    Antibiotice infecţie cu Chlamydia, meningită bacteriană,

    SARM*

    Repaos la pat varicelă, febră glandulară,

    pojar, gripă

    Antifungice Candidoză

    Consum de lichide varicelă, febră glandulară,

    pojar, gripă

    1. Microb infecţios

    2. Simptome

    3. Răspândire

    4. Prevenirea infecţiei

    5. Tratarea infecţiei

    De reţinut * SARM este o bacterie rezistentă la antibiotice. Rezistă, în special, la meticilină. Existenţa unei asemenea rezistenţe este atribuită folosirii în exces sau greşite a acestui antibiotic, precum şi a altor antibiotice. Tratamentul se realizează tot cu ajutorul unor antibiotice, deşi SARM începe să devină rezistentă şi la acestea!