endo an 5

3
1. Largirea canalelor curbe prin tehnica fortelor compensate necesita: A.Hedstreom B.Ace Kerr de otel carbon C.Ace Kerr de Ni-Ti D.Ace Kerr de otel inoxidabil E.Precurbarea acelor de otel 2. Frezele Gates-Glidden se pot folosi in: A.Tehnica telescoparii progresive B.Tehnica telescoparii regresive C.Tehnica fortelor compensate D.Crearea stopului apical E.Tehnica pilirii curburii opuse furcatiei 3. Tehnica pilirii curburii opuse furcatiei presupune respectarea legilor lui Shilder DEOARECE evita generarea unei fenestrari. 4. Frezele Gates-Glidden nu produc fenestrari DEOARECE au un varf pilot netaietor. 5. Precizati frezele Gates-Glidden folosite uzual in manevra de preevazare: A.Nr1 B.Nr2 C.Nr3 D.Nr4 E.Nr5 6. Acele Kerr din Ni-Ti se pot folosi la: A.Odontometria canalelor curbe B.Depasirea pragurilor C.Odontometria canalelor drepte D.Largirea canalelor prin pilire E.Reperarea orificiilor canalelor radiculare 7. Ce ace Kerr se folosesc pentru telescoparea regresiva intr-un canal curb daca pentru odontometrie s-a considerat corespunzator nr.20 ISO: A.35 B.40 C.45 D.50 E.55 8. Ce ace Kerr se folosesc pentru largirea primilor 3 mm si unui canal drept prin telescopare regresiva daca acul master apical a fost nr.30 ISO: A.35 B.40 C.45 D.50 E.55 9. Ce ace Kerr se folosesc pentru largirea primilor 3 mm ai unui canal curb prin telescopare regresiva daca acul master apical a fost nr.30 ISO: A.35 B.40 C.45 D.50 E.55 10. Ce freze ProTaper folosim pentru tratamentul biomecanic de canal cand calibrul constrictiei apicale este de 0,25 mm: A.S1 B.S2 C.F1 D.F2 E.F3

description

endo

Transcript of endo an 5

Page 1: endo an 5

1. Largirea canalelor curbe prin tehnica fortelor compensate necesita: A.Hedstreom B.Ace Kerr de otel carbon C.Ace Kerr de Ni-Ti D.Ace Kerr de otel inoxidabil E.Precurbarea acelor de otel

2. Frezele Gates-Glidden se pot folosi in: A.Tehnica telescoparii progresive B.Tehnica telescoparii regresive C.Tehnica fortelor compensate D.Crearea stopului apical E.Tehnica pilirii curburii opuse furcatiei

3. Tehnica pilirii curburii opuse furcatiei presupune respectarea legilor lui Shilder DEOARECE evita generarea unei fenestrari.

4. Frezele Gates-Glidden nu produc fenestrari DEOARECE au un varf pilot netaietor.

5. Precizati frezele Gates-Glidden folosite uzual in manevra de preevazare: A.Nr1 B.Nr2 C.Nr3 D.Nr4 E.Nr5

6. Acele Kerr din Ni-Ti se pot folosi la: A.Odontometria canalelor curbe B.Depasirea pragurilor C.Odontometria canalelor drepte D.Largirea canalelor prin pilire E.Reperarea orificiilor canalelor radiculare

7. Ce ace Kerr se folosesc pentru telescoparea regresiva intr-un canal curb daca pentru odontometrie s-a considerat corespunzator nr.20 ISO: A.35 B.40 C.45 D.50 E.55

8. Ce ace Kerr se folosesc pentru largirea primilor 3 mm si unui canal drept prin telescopare regresiva daca acul master apical a fost nr.30 ISO: A.35 B.40 C.45 D.50 E.55

9. Ce ace Kerr se folosesc pentru largirea primilor 3 mm ai unui canal curb prin telescopare regresiva daca acul master apical a fost nr.30 ISO: A.35 B.40 C.45 D.50 E.55

10. Ce freze ProTaper folosim pentru tratamentul biomecanic de canal cand calibrul constrictiei apicale este de 0,25 mm: A.S1 B.S2 C.F1 D.F2 E.F3

11. Intr-o parodontita apicala cronica Partsch fistulizata odontometria se efectueaza cu: A.Ac Kerr B.Ac Miller C.Con de hartie D.Con de gutaperca E.Freze F din setul ProTaper

12. Intr-o parodontita apicala cronica difuza progresiva fistulizata odontometria se efectueaza cu ace Kerr pila DEOARECE imaginea radiologica este difuza.

13. Extirparea vitala poate fi: A.Aseptico-biologica B.Aseptico-antiseptica. In ce categorie se incadreaza: 1.Gangrena partiala 2.Pulpita cronica inchisa propriu-zisa 3.Granulomul intern Palazzi 4.Pulpita cronica deschisa polipoasa 5.Pulpita acuta seroasa totala

14. Care freze ProTaper au varful mai mic decat acul Kerr pila nr.20: A.Sx B.S1 C.S2 D.F1 E.F3

15. Traseul de alunecare in cazul largirii canalelor cu freze de Ni-Ti se efectueaza cu: A.Sx B.Ac Kerr nr.10 C.Freza Gates-Glidden nr.2 D.Ac Kerr nr.25 E.Ac Kerr nr.15

16. Enterococul este rezistent la hidroxidul de calciu DEOARECE constituie principala cauza a prodontitelor apicale acute.

Page 2: endo an 5

17. Care microorganisme coopereaza la formarea unui biofilm patogen extraradicular: A.Enterococul B.Actinomyces israelii C.Fusobacterium nucleatum D.Propionibacterium propionicum E.Tannerela forsythensis

18. Printre principalii bacili anaerobi gram negativi care genereaza parodontitele apicale cronice se numara: A.P.gingivalis B.P.intermedia C.A.actinomicetemcomitans D.Enterococul E.Peptostreptococcus

19. Microorganismele frecvent izolate din abcese sunt: A.A.israelii B.P.intermedia C.F.nucleatum D.P.gingivalis E.P.propionicum

20. Principalii bacili anaerobi gram negativi din gangrena pulpara raspund favorabil la: A.NaOCl B.Walkhoff C.Chlumsky D.Hidroxid de Ca E.Crezatina

21. Precizati zonele granulomului apical, dupa Fish: A.Necroza B.Exudativa C.Proliferativa D.Infiltratie E.Stimulare

22. Precizati factorii care explica persistenta osteolizei periapicale: A.PMN B.Fibrocitele C.Celulele fungoase D.Cristalele de colesterol E.Biofilmul bacterian extraradicular

23. Intr-o parodontita apicala cronica fibroasa cu evolutie favorabila intalnim: A.Rare fibre conjunctive B.Celule gigante de corp strain C.Rare plasmocite D.Numeroase plasmocite E.Numeroase fibre conjunctive

24. Consecintele iatrogene ale blocajului apical intr-un canal curb sunt: A.Calea falsa B.Fenestrarea C.Pragul D.Dilacerarea apicala E.Scurtarea lungimii de lucru

25. Precurbarea acelor Kerr de otel la largirea prin pilire a canalelor curbe poate evita: A.Clepsidra B.Dilacerarea apicala concentrica C.Dilacerarea apicala in lacrima D.Transpozitia apicala interna E.Fenestrarea

26. Se dau 2 tipuri de necroza pulpara: A.Necroza de coagulare B.Necroza de colicvatie. In care din ele intalnim: A.Teste de vitalitate fals pozitive B.Pulpa galben bruna C.Extirpare fragmentara D.Incriminarea antiforminei E.Pulpa uscata

27. In parodontita apicala acuta exudativa difuza intalnim in spatiul periodontal: A.Staza sanguina B.Disparitia pernitelor vasculare C.Ingrosarea ligamentelor alveolo-dentare D.Ingustarea spatiilor intertrabeculare E.Turgescenta pernitelor vasculare

28. In reacutizarea granulomului conjunctiv intalnim: A.Histiocite B.PMN C.Limfocite D.Poliblasti E.Hiperemie

29. Bazofilele pot fi prezente in zona de iritatie a granulomului simplu conjunctiv DEOARECE sunt atrase de factorul chemotactic ECF-A eliberat de mastocite.

30. Parodontita apicala cronica difuza progresiva este cunoscuta si ca 'abses Phoenix' DEOARECE prezinta o imagine radiologica neconturata.