HORIA C. MATEISILVIU NEAI4 o ION NICOLAE

STATEI,OK LI.IMIIEditia a XIV-a

Cuvdnt inainte: Acad. Mircea Malita

ENCICLOPEDI,A

Editura MDKONIA

CUPRINS

CuvAnt-inainfe ............. gLista abrevierilor gi siglelor .......... I I

STATELE IIIDEPENDENIE

Afghanistan ................. lsAfrica de Sud, Kepublica - ...........20Albania ......24Algeria .......29Andorra ,....82Angola ...,...54Antigua gi Barbuda ...,..52Arabia Sauditd .....,.....,40Argentina .................... 4bArmenia ..,..4aAustralia .... S1Austria ......, b2Azerbai{ian ................61

Bahamas ....65Bahrain ......6gBangladesh .................2OBarbados ,,,.....,,,......,..2sBelarus ......26Belgia ..,.,...29Belize ........8JBenin .........8bBhutan .......87Bolivia .......89tsosnia 9i Herfiegovina .................. 9bBotswana ....................97tsrazilia ...... 99Brunei ...... f 04Bulgaria ... tO6

Paraguay .. b19Perfi ......... .................b25Polonia .....827Portugalia ..................852

Qatar .......537

Romdnia ..b4ORusia ........ .................5b0Rwanda ....559

Saint Kitts Si Nevis .... b6bSaint Lucia ................ 565Saint Vincent gi Qrenadinele ......567Samoa ..... b69San Marino ................ 52156o Tom6 9i Principe ..................b28Senegal ....b26Serbia ......b79Seychelles ................. b8bSierra Leone .............587Singapore .................. S89Siria ......... .................592Slovacia ...896Slovenia ...600Solomon, Insulele .,,.,6A4Somalia ....602Spania .....610Sri Lanka ..................616Statele Unite ale Americii ...........619Sudan ....,.62aSudanul de Sud...... ..,.652Suedia .....6bbSuriname ..................6b9Swaziland ..................642

Tadjikistan ................645Tanzania ..64AThailanda ..................652Timorul de Est ...........6b6Togo ........ .................660Tonga .......662Trinidad 9i Tobago ....66bTunisia .....668Turcia ......672Turkrnenistan ............ .....,,,......... 6Z 7Tuvalu ....,.681

CUPRINS '

7

Ucraina ...,.6A4Uganda ....690Ungaria ....698Uruguay ...698Uzbekistan ................7O2

Vanuatu .,,706Vatican .....2O9Venezuela .,,..,,..,...,,,,712Vietnam ...716

Yemen

Zambia ....72bZimbabwe ................. ..........,...... 728

TERITORII DEPENDEMEsr cu STATUT SPECT,AL ........733

EVENIMENTD ISTOBICERECENTtr .................74r

LISTE ......75s

Statele lumii in ordinea:mdrimii suprafefei................... 7bbmdrimii populafiei................... Zb6Produsului Intern Brut total... .. 7 52Produsului Intern Brut pelocuitor..... ....,........759indicelui dezvoltdrii umane ..... 7 60indicelui de percepfiea corupfiei .............262numdrului de turigti strdini...... 76bincasdrilor din turism. ............. 7 64

Statistici mondiale... ...766Indicativul statului, prefixul

telefonic Ai ora locaId........ ...... Z Z 6Harta politicd a lumii (Data

proclamdrii suveranitafii) ........ 780Forma organizdrii statale ............. Z BBStatele membre ale ONU............. 786Statele lumii. Numele

locuitorilor 9i adjectivelecorespunzdtoare .......,............. 788

Relafiile diplomaticeale Rominiei ..........,... ......,..... 292

STATELEINDEPENDENTE

A_Z

AFGHAl'llSIAl'l ir

Nume oficial: Republica Islamici Afghanistan(JomhEri-ye EslAmFye Afghanestan - in dari;DaAfghanestan Eslami Jamhuriyat - in pa5to) rSituare: in partea central-sudici a Asiei o

Vecini: Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan,China, India, Pakistan, Iran r Suprafafi:652225 km2 o Popula[iet 32 564 442 loc.(estimdri oficiale - 27,5 miL loc., 2013) rDensitate: 49,9 loc.lkm2 o Populatie urbani:26,7% o Capitali: K6bul r Formi de stat:republici islamicd prezidenliald r Diviziuniadministrative: 34 provincitlvelayat r Sirbi-toare nafionali: 19 august (ziua independenlei)o Limbi oficiale: pa5to/afghana gi darilpersanao Culte: islamism 99% (sunnili 80%, qiitri l9%)o Alfabetizare: 38,2o/o o Acces la Internet (laI 000 loc.): 59 o Monedi: I Afghani = 100 Pulsr PIB (mil. $): 60 810 r PIB/toc. ($): 1 900 rComerf exterior (mil. $): import - 12 190;export - 2 679 r Datorie externi totali (mil. $):1 280 r Indicele dezvoltirii umane: 0,465.

CAPI TALA. KEbul, oraq situat in E f6rii, la c.I 800 m alt., intr-o depr. drenatd de rAul Kabul qidominatd de munlii Asmai qi Sherdawaza;3678034 loc. (2015) (1929: 100 000; 1947:120 000; 1962:226 000). a Ridicat pe locul uneiagezdri din milen. 2 i.Hr., oragul devine ometropoli a Regatului Greco-Bactrian (sec. 2i.Hr.), apoi a Imp. KuEanilor. Ocupat de arabi si

islamizat, suferi de pe unna invaziilor mongole(sec. 13-14 d.Hr.), dar renatte, cunoscdnd o primiepocd de inflorire in timpul domniei lui BaburZahir Ed-Din (1483-1530), care face din K.capitala Imp. Marilor Moguli. Timur $ah Durranimuti, in 1775, capitala statului afghan inde-pendent. intemeiat de predecesorul sdu Ahmad SahDurrani, de Ia Kandahar la K. in timpulintervenliei URSS in A. (1979*89), K. este cenirulguvemului comunist prosovietic, pentru ca, dupdproclamarea republicii islamice qi reizbucnirear[zboiului civil intre grupirile mujahedine, orasulsd sufere imporranre distrugeri in timpul luptelordate pentru stdpdnirea sa. Dupi retragerea trupelorsovietice (1989) gi proclamarea republicii islamice(l?92) luptele dintre grupdrile muhajedinereizbucnesc qi se soldeazd cu instaurarea, pairu animai tdrziu, a regimului islamic fundamentalist altalibanilor la K. 70% din oraq este distrus, pestejumdtate de mil. de loc. pdrdsind Capitala.Atentatele insurgen{ilor talibani afecteazd, in anii2005-2007, tot mai mult liniqtea Capitalei. i Celmai important centru ec. al 16rii, cu ind. relativdiversificatd (maqini agr., utilaje pentru ind.zahirului gi a cimentului, materiale de constr.,prod. textile, materiale plastice, pielirie $.a.), K.este un cunoscut punct internaJional alcomercializirii pielicelelor karakul. Aeroportinternalional ,,Hamid Karzai". Nod de convergenlda principalelor cii de comunicafie. Legitura rutierdmodemd cu reg. din N include gi tunelul Salang(lung de 2 675 m), aflat la 3 363 m alt. Dezvoltareiec. qi urbanisticd, afectatd intre 1979-2001 deconflictul armat intern, a fost reluati in ultimuldeceniu, emblematicd fiind dezvoltarea par{iinordice cunoscute drept Kdbul City New. O in K,se afld cele mai importante institutii cultural-qtiinlifice ale A.: Academia Afghani de gtiinle/Pabto Tolana (f. 1979), doud universitili (Universi-tatea din K., f. 1932, cea mai mare din !ari, qiUniversitatea de Studii Islamice, f. 1988) qi 7colegii (politehnic, agricol, de comer{, de arteplastice S.a.), 6 institute de cercetare (CentrulIntemalional pentru Studii Pa5to q.a.), 6 biblioteci

16 '

AFGHANISTAN

(cea mai mare fiind Biblioteca Universitilii din I(,f. l93l), Muzeul Nalional g.a. <} Monumente:palatul Chehel Sotun, Parcul istoric Bagh-e Baburcu mausoleul lui Babur Zahir Ed-Din (sec. 16), ceamai veche moschee - Pul-i Khisti (sec. l8), sediulParlamentului (Dar al-Aman), Minar-i-Istaqlal(Coloana lndependenfei, 1919), clddirea MuzeuluiNafional (f. 1879), City Star Wedding Hall g.a.

NATURA. fari lipsiti de acces direct la Oc.Planetar, A. are un relief predominant muntosalcituit din masivele gi lanfurile sistemului HinduKush, ale cdrui alt. cresc de la V la E, culminind la7 485 m in vf. Nowshak la granila cu pakistanul. inpartea central-esticd se afld podiqul inalt Ghazni-Kandahar (alt. 2 000 m). in N, se desflqoardcdmpia inalti, piemontanio a fl. Amu

Darya/Piandi, fluviu ce formeazd granila cuTadjikistan, Uzbekistan qi, pa4ial, cu Turkme-nistan. O alti reg. mai joasi este alcdtuiti dincdmpiile nisipoase-pietroase Dasht-e-Margow qiRigestdn (in SV), spaliu arid, degertic in mare parte(precipitalii sub 100 mm/an). Singura reg. cuprecipitalii mai importante (500 mm/an) este ceamontani, cu unele influenfe ale musonului indianin E-SE, care favoizeazd dezvoltarea vegetafleiforestiere. i Pe ansamblu, clima este continentald(cu ierni foarte reci gi veri toride), cu nuanle deariditate extremd in SV. a Releaua hidrograficdinclude cdteva fluvii importante: Amu Darya/PiandZ (1 250 km pe terit. A.), Helmand/llilmend(l 188 km), Murghab, K6bul (afluent al Indusului).i Vegetalie predominant ierboasi, discontinui inSV. Pddurile ocupd numai 3o/o din supr. A. (in

Kffi E 1* I STAl*{- }"r "if srsl/f,rr

$mtI tr affrHa

tdr-**nirff*rrftr

rtrmrf trl"+[clr .f rS'*

a&ld-l.lH Fg1 -&'Sf6fJ-hb a \itgIrax.

&rJrim

r lrrl X*tdSrfimr-e"fffi &'*.-- |t*{l

tts *--1 Tr D

\*'44"*':, ffir $ r{};

{rtdlf,fiAtrSt*il0 t& !n*r

munlii din partea central-estici), fiind formate dinpin, ienupir, deodar (cedru de Himalaya) q.a.Fauna, variati, include muflonul, arharul,leopardul, gazela, capra ibex, yakul g.a. Existd1 P.N. Band-i-Amir (f. 2009) qi 13 R.N.

POPULATIA (201s). 32 s64 342loc. (1950:1 1 900 000; 1972: 15 600 000); natalitate 38,60/oo,mortalitate 13,9%o, spor natural 24,7o/oo; sperantrade viald la nagtere: 49,5 ani (masc.) 9i 52,3 ani(fem.); pop. wband 26,7%o. Orage principale (miiloc.): Kandahar (533,8), Herat (477,4), Mazdr-e-Shadf (402,8), Qonduz (326,2), Taloqan (231,4),I alalab ad (226,0). <) Afghani (padtuni) 42%, tadjici27%o, hazarahi 9Yo, uzbecl 9o/o, aimak 4%o,turkmeni 3Yo g.a. Pop. se concentreazd pe viileprincipalelor rduri, in depr. din zona central-estice(pdnd la 100*300 loc./km2 in reg. Ghazni-Kabul*Kapisa) 5i la poalele nordice ale reg. muntoase(20-50 loc./km2). ln zona aridd din SV. pop. esterari (3-5 loc./km2). O parte importantd a pop. 1t,Smi1. loc.) este incd nomad6. Dupd 2002 c. 6 mil. derefugiaJi au revenit la casele lor, dar 1,12 mil. deloc. gi-au schimbat domiciliul din cauza seceteigi,isau a instabiliteii politice. Pe terit. A. se afl6 qi241 641 refugia{i pakistanezi. Culte: islamism99% (sunnili 80%, qiili 19%). Islamul este religieoficiali.

I S T O R I A. Populat la 1200 i.Hr. de triburi indo-europene (iraniene), stdpdnit apoi de pergi, greci,kugani, pa4i, sasanizi, heftali{i, terit. A., culoar detranzit intre Asia Centrald gi India, este cucerit la652 d.Hr. de arabi, care impun o noud culturd qireligie. Inclus iniJial in Califatul Arab, A. devine,in sec. 10-12, nucleul statului Ghaznavizilor, apoial Ghurizilor, cunoa$te, in sec. 13-14, pustiitoareleinvazii mongole (conduse de Ginghis Han giTamerlan), fiind impdr,tit, in sec. 16*17, inhePersia Ei Imp. Marilor Moguli. Statul afghan inde-pendent ia nagtere la mijlocul sec. 18, in timpuldomniei lui Ahmad gab (1147-72), care cuceretteKashmirul, Punjabul, Belucistanul, unele pirli dinUzbekistan gi Tadjikistan. Sldbirea autoritdtiicentrale ca unnare a conflictelor intertribale,pierderea, la inceputul sec. 19, a cuceririlor dinIran gi NV Indiei fac din A. o lintd a tendin{elorgxpansioniste ale Persiei, Marii Britanii gi Rusiei.ln urma a doud rdzboaie afghano-engleze (1839429i 1878-80), Marea Britanie igi instaureazi, in1880, protectoratul asupra A., devenit astfel un stattampon inhe Imp. Rus qi lndia Britanicd, un nomanb land geostrategic. ) La 28.2.1919, A. iEiproclamd independenfa, recunoscuti, dupi respin-gerea intervenliei militare engleze (mai-iun.1919), prin Tratatul de la Rawalpindi (8.8.1919).La 10 apr. 1923, A. este proclamat regat, iar intre1929 qi 1973, pfierea in stat este definuti dedinastia Muhammad Nadir $ah. Procesul demodernizare a societdtii este lent qi se lovegte de

AFGHANISTAN <) 17

rezistenla puternicd a tradifiilor ancestrale islamicelocale. Neutralitatea qi politica de nealiniererimdn, timp de peste o jumitate de veac, liniiledirectoare ale politicii externe afghane. La1.10.1964, se adopti o noud Constitutie, prin carese instituie monarhia constitu1ional5, iar in sept.1965 au loc primele alegeri parlamentare dinistoria A. La 17.7.1973, Muhammad Zahir gah(1933-73) este inldturat, monarhia abotti gi A. seproclamd republicd; Muhammad Daud, vdrulfostului suveran Ei prim-min. intre 1953 Ei 1963,devine preqedinte, instituind un regim autoritar.Prin lovitura de stat din 27.4.1978, infiptuiti de p.

Democratic al Poporului (creat in 1965), putereaeste preluati de Consiliul Democratic Republican,de orientare comunistd, condus de Nur MuhammadTaraki, care proclami A. republici democraticE.Misurile de reformare radicald a structurilorsociale tradilionale adoptate de noua conducereintdmpind opozilia pop. islamice conservatoare,degener6nd intr-o inddrjiti rezisten{d armatd,.Babrak Karmal, noul Eef al partidului 9i statului,solicitd, Ia 28.12.197 9, intervenfia forfelor armatesovietice, ,,cerere" satisfdcutd de guvernul URSSin aceeaqi zi. ) Pdnd,in 1979, A. era o lare uitatd,izolatJ,, mai apropiatd de lumea medievali decdt decea modern6. Brusc, prin invazia sovieticd,, eaocup6, pentru un deceniu, prim-planul interesuluiintemafional, devenind un cAmp al confruntiriiamericano-sovietice, in condiliile rdbufniriiRizboiului Rece. Daci SUA 9i URSS ajung in1988 la un acord care reduce tensiunea dintre ele,A. rdm6nepdnd astdzi pradd unui pustiitor rdzboifratricid. In 1986, Muhammad Najibullah ilinlocuiegte pe Babrak Karmal din func1ia de gef alP. Democratic al Poporului gi apoi Ei din cea de Eefal statului. In rdzboiul civil din A., guvemulcomunist este sprijinit de trupe sovietice, iarrezistenla islamic6 afghani primegte ajutor dinpartea SUA, a Pakistanului qi a lumii arabetradilionaliste de orientare sunnitd; in l0 ani deconflict iqi pierd via{a 1,5 mil. afghani, alte 4-smil. p[risesc \ara, iar 15 000 de soldali sovieticicad in operafiunile militare. Un acord mediat deONU, semnat la 14.4.1988, de cdtre puterilegarante (URSS qi SUA), prevede retragereatrupelor sovietice, crearea unui stat afghan neutruqi repatrierea a mil. de refugiali. incheierearetragerii trupelor sovietice la 15.2.1989 qiconcesiile ideologice ficute de regimul de la Kdbul(acceptarea sistemului pluripartit, eliminareaoricdror referiri la socialism q.a.), confruntat singurcu rezistenta mujahedinilor sunt urmate, la1.1.1992, de intrarea in vigoare a unui acord ruso-american, care prevede sistarea liwdrilor de arma-ment pd4ilor angajate in conflict. in fala ofensiveimujahedinilor, ajungi la porlile Kabulului,M. Najibullah este iddturat dupd o dictaturd de

18 '

AFGHANISTAN

6 ani de cdtre un grup de generali (16.4.1992), caregredau, la 25.4.1992, Capitala for{elor rezistenfeiislamice antisovietice. Consiliul mujahedinilor,constituit Ia 28.4.1992 in Kdbul, proclamd A.republicd islamicd. r) Rezistenfa afghand s-aremarcat, in cei 13 ani de rizboi civil izbucnit inurma intewenliei armate sovietice, prin eroismul giddrzenia ei in lupta cu adversarul, dar gi prinimposibilitatea depdgirii intereselor tribale inguste,prin rivalitdlile explozive dintre conducitorii celorpeste 20 de grupiri armate angajate in conflict.Prdbusirea regimului prosovietic al lui Najibullahnu a insemnat insd si restabilirea pdcii. intregrupirile mujahedine anticomuniste din Kdbulizbucnesc, dupd cdteva zile, noi lupte. Noul rizboicivil face alte 40 000 de victime intre 1992 Ei1996. in 1994 apare un nou competitor in luptapentru putere, milifiile talibanilor fundamentaliqti,recrutate din r6ndul studenlilor islamici afghani

ryryCt"ti in Pakistan. in sept.. 1996, talibanii JcupdKabulul, controlul lor extinzdndu-se in 1998asupra cvasitotalitilii terit. (peste 90%). La26.10.1997. noile autoritdli proclamd Emiratul

fs]amlc al A. 9i trec la aplicarea severd a legilorislamice tradilionale: femeile sunt obligate si apardnumai cu fala acoperitd,,le este interzis s6 meargila munc6, pedeapsa pentru adulter este lapidare-a,vizionarea.televizorului gi ascultarea muzicii, ca qidiversele jocuri (qah, cdrli) sunt interzise. Noulregim islamic fundamentalist a fost recunoscutnumai de trei state: Pakistan, Arabia Sauditi EiE.A.U. Rezolulia nr. I 333 din 19.12.2000 aConsiliului de Securitate ONU solicitd ultimativregimului talibanilor sd inchidd taberele de antre-nament teroriste qi si-l expulzeze pe multi-milionarul de origine sauditi Osama bin Laden,liderul al-Qaida, aavzat de organizarea atentateloide la ambasadele SUA din Kenya qi Tanzania,soldate. in 1998. cu 230 de mo4i. Atacurileteroriste din 11.9.2001 din SUA declanqeazd oreac{ie in 1an! care schimb[ din nou radical mersulistoriei A. Refuzdnd si se desparti de Osama binLaden, iniliatorul atentatelor soldate cu c. 3 000 devictime, regimul talibanilor devine primul obiectival coaliliei antiteroriste iniliate de SUA. Ofensivalansati de forlele afghane ale Alianlei Norduluiostile talibanilor, aliate cu SUA, duce la ocuparea,la 12.12.2001, a Capitalei abandonate fira luptd decdtre talibani gi la infrdngerea ultimei rezistenle aacestora la Kandahar. t Cei 1 551 de delega{i aimarii aduniri tradilionale Marele Consiliu (LoyaJirga), reunili in prezenla fostului rege MuhammidZahir $ah, il desemneazS, cu 8l% din voturi. la13.6.2002, pe Hamid Karzai pregedinte ,,a1administraJiei islamice de tranzi\ie". inldturarearegimului talibanilor a trezit speranfa in revenireanormalitifi qi a pdcii. Forle militare strdinestalioneazi in lari cu menirea de a contribui la

reinstaurarea ordinii p6ni la formarea noii armatenaJionale. 5 500 de militari provenili din 31 destate (intre care qi Romdnia) sunt reunili in ISAF(Intemational Security Assistance Force); ei trec,din 11.8.2003, sub comanddNATO. in subordineadirectd a Pentagonului se afld solda{i americanirdmaEi in A. Proiectul unei noi constitutii esteaprobat in cadru festiv la 26.1.2004. Potrivitacesteia, ,,Republica Islamicd A." are un regimprezidenlial (pregedinte ales prin vot universaldirect) si un parlament bicameral. Bdrbatii sifemeile sunt egali in drepturi. in urmdtoarele lunisunt inregistrate primele 10 partide politice. inscrutinui prezidential organizat la 9.10.2004,Hamid Karzai esre ales pregedinte al republicii cu55,4% dn sufragii. devenind primul qef de statdemocratic ales al A. in mart. 2OO3 erie repus infuncJiune sistemul gcolar, 5 mil. de elevi (bdie{i Eifete) reludndu-$i cursurile. Aproape 2 mil. derefugiali revin din Pakistan la casele lor. IMoqtenirea deceniilor de r-azboi civil, atomizareasocietSlii, sirdcia cruntd care afecteazd o mareparte a pop. se dovedesc obstacole greu de dep6qit.Atacurile organizate de rezistenta talibandimpotriva obiectivelor civile si militare. ca giatentatele impotriva noilor autoritdti. se inmulJesc.Cei c. 50 000 de soldati \ATO si ai SUA au deinfruntat, in 2006-2008. atacurile sporite alefortelor talibane care se regrupeaza in S si E lerii.Cbile de comunicatii sunt frecvent minate.convoaiele logistice atacare. reprezentanlii organi-za,tiilor umanirare asasinati. iar atentitelesinuciga5e. inspirare de realiulile din lrak, fac totmai multe victime pana in iaima Capitalei. paceaintemi se indepdneazd cu fiecare zi mai mu1t. Atdtalegerile prezidenriale din 2009. care ii aduc unnou mandat lui H. Karzai. cdt si cele parlamentaredin 18.9.2010 relevd racile ale re_eimului politic dela Kdbul - coruptia. frauda- nepotismul. derapajeleautoritare, incilcarea normelor democratice.Tensiunile dinrre \\ashingon si Kabul continud sdse ad6nceascd. Nici tratatit-ele iniliate cu repre-zentanti ai rezistenlei talibane nu inregistreaziweun progres. In pofida desfEguririi. la sfbrqitulanului 2011, a 130 000 de militari ai fortelorNATO qi SUA, acliunile talibanilor impoirivalintelor militare gi civile se intensificd. NATO estepreocupat de instruirea militarilor armatei gi aforleior de polilie in vederea transferdrii responsa-bilitalilor de securitate integral cetre autoritdtileafghane, mdsurd incheiatd in 20 13. Anul 20 1 4 estedominat de alegerile prezidenliale menite adesemna un succesor pentru Hamid Karzai. Din cei11 candidali alinia{i in primul rur, doi foqti minigtriai lui H. Karzai, Abdullah Abdullah 9i AshrafGhani, se confrunt5, Ia 14.6.2014, in cel de-aldoilea tur a cirui desfdgurare o contestd ambii.Renumdrarea voturilor are 1oc timp de aproape

3 iuni sub supraveghere ONU, invingitor fiind;esemnat, cu 54,3o/o din sufragii, Ashraf Ghani,;are. dupi depunerea jurimdntului (29.9.2014),ibmreazi un guvern de unitate nalionali in carerosrul oponent devine qef al administrafiei. Este:rimul transfer paqnic al puterii la vdrf din istoria:ecentd a A. La 30.9.2014 noul preqedinte sem-:eazd acordul privind statuful unitdlilor americaner 9 800 militari) care vor staliona in continuare,:mpreund cu 2 000 de militari NATO, in A. dupd:Etragerea, la31.12.2014, a tnrpelor misiunii ISAFdin !ard. Noua administra{ie este confruntatd cunrensificarea activit6fii talibanilor, ONU inre-_ristrAnd, pentru 2014, 10 548 victime civile (dintre:are 3 699 mo4i) in urma actelor de terorism, in:rmp ce lideri talibani igi manifesti disponibilitatea;olabordrii ct organizalia teroristd Statul Islamic;-leste 2,6 mil. de afghani se afl6 in continuare:efugiali in statele vecine.

STATUL. Republici islamici prezidenJiald,lonform Constitutiei din 2004. Islamul este religieee sat. Parlamentul bicameral (Adunarea Nafionald)rste compus din Camera Poporului (249 denembri, alegi prin vot direct, pentru un mandat de,< ani, 68 de mandate fiind rezervate femeilor) giCamera B6trdnilor (102 membri; 1/3 sunt alegi decitre consiliile provinciale pentru 4 ani, 1/3 de:itre consiliile districtelor pentru 3 ani, iar 1.13

:umi1i de pregedinte pentru 5 ani). ln cazuri:xceptionale, guvernul poate convoca MareleConsiliu (Loya Jirga). gef al statului qi alsuvernuiui este preqedintele, ales prin vot direct,:entru un mandat de 5 ani (reeligibil o singurdiata). Preqedintele numeqte miniqtrii guvemului;are sunt validati de cbtre parlament.

ECONOMIA. fard a cirei pozilie strategicdin calea traseelor obligatorii ce leagi, din Antic.,

Europa de China qi India, iar in sec. 20, la zona de;ontact a sferelor de influenli rusi,/sovietici girccidentald) n-a constituit un avantaj, A. dispuneje insemnate resurse de subsol (hidrocarburi,:ui1d, min. feroase gi neferoase, pietre semi-:relioase, pdmdnturi rare q.a.), mai bine valorificatiind g62ul metan (c. 50 md. m3 tezerve, 160 mil.r-' an prod.) utilizat integral pe plan intem. in oct.1012 a inceput extracfia de petrol (1,5 mil.:arili/an). Cercetdri recente au ardtat cd in subsolul-{ se afl6 rezerve minerale estimate la 1 000 md. $.hue ele, zdcimdntul de cupru de la Mes Aynak, cel-rai mare din lume (valoare 100 md. $), a cirui:uere in valoare (investifie chinezd) va implica:rstrugerea sitului arheologic omonim vechi deju00 de ani. Agr. concentreazd incd 314 din pop.:cupatd 9i asiguri 1/4 din PIB, principala activitate-:rd creqterea nomadd qi transhumantd a ani-:alelor (13,1 mil. ovine, 7 mil. caprine, 5,2 milr:'".r-ire, 170 mii cimile). Se cultivi grtu (20% din:.:pr. arabild, 5,37 mil. t, 2014), porumb, orez

AFGHANISTAN '

19

(537,0 mii t,2Ol4), orz (52t,0 mii t, 2014), cartofi(340,3 mii t,2014) (pentru pia{a intemd), vi16-de-vie (610,6 mii t struguri, 2013) 9i pomi fructiferi(pentru export) - migdali, meri, caigi, smochini.Cultura macului (211 000 ha) face din A. primulproducitor mondial de opium (6 300 t, 2014),asigurdnd mai mult de l/3 din PIB. Ind. prelu-crdtoare (ciment, ingrdqdminte chimice, textile,mobili, prod. alim. q.a.), concentratd in princi-palele oraqe, cunoa$te un reviriment in ultimii ani.BalanJa comerciali este deficitard, exporturilereprezentAnd doar 22%o din valoarea importurilor.Principalii parteneri (20 14): India 33,5Yo, Pakistan27yo,SUA7,lyo (la export), Pakistan 30,4%, Rusia13,0%, SUA 10,7%, lndia 6,10/o, China 5,4% (laimport). Un rol insemnat il joacd ajutorul financiarextem (echivalentul a 25,4% din PIB, 2013) qisumele trimise de cdtre emigranlii ec. (646 mil. $,2015). Absenla accesului direct la mare, infrastruc-tura precar6 (75 km cii ferate, numai 12 350 kmcdi rutiere pavate, 1200 km c6i fluviale), marea di-versitate etno-culturald qi pozilia de stat-tamponintre vecini cu interese divergente, precum qi allifactori, fac dificild pdrdsirea eqalonului ldrilorsirace ale lumii.

TURISMUL. 4 mil. turigti shdini; 89 mil. $venituri (2013). Degi beneficiar al unui potenlialturistic ridicat, atdt natural (munfi cu relief glaciar,peisaje deosebite), cet 9i antropic (A. fiind situat laconfluenla principalelor civiliza[ii ale lumii anticeqi medievale asiatice), turismul este, practic, absentdin catza insecuritd{ii generate de acliuniletalibanilor. <) Principalele zone sau obiective:Balkh (oraqul antic Bactria, supranumit ,,mamaoragelor"), vechile capitale HerEt (a Timurizilor) qiGhazni (a Imp. Ghaznavizilor), apoi capitala deazi, Kdbl| cu infraskucturi hotelieri in curs demodemizare (doud hoteluri in reJelele ,,Marriott" qi,,Inter-Continental") qi variate atracJii turistice(vezi art. Capitala), oragul Kandahar (cu mausoleulEahului Ahmed, sec. 18, gi o impresionantdmoschee) Ei Valea Bamiyan, cu vestita aqezaremonahald din sec. 21 d.Hr., cu locuinle gi - pAnlin anul 2001, cdnd au fost distruse de talibani -uriaqe statui rupestre ale lui Buddha, inalte de 50m, sdpate in versanlii viii. Dinhe atracliile naturalesunt de amintit: zona Band-i-Amir, cu cele T lacuriglaciare - situate la alt. de c. 3 000 m * ce se varsdunul in altul, areal aseminat cu Gran Canyon dinSUA - qi R.N. a vdii Ajar (cu exemplare rare decaprd ibex).

PATRIMONIUL UNESCO. Peisajulcultural qi vestigiile arhitectonice din ValeaBamiyan (2003); Minaretul (din sec. 12) Jam/Munar-e lam(2002).