Eminescu și Sibiul în documente

,,Eminescu, sumă lirică de voievozi”

Petre Țuțea

S-au împlinit anul acesta 167 de ani de la nașterea poetului nepereche Mihai Eminescu1, cel care a dat expresia desăvârșită a limbii noastre și care își are locul în galeria marilor lirici europeni alături de Byron, Shelley, Novalis, Heine, Alfred de Musset, Alphonse de Lamartine, Pușkin, Petőfi Sándor etc.

Opera asa poetică inspirată nu numai de locurile natale ci și de cele în care a ajuns în scurta sa viață, de oamenii pe care i-a cunoscut a intrat în patrimoniul cultural universal alături de cea a altor mari poeți romantici români - Vasile Alecsandri, George Coșbuc, Octavian Goga, Alexandru Macedonski etc.

Anii adolescenței poetului au fost marcați de mari acumulări dar și de popasuri în diferite zone ale țării, Ardealul find unul dintre ele; iar în Ardeal un loc special îl ocupă Sibiul, devenit în cea de a doua jumătate a secolului al XIX-lea centrul cultural și religios al românilor transilvăneni și al luptei pentru drepturi naționale.

Prezentarea de față își propune, pe baza unor manuscrise, documente de arhivă și o bibliografie selectivă, relativ consistentă, să reamintească trecerile tânărului poet prin Sibiu cu precizarea unor locuri prin care Eminescu a trecut sau se poate presupune că a trecut și a unor oameni pe care i-a cunoscut. O primă prezență la Sibiu, cândva între 21 martie - 4 octombrie 18642 ar putea sta în legătură cu certificatul școlar găsit de redactorii de la Revista Fântâna Blanduziei în anul 1889 la un anume domn Tălășescu, din care reiese că poetul a făcut clasa a treia în anul 1864, înscris la fără frecvență la Gimnaziul catolic din Sibiu3, din 1862 Gimnaziul de Stat cu limba de predare germană4, aflat în casele parohiale de lângă Biserica romano-

1 Definit de Nicolae Iorga ca fiind ,,expresia integrală a națiunii române” și de Lucian Blaga ca reprezentând ,,ideea platonică de român”, Poetul este menționat cu explicații ample în prima Enciclopedie românească, tomul II, p. 290, apărută la Sibiu în anul 1900 - manuscrisul, semnat de publicistul Nicolae Petrașcu, se află în original la Biblioteca ASTRA în Fondul de Colecții speciale. Mențiuni despre Eminescu mai apar și în Larousse universel. Dictionnaire encyclopédique en deux volumes, Librairie Larousse, Paris, [1948], p. 627, Handbuch des Wissens in vier Bänden, erster Band, Leipzig, Editura F.A. Brockhaus, 1922, p. 670, Révai Nagy Lexikona, volumul VI, Budapesta, 1912, p. 467, etc.2 George Călinescu, Viața lui Mihai Eminescu, (manuscris), p. 87; Gh. Pavelescu, Prezențe sibiene. Evocări literare, Sibiu, 1999, p. 19.3 George Călinescu, op. cit. p. 87 ; N. Petrașcu, Amintiri despre Eminescu, 1914, p. 173.4 În anul 1853 Gimnaziul devine instituție de stat dar își păstrează titlul de confesional romano-catolic, iar din 1862 caracterul confesional dispare, cf. Vasile Câmpeanu, Liceul Gheorghe Lazăr Sibiu. Compendiu monografic 1692-1992, Editura Caleidoscop, Sibiu, 1992, pp. 22-23.

catolică5, - fratele său Nicolae era student la Academia de drept de aici - reiese din afirmația fratelui său, Matei Eminovici, care la insistențele lui Șerban, fratele mai mare, student la Facultatea de medicină din Erlangen, tatăl lui Eminescu îl trimite pe acesta în Ardeal6 - fapt amintit de Ion Slavici7 și confirmat de George Călinescu8. La Sibiu, a încercat, la Școala de la Biserica din Groapă organizarea unei trupe de artiști diletanți cu elevi români de la Gimnaziul catolic, cu Ioan Lăpădatu și Ioachim Munteanu9 cu sprijinul lui Dimitrie Cunțan, învățător în cartierul iosefin, dar piesa lui Vasile Alecsandri, Iorgu de la Sadagura, după mai multe repetiții, nu s-a mai jucat cu public10

O a doua prezență la Sibiu este în toamna anului 1866, când -a apropiat de Ioan Al. Lăpădatu, pe care l-a cunoscut încă de la prima venire în Sibiu, și l-a găzduit într-o casă de lângă Școala și grădina Bisericii greco-catolice, care l-a dus să vadă mormântul lui Gheorghe Lazăr de la Avrig11 și - credem noi - clădirea de pe actuala stradă a Reconstrucției unde la nr. 37, care a adăpostit Școala românească unde a predat Gheorghe Lazăr12 și probabil în unele așezări din Mărginimea Sibiului - Rășinari, Săliște, Gura-Râului etc. S-a împrietenit și cu Nicolae Densușianu13, viitorul istoric, student în acel la amintita Academie de Drept14, cu care s-a întâlnit pe actuala stradă a Mitropoliei, l-a găzduit trei zile și i-a dat o scrisoare pentru preotul Bratu din Rășinari, unde, după un popas de câteva zile15, a trecut pe poteci de munte în Muntenia

A treia oară 16-iunie-2 iulie 186816, Eminescu a sosit cu trupa lui Mihai Pascaly - Societatea dramatică a artiștilor superiori din București, fiind găzduit împreună cu actorii la hotelul București, situat pe actuala stradă a Mitropoliei nr. 2217. Spectacolele date între 18-30 iunie în sala Teatrului de pe actuala stradă a Cetății s-au bucurat de mare succes18, în special 5 Gh. Pavelescu op. cit. p. 18.6 N. Zaharia, Mihai Eminescu, 1923, apud Gh. Pavelescu op. cit. p. 18. 7 Ioan Slavici, Amintiri, București, 1924, apud Gh. Pavelescu op. cit. p. 17.8George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, ediția aII-a revăzută și adăugită, Editura Minerva, București, 1982, p. 444.9 Ioachim Munteanu, Autobiografie, 1906, manuscris, p. 26-27.10 Idem, Crâmpeie din viața protopopului ortodox român Ioachim Munteanu, 1933, p. 39.11 Ștefan Cacoveanu, Amintiri din viața studențească, în volumul Fraților Lăpădatu, 1936, p. 210; Aurel Vasiliu, Ioan Al. Lăpădatu, poet și prieten a lui Eminescu, apud Gh. Pavelescu, op. cit, p.12 Nicolae Lupu, Cetatea Sibiului, Editura Meridiane, București, 1966, p. 85.13 Nicolae Petra-Petrescu, Din junețea lui Eminescu, conferință ținută la Săliște în 30 iulie 1899; George Călinescu, op. cit. pp. 119-120.14Serviciul Judeșean Sibiu al Arhivelor Naționale, Colecția Brukenthal, Matricolele Academiei de Drept din Sibiu din anii 1844-1887, P (1-6), p. 19.15 George Călinescu, op. cit. 120; Ilie Hașeganu, Figuri din Mărginime, 1976, pp. 56-57.16 D. Stan Petruțiu, Eminescu la Sibiu, în Tribuna, Cluj, 1958, nr.2, p. 9 și 1959, nr. 3, pp. 6-7, apud Gh. Pavelescu, op. cit., pp. 29-30.17 Identificare făcută de Gh. Bogdan -Duică și Emil Sigerus, apud Cornel Lungu, op. cit., p. 89; Alexandru Avram, Ioan Bucur, Topografia monumentelor din Translvania. Municipiul Sibiu, 5.1.1., 1999, 232.18 George Călinescu, op. cit. 133 - pentru prima dată pe scena Sălii Teatrului, oferită gratuit condiția fiind ca o reprezentație să fie dată în flosul săracilor, piesele au fost jucate de acttori în limba română; Cornel Lungu, Sibiul românesc. Oameni și locuri, Editura Salgo, Sibiu, 2011, p. 34, pp. 46-47.

tabloul Mihai Viteazul după bătălia de la Călugăreni19, dar și Este nebună, Nevasta trebue să-și urmeze bărbatul, Femeile care plâng, Gărgăunii, Voinicosul și fricosul, Sărmanul musicant, Un poet romantic, Ștrengarul din Paris20. În 29 iunie s- organizat la hotelul Împăratul Romanilor, aflat atunci pe locul actualei clădiri de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 6, un banchet în onoarea actorilor21, la care Eminescu s-a recomandat ,,Mihai Eminovici, actor în trupa lui Pascaly”22. Semnătura sa în Registrul de vizitatori al Muzeului de Științe Naturale din Sibiu cu data de 9 iulie 1869 sugerează, fie că Eminescu ar mai fi rămas un timp la Sibiu, fie ar fi putut reveni în anul următor - a mai fost văzut prin cafenelele sibiene, înainte de plecarea sa cu trupa lui Pascaly la Lugoj.

Concluzionând, putem spune că Ardealul, pe care Eminescu l-a iubit, cu oamenii săi a avut un rol important în viața și opera poetului și chiar departe de el, se gândea cu nostalgie la perioada ardeleană din viața sa.

Bibliografie:

Serviciul Județean Sibiu al Arhivelor Naționale, Colecția Brukenthal, Matricolele Academiei de Drept din Sibiu din anii 1844-1887. Ieronim G. Barițiu, Mihai Eminescu. Reminiscență, în Rândunica, Sibiu, 1894, nr. 1.

Nicolae Petra-Petrescu, Din junețea lui Eminescu, conferință ținută la Săliște în 30 iulie 1899.

Enciclopedia română, tomul II, Sibiu, 1900.

Ioachim Munteanu, Autobiografie, 1906, manuscris.

Révai Nagy Lexikona, volumul VI, Budapesta, 1912.

N. Petrașcu, Amintiri despre Eminescu, 1914. Handbuch des Wissens in vier Bänden, erster Band, Leipzig, Editura F.A. Brockhaus, 1922. N. Zaharia, Mihai Eminescu, 1923.

19 Gh. Pavelescu, op. cit, p. 30.20 George Călinescu, op. cit. 133 - la Femeile care plâng și Ștrengarul a parrticpat și comandantul feldmareșal Freiherr Rammung, ziarul Hermannstädter Zeitung a lăudat costumele populare românești; Ioachim Munteanu, Crâmpeie ... , p. 39.21 George Călinescu, op. cit. 133; Gh. Pavelescu, op. cit, p. 31; Cornel Lungu, op. cit., p. 34.22 George Călinescu, op. cit. 134; Ieronim G. Barițiu, Mihai Eminescu. Reminiscență, în Rândunica, Sibiu, 1894, nr. 1. p. 5, apud Gh. Pavelescu, op. cit., p. 32.

Ioan Bunea, Din trecutul liceului nstru, în Anuarul Liceului de Stat ,,Gheorghe Lazăr” din Sibiu, anii școlari 1922-1925. Tiparul Institutului de arte grafice ,,Dacia Traiană” S.A. Sibiu, 1925. Ioachim Munteanu Crâmpeie din viața protopopului ortodox român Ioachim Munteanu, 1933. Ștefan Cacoveanu, Amintiri din viața studențească, în volumul Fraților Lăpădatu, 1936. Ioan Stanciu, Istoria Liceului ,,Gheorghe Lazăr” din Sibiu. 250 de ani de la întemeierea lui 1692-1942, în Anuarul Liceului ,,Gheorghe Lazăr” pe anii școlari 1941-1942 și 1942-1943, Institutul de arte grafice ,,Dacia Traiană” S.A. Sibiu, 1943. George Călinescu, Viața lui Mihai Eminescu, (manuscris) . idem, Istoria literaturii române ... D. Stan Petruțiu, Eminescu la Sibiu, în Tribuna, Cluj, 1958, nr.2 și 1959, nr. 3. Aurel Vasiliu, Ioan Al. Lăpădatu, poet și prieten a lui Eminescu. Nicolae Lupu, Cetatea Sibiului, Editura Meridiane, București, 1966. Ilie Hașeganu, Figuri din Mărginime, 1976. George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Minerva, București, 1982. Vasile Câmpeanu, Liceul Gheorghe Lazăr Sibiu. Compendiu monografic 1692-1992, Editura Caleidoscop, Sibiu, 1992. Gh. Pavelescu, Prezențe sibiene. Evocări literare, Sibiu, 1999. Alexandru Avram, Ioan Bucur, Topografia monumentelor din Translvania. Municipiul Sibiu, 5.1.1., 1999. Ioan Popa, Învățământul sibian. Repere istorice și documentare, 2007.

Sibiu, 15 ianuarie 2017

Alexiu Tatu