INTERZIS EMINESCU

download INTERZIS EMINESCU

of 200

  • date post

    22-Jun-2015
  • Category

    Spiritual

  • view

    219
  • download

    2

Embed Size (px)

description

„Astăzi meritul de căpetenie pe care guvernul nostru îl răsplăteşte este trădarea de ţară. Acei ce conduc nu sunt decât străini, străini prin origine, prin moravuri, prin educaţie – interesele străinilor dar, şi numai aceste interese, sunt dezideratul «patrioticului guvern». La noi mizeria e produsă, în mod artificial, prin introducerea unei organizaţii şi a unor legi străine, nepotrivite cu stadiul de dezvoltare economică a ţării, organizaţie care costă prea scump şi nu produce nimic”. MIHAI EMINESCU

Transcript of INTERZIS EMINESCU

  • Radu Mihai CRIAN doctor n economie specializarea Istoria gndirii economice

    EMINESCU INTERZIS

    - GNDIREA POLITIC -

    (reeditare a lucrrii: Radu Mihai Crian,

    Drumul Doinei. Arma cuvntului la Mihai Eminescu, Editura Tibo, Bucureti, 2008)

    BUCURETI 2008

  • 2

    Aceast lucrare este finanat i apare sub egida Asociaiei Aciunea Romn. Toate drepturile de multiplicare, traducere, adaptare i difuzare a acestei lucrri sunt absolut libere (gratuite i nengrdite), att pentru Romnia ct i pentru fiecare dintre celelalte ri ale lumii.

    ISBN 978-973-8982-12-3

    Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei

    CRIAN, RADU MIHAI Eminescu interzis : gndirea politic / Radu Mihai Crian. - Bucureti : Criterion Publishing, 2008 Bibliogr. ISBN 978-973-8982-12-3 821.135.1.09 Eminescu,M.:32(498)

  • 3

    Dumnezeu nu e n cer, nu-i pe pmnt; Dumnezeu e n inima noastr.

    Mihai Eminescu,

    Suita Idei i gnduri, Munca literar i tiinific, nr.10/1905, n Mihai Eminescu, Opere, vol. XVII, Ediie critic ntemeiat de Perpessicius, Editura Academiei, Bucureti, 1999, pag. 322

  • 4

    CINE ESTE MIHAI EMINESCU

    Cine este Mihai Eminescu?

    Dispreul pentru uzurparea conducerii de puinii care nu s-au ridicat mcar prin inteligena, cultura i munca lor.

    Cine este Mihai Eminescu?

    Evlavia pentru timpurile de cinste, brbie i msur.

    Cine este Mihai Eminescu?

    Afirmarea unitii romneti eterne, groaza de cotropirea strin, care ucide o contiin, mpiedic o desfurare, sfarm un viitor, las fr ngrijire un trecut, pentru a da n loc jaf i corupie, oricare ar fi numele cotropitorului, al celui dinti dintre neamurile de cultur ori a celei din urm plebi asiatice.

    Nicolae Iorga

    Trei extrase din cuvntarea inut la 16 octombrie 1911, cu prilejul dezvelirii statuii lui Mihai Eminescu n Galai

    Gsii textul integral al cuvntrii n volumul: Nicolae Iorga, Eminescu, Ediie ngrijit, studiu introductiv, note i bibliografie de Nicolae Iliu, Editura Junimea, Iai, 1981, pag. 112, 113

  • 5

    CUPRINS

    Cartea aceasta6

    TESTAMENTUL POLITIC AL LUI MIHAI EMINESCU......................................................7 CT DE RETROGRAD ESTE MIHAI EMINESCU? 7 rspunsuri unui procuror .33 DA! SUNT REACIONAR! nvierea Neamului ntru Mihai Eminescu 45 DRUMUL DOINEI. Arma cuvntului la Mihai Eminescu.. ...79 Bibliografie 183

  • 6

    Cartea aceasta Bdie Mihai Eminescu, Prin cartea aceasta voiesc s te redau pe tine nsui ie. Cu nsei cuvintele tale. Aa cum le-ai ncredinat eternitii prin scrisul tu jurnalistic. Firete, n-o fac cu ochi cumini de fat. (Precum tiu c ai fi preferat.) Dar cu ochi nebatjocoritori de romn. M-am strduit s strng n ea ideile-ax ale gndirii tale. Politice, economice, sociale. S le articulez ca sistem. Aa nct semenii notri s te poat cunoate. Nu pretind c am reuit perfect. Nu dispensez pe nimeni de a-i citi opera (publicistic, manuscrise, proz .a.m.d.). Dimpotriv. Recomand tuturora s i parcurg scrisul n ntregime. S i formeze fiecare, cu propriul lui cap, propria-i opinie. Le druiesc, ns, materialul de fa. Cu dragoste cretin. i cu dorina de a le fi ntru folos. NTRU DUMNEZEU NAINTE! Radu Mihai Crian nevrednicul Bucureti, 9 martie 2008 Duminica Sfinilor 40 de Mucenici din Sevastia

  • 7

    nmulirea claselor consumatoare

    i scderea claselor productive, iat rul organic, n contra cruia o organizare bun trebuie s gseasc remedii.

    Mihai Eminescu, Dup cum se poate prevedea, Timpul, 2 octombrie 1879, n Opere, vol. X, Ediie critic ntemeiat de Perpessicius, Editura Academiei, Bucureti, 1989, pag. 323

    TESTAMENTUL POLITIC AL LUI

    MIHAI EMINESCU

    (Textul integral al anexei omonime din lucrarea: Radu Mihai Crian, SPRE EMINESCU. Rspuns romnesc la ameninrile prezentului i la provocrile viitorului, ediia a III-a revizuit, Editura Cartea

    Universitar, Bucureti, 2005, pag. 287-312)

  • 8

    Nu voim s trim ntr-un stat poliglot, unde

    aa numita patrie este deasupra naionalitii. Singura raiune de a fi a acestui stat, pentru noi,

    este naionalitatea lui romneasc. Dac e vorba ca acest stat s nceteze de-a fi romnesc, atunci o spunem drept c ne este cumplit de indiferent soarta pmntului lui. Voim i sperm nu o ntoarcere la un sistem feudal, ce nici n-a existat cndva n ara noastr, ci o micare de ndreptare a vieii noastre publice, o micare al crei punct de vedere s fie ideea de stat i de naionalitate.

  • 9

    Mult-iubitul i prea-ptimitul meu neam romnesc,

    Romnii nu sunt nicieri coloniti, venitri, oamenii

    nimnui; ci, pretutindenea unde locuiesc, sunt autohtoni, populaie mai veche dect toi conlocuitorii lor1. Rasa istoric formatoare a acestei ri este acel neam de oameni, acel tip etnic care, revrsndu-se de o parte din Maramure, de alta din Ardeal, a pus temelia statelor romne n secolele al XIII-lea i al XIV-lea, i care, prin caracterul lui nnscut2, a determinat soarta acestor ri, de la [anul] 1200 i pn la [anul] 17003. Nu exist nici o deosebire ntre rasa romn din Muntenia, Moldova, din cea mai considerabil parte a Ardealului i a rii Ungureti. E absolut aceeai ras, cu absolut aceleai nclinri i aptitudini45.

    1 Mihai Eminescu, Se vorbete c n Consiliul, Curierul de Iai, 17, 19, 21, 26, 28 noiembrie 1876, n Mihai Eminescu, Opere, vol. IX, Ediie critic ntemeiat de Perpessicius, Editura Academiei Romne, Bucureti, 1980, pag. 253 2 de om a crui trstur distinctiv e adevrul: inteligent fr viclenie, ru dac e ru fr frnicie, bun fr slbiciune, n-are o cocoa intelectual sau fizic ce caut a o ascunde, nu are apucturile omului slab; i lipsete acel iz de slbiciune care precumpnete n fenomenele vieii noastre publice sub forma lins a bizantinismului i a espedientelorToate figurile acelea farnice i rele, viclene, fr inteligen, toate acelea cte ascund o duplicitate n espresie, ceva hibrid, nu ncap n cadrul noiunii romn. Poate, aadar, c acei oameni n-au avut timp s se asimileze, poate apoi ca s fie din rase prea vechi, prea osificate, prea staionare, pentru ca, prin ncruciare, s mai poi scoate ceva bun din ele., idem, Adeseori, o lege oarecare, Timpul, 15 martie 1880, n Opere, vol. XI, Ed. cit., Bucureti, 1984, pag. 77 3 idem, Adevrul doare. Pe la 3 martie, Timpul, 1 aprilie 1881, n Opere, vol. XII, Ed. cit., Bucureti, 1985, pag. 121 4 Exist multe indicii, att n numirile localitilor i rurilor, precum i n alte mprejurri, care denot o unitate a neamului romnesc preexistent formaiunii (preexistent formrii n.n.) statelor noastre. n adevr, pe cnd gsim n ara Romneasc Argeul, gsim tocmai n nordul Daciei un pru numit Argestrul, care se vars din stnga n Bistria, ru ce izvorte

  • 10

    din Maramure. Pe cnd n ara Romneasc aflm Cmpulungul ca inut i desclectoare, aflm n Bucovina, n creierul munilor, un Cmpulung tot ca inut i desclectoare. nainte sau imediat dup formarea statelor romne, vedem romnii de sub Coroana Ungariei pretinznd s se judece ntre ei dup dreptul lor propriu, jus Olachale sau Olachorum; o cerere analog fac moldovenii ce pribegiser n Polonia, s se judece dup dreptul romnesc. i aceasta cnd? Pe la 1380. Care-a fost acest drept consuetudinar la care ei ineau cu sfinenie, fie sub coroana Ungariei, fie sub a Poloniei? El n-a fost scris niciodat; era att de viu n contiina poporului, att de necontestat de nimenea, nct nici unul din vechii notri Domni, n-a gsit de cuviin s-l codifice. n fine, unitatea actual a limbei vorbite, dei e n parte un merit special al lui Matei Basarab, dovedete totui c, i n aceast privire, erau elemente cu totul omogene, preexistente limbei bisericeti, care nclinau a cpta o singur form scris. Organografic vorbind limba era aceeai; numai termenii, materialul de vorbe, difereau pe ici pe colo. O unitate att de pronunat a limbei dovedete o unitate de origini etnice. E indiferent cestiunea dac elementele ce compuneau acest smbure de popor modern erau tracice i latine sau latine i ilirice, destul numai c, n al VI-lea secol dup Hristos, la nvlirea avarilor n Tracia, anul 579, oastea condus de Martin i Comeniol e compus din oameni care vorbesc romnete. Tot acest neam apare n Dacia, iar asupra originii lui se ceart pn azi nvaii. Sigur e c, dei au multe elemente slavone n limb, nu sunt slavi. Motivul pentru care nu sunt i nu pot fi slavi este lingvistic. Legile dup care cuvintele latine s-au prefcut n cuvinte romneti i-au sfrit demult evoluiunea lor; n momentul n care romnii au primit cuvinte slavone, limba lor era format de secole deja, nct, dei cuvintele slavone sunt vechi, ele nu s-au asimilat nici pn n ziua de azi cu limba noastr, excepie fcnd vreo patru sau cinci vocabule care privesc pstoria. E incontestabil c un popor care, sute de ani, n-a avut nevoie de drept scris, dei a avut epoci de bogie i de glorie, a fost un popor tnr, sntos, bine ntemeiat. Etnograful Hoffman scrie, n secolul al XVIII-lea, c dezvoltarea craniului la rasa romn e admirabil, c sunt cranii care merit a fi n fruntea civilizaiei. n sfrit Wirchow, naturalist celebru, d craniului albanez rangul nti ntre toate craniile de ras din vechiul Imperiu al Rsritului, i cel albanez e identic cu cel al rasei romne, cu al mocanilor notri de azi., idem, Adevrul doar