7/25/2019 EMI-DIA-LAB-4

1/10

Bacaliaro Emilian

Grupa 8401b

DIAGNOSTICAREA ETANSEITATII CAMEREI DE ARDERE

A MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA ENTRU

AUTOMOBILE

!con"inuar#$

Pentru a functiona corect, motoarele cu ardere interna necesita o buna etanseitate a camerei deardere pe perioada comprimarii si destinderii gazelor. Perfectiunea etanseitatii camerei de ardereinfuenteaza in mod direct desfasurarea eficienta a proceselor termice din motor, avand efect asupraperformantelor energetice, economice si a nivelului de poluare produs de motor.

Piesele responsabile de asigurarea etanseitatii sunt: grupul piston-segmenti-cilindru, cuplulsupapa-scaun de supapa, chiulasa si garnitura de chiulasa. In vederea aprecierii etanseitatii motorului, se

inspecteaza starea tehnica a acestor piese. Deoarece starea tehnica a acestor piese nu poate fi examinata in

detaliu decat prin demontarea motorului, se abordeaza o metoda indirecta, apreciindu-se starea tehnica a

pieselor prin masurarea nivelului dfe atansare.

Avand in vedere caracteristicile constructive ale motorului, jocurile termice cu care acesta este

proiectat, nu se poate realiza o etansare perfecta a camerei de ardere. tansarea poate fi compromisa ca

urmare a unor uzuri sau defectari ale pieselor mai sus amintite.

Metode de verificarea a etanseitatii camerei de arderexista mai multe metode prin care se poate verifica etanseitatea camerei de ardere, cele mai larg

utilizate sunt:

-determinarea presiunii realizate la sfarsitul comprimarii, motorul fiind antrenat de electromotor.

-determinarea pierderilor de aer comprimat introdus in camera de ardere cand mecanismul motor se aflala P!I si supapele sunt inchise.

-determinarea pierderilor prin aplicarea unei depresiuni in camera de ardere in aceeasi pozitie amecanismului motor.

-masurarea debitului de gaze arse scapate in carter in timpul functionarii.

-aprecierea etanseitatii camerei de ardere in functie de curentul absorbit de demaror la pornirea motorului.

Metode de apreciere calitative

Pentru aprecierea calitativa a etanseitatii camerelor de ardere ale motorului se foloseste interfata

de diagnoza. Prin intermediul acesteia se pot efectua teste si obtine date despre modul si parametrii de

functionare ai motorului. Acest aparat se poate observa in figura urmatoare:

7/25/2019 EMI-DIA-LAB-4

2/10

Interfata de diagnosticare BOSCH FSA-750

Compon#n"#%

-"uport deplasabil

-Imprimanta

-#astatura$ !ouse-!onitor

-#ester KTS 670

-Accesorii de masurare: -%lesti inductive de masurare current-%lesti pentru masurarea tensiunii

-Proba de masurare a temperaturii uleiului

-Proba de masurare a presiunii$ depresiunii

"oft&are-ul folosit de interfata de diagnosticare este S!- T"O#!C. In cadrul acestui soft&aresunt oferite ' metode de apreciere calitativa a etanseitatii camerei de ardere:

-masurarea curentului absorbit de demaror la pornire

-masurarea turatie de mers in gol

-masurarea cantitatii de combustibil injectata

7/25/2019 EMI-DIA-LAB-4

3/10

Mod de l$cr$- Metoda c$rent$l$i a%sor%it de demaror

"e va verifica gradul de incarcare al bateriei de acumulatoare, precum si starea tehnica a

electromotorului si a conductorilor si contactelor electrice ale sistemului de pornire avand in vedere ca in

timpul masuratorii trebuie realizata o turatie a arborelui cotit al motorului in regim de antrenare de circa()* rot$min. In situatia in care nu se poate realiza aceasta valoare, pierderile de gaze din camera de arderese amplifica mult deoarece procesul de comprimare se va desfasura intr-o perioada mai lunga, oferind

astfel timpul necesar scaparii unei cantitati de gaze.

Deoarece in timpul determinarii motorului se afla in regim de antrenare la turatii cenu depasesc de regula + rot$min , presiunile masurate sunt puternic influentate de turatie si decirealizarea valorii recomandate pentru acest parametru constituie o conditie importanta pentru obtinereaunor rezultate corecte.

Inaintea inceperii masuratorilor experimentale, motorul este adus la regimul termic nominalpentru a se asigura valorile normale ale jocurilor dintre piese.

In vederea efectuarii masuratorilor, se conecteaza la bornele bateriei cei doi clesti de masurare a

tensiunii, iar la cablul care pleaca de la borna negative catre demaror se leaga clestele ce permite

masurarea inductiva a curentilor de pana la (A. De asemenea se instaleaja in locul jojei proba ce

permite masurarea temperaturii uleiului. Pentru a permite rotirea motorului de catre demaror fara pornirea

acestuia, se scoate siguranta pompei de alimentare cu combustibil.

7/25/2019 EMI-DIA-LAB-4

4/10

"e&$ltatele mas$ratorii

Din imagine se pot observa valorile curentilor absorbiti de demaror in timpul comprimarii

fiecaruia dintre cei cilindi ai motorului.%u cat demarorul absoarbe un current mai mare pentru

comprimarea unui cilindru, cu atat etanseitatea este mai buna pentru cilindrul respectiv. bservam ca toti

cilindrii motorului se incadreaza intre limitele recomandate de producator diferentele intre cilindrii fiind

neglijabile.

7/25/2019 EMI-DIA-LAB-4

5/10

Mas$rarea t$ratiei la pornire

Pentru aceasta metoda se monteaza siguranta pompei de alimentareinapoi si se stabileste conexiunea de date prin cablul OBD intre masina si

sistemul de diagnosticare.

Dupa stabilirea conexiunii, se efectueaza identicarea masini in cazul incare software-ul de diagnoza nu a indenticat masina testata prin intermediulcodului VI !"e#icle identication number$.

7/25/2019 EMI-DIA-LAB-4

6/10

Pentru efectuarea testului, se selecteaza tipul incercarii din software-ul dediagnosticare si se urmeaza instructiunile de pe ecran.

%istemul de diagnoza foloseste toate traductoarele motorului pentru aefectua masuratori. In acest caz masoara turatia instantanee pe a arborelui cotitin momentul comprimarii ecaruia dintre cilindrii. Deoarece se folosesc

traductoarele motorului, numerotarea rezultatelor afisate corespund cilindrilormotorului.

7/25/2019 EMI-DIA-LAB-4

7/10

&u cat turatia unui cilindru este mai mare, cu atat etanseitatea este mai slaba incazul cilindrului respecti". &a si in testele anterioare, se poate obser"a ca "alorilecelor ' cilindrii ai motorului sunt apropiate, asadar nu se pune problema unei

etanseitati defectuoase.

Ma&urar#a "ura"i#i '# m#r& in (ol

(ceasta metoda foloseste turatia instantanee a arborelui cotit in timpulcompresiei ecaruia dintre cilindrii, la mers in gol, in conditiile in)ectarii unei dozeegale de combustibil in ecare cilindru, la mers in gol.

In acest caz o turatie mai ridicata indica o buna etanseitate a camereide ardere, procesul termodinamic desfasurandu-se cu eficienta sporita.

7/25/2019 EMI-DIA-LAB-4

8/10

Pentru a asigura o apreciere cat mai precisa, software-ul dediagnosticare impune cate"a conditii de desfasurare a testului, care se potobser"a in imaginea de mai sus.

*ezultatul incercarii se poate obser"a in imaginea de mai )os, ca si in cazulcelorlalte teste, se obser"a ca motorul nu are probleme de etanseitate, diferenta

dintre "alorile corespunzatoare fiecarui cilindru ind negli)abila.

7/25/2019 EMI-DIA-LAB-4

9/10

M#"o'a ma&urarii can"i"a"ilor

(ceasta metoda are la baza principiul de reglare a sarcinii la motorul cuaprindere prin comprimare, bazandu-se pe faptul ca turatia creste odata cucresterea cantitatii de combustibil in)ectat. Pentru a aprecia etanseitatea camerelorde ardere, se incearca mentinerea turatie constante pentru toti cei ' cilindrii aimotorului, regland doza de combustibil in)ectat, dupa cum se poate obser"a si dindiagrama testului+

7/25/2019 EMI-DIA-LAB-4

10/10

&onditiile de testare sunt asemanatoare cu ale testului anterior,decuplandu-se toti consumatorii iar motorul trebuie sa fie la temperaturade regim.

Obr)a"ii &i conclu*ii

In urma incercarilor experimentale se poate concluziona ca motorul testat nu are

probleme de etanseitate, el incadradu-se in parametrii specificati de producator in

toate testele efectuate. (m putut obser"a modificarea usoara a diferentelor dintre

cilindrii de-a lungul testelor, acest fapt datorandu-se cel mai probabil incalzirii

neuniforme a motorului, dar si preciziei mai reduse a metodelor calitati"e de

apreciere a etanseitatii, fata de metodele directe de masurare.