Clasa a- X-a

Tema   :Relaţiile internaţionale .Marile conflicte ale sec XX

Lecţia – Participarea României la primul război mondial 1 oră Război pentru reînregire teritorială şi naţională

Comentariu istoric:

Secvenţa I :

Se solicită elevilor :

După Congresul de pace de la berlin1878, relaţiile României cu Rusia s-au deteriorat din cauza problemelor între judeţele din sudul Basarabiei cedate Rusiei Amenintările venite din partea Rusiei l-au îndemnat pe regele Carol ,să solicite ajutorul Germaniei . Răspunsul favorabil dat de Germania a însemnat implicit apropierea de Austro- Ungaria , aliatele Germaniei . Aceste evenimente explică aderarea României la Alianţă În acelaşi timp, importante teritorii locuite în majoritate de români erau în afara României :Transilvania(27500000)Basarabia(1092000), Banat(900000)şi Bucovina (peste 230000) ceea ce crea mari probleme şi o mare responsabilitate la Bucureşti. Declanşarea războiului la 28 iulie 1914 prin atacarea Serbiei de către Austro- Ungaria, adus autorităţile din România în faţa unei mari provocări.

Consiliul Coroană de la Sinaia21 iulie/ 3 august 1914 , participă regele Carol I, prinţul moştenitor al tronului lui Ferdinand, membrii guvernului în frunte cu primul ministru I.I. C. Brătianu foşti primi miniştri , membri principalelor partide politice

Care a fost tema discuţiei ?Ce propuneri s-au făcut ?Care a fost hotărârea finală ?Ce hotărâre luaţi voi ?Argumentaţi în situaţia de atunci .

Secvenţa II

Anii neutralităţii (1914-1916)

Preocupări interne: pregătirea pentru război, mobilizarearezerviştilor, alocarea de resurse financiare pentru înarmare, intensificarea pregătirilor militare, elaborarea planurilor de acţiune militară)Poziţii în raport cu războiul : - intrarea în război de partea Puterilor

Centrale(regele Carol I şi consevatorii filogermani conduşi de P.P. Carp ) - Expectativa armată pentru pregătirea războiului şi realizarea unităţii naţionale(guvernul liberal) - Inrarea în război alături de Antanta(majoritatea opiniei publice , opoziţie naţionalistă condusă de N Iorga) - Neutralitatea definitivă (mişcarea socialistă) Negocieri (secrete)cu ambele tabere - conduse de P.P. Carp , I .C. Brătianu - finalizate prin semnarea a două Convenţii : 1. politică 2. militară cu statele neutre ale Antantei

Doc 2 “II. România se obligă să declare război şi să atace Austro-Ungaria, în condiţiile stabilite prin convenţia militară.I Rusia , Franţa, Anglia şi Italia garantază integritatea teritorială a regatului României în toată intinderea fruntariilor sale actuale.III [...] recunosr României dreptul de a anexa teritoriile monarhiei Austro-Ungariei prevăzute şi hotărnicite în art.4IV România se va bucura de aceleşi drepturi ca şi aliaţii săi în tot ce priveşte preliminariile , tratativele de pace , ca şi discutarea chestiunilor care vor fi supuse hotărârei conferinţei de pace”

Doc 3“ 1.[…] România se obligă a mobilize toate forţele sale de uscat şi de apă a ataca Austro-Ungaria cel mai târziu la 14 august 1916. 2.Armata rusă se obligă să atace în chipul cel mai energic pe tot frontul austriac...3. Rusia se obligă să trimită în Dobrogea două divizii de infanterie şi una de cavalerie, pentru a coopera cu armata română contra armatei bulgare .Aliaţii se obligăa executa o hotărâtă ofensivă prin armata lor de la Salonic cel mai târziu cu 8 zile înainte începerea atacului României...4.[...] se obligă a furniza României muniţiuni şi materiala.”

Secvenţa III

Secvenţa IV

Beligeranţa Participarea la război (1916-1918)27 august – ofensiva română în zona Carpaţilor - primele succese - în sud trupele germano-bulgare artacă România

- armata română suferă eşecuri(Turtucaia şi Neajlov)Germanii ocupă 2/3 din teritoriu inclusiv capitala- regim de ocupaţie severăAutorităţile se retrag în Moldova zona suprapopulată. 1916-1917 – reorganizarea armatei române asigurată de misiunea militară franceză condusă de Menri Berthlot- iulie – august 1917 – rezistenţa eroică a armatei române de la Mărăşti – Mărăşeşti – Oituz (evitarea scoaterii României din război)Revoluţia bolşevică din Rusia – schimbă situaţia pe frontul de Est. România obligartă să semneze armistiţiul şi apoi pacea odioasă (Buftea) Sfărşitul războiului a dus la o răsturnare spectaculoasă a situaţiei României. La 28 octombrie 1918 România reintră în război declarănd război şi Germaniei . Autorităţile revin în Bucureşti , iar apoi se realizează Romănia Mare.

Bilanţul participării României la război Armata a participat cu mai mult de 750000 soldaţi şi ofiţeri înregistrând pierderi considerabile 339117 morţi, 299000 grav răniţi şi 116000 prizonieri şi dispăruţi Pierderile economice au fost considerabile estimate la valoarea de 17722000000 miliarde franci aur

Pentru studierea problemei se urmăresc: Competenţe specifice:

Analiza informaţiilor dintr-un text prin metode alterntive; Exprimarea de opinii în limbaj istoric; Acceptarea perspectivelor asupra faptelor şi proceselor istorice; Examinarea consecinţelor directe şi indirecte de acţiuni umane; Construirea de afirmaţii pe baza surselor şi formarea de concluzii relative la

sursele istorice

Valori şi atitudini

Gândirea critică şi reflexivă Antrenarea gândirii prospective prin înţelegerea rolului istoriei înviaţa

prezentă şi ca factor de predicţie a schimbărilor Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi

Criterii de evaluare a elevilor :

Utilizarea termenilor istorici Claritatea argumentelor Creativitatea Plasarea evenimentelor în context istoric Utilizarea informaţiei provenite din surse istorice puse la dispoziţie

Metode şi stategii   : Comentariu istoric ; Dialog problematizat ; Munca în echipă ; feed-back : 1. Scopul participării României în război ? 2. Care a fost rolul armatei în susţinerea războiului ? 3. Care a fost «  preţul » plătit de România şi români în ducerea războiului ? 4. Ce a urmat încheierii războiului ?