Elemente Plastice a... culrgeri de pe net

7/25/2019 Elemente Plastice a... culrgeri de pe net

1/21


2/21

2

etoe e obtinere a iferitelor puncte%

In artele plastice, punctul se obtine prin proceee te+nice i!erse%

Pulverizarea consta in imprastierea pe suport a culorii in stare lic+ia, cu ajutorul pul!erizatorului,

stropii rezultati se prezinta sub forma e puncte fine, e imensiuni apropiate.

Stropireapoate fi efectuata cu i!erse instrumente% stilou, pensula, periuta e inti, etc. punctele

efectuate pot fi iferite ca forma si marime. In ambele cazuri, suportul poate fi ume sau uscat.

ST-PI-* P* SUP-T USCAT ST-PI-* P* SUP-T U*/

Colajul ofera posibilitatea obtinerii unor puncte i!erse, ca forma si marime & prin ruperea in mo

spontan a +artiei in mici bucatele & sau egale & prin

taierea sau cu preuceaua ori cu perforatorul.

CLA0

Cusablonulputem esena puncte a!an aceeasi forma si aceeasi imensiune. 2b12+

Amprenta reprezinta urma lasata e un obiect prin apasare pe o suprafata. Apasan cu !arful

creionului, al penitei ori al pi#ului, !om obtine puncte fine, apro#imati! egale ca marime. /aca folosim

!arful pensulei, capatul neascutit al creionului sau c+iar !arful egetelor & upa ce au fost impregnate in

culoare & punctele rezultate pe suprafata +artiei !or fi mai mari si iferite ca forma si imensiune.

2b12+

AP-*NT*


3/21

3

E$pr"!i%itati !i !"nificatii

Punctul poate a!ea semnificatii i!erse% inceput, sfarsit, limita, germinatie, concentrare, etc.

Ca element inepenent, in lucrarile e arta plastica punctul are o prezenta i!ersa'

&element singular, forma a unor obiecte mici% g3ze, fluturi, frunze, flori, etc., sau obiecte care par mici

atorita epartarii, element ornamental al unor obiecte folosite in compozitie sau al unor forme

create e artist, e autor'PUNCTUL *L**NT SIN4ULA- $"L-I$

&element e constructie rezultat in te+nica folosita e autor% pointilism, mozaic, colaj tip mozaic etc'

5AIC 6I5ANTIN $PUNCTUL & *L**NT /* CNST-UCTI*$

& element constructi! care, prin moul in care este ispus, sugereaza miscarea sau !olumul'


4/21

4

"-UN5*$&( PUNCTUL *L**NT CNST-UCTI7)

(PUNCTUL & *L**NT CNST-UCTI7)

arin sau micsoran imensiunile punctelor, in carul aceluiasi suport se poate sugera

apropierea sau epartarea.

"-ANC 6CC8I $ "LA-*A SA-*LUI$(PUNCTUL *"*CTUL AP-PIAT & /*PA-TAT)

/aca se coreleazaculoarea cu marimea, efectul e spatialitate se amplifica. In acest mo se pot

sugera efectele greu&usor, sus&jos% puncte mari, inc+ise, grele in partea e jos a suportului, iar in cea e

sus puncte mici, usoare, esc+ise la culoare.

/upa moul in care sunt ispuse pe suport, punctele pot sa e#prime% orine & ezorine'/*5-/IN*

& aglomerat & aerat' static & inamic, etc.


5/21

5

Punctul,ca element e limbaj plastic in carul unei compozitii, can se prezinta sub forma unei

suprafete, are oua imensiuni% inaltime i latime. /aca marim !izibil una in ele, reucan&o pe cealalta,

obtinem o linie, eoarece la punct cele oua imensiuni sunt apro#imati! egale. Pentru a fi punct,

suprafata lui trebuie sa fie minuscula in raport cu celelalte elemente.

-eferitor la formele materiale in natura, le&am spus ca putem consiera ca puncte atat formele marunte

(granule e nisup, pietricele, cristale), ar si forme mai mari (seminte,flori). Punctul poate marca iferite

!alori, nuante e culoare si iferite tensionari. *ste ini!izibil, are semnificatia unui moment cosmogonic.

Lui ii corespune ieea e orice inceput.

/e la punctul plastic asezat pe o suprafata (+artie) poate sa raieze in toate irectiile orinea cu care

incepe !iata (miscarea) compozitiei. Aceasta face ca suprafata +artiei sa e!ina spatiu plastic. In acest caz

el are !aloare e centru e interes si poate reprezenta e pila% o e#plozie, o miscare pirote+nica, miscare

e rotatie, etc.

Atunci can punctul plastic este asezat in centrul e simetrie al +artiei el apare ferm cu miscarea

zero. Asezat insa usor epartat e centrul e simetrie al +artiei el este neutru. /e!ine acti! can este

asezat pe iagonalele +artiei in sus sau in jos, iar prin multiplicare capata forta e#presi!a.

In punctul pla!tic (ca simbol al inamicii) e#ista !irtual oua elemente figurati!e % linia si

suprafata. A!ansul proucti! al punctului plastic este linia. *a rezulta in miscarea lui sau in relatia e

tensiune a unui punct plastic cu alt punct plastic. /oua puncte plastice in tensiune ieala fata e o linie

au un arc. In tensiune con!ergenta e&a lungul unei linii, cu !iteza egala, ele se intalnesc la mijlocul ei.

Punctul plastic in raport e tensiune, e#ercita o atractie fata e linie ez!olta un triung+i. Punctul plasticca agent al miscarii concentrice ez!olta un cerc, iar ca agent al miscarii uniforme liniare, se eplaseaza

sacaat spre reapta si apoi in sus, poate sa ez!olte o retea. ai multe puncte asezate aglomerat sau

aerat pe suprafata +artiei sugereaza o miscare mai mult sau mai putin agitata.

iscarea in general sugereaza in cea mai mare masura atentia ele!ilor. /e e#emplu, zborul unui a!ion la mare inaltime le sugereaza

miscarea unui punct pe cer. Se stie ca receptarea !izuala a miscarii este perceputa sub trei forme%

& miscarea fizica, miscarea optica si miscarea perceptuala, ca si a unor factori c+inestezici care singuri, in anumite conitii pot

pro!oca senzatii e miscare.

In miscarea fizica carul (fonul) in care se misca figurile este perceput

!izual ca fiin imobil. Aceasta epenenta este eterminata e urmatorii factori%

! !ariatia

! receptorul

! cuprinerea

"igurile percepute (obiectele), ca fiin in miscare, in carul unui fon imobil sunt e fapt forte ale caror miscari se interactioneaza

impulsionan carul (fonul) lor.

Am organizat mai multe e#ercitii cu ele!ii in clasele I&a si a II&a pentru a le ez!olta atat calitatile motrice cat si supletea articulatiilor

mainilor. /e e#emplu, e#ercitiile se pot face pe grupe, fiecare grupa a!an un obiecti! bine efinit. Primele e#ercitii (in ansamblul gestual

care are scopul e a obtine imaginea punctului) !or fi legate e actiunea e lo!ire. /e pila% lo!irea ritmica a unei placute moi (e lut sau

plastilina) cu pumnul e cate!a ori si apoi cu egetul aratator. In continuare, lo!irea ritmica cu pumnul si apoi cu egetul aratator a uneisuprafete te#tile care nu pastreaza urmele. Aceeasi lo!ire se repeta pe suprafete tari (lemn, ciment). Apoi aceleasi lo!iri se fac pe o +artie cu

pumnul si apoi cu egetul inmuiat in culoare. Aceste e#ercitii se pot repeta la iferite inter!ale obtinanu&se imagini ale punctului iferit

grupate sau asezate in siruri pe irectii cat mai !ariate. *le pot fii insotite e unele elemente componente ca% meloii zgomote cu miscare

ritmica mai mult sau mai putin accelerata, sunete iferite etc.


6/21

6

In acti!itatea mea am pornit,la clasele mici e la e#ercitii &joc e aplicare e puncte e i!erse marimi, forme, culori, apoi am trecut la

realizarea unor esene in cal&rece (Cer instelat,Cartierul -noaptea) ,am aborat termenii eaerat, aglomerat, grupat si dispersat realizan

esene, fie in culori cale, fie in culori reci(Flori de camp,Lanul de grau)

In alte e#ercitii, tot in finalitate cu imaginea punctului, am folosit anumite instrumente in materiale iferite (betisoare in lemn sau

material plastic, capete in pi#uri e metal, etc.), lo!iturile fiin facute mai e sus si mai mult sau mai putin tari. Se poate trece la o alta serie

e e#ercitii care au ca scop esenarea punctului si cu alte instrumente. /e pila% !or fi realizate cu pensula sau cu ajutorul unor sabloane, etc.,

puncte e iferite forme, marimi si culori. Apoi pot fi moelate (in lut sau plastilina) iferite puncte in relief, fie irect, fie prin lipire

folosinu&se anumite forme.

*#ercitii e acest fel pot fi facute si in scopul acoperirii unei suprafete cu puncte egale sau neegale, ju#tapuse, insotite fiin e un

ansamblu e miscari ritmice, muzica, etc. In acest fel se pot obtine efecte e spatialitate.

La clasa a I7&a am realizat esene in e#clusi!itate in puncte prezentanu&le in prealabil reprouceri in $pictura pointilista$,care a

folosit punctul ca element e e#primare plastica.

Prin acest e#ercitiu in!atatorul trebuie sa faca pe ele!i sa inteleaga ca spatiul plastic este un uni!ers generat e nelinistea,

zbuciumul, bucuria, ansul sau tristetea pe care punctul plastic in peregrinarile sale pe +artie, poate sa le e#prime, precum si cele mai bogate

game e iei si sentimente.

III.9.LINIA PLASTICA

$/reapta sau curba, plana sau spatiala, linia ispune e un arsenal e#tins e elemente e e#presi!itate

plastica, stan la baza unei gramatici funamentale a imaginii plastice.$

(5. /umitrescu &$Structuri geometrice, structuri plastice", 6ucuresti, 1:;


7/21

7

= linie aeriana etc.

In scriere, in geometrie, in esen te+nic sau in alte reprezentari grafice, linia are aspect iferit,

specific fiecarui omeniu si rol e semn grafic cu inteles clar, precis si elimitat.

In esenul artistic, alaturi e punct, forma si culoare, se foloseste ca element e limbaj plastic,

linia moulata, a carei grosime este !ariabila.

Spre eosebire e liniile simple, folosite in esenul te+nic sau geometri cu rol e semn grafic si

inteles singular, linia moulata e!ine un simbol capabil sa reea starile sufletesti ale celui care eseneaza

si sa aauge un plus e informatii e natura afecti!a. *a accentueaza caracteristicile obiectelor esenate si

poate capata iferite e#presi!itati si semnificati.

Liniile subtiri pot rea zonele luminate, colorile esc+ise si materialele fine, usoare, iar cele

groase sunt folosite pentru rearea unei umbre, culorilor intunecate si materialelor grele.

/upa forma lor liniile pot fi%

' !u(tiri - #roa!")PAUL >L** ?/*S*N @(LINII SU6TI-I SI LINII 4-AS*)

continu" - intr"rupt")

LINII CNTINU*

LINII INT-*-UPT*

Ca sens,ca irectie, liniile pot fi%

& cur(" '

-NA*NT PPULA- /IN *TAL(LINI* CU-6A)


8/21

8

& frant"'

? C-*STATU-I @(LINI* "-ANTA)

- &r"pt" '

Atat liniile frante cat si cele curbe pot fi esc+ise sau inc+ise. In functie epozitialor pe suport,

istingem linii%

o orizontale

o !erticale

PAT-ICIU AT**SCU ?P*SCA-II @

(LINII 7*-TICAL* SI -I5NTAL*)

o oblice LINII 6LIC* (ALT*-NANTA)

E$pr"!i%itati !i !"nificatii %

In functie e forma, e sens sau e pozitie, liniile pot a!ea semnificatii si e#presi!itati iferite%

B linia subtire & gingasie, feminitate, lumina '

B linia groasa & forta, !igoare, munca '

B linia continua & siguranta, precizie, fermitate '

B linia intrerupta & inecizie, cautare, nesiguranta '

B linia reapta & rigoare, logica, ratiune '


9/21

9

B linia franta & asprime, !italitate '

B linia curba & emoti!itate, sensibilitate, elicatete'

B linia orizontala & calm, repaus '

B linia !erticala & aspiratie, inaltare '

B linia oblica & ec+ilibru instabil, ezorientare'

*#presi!itatile si semnificatiile liniilor epin si e moul in care sunt grupate %

linii !erticale grupate in inter!ale egale & ec+ilibru, sensibilitate'

linii orizontale & stabilitate, liniste '

linii curbe, usor onulate & gratie, miscare lina '

linii curbe in spirale, pe irectii contrare & !iteza, framantare '

linii e aceeasi grosime & simplitate '

linii e grosimi iferite & comple#itate '

linii paralele (orizontale, !erticale, oblice) & orine, armonie'

Toate aceste e#presi!itati si semnificatii rezulta atunci can liniile respecti!e sunt ominante intr&o

compozitie.

-olul liniei in compozitia pastica si ecorati!a

Linia poate fi intalnita ca linie - ornament al formelor materiale create e natura(fluturi, zebre, tigri)

sau a formelor create e om (!ase in ceramica, tesaturi si imprimeuri te#tile, obiecte e uz casnic in

lemn etc.), precum si ca linie-obiect (ramurile pomilor, liniile e cale ferata, firele electrice, ulucile e lagar etc).

Ca element e costructie, linia poate sugera forma, !olumul si c+iar culoarea. Cel mai es liniile

sunt folosite in ansamblu si nu ca element singular. In aceste situatii, linia se prezinta sub forma unor

multimi e linii paralele ca rezultat al te+nicii e lucru folosite.

Intre linii se pot stabilii iferite relatii% mare & mic , aproape & eparte, greu & usor etc.

/upa moul e organizare a liniilor se pot crea impresiile e oronat &ezoronat, static & inamic etc.

66 6*A> $CP5ITI*$ (LINII /INAIC*)

In compozitiile ecorati!e, liniile pot uni, separa sau sustine oua elemente ecorati!e, iar prin

moul in care se grupeaza pot crea i!erse armonii liniare.


10/21

10

/e asemenea, liniile pot fi folosite in iferite proceee specifice compozitiei ecorati!e % repetitia,

alternanta, simetria, asimetria etc.

Linia a fost folosita cu mult succes in gra!ura sub forma e +asuri, e catre Abrec+t /urer, in

litografie e catre 8onore /aumier, iar in esen si pictura e catre 7incent !an 4og+, 8enri atisse,

Pablo Picasso, T*"o&or Palla&+(Aspira ia ctre o arhitectur simpl, ctre o logic liniar a propor iilor domin arta lui

Pallady. un poem picturalde linii, forme i culori. Este mai mult dect o pictur. Este gndire, sentiment, exprimare prin

picturlinii, forme i culoare linia evolu iei picturii lui Pallady: de la cenu iul predominant n lucrrile din Paris, a ajuns treptat

la o lumin clar, curat, aproape cristalin. s.a. In concluzie, linia este un mijloc e materializare a simturilor si

conceptelor intelectuale ale ele!ilor. *a este si mijloc e comunicare a afecti!itatii si inteligentei omului.

Linia, in iferitele ei ipostaze si e iferitele tipuri, poate fi reapta, ung+iulara, curbata. *a poate fi

element e sine statator sau linie e contur a unor forme. Poate sa e#prime miscare, energie, spatialitate,

sa prezinte forme, sa e#prime ispozitii etc. Linia poate fi reata in iferite te+nici si proceee e lucru,

acestea ucan la noi e#presi!itati plastice care poarta amprenta temperamentului fiecarui ele!. Aceasta

are potentialitatea e a sugera prin !aloarea si miscarea ei ieea e forma, e spatiu si c+iar e culoare.

Un ansamblu e linii poate sa e#prime o !iziune cu un anumit continut e iei. Linia ca agent e e#presie

plastica poate fi iscursi!a, intrerupta, raiala etc., i!ersificanu&se in functie e capacitatea e creatie a

fiecarui ele!.

Trecerea e le o linie greoaie ine#presi!a catre o linie e#presi!a este iniciul unei transformari

calitati!e in ganirea copiilor. Aceasta se realizeaza treptat pe baza iferitelor e#ercitii&joc si pe baza

cercetarii unei lucrari e arta plastica. Linia in iferite ipostaze e#presi!e poate fi reata in iferite

moalitati, fie iscursi!a cu rol principal in spatiul plastic, fie in ansambluri liniare, folosinu&se

monocromia, policromia, contrastele alb&negru etc

In acti!itatea mea la clasa am inceput cu e#ercitii e recunoastere a liniei pe esene ale ele!ilor,pe reprouceri e arta,pe obiecte

care ne inconjoara.*le!ii au escoperit ca nu e#ista obiecte care sa nu aiba in componenta lor linii,si ca liniile pot fi repte sau

curbe,oblicesau frante,continui sau iscontinui.Linia &ca agent e e#presie plastica poate fi iscursi!a,intrerupta,raiala,etc. ,ea intran in

componenta structurilor.

Se pot pune si obstacole in calea liniei sau se pot incorpora in ea. In alte cazuri obstacolul poate

e!eni generator e linii sau liniile se pot moula.

Am folosit linia in efecte e te#tura materiala(cu linii in cercuri).

. La clasa a II&a am introus ,pe langa instrumentele cunoscute, creta sub forma e baton atraganu&le atentia ca !or putea obtine ,cu

aceasta ,atat linii subtiri ,cat ti linii groase si ca fiecare bucatica e creta rupta poate fi folosita si ca in functie e apasarea ei pe +artie se pot

obtine cate!a !alori ale aceleiasi culori .-epetan pe parcursul e#plicarii si emonstrarii termenii e limbaj plastic%

punct, linie, ton, suport, se imbogateste e la sine limbajul lor plastic, fara a se incerca niciun fel e

fortare a copilului.

Le&am sugerat ele!ilor sa reea esenul obtinerii culorii !ere in linii neintrerupte si ca sa fie mai lamuriti asupra cerintelor, le&am

prezentat si imagini%

In orele urmatoare folosin jocul $Ce pot face instrumentele noastre$ ele!ii au trasat linii mai groase, mai subtiri, cu pensula, cu

creionul, cu betisorul, istantate sau apropiate, curbe sau frante, ascenente sau escenente, intersectate sau nu.ra urmatoare am trecut eja

la combinarea elementelor obtinute prin joc in iferite compozitii care le&au fost sugerate sub forma unor titluri ca %$Li!aa cu

pomi$,6aloane colorate$,$Pasari pe sarme e telegraf$.Le&am at astfel posibilitatea ca ei sa faca lucrari interesante,originale si ineite

jucanu&se fara teama e&a gresi,pentru ca nu le&am impus niciun fel e sarcina.


11/21

11

La clasele mai mari s&au realizat cu ajutorul liniilor, fructe si flori, animale si pasari, combinan,

upa orinta liniile frante, curbe, ascenente, escenente, groase, subtiri, continui sau intrerupte,

separate sau suprapuse.

A!an in !eere anumite consieratiuni e orin optic pe o suprafata ata, linia are mai multe

posibilitati e e#presie acestea sugereaza stari stationare, e miscare accentuata, e miscare libera etc.

Concluzia finala ar fi ca e#ista o autoritate a e#presi!itatii liniei care nu poate fi

contestata .

III. . "-A PLASTICA

"orma este conturul unui corp, silueta, c+ipul unei fapturi' in general, ea reprezinta aspectul

e#terior, infatisarea sub care se prezinta orice lucru in natura.

"ormele create e natura sunt e numite forme naturalesau forme materiale. ajoritatea au o

structura interna care influenteaza forma e#terioara.

CNSTANTIN 6-ANCUSI $4AN/IT-UL$&C*-AICA ("-APLASTICA)

$/NISA-A P4ANND$("-A PLASTICA)

AN/D EA-8L $ A-DLIN N-*$& ALPII "T4-A"I* /IN SAT*LIT&"-* AT*-IAL*

"-A PLASTICA


12/21

12

"orma plastica prezinta mai multe ung+iuri e !eere%

F al istoriei, teorie si analizei operei e arta, ea reprezinta ansamblul elementelor si mijloacelor

gramaticale si te+nice care, intr&o colaborare !oita e creator, se constituie in in!elisul, in $coaja$,

in e#teriorul perceptibil al unei opere e arta, cu intentia nemarturisita e a transmite un mesaj'

F al procesului e creatie, forma reprezinta rezultatul final al elaborarii, inclusi! al esa!arsirii

ieii e forma ganita, imaginata, interioara, in confruntare cu iferitele forme naturale'

F in scop analitic reprezinta element e limbaj in oua !ariante.

& forma G semn, forma G culoare

& forma totala G compozitie

F sens general% imagine concretizata grafic, pictural, etc.prin elemente si mijloace specifice pentru

a e!eni functionala

Clasificari si criterii%

& &upa c"l" &oua propri"tati, calitat" !i caract"r%

1. upa calitate%

& proprietate a materiei ea a fi lemn, marmura, etc, rezulta forme naturale, spontane, accientale'

(bicontinue)

& aceeasi proprietate, prelucrata rezulta forma artistica, elaborata, in!entata' (triimensionale)

9. upa caracterul% & structurii% & forme esc+ise (statice, inamice)

& forme inc+ise (statice, inamice)

& !ectorului ultim, al relatiei semnelor intre ele si ale acestoracu suprafata suport (topologice si tensionale)

& conturului% forme rotune, colturoase, antelate, lanceolate.

& tratarii suprafetei suport% & forme picturale

&forme plastice plastice

& forme ecorati!e, plate.

& &upa ori#in"% & orma spontanaG forma naturala (intamplatoare) sau prousa acciental, in al

carui proces e aparitie si selectare este implicata, fie !ointa ea cauta si escoperi, fie e a pro!oca cu o

anumita intentie ea prelucra, elabora ceea ce se obtine prin proceee precum% monotipie, suprapunere

prin inoirea suportului, irijarea culorii printr&un jet e aer & prin suflare libera sau printr&un tub, picurare

sau stropire cu pensula a suportului umezit sau uscat, prin $imprimare$ cu iferite structuri naturale ,

te#tile, etc., prin scurgere aerenta s. a.

& orma elaborata G forma creata, fie pe baza a numeroase sugestii naturale, abstrasa prin

obser!area atenta a naturii si confruntata cu alte forme% fie prin prelucrarea unei forme spontane, in

ambele !ariante transfigurarea facanu&se pentru un anumit conte#t spatial, compozitional. /ialogul cu

natura este sine Hua non a fiecarui creator. Prin in!estigarea specifica omului, orice forma este inteleasa

mai mult ecat permite e#teriorul, aparente ei, inter!enin intuitia, sinteza, !iziunea, ia nastere o forma

noua, forma creata.


13/21

13

& &upa &if"rit"l" "i ipo!ta" functional"

B forma &culoare(Gcromorfema)% perceptie !izuala concomitenta a formei si culorii unui obiect

sau a unei suprafete rezultata in suprapunerea lor simultana(percepti!).

B forma esc+isa G forma care rezulta in uctul (trasatura) care nu se mai intoarce la punctul

initial, sensul ei general fiin centrifugal' e#centrica'

B forma inc+isa G forma alcatuita in etalii liniare a caror ispunere spatiala tine spre centru,

spre interiorul ei' centrica,

B forma semnificati!a G forma care se poate lipsi e semnificatia ce i&o poate oferi elementul

reprezentati! sau abstract in sine, e!enin ea singura intruparea unui alt sens ecat cel initial,

local, propriu

B forma simbolica, forma in care poate fi cuprinsa o iee picturala, sculpturala, etc.

4eneralizatoare sau e!ocatoare, prin transfer e semnificatie e la mai multe forme similare la

una mai potri!ita, si e regula, similara structural.

B "orma totala, forma rezultata in parti organice, unitar si ec+ilibrat articulate, care au ceat

ce!a in autonomia lor e semne potentiale pentru a se putea asocia, accepta reciproc, sau in

contra, pentru ase respinge e#presi!, in ambele !ariante% ca etalii ale aceleiasi configuratii'

sinonima compozitiei.

PA6L PICASS $"**IA CA-* PLAN4*$

("-A PLASTICA PLANA)

"orma plastica plana poate fi enumita forma spontana si se poate realiza prin% fuzionare, curgere

libera, stropire fortata, scurgere aerenta, irijarea jetului e aer, sfoara colorata, monotipia, etc.

Fuzionareaeste un amestec care se relizeaza intre pete sau linii umee relati! spontane, fara a folosi

relati! pensula. Can se alatura pete sau linii umee care se intrepatrun, fuzionarea are loc la margini.

/aca petele sau liniile umee se suprapun prin atingere cu pensula, fara a le freca, se relizeaza fuzionarea

in masa. Termenul e fuzionare este greu pentru ele!ii mici si e aceea se !a inlocui cu cel e imprastiere,


14/21

14

risipire a culorilor, fie la limita intre ele, fie in toata masa lor. Prin acest proceeu, elimitarea intre

culori este topita si se obtine un aspect catifelat.

$P-T-*T$& "U5INA-*

Curgerea liberase relizeza prin epunerea culorii bine fluiizate pe suportul ume sau uscat, prin

curgere intr&un recipientla clasele mici facanu&se tot sub forma e joc8ANS 8""ANN $P-IA7A-A$& CU-4*-* LI6*-A

Stropirea ortatase poate face pe suport ume sau uscat, cu orice fel e instrument% pensula, tocul,

periuta e inti etc.

Scurgerea aderentase realizeaza prin irijarea culorii fluiizate, epuse pe suport, sc+imban

pazitia acestuia,in iferite sensuri. peratia se poate repeta e mai multe ori, cu i!erse culori, urmarinu&

se c+iar suprapunerea urmelor e culoare.

$P*-SNA0 -SU$ & SCU-4*-* A/*-*NTA


15/21

15

!irijarea jetului de aerconsta in suflarea culorii fluiizate epusa pe suport in iferite sensuri,

liber sau folosin unele obiecte aflate la inemana% un pai, un tub e plastic sau cauciuc etc.

/I-I0A-*A 0*TULUI /* A*- $CP5ITI*$

Soara colorataeste un proceeu in care se foloseste o bucata e sfoara, imbibata in culoare care se

aaseaza pe o +artie, ce se !a plia, a!an grija sa se lase afara un capat al sforii. In timp ce se preseaza

+artia cu o mana, cu cealalta se trage e capatul sforii ramas liber, pana can acesta !a iesi intre filele

+artiei. /esfacan foaia se !a obser!a forma obtinuta.

$/-*S-$ & S"A-A CL-ATA

onotipiase relizeaza pe +artie alba sau colorata e preferinta lucioasa, pe care se aseaza una sau

mai multe pete e culoare, cat mai grupate. Se pliaza +artia peste ele si se preseza. /upa esfacerea foii

!a rezulta o imagine a carei forma si intinere epin e cantitatea e culoare folosita si e sensul e

apasare.

TI4-U CU C8I AL6AST-I

("-A NTIP SI*T-ICA) IN4*- P-TCALIU

("-A NTIP

Fora !patialaspre eosebire e cea plana, este forma care se incareaza in spatiu pentru ca posea

!olum si are trei imensiuni% lungime , latime si inaltime. *a este folosita mai ales in artele spatiale%

sculptura, ceramica, sticlarie etc.formele spatiale se pot obtine si prin plierea +artiei sau cartonului

rezultan i!erse forme. Unul intre cele mai !ec+i si es folosite sete te+nica$origami$, cu!ant e


16/21

16

origine japoneza care inseamna $arta plierii +artiei$.acest proceeu e!ientiaza forma spatiala si pune

accentul pe !olum.intre cele mai simple forme e baza sunt%$cartea$, $batista$, $barca$, $scara $ etc.

/AN 6ANCILA $C-PU-I SPATIAL*$& STICLA

"-A SPATIALA

S"nificatii

& upa caracterul liniar al conturului% in linii repte G +otarare, !ointa puternica, agresi!itate,

spirit inc+is, marginit, $coltos$, insensibil' in linii curbe G !ointa, !eselie, inamism, spirit esc+is,

calmitate, sensibilitate'

& upa ispunerea, ponerea, pozitia in spatiul creat% progres, miscare a!antata, caere,

ezec+ilibru, orine, stabilitate, ec+ilibru, etc.

& forma &culoare% se amplifica, se completeaza sau !oit se iminueaza cu semnificatiile culorilor.

/eoarece acti!itatea e creatie artistica se esfasoara pe baza obser!arii lumii inconjuratoare, trebuie

sa ne obisnuim e timpuriu sa obser!am natura, sa stuiem formele naturale. Imaginea creata e artist cu

ajutorul liniei si culorii in pictura, este forma plastica.

III. /. CULOAREA

/in cele mai !ec+i timpuri, oamenii au fost atrasi e culori si e tainele acestora, eoarece e#istenta

noastra nu poate fi conceputa fara ambianta colorata a lucrurilor care ne inconjoara. Culoarea ez!olta

primele forme ale personalitatii si emoti!itatii omului, ii stimuleaza spiritul creator si e#ercita o eosebita

influenta asupra sa, pro!ocanu&i iferite stari psi+ice, impresii si sentimente.

Culoarea este o insusire a luminii eterminata e compozitia sa spectrala, care face ca oc+iul sa perceapa

iferit raiatiile e pe retina, a!an aceeasi intensitate, ar lungimi e una iferite.

Culoarea are influenta asupra omului, pro!ocanu&i impresii, sentimente sau stari psi+ice iferite.

Notiunea e culoare apare numai atunci can e#ista lumina.

Culorile pot fi clasificate in%

F culori priar" 0&" (aa1 # rosu ($ ), galben (%), albastru (A)&

&ele se numesc primare pentru ca nu se obtin in alte culori, ele e#istan ca atare in natura.

F culori (inar" &" #ra&ul I (rezultate in amestecul culorilor primare, oua cate oua)%

-4G oranj ( '), 4AG verde(), -AG violet (i)'


17/21

17

8*N-I ATISS* & $A/A* ATISS*$(culori secunare)

F culori (inar" &" #ra&ul II% amestecul unei culori primare cu una in culorile !ecine binare

e graul I (e# -Grosu aprins)

F culori t"rtiar"% se obtin prin amestecul culorilor binare e graul I, oua cate oua (e#.

7Gocru , 7iGmaro&roscat'

La clasele urmatoare am trecut la obtinerea si cunoasterea culorilor binare.

F culori copl""ntar"% sunt culori asezate pe cercul cromatic pe acelasi iametru.

4alben este complementar cu !iolet.

-osu este complementar cu !ere.

Albastru este complementar cu oranj.

F culori cal&" rosu, oranj, galben'$PASA-I IN CUI6$& culori cale

F culori r"ci !ere, albastru, !iolet'

48*-48* P*T-ASCU $P/UL SAN A-TIN$ (culori reci)


18/21

18

F culoar"a c"a ai &"!c*i!agalben'

F culoar"a c"a ai inc*i!a!iolet'

NONCULORILE

Nonculorile nu apar in spectrul solar si sunt repreJentate prin alb si negru.

T8* 7AN /*S6U-4 $CP5ITI*$UL*I (NNCUL-I)

CUL-I LUINA S*CUN/A-*

Contra!t" croatic"

2.Contra!tul copl""ntar. -ezulta in alaturarea culorilor complementare, care se cer reciproc.

0u#tapuse, isi maresc puterea e stralucire pana la ma#im.

8*N-I ATISS* $TAN4*-$ 4-A5IA CANCIULL $CP5ITI*$ & 4AA -& 7

4AA 4AL6*N & 7IL*T


19/21


20/21


21/21

21

Culorile&substanta pot fi clasificate si upa alte criterii, upa calitatea si caracterul lor (rezulta oua

trasaturi, una moificabila, si alta relati! stabila).

& calitat"a culorilor% trasatura istincti!a, precizata printr&o enumire generica (e#,. albastra), insotita

e un atribut e precizare% fie a locului e utilizare & afirmare (albastru e 7oronet) fie a nuantei e

proucere (albastru ceruleum), fie a sursei fizice sau fizico&c+imice e obtinere (albastru e mangan).

/upa calitate culorile sunt pure&rupte (in mo natural sau prin amestec e complementare).

& caracterul culorilor% trasatura relati! stabila, $mostenita$ prin origine sau obanita.

Dupa caract"rullor, culorile sunt% cale & reci sau racite & incalzite prin ju#tapunere, prin amestec fizic

e analogie sau prin suprapunere principale &secunare, usoare & grele, inc+ise & esc+ise.

Amestecul este un proces e moificare a calitatii si caracterului culorii & lumina si a culorii & substanta%

& fie prin insumare% amestecul optic ca proceeu utilizat si in te+nica mozaicului, si , mai ales, in etapa poantilista a

Impresonismului, proceeul amestecului prin suprapunere e pelicule translucie etc.

& fie prin scaerea lungimilor lor e una emise sau reflectate monocromatic' e#. toate tipurile e amestec fizic% prin ruperea tentei

(grizare),prin nuantare, prin ruperea tonului (egraare). /e asemenea si culorile au anumite semnificatii pentru oameni, si nu putini sunt aceia care tin cont e semnificatia culorilor.

*#% rosu% *fecte fiziologice%creste tensiunea arteriala, mareste tonusul muscular, acti!eaza respiratia'

*fecte psi+ologice% irita, e#cita, nelinisteste usor, acti!eaza mintea, facilitaza asociatia e iei'

Inicatii terapeutice% anemie, astma, bronsita, epresie, ureri reumatismale, oboseala, migrena, etc.

Contrainicatii% stari inflamatorii, tulburari emotionale'

pusul rosului este !erele.

In !eerea esprinerii semnificatiilor culorilor am pornit e la po!estirile pe care le&am alcatuit in !eerea intelegerii moului e

obtinere a culorilor binare%

&galben&stralucirea si lumina ata e soare,ragostea pe care Soare&4albior o impartaseste cu maretie tuturor,amprastiin prosperitate'

&pretiozitate&bijuteriile si pooabele in aur'

&in!iie&gelozie&am pornit e la e#plicarea unor alocutiuni ca %$galben e in!iie,e gelozie$'

&albastru&puritate,elicatete ca cerul azuriu care nu s&a suparat nici pe soarele ce i&a luat o parte in imensitatea intinerilor sale,nici pe

marea care l&a improscat cu !alurile ei inspumate'

&raceala&Craiasa are &Albastra era rece,ura cu supusiietc.

&!ere&speranta,multumire si liniste,oi+na,tinerete,in !erele frage al prima!erii'

&siguranta,refugiu&pentru a scapa e primejie animalele si oamenii se aapostesc in !ereata tufisurilor,in inima corilor'

&rosu&inflacarare,lupta,agresi!itate&can "lacara -osie a plecat sa nimiceasca pe traatorii arii&Albastre'

&entuziasm,iubire&atunci can "lacara -osie s&a imprietenit cu Soare&4albior'

&oranj&!eselie,e#uberanta,bucurie' &orinta e a in!inge,calura'

&!iolet&tristete,urere ,inganurare,etc.

Elemente Plastice a... culrgeri de pe net

Documents

Transcript of Elemente Plastice a... culrgeri de pe net