Elemente Incovoiate 2
-
Upload
naste-nicolae-daniel -
Category
Documents
-
view
33 -
download
1
Transcript of Elemente Incovoiate 2
Elemente incovoiate
Elemente încovoiate
Verificarea de rezistență a secțiunilor cu inimă plină conform EC3
(EN 1993-1-1)
•Verificarea de încovoiere
•Verificarea de forfecare
•Verificare cu interacțiune Incovoiere și Forfecare
•Verificare cu interacțiune Incovoiere și Efort axial
•Verificare cu interacțiune Incovoiere , Efort axial și Forfecare
Clasa de secțțțțiune
� Analiza globală elastică presupune utilizarea capacității elastice a elementelor și astfel structura se dimensionează astfel încât în exploatare nu se formează articulații plastice la nivelul elementelor structurale.
� În vederea utilizării unei analize globale plastice, elementele trebuie să fie capabile să formeze articulații plastice având o capacitate de rotire suficientă pentru a permite redistribuirea necesară a momentelor încovoietoare.
� Conform normei europene SR EN 1993 secțiunile elementelor metalice au fost împărțite după capacitatea acestora de a forma articulații plastice în patru clase (1,2,3,4).
ț țdupă capacitatea acestora de a forma articulații plastice în patru clase (1,2,3,4).
� Clasa 1 : sunt cele care permit formarea articulaţiilor plastice, care pot atinge fără reducerearezistenţei, capacitatea de rotire cerută de modelul de calcul plastic
� Clasa 2 : sunt acelea care permit dezvoltarea momentului de încovoiere plastic al secţiunii, darcare posedă o capacitate de rotire limitată din cauza pierderii stabilităţii locale.
� Clasa 3 : sunt acelea care permit dezvoltarea numai a momentului de încovoiere elastic al secţiunii, dar pentru care pierderea stabilităţii locale poate împiedica dezvoltarea momentuluiplastic.
� Clasa 4 : sunt acelea pentru care pierderea stabilităţii locale se produce în unul sau mai mulţipereţi ai secţiunii transversale, înainte de a atinge limita de curgere.
� Stabilirea clasei secţiunii transversale depinde de raportul lăţime pe grosime a pereţilor supuşi la compresiune.
� Prin pereţi supuşi la compresiune se înţelege fiecare perete al secţiunii transversale, parţial sau total comprimat, sub efectul grupării de încărcări considerate.
� Clasa unei secţiuni transversale este definită prin clasa cea mai mare (cea mai puţin favorabilă) a pereţilor săi comprimaţi.
Clasa de secțțțțiune
f
t
w
i
t
bS
t
dS
1=
= Suplețea inimii
Suplețea tălpii
Curba generică de comportare M-θ pentru cele patru clase de secțiune :
Clasa 1
� Secţiuni transversale care pot forma o articulaţie plastică cu
capacitatea de rotire cerută pentru o analiză plastică.
Clasa 2
� Secţiuni transversale care pot dezvolta momentul lor de
rezistenţă plastică, însă cu o capacitate de rotire limitată.
Clasa 3
� Secţiuni transversale la care efortul calculat în fibra extremă comprimată a unui element din oţel poate atinge limita de curgere, însă a căror voalare locală este susceptibilă să
împiedece dezvoltarea momentului de rezistenţă plastic.
Clasa 4
� Secţiuni transversale a căror rezistenţă la moment încovoietor sau la compresiune trebuie să fie determinată ţinând cont explicit de efectele voalării locale. Cedarea acestor secțiuni survine prin voalare locală a pereților comprimați la o valoare a eforturilor unitare sub limita elastică a oțelului. Astfel pentru calculul acestor elemente se va opera cu lățimile eficace a pereților (lățimi reduse).
ț
ț ț
(lățimi reduse).
Determinarea clasei de secțțțțiune
� Clasa de secțiune se determină ca fiind clasa maximă a pereților comprimați ai unei secțiuni.
� Pentru o secțiune în funcție de modul de solicitare se determină pereții comprimați sau parțial comprimați. Pentru fiecare din acești pereți , in mod individual, se determină clasa în funcție de suplețea acestuia (c/t).
� Secțiunile de tip I, H, C, L, secțiuni alcătuite cu aceste geometrii sau alcătuite de tip cheson au în componență două tipuri de pereți. (a.
ț ț
ț ț
alcătuite de tip cheson au în componență două tipuri de pereți. (a.
Interiori , b. exteriori sau tălpi în consolă).
Pereti interiori Pereti exteriori - talpi in consola
� Pentru fiecare perete component se determină raportul (c/t sau lățime/grosime). În baza raportului obținut se determină clasa de secțiune prin compararea cu limitele de încadrare. Limitele de încadrare sunt în tabelate în funcție de poziția peretelui la nivelul secțiunii (interior/exterior). Pentru pereții care nu se încadrează în limitele claselor 1,2,3 se consideră pereți de clasă 4.
Clasa întregii secțiuni se consideră clasa cea mai mare a ț ț
ț ț
ț
� Clasa întregii secțiuni se consideră clasa cea mai mare a pereților componenți.
Pereti interiori Pereti exteriori - talpi in consola
Elemente încovoiate
15
Verificarea de încovoiere
y
-
+
--
z
y0,1,
≤Rdc
Ed
M
M
++
+
Clasa 1 , 2 Clasa 3 Clasa 4z
,RdcM
210
, −−−−−⋅
= siCLASApentrufW
MM
ypl
Rdcγ
30
min.
, −−−⋅
= CLASApentrufW
MM
yel
Rdcγ
40
min.
, −−−⋅
= CLASApentrufW
MM
yeff
Rdcγ
Mc.Ed – Valoarea de calcul a momentului
încovoietor
Mc.RD – momentul de rezistență de calcul
Wel.min, Weff.min – modulele de rezistență
care corespund fibrei în care se dezvoltă
tensiunea elastică maximă
Wpl – modul de rezistență plastic
Elemente încovoiate
16
Verificarea de încovoiere
y
-
+
--
z
y0,1,
≤Rdc
Ed
M
M
++
+
Clasa 1 , 2 Clasa 3 Clasa 4z
,RdcM
La calculul caracteristicilor secțiunii (W), se pot neglija găurile de prindere de la
nivelul porțiunii întinse ale secțiunii cu excepția găurilor ovalizate sau a celor cu
dimensiuni mari dacă este îndeplinită condiția :
02
. 9.0
M
yf
M
unetf fAfA
γγ
⋅≥
⋅ Af.net = Aria netă a tălpii (aria slăbită prin găurire)
Af = Aria brută a tălpii
Elemente încovoiate
17
Verificarea de forfecare
y
z
y0,1
,
≤Rdc
Ed
V
V
wy
EdEd
tI
SV
⋅
⋅=τ
ww
Ed
w
EdEd
ht
V
A
V
⋅==τ
,RdcV
V.Ed – Valoarea de calcul a forței tăietoare
Vc.RD –Rezistență de calcul la forfecare . Pentru calculul plastic Vc.RD = Vpl.RD (rezistența plastică de
forfecare), iar pentru calculul elastic aceasta se va numi rezistența elastică la forfecare.
Elemente încovoiate
18
Verificarea de forfecare
Calculul Plastic
0,1,
≤Rdc
Ed
V
V ( )0
,,
3/
M
yv
RdplRdc
fAVV
γ==
A – aria de forfecareA.v – aria de forfecare
r
tf
hw tw
fwfv trtbtAA )2(2 ++−=
a) profile I şi H laminate, efort paralel cu inima
Diferit doar pt calcul palplanse , piloti fundare
wwv thA η≥
Elemente încovoiate
19
Verificarea de forfecare
Calculul Plastic
b) profil U laminat, efort paralel cu inima
c) profil T laminat, efort paralel cu inima
fwfv trtbtAA )(2 ++−=
c) profil T laminat, efort paralel cu inima
d) secțiuni sudate I, H sau cheson, efort paralel cu inima
e) secțiuni sudate I, H, U sau cheson, efort paralel cu tălpile
)(9,0 fv btAA −=
∑= wwv thA η
∑−= wwv thAA
Elemente încovoiate
20
Verificarea de forfecare
Calculul Plastic
f) profile cave dreptunghiulare laminate cu grosime uniformă:
Paralel cu înălțimea Paralel cu lățimea
g) profile tubulare circulare cu grosime uniformă
hb
hAAv
⋅
⋅=
hb
bAAv
⋅
⋅=
g) profile tubulare circulare cu grosime uniformă
π
AAv
2=Unde :
b - lățimea de gabarit;
h - înălțimea de gabarit;
hw
- înălțimea inimii;
r - raza de racordare dintre talpă şi inimă;
tf- grosimea tălpii;
tw
- grosimea inimii (dacă grosimea inimii nu este constantă,tw
trebuie luată egală
cu grosimea minimă).
η poate fi luat acoperitor 1,0 (sau calcul exact conform EN 1993-1-5)
Elemente încovoiate
21
Verificarea de forfecare
Calculul Elastic
Verificarea în domeniul elastic este acoperitoare deoarece ea exclude orice distribuție plastică
parțială a tensiunilor de forfecare.
Pentru verificarea în raport cu rezistența elastică la forfecare într-un punct critic al secțiunii se
poate utiliza următorul criteriu (cu condiția ca verificarea la voalare precizată în articolul 5 din
EN 1993-1-5 să fie îndeplinită) :EN 1993-1-5 să fie îndeplinită) :
)3(0,1
)3/( 00 M
y
Ed
My
Edf
f γτ
γ
τ
⋅≤⇒≤
⋅
wy
EdEd
tI
SV
⋅
⋅=τ
y
z
z
y
VEd
- este valoarea de calcul a forței de forfecare
S - momentul static al secțiunii situate deasupra
punctului considerat
Iy
- momentul de inerție la încovoiere al întregii secțiuni
tw - grosimea peretelui în punctul considerat
Elemente încovoiate
22
Verificarea de forfecare
Calculul Elastic
Pentru secțiunile I si respectiv H
se poate utiliza următoarea relație de calcul simplificată pentru determinarea tensiunilor
tangențiale dacă este îndeplinită condiția prezentată:
b
w
EdEd
A
V=τ dacă 6,0≥
w
f
A
A
Af
este aria unei tălpi;
Aw
este aria inimii: Aw
= hw
x tw.
b
r
tf
hw tw
Elemente încovoiate
23
Verificarea de forfecare
Pentru verificarea în raport cu rezistența elastică la forfecare într-un punct critic al secțiunii se
poat utiliza criteriile prezentate cu condiția ca verificarea la voalare precizată în articolul 5 din
EN 1993-1-5 să fie îndeplinită
Pentru inimile grinzilor, care nu sunt prevăzute cu rigidizări transversale, rezistența la voalare Pentru inimile grinzilor, care nu sunt prevăzute cu rigidizări transversale, rezistența la voalare
din forfecare trebuie verificată conform secțiunii 5 din EN 1993-1-5 dacă:
unde
La verificarea rezistenței la forfecare nu este necesar să se ia în considerare găurile de
prindere cu excepția zonelor precizate în EN 1993-1-8.
η
ε72>
w
w
t
h
yf
235=ε
Elemente încovoiate
24
Verificare cu interacțiune Incovoiere și Forfecare
•Prezența forței tăietoare reduce momentul încovoietor rezistent al secțiunii.
•Dacă valoarea forței tăietoare este sub 50% din capacitatea de rezistență plastică la forfecare
a secțiunii se poate neglija efectul acesteia asupra rezistenței la încovoiere.
Momentul încovoietor rezistent se va micșora dacă :
unde :5.0,
>Rdpl
Ed
V
V
0
,
)3/(
m
yv
Rdpl
fAV
γ=
Elemente încovoiate
25
Verificare cu interacțiune Incovoiere și Forfecare
Cand forta taietoare este mai mica decat ½ dinrezistenta plastica la forfecare, efectul ei
asupra momentului se poate neglija
In caz contrar, se considera un moment de rezistenta redus :
Reducerea momentului încovoietor capabil al secțiunii se va realiza prin micșorarea limitei de
curgere a oțelului conform relației :curgere a oțelului conform relației :
unde :yy ff )1(
' ρ−=2
,
12
−=
Rdpl
Ed
V
Vρ
Astfel verificarea de interacțiune (incovoiere - forfecare) se reduce la verificarea de
rezistență la încovoiere cu limita de curgere modificată (f’) conform relației mai sus
prezentată cu excepția situației când voalarea din forfecare reduce rezistența secțiunii
(a se vedea EN 1995-1-5)