Elemente de Baza Ale Vietii Crestine- Vol 2

ELEMENTE de BAZĂ

ale

VIEŢII CREŞTINE

V O L U M U L I I

WITNESS LEE ŞI WATCHMAN NEE

Living Stream MinistryAnaheim, California ● www.lsm.org

Doar pentru distribuire gratuită. Nu se poate vinde.

Traducere din limba englez�Titlul original: Basic Elements of the Christian Life

(Romanian translation)

Copyright 2003 Living Stream Ministry

Toate drepturile rezervate. Nici o parte din aceast� lucrare nupoate fi reprodus� sau transmis� &n vreo form� sau prin vreunmijloc ( grafic, electronic sau mecanic, incluz*nd copierea xerox,&nregistrarea sau folosirea sistemelor de &nmagazinare ,i recuperarea informa-iei ( f�r� permisiunea scris� din partea editurii.

Edi-ie de distribu-ie &n mas�, mai 2003

Publica-ie distribuit� gratuit de c�tre:Rhema

P. O. Box 31651, Seattle, WA 98103 U.S.A.

A se vedea ultima pagin� pentru informa-iireferitoare la distribuitorul local.

O publica-ie a editurii:Living Stream Ministry

2431 W. La Palma Ave., Anaheim, CA 92801 U.S.A.P. O. Box 2121, Anaheim, CA 92814 U.S.A.

ISBN: 0-7363-2355-4

Tip�rit� �n India

CUPRINS

Titlul Pagina

Prefa-� 5

1 Un timp cu Domnul 7

2 Un mod simplu de a-L atinge pe Domnul 15

3 Ad*ncul cheam� ad*nc 21

Despre doi slujitori ai Domnului 29

PREFA��

Aceast� carte este alc�tuit� din trei capitole care prezint� c*tevaelemente de baz� ale vie-ii cre,tine.

Acest material a fost publicat anterior sub forma a trei bro,uriseparate: Un timp cu Domnul ,i Un mod simplu de a-L atinge peDomnul de Witness Lee ,i Ad$ncul cheam� ad$nc de Watchman Nee.

CAPITOLUL 1

UN TIMP CU DOMNUL

?n cartea sa despre rug�ciune, Andrew Murray ne vorbe,te despreo &ntrebare adresat� de pre,edintele unei conferin-e a slujitorilor: ATo-icei prezen-i aici care se roag� treizeci de minute &n fiecare zi s� ridicem*na.B Din &ntreaga congrega-ie doar o singur� m*n� s-a ridicat! Apoipre,edintele le-a cerut celor care se roag� zilnic cincisprezece minutes� ridice m*na. Jum�tate dintre m*ini s-au ridicat. C*nd a &ntrebat cinese roag� cinci minute &n fiecare zi, restul m*inilor s-au ridicat. Oare nuaceasta este situa-ia noastr� de ast�zi? To-i trebuie s� ne punem personalaceast� &ntrebare: AC*t timp petrec zilnic cu Domnul?B Cea mai marenevoie a cre,tinilor de ast�zi este aceea de a petrece &n fiecare zi unanumit timp citind ,i rug*ndu-se &n prezen-a Domnului.

?n domeniul fizic trebuie ca zilnic s� petrecem timp pentru a ob-ineelementele hr�nitoare fizice m*nc*nd hran� fizic�. Cu mult mai multtrebuie s� petrecem timp pentru a ob-ine elementele hr�nitoarespirituale m*nc*nd hran� spiritual�! Dup� cum se observ� din situa-iaprezent�, aproape to-i cre,tinii ,tiu cum trebuie s� studieze, s� memo-reze, s� mediteze ,i s� cerceteze Scripturile pentru a ob-ine cuno,tin--e, &ns� foarte pu-ini ,tiu cum s� vin� la Cuv*ntul lui Dumnezeu pentrua-L savura pe Domnul ,i pentru a ob-ine hrana spiritual�.

Ca oameni care ?l avem pe Dumnezeu tr�ind &n�untrul nostru,trebuie ca &n fiecare zi s� punem deoparte pu-in timp pentru a venila Cuv*ntul lui Dumnezeu ca s�-L savur�m pe El, s� ne hr�nim dinEl ,i s� primim hrana spiritual�. Din experien-ele ,i m�rturiile altoraeste clar faptul c� &n fiecare zi trebuie s� petrecem cel pu-in treizecide minute cu Domnul pentru a-L contacta ,i pentru a fi &nt�ri-i de El.?n acest timp trebuie s� citim ,i s� ne rug�m, iar toate acestea nu potfi f�cute &ntr-un mod adecvat &n zece minute. Este nevoie de un timp

8 ELEMENTE DE BAZG ALE VIEIII CREJTINE

mai lung pentru a citi ,i pentru a ne ruga a,a cum se cuvine. Chiar,i jum�tate de or� pentru citire ,i pentru rug�ciune &nseamn� preapu-in timp, dar cu siguran-� este posibil ca &n fiecare zi s� petrecemjum�tate de or� cu Domnul citind cu rug�ciune Cuv*ntul S�u, iar celmai bun timp pentru a face acest lucru este diminea-a.

?n aceste treizeci de minute trebuie s� uit�m de cunoa,tere,de mesaje, de vreo mi,care sau de vreo lucrare etc. Toate acestelucruri trebuie uitate ,i &ntreaga noastr� aten-ie trebuie &ndreptat�asupra petrecerii unui timp potrivit ,i adecvat &n prezen-a Domnului.Ca fii ai lui Dumnezeu, pentru noi aceasta este cea dint*i ,i cea maiimportant� experien-� zilnic� &n care to-i cre,tinii trebuie s� fie adu,i.Cel pu-in treizeci de minute pe zi trebuie s� &nv�-�m s� nu ne exers�mmintea prea mult, ci pur ,i simplu s� ne exers�m duhul citind cu rug�-ciune. Este imposibil ca un cre,tin care petrece zilnic mai pu-in detreizeci de minute &n prezen-a Domnului s� fie suficient de spiritual,i de s�n�tos. Acesta este un principiu stabilit. Oare este posibil cacineva care nu m�n*nc� zilnic s� fie s�n�tos?

Dac� vom face acest lucru un timp, Domnul va produce o mareschimbare &n noi. Experimentarea de c�tre noi a lui Cristos se vaad*nci ,i &n cele din urm� influen-a noastr� asupra altora va fi puter-nic�. ?ntreaga situa-ie printre noi se va schimba &n mod radical, nuprin &nv�-�tur�, studiu sau &ndemnuri, ci prin contactarea Domnului.

Trebuie s� pl�tim pre-ul de a petrece acest timp cu Domnul de dragulcre,terii noastre spirituale. Diminea-a nu ar trebui s� ne plac� s� st�mprea mult &n patul nostru. Watchman Nee ne-a spus odat� c� dac� neiubim patul, niciodat� nu-L putem iubi pe Domnul. ?n noi exist� o adev�-rat� b�t�lie &ntre a-L alege pe Domnul ,i a ne alege patul.

Dac� prin &ndurarea ,i harul Domnului dorim ,i suntem de acordca zilnic s� petrecem mai mult timp &n prezen-a Domnului, atuncice trebuie s� facem? Prin ce mijloace putem atinge Cuv*ntul luiDumnezeu pentru hr�nire ,i savurare? Trebuie s� &nv�-�m s� facemdoar un singur lucru ( trebuie s� contopim citirea noastr� cu rug�-ciunea noastr�. Trebuie s�-L contact�m pe Domnul contopind citireaBibliei cu rug�ciunea ,i contopind rug�ciunea noastr� cu citirea. Aces-ta este motivul pentru care s-a folosit o nou� expresie, citirea curug�ciune. Trebuie s� citim Cuv*ntul cu rug�ciune.

?nt*i oferindu-I Domnului o rug�ciune &n mod spontan. Apoi des-

UN TIMP CU DOMNUL 9

chide-i Biblia ,i &ncepe-i s� citi-i. ?n timp ce citi-i, r�spunde-i-I Dom-nului &n mod spontan cu ceea ce citi-i. ?nainte de a v� ruga nu citi-iprea multe versete, cum ar fi un paragraf lung sau o por-iune lung�.?n timp ce citi-i r�spunde-i-I Domnului prin rug�ciune.

Nu &ncerca-i s� v� ruga-i cu propozi-ii lungi ,i nu v� ruga-i pentru multelucruri, cer*ndu-I Domnului s� fac� ceva pentru voi. Pur ,i simplu &nv�-a-is� v� ruga&i cu cuvintele pe care le citi&i. Rug�ciunea valoroas�, rug�ciuneacare ?l contacteaz� pe Domnul, &nseamn� a rosti sau a exprima ceea ce aavut ecou &n voi atunci c*nd a-i citit Cuv*ntul.

Aceste treizeci de minute zilnice trebuie petrecute nu cer*ndu-IDomnului s� fac� multe lucruri, ci pur ,i simplu st*nd &n comuniunecu El ,i savur*ndu-L. Cu c*t ?l savur�m mai mult, cu at*t El vafi mai &nc*ntat. Dac� ?i cerem s� fac� un lucru sau altul, El va spune:ACopil nes�buit, nu este nevoie s�-Mi ceri s� fac toate aceste lucruri.Pot s� M� ocup Eu de acele lucruri; tu trebuie doar s� M� savurezi.B

?n Noul Testament, Domnul Isus vorbe,te despre Cuv*ntul luiDumnezeu ca fiind hran� spiritual�: ADar El le-a r�spuns ,i le-a spus:,Este scris, omul nu tr�ie,te doar cu p*ine, ci cu orice cuv*nt careiese din gura lui DumnezeuL B (Mat. 4:4). Fiecare cuv*nt care iese dingura lui Dumnezeu este hran� spiritual� care ne hr�ne,te. Scripturareveleaz� cel pu-in trei cazuri de oameni care au m*ncat Cuv*ntul luiDumnezeu. Unul este Ieremia, care a spus: ACuvintele Tale au fostg�site ,i le-am m$ncatNB (Ier. 15:16). Aceast� afirma-ie nu este conformconceptului nostru omenesc. Dac� nu ar fi fost ceva scris &n Biblie,nu ne-am fi g*ndit niciodat� c� trebuie s� m$nc�m Cuv*ntul luiDumnezeu. Poate spunem c� trebuie s� &nv�-�m despre Cuv*nt ,i s�studiem Cuv*ntul. Putem spune cel mult c� trebuie s� primimCuv*ntul lui Dumnezeu. Dar nu vom folosi niciodat� cuv*ntul s� m$n-c�m! Ieremia a m$ncat Cuv$ntul lui Dumnezeu. Aceasta �nseamn� c�el a primit Cuv$ntul �n el, l-a asimilat *i l-a f�cut o parte a sa.

?n acela,i verset Ieremia a mai spus: ACuv*ntul T�u a devenitpentru mine veselia ,i bucuria inimii mele.B Acesta este un fel desavurare. Dup� ce a fost m*ncat, Cuv*ntul a devenit o bucurie,i de asemenea o veselire. Bucuria este experimentat� &n�untru,iar veselirea este exprimat� &n afar�. Cuv*ntul lui Dumnezeu esteo savurare; dup� ce este primit &n noi ,i &n &ns�,i fiin-a noastr�,el devine bucurie &n�untrul nostru ,i veselire &n afar�.


Exist� de asemenea alte c*teva versete care ne reveleaz� acela,ig*nd. David a spus: AC*t de dulci sunt cuvintele Tale pentru gustulmeu! Mai dulci dec*t mierea pentru gura mea!B (Ps. 119:103). Cuv*ntuleste o savurare ,i este chiar mai dulce ,i mai pl�cut dec*t miereapentru gustul nostru. Din toate aceste versete vedem faptul c� Cuv*n-tul lui Dumnezeu nu este ca noi doar s�-l &nv�-�m, ci mai mult,ca s�-l gust�m, s�-l m*nc�m, s�-l savur�m ,i s�-l diger�m.

Apoi &n 1 Petru 2:2-3 vedem c� a m*nca Cuv*ntul &nseamn� a-Lgusta pe Domnul. ACa ni,te prunci n�scu-i de cur*nd, s� t*nji-i dup�laptele nepref�cut al cuv*ntului, pentru ca prin el s� cre,te-i &nsprem*ntuire, dac� a-i gustat c� Domnul este bun.B ?n versetul 2 estemen-ionat� hr�nirea din Cuv*nt, iar &n versetul 3 faptul de a gustadin Domnul. Atunci c*nd m*nc�m Cuv*ntul lui Dumnezeu ca hran�a noastr� spiritual�, noi ?l gust�m pe Domnul. Deci, la fel ca Ieremia,trebuie s� m*nc�m Cuv*ntul; atunci ?l vom savura pe Domnul ,i vomprimi hrana spiritual�.

Un alt verset important este 1 Timotei 4:6b: AVei fi un bun slujitoral lui Cristos Isus, fiind hr�nit cu cuvintele credin-ei.B Poate c� sunte-i&n cre,tinism de mul-i ani. V-a-i g*ndit vreodat� c� trebuie s� fimhr�ni-i cu Cuv*ntul lui Dumnezeu? Ca regul�, &ntotdeauna ne g*n-dim c� trebuie s� fim A&nv�-a-iB &n Cuv*nt, prin Cuv*nt ,i cu Cuv*n-tul. Dar c*t de mul-i cre,tini au remarcat cuv*ntul hr�ni&i? Ji c*t demul-i au auzit vreodat� un mesaj care s� accentueze importan-ahr�nirii din Cuv*nt?

Dar conceptul apostolului Pavel a fost acela c� Cuv*ntul estehran� pentru hr�nirea copiilor lui Dumnezeu. Noi trebuie s� fimhr�ni-i din Cuv*nt, nu doar &nv�-a-i. Slav� Domnului, hr�ni-i!Aleluia, hr�ni-i! Aleluia, trebuie s� fim hr�ni-i cu Cuv*ntul, nu doar&nv�-a-i prin litere! Accentul lui Pavel nu este pe faptul c� ar trebuis� fim &nv�-a-i cu cuno,tin-�, ci s� fim hr�ni-i cu bog�-iile Cuv*ntului.

Care este inten-ia noastr� atunci c*nd citim Scripturile? Oareinten-ia noastr� nu a fost timp de mul-i ani aceea de a cunoa,te, dea &nv�-a sau de a &n-elege ceva? Conceptul nostru este acela c� Bibliaeste un fel de &nv�-�tur�, o carte plin� de doctrine. A,a c� am venit laCuv*nt cu inten-ia de a &n-elege ,i a cunoa,te ceva. Dar nu trebuie s�ne exers�m doar mintea noastr� minunat� cu &n-elegerea noastr�misterioas� pentru a &n-elege Cuv*ntul lui Dumnezeu. Trebuie s�

UN TIMP CU DOMNUL 11

renun-�m la toate acestea. Nu trebuie s� ne pre-uim mintea ,i s� neapreciem &n-elegerea at*t de mult. Trebuie s� fim orbi ,i chiar nebuni,venind pur ,i simplu la Cuv*nt pentru a ne exersa duhul ca s� citimcu rug�ciune. S� uit�m de calea veche, tradi-ional�!

Dac� nu ,tim cum s� citim cu rug�ciune, ne vom ruga &n felulurm�tor: &n primul r*nd ne vom trezi diminea-a devreme, sim-indc� trebuie s� ne rug�m. Apoi vom &ncerca s� ne rug�m astfel: ADoam-ne, ?-i mul-umesc c� e,ti at*t de bunNc� mi-ai dat paceNc� m-aiprotejat de tot felul de pericoleN.B Apoi ne amintim brusc c� urmeaz�s� c�l�torim undeva: AOh, urmeaz� s� c�l�torescNDoamne, d�ruie,-te-mi &ndur�rile pentru c�l�torieNp�zireaNde un accident de ma,i-n�N.B Dup� alte ezit�ri, continu�m: AAm un prieten &n VietnamNDoamne, aminte,te--i de el Naminte,te--i de James din VietnamNde asemenea de Tom din Germania Federal�NDoamne, Tom esteacoloNare nevoie de protec-ia TaN.B

Trebuie s� r�spundem cu sinceritate. ?n ce fel ne ajut� acest gen derug�ciune? Acesta este modul &n care se roag� majoritatea cre,tinilor.Dar oare ei primesc vreun fel de hran�? C*,tig� ei ceva care s�-i fac�s� fie plini de bucurie &n�untru ,i plini de veselie &n afar�? Nu!

Calea corect� este aceasta: &nt*i veni-i la Biblie pentru a citicu rug�ciune. Nu trebuie s� v� &nchide-i ochii. A-inti-i-v� ochii asupraCuv*ntului &n timp ce v� ruga-i. ?n nici una dintre cele ,aizeci ,i ,asede c�r-i ale Bibliei nu g�sim vreun verset care s� ne spun� c� artrebui s� ne rug�m cu ochii &nchi,i. Exist� &ns� un verset care ne spunec� Isus Ji-a ridicat ochii spre cer spun*nd: ATat�NB (Ioan 17:1).El privea spre cer &n timp ce Se ruga! Nu vrem s� ne cert�m &ntr-unmod doctrinar, &ns� trebuie s� vedem faptul c� nu este nevoies� &nchidem ochii pentru a ne ruga. Pur ,i simplu privi-i la paginatip�rit� care spune: ALa &nceputNB Apoi, av*nd ochii asupra Cuv*n-tului ,i rug*ndu-v� din ad*nc, spune-i: AO, Doamne, ,La &nceput!LDoamne, Te laud c� ,la &nceput era Cuv*ntul.L De,i nu ,tiu ce esteCuv*ntul, Cuv*ntul era acolo. Te laud, Doamne! ,La &nceput!L Aleluia!,La &nceput!L O, Doamne, ,La &nceput era Cuv*ntul ,i Cuv*ntul eracu Dumnezeu ,i Cuv*ntul era Dumnezeu.L B Pur ,i simplu &ncerca-is� v� ruga-i &n acest fel. Poate ve-i ajunge la alt verset. AAcum decinu mai este nici o condamnare.B AO, Doamne, ,Acum nu mai estenici o condamnare.L O, Doamne, ,Acum nici o condamnare.L Amin.


,Acum.L O, Doamne. ,Acum.L Amin! ,Nici o condamnare.L Slav� Dom-nului! Aleluia! ,Nici o condamnare,L B etc.

?n timp ce citim cu rug�ciune nu este nevoie s� compunempropozi-ii sau s� cre�m o rug�ciune. Doar citi-i cu rug�ciune Cuv$ntul.Ruga-i-v� cuvintele Bibliei exact a*a cum sunt scrise. ?n cele din urm�ve-i vedea c� &ntreaga Biblie este o carte de rug�ciuni! Nu doar Arug�-ciunea DomnuluiB este o rug�ciune, ci &ntreaga Biblie este o rug�ciune.Deschide-i la orice pagin�, la orice r*nd, la orice cuv*nt din Biblie ,i&ncepe-i s� v� ruga-i cu acea por-iune din Cuv*nt. Dac� ve-i continuas� citi-i cu rug�ciune &n acest fel &n prezen-a Domnului timp de treizecide minute, ve-i vedea ce fel de iluminare, udare, hr�nire, &mprosp�tare,&nt�rire ,i satisfac-ie ve-i ob-ine. ?n aceste treizeci de minute ve-iavea un mic dejun spiritual care va -ine &ntreaga zi!

De,i este posibil s� nu &n-elege-i un anumit pasaj, tot sunte-ihr�ni-i, deoarece &ntr-adev�r exist� ceva din Dumnezeu &n Cuv*ntulS�u. Cuv*ntul lui Dumnezeu este chiar suflarea Sa. (?n limba greac�,2 Timotei 3:16 sun� astfel: AToat� Scriptura este suflat� de Dumnezeu.B)

Nu &ncerca-i doar s� &nv�-a-i Biblia. Trebuie s� vedem faptul c�Biblia este o carte a vie-ii, nu o carte a cunoa,terii. Aceast� carte este&ntruparea divin� a Duhului viu, iar El este via-�. Calea corect� nueste doar aceea de a studia ,i de a &nv�-a, ci de a contacta Cuv*ntulexers*ndu-ne duhul pentru a citi cu rug�ciune. Mii de oameni au dove-dit faptul c� aceasta este calea corect�. Acest mod de a veni la Bibliele-a revolu-ionat vie-ile. Dac� ve-i &ncerca acest lucru &n timpul a cincidimine-i, ,i voi ve-i fi schimba-i. ?ntregul vostru concept cu privire laBiblie se va modifica &n mod radical. Poate la &nceput nu va mergeat*t de bine, dar practic*nd ve-i atinge Duhul cel viu.

Lucrul de care are nevoie biserica ast�zi nu este mai mult� cuno,-tin-� ,i mai multe &nv�-�turi, ci hran�, iar calea prin care Domnul ?,ihr�ne,te Trupul este Cuv*ntul S�u. Domnul a,teapt� cu ner�bdareo cale de a ne hr�ni ,i de a deveni savurarea noastr�. Citirea curug�ciune ?i ofer� acea cale. Prin acest fel de rug�ciune toate bog�-iilelui Cristos vor fi aduse &n noi ,i chiar introduse &n noi. Nici o &nv�-�-tur�, doctrin� sau cuno,tin-� nu pot s�-L introduc� pe Cristos &n noi&ntr-o asemenea m�sur�; numai acest fel de rug�ciune o poate face.Deci to-i trebuie s� &nv�-�m s� ne rug�m &n acest fel. ?n cele din urm�vom fi sco,i din noi &n,ine, satura-i cu Cristos ,i &mbiba-i cu Duhul.

CAPITOLUL 2

UN MOD SIMPLU DE A-L ATINGE PE DOMNUL

?n Epistolele sale, Pavel ne dezv�luie &n mod clar ,i plin de auto-ritate -elul sau obiectivul suprem al umbl�rii cre,tine: AS�-L cunoscpe ElB (Filip. 3:10); Apentru mine a tr�i este CristosB (Filip. 1:21); ACristosvia-a noastr�B (Col. 3:4). Prin aceste versete putem vedea c� realitatea,i centrul vie-ii cre,tine este pur ,i simplu Cristos ?nsu,i.

Ca oameni n�scu-i din Dumnezeu ,i care ?l au pe Cristos tr�ind&n�untrul lor, prin &ndurarea Domnului to-i cre,tinii trebuie s� fieadu,i la stadiul &n care s� nu mai fie at*t de mult absorbi-i de studiuldespre Cristos, de faptul de a face ceva pentru Cristos sau chiarde faptul de a-L servi pe Cristos, ci mai cur*nd de a fi zi de zi &nrealitatea atingerii ,i a experiment�rii Sale &ntr-un mod viu. Romani5:10 aduce m�rturie: AC�ci dac� noi, fiind vr�jma,i, am fost &mp�ca-icu Dumnezeu prin moartea Fiului S�u, cu mult mai mult vomfi m*ntui-i &n via-a Sa.B Acest Acu mult mai multB trebuie s� fie maimult din Cristos. Experien-a m*ntuirii ini-iale a unui cre,tin este&ntr-adev�r minunat�. Acum el este n�scut din Dumnezeu, dar Acumult mai multB el trebuie s� fie m*ntuit prin via&a lui Cristos. Oricepersoan� care ?l cunoa,te pe Cristos ca M*ntuitor al ei poate ,i trebuies� fie adus� &n experimentarea acestui Acu mult mai mult,B care esteintrarea &n plin�tatea ,i realitatea unei vie-i complet centrate peCristos ( experimentarea, atingerea ,i savurarea Sa moment demoment.

�NDEPLINIREA R�SCUMP�R�RII

Ast�zi Domnul S-a f�cut disponibil tuturor cre,tinilor ca ei s�-Lcontacteze ,i s�-L experimenteze &ntr-un mod deplin ,i viu. Bibliane reveleaz� faptul c� la &nceput Isus Cristos era Dumnezeu (Ioan1:1). Apoi &ntr-o zi chiar acest Dumnezeu a devenit un om care a locuit


pe p�m*nt (Ioan 1:14) ,i a &ndeplinit m*ntuirea pentru to-i. El a fostprintre noi ca Miel al lui Dumnezeu, pentru ca prin v�rsarea s*ngeluiS�u noi s� avem parte de r�scump�rare (Efes. 1:7) ,i s� fim &mp�ca-icu Dumnezeu. Acest lucru este &ntr-adev�r glorios! Cristos a devenitun om, a tr�it pe p�m*nt treizeci ,i trei de ani ,i jum�tate ,i a &nde-plinit r�scump�rarea pentru to-i. Dar dac� Cristos S-ar fi oprit aici,aceasta ar fi fost totalitatea experien-ei noastre cre,tine. To-i ar fiputut savura iertarea de p�cate, dar nimeni nu ar fi putut fi m*ntuitprin via&a Sa. Nimeni nu ar fi putut s�-L ating� ,i s�-L experimentezezilnic, &ntr-un mod practic. Atunci ce a f�cut Cristos pentru ca fiecarecre,tin s� poat� intra &n aceast� experien-� de tip Acu mult mai mult?BA fost El doar r�stignit ,i apoi &ngropat? A fost acesta sf*r,itul? Trebuies�-L l�ud�m pentru c� exist� mult mai mult dec*t at*t!

UN DUH D�T�TOR DE VIA��

Cu pu-in timp &nainte de r�stignirea Sa, El le-a spus ucenicilorS�i c� El era printre ei, dar c� urma s� fie �n ei (Ioan 14:16-20).Cum se putea realiza acest lucru? Dac� Isus doar ar fi murit ,i ar fifost &ngropat ,i acesta ar fi fost sf*r,itul, El nu ar fi putut intraniciodat� &n ucenicii S�i ,i nici nu ar fi putut intra &n cei din poporulS�u ast�zi. Dar slav� Domnului c� la trei zile dup� &nvierea Sa El a ruptleg�turile mor-ii ,i a fost &nviat din mor-i. Deci s� ne punem aceast�&ntrebare: ?n ce form� este El ast�zi? El este Duhul. AUltimul Adam[Cristos] a devenit un Duh d�t�tor de via-�B (1 Cor. 15:45b).

Isus le spusese ucenicilor S�i c� El va intra &n ei; astfel, la scurttimp dup� &nvierea Sa, El a ap�rut &naintea lor &ntr-o camer� ale c�reiu,i erau &nchise. El nu ar fi putut face niciodat� acest lucru dac� nu arfi fost Duhul. Acolo AEl a suflat &n ei ,i le-a spus: ,Primi-i Duhul Sf*ntL B(Ioan 20:22). ?n acel moment, Isus, care fusese printre ei ,i &n afaralor, a intrat �n�untrul lor. Cristos nu ar fi putut s� intre niciodat�&n ucenicii S�i dac� nu ar fi fost Duhul. ADomnul este Duhul.B (2 Cor.3:17) ,i to-i cei care au fost &mp�ca-i cu Dumnezeu au acest Duh d�t�torde via&� locuind �n�untrul lor ca s� fie rezerva lor abundent� *i totce au ei nevoie. Din moment ce Cristos a devenit Duhul ,i a intrat&n to-i cre,tinii, pentru ei acum El este at*t de disponibil; pentru ei Eleste at*t de u,or de contactat, de experimentat ,i chiar de savurat.ACu mult mai mult vom fi m*ntui-i &n via-a Sa.B

UN MOD SIMPLU DE A-L ATINGE PE DOMNUL 15

CHEMAREA DOMNULUI

Toate aceste lucruri sunt &ntr-adev�r minunate, minunea minu-nilor: faptul c� Cristos a devenit un om, a &ndeplinit r�scump�rareapentru noi, a devenit Duhul ,i acum a intrat �n�untrul nostru pentrua fi via-a noastr� ,i totul pentru noi; &ns� &ntrebarea care se puneeste aceasta: Cum ?l putem noi atinge ,i experimenta pe Cristos&ntr-un mod practic ca &ns�,i via-a noastr� moment de moment?Domnul ne-a ar�tat o cale simpl�. Tot ce trebuie s� facem este s�-Lchem�m ,i ?l vom atinge pe El, care este rezerva d�t�toare de via-�.?n Romani 10:12b-13 Biblia spune: AC�ci acela,i Domn este Domnultuturor ,i este bogat pentru to-i cei care ?l cheam�; c�ci ,oricinecheam� numele Domnului va fi m*ntuit.LRB Poate &n trecut a-i crezutc� aceste versete sunt aplicabile la o experien-� ini-ial� a m*ntuirii;&ns� fiecare cre,tin are nevoie de asemenea de o m*ntuire zilnic�de p�cat, de sine, de sl�biciuni omene,ti ,i de alte lucruri negative.De partea pozitiv�, el de asemenea are nevoie de o rezerv� &mbel-,ugat� a Domnului care s�-l hr�neasc� ,i s�-l &nt�reasc�, pentruca s� poat� cre,te &ntru Cristos &n toate lucrurile. Calea de a experi-menta aceste lucruri este pur ,i simplu aceea de a-L chema pe Dom-nul. El este bogat pentru to-i cei care ?l cheam�. Vedem c� &n 2 Timo-tei 2:22 Pavel &l &ndeamn� pe Timotei s� tr�iasc� via-a cre,tin�&mpreun� cu cei care -l cheam� pe Domnul dintr-o inim� pur�.

Experimentarea lui Cristos de c�tre un cre,tin a,a cum esteea pl�nuit� de Dumnezeu este menit� a fi real� pentru credincios,i o m�rturie pentru cei din lume. Care era m�rturia primilor cre,tini?Aceasta: ei erau un popor care chema numele Domnului. Acest lucrune este ar�tat &n Fapte 9:14, care afirm� c�, &nainte de convertireasa, Pavel &i persecuta pe to-i cei care chemau numele Domnului.Preo-ii cei mai de seam� &i d�duser� autoritatea de a-i lega pe to-icei care -i chemau numele. 1 Corinteni 1:2 reafirm� acest lucruar�t*ndu-ne c� cre,tinii de la &nceput erau cei care chemau numeleDomnului &n orice loc.

Ast�zi mul-i cre,tini au &nceput s� practice chemarea numeluiDomnului zilnic, or� de or� ,i moment de moment, &ntr-un modsimplu, practic. Spre bucuria lor, ei au descoperit c� Domnul este totce au nevoie ,i c� pot s�-L ating� ,i s� aib� p�rt�,ie cu El oric*nd,i &n orice &mprejurare doar chem*ndu-L din ad*ncul lor. Chemarea


numelui Domnului nu ar trebui f�cut� &n mod obiectiv, chem*ndu-Lpe Cristosul care locuie,te &n ceruri, ci chem*ndu-L pe Cristosul careeste Duhul ,i care locuie,te &n�untrul duhului nostru (2 Tim. 4:22).Dac� ?l chem�m pe El din ad*ncul nostru, vom sim-i curgerea ,ip�rt�,ia lui Cristos din�untrul nostru.

ADEV�RATA �NCHINARE

ADar vine ora, ,i ea este acum, c*nd adev�ra-ii &nchin�tori I se vor&nchina Tat�lui &n duh ,i &n realitate, c�ci Tat�l de asemenea dore,teasemenea &nchin�tori. Dumnezeu este Duh ,i cine se &nchin� Luitrebuie s� I se &nchine &n duh ,i sinceritateB (Ioan 4:23-24). Pentrufiecare cre,tin aceast� &nchinare adev�rat� a p�rt�,iei este menit�s� fie constant� ,i d�t�toare de via-�. Adev�rata &nchinare dinaceste versete nu &nseamn� participarea la anumite reguli, forme,ritualuri ,i regulamente sau respectarea lor, ci mai cur*nd chemareaDomnului din ad*nc, contactarea ,i p�rt�,ia cu Isus Cristos, adev�rul,i realitatea. Tat�l dore,te ca noi s� savur�m ,i s� particip�m&n aceast� &nchinare adev�rat� &n care ?l atingem pe Fiul S�u ,i avemp�rt�,ie cu El tot timpul zilei, &n fiecare zi. Fie c� suntem la serviciu,ori &n sala de clas�, sau conducem ma,ina, sau vorbim cu un prieten,sau suntem &n &nt*lniri &mpreun� cu al-i cre,tini, dorin-a Sa esteca noi s� fim &n contact cu Domnul nostru ,i s� avem p�rt�,ie cu El.

Din nou trebuie s�-L l�ud�m pe Domnul ,i s�-I mul-umimc� El nu doar ne-a spus c� trebuie s�-L chem�m, s� ne &nchin�m&n duh ,i &n sinceritate, ci El de asemenea ne-a dat ,i o cale foartepractic� ,i simpl� de a-L atinge &n aceast� &nchinare adev�rat�. Bibliane ofer� exemple clare pentru a ne ar�ta c� putem s�-L atingem ,is�-L experiment�m pe Domnul &n &nchinare doar chem*ndu-Inumele. ?n Matei 8:2 citim: AJi iat� c� un lepros, apropiindu-se,I S-a &nchinat spun*nd: ,DoamneNL B Apoi &n Matei 15:25 citim:ADar ea a venit ,i I S-a &nchinat spun*nd: ,DoamneN.B

Aceste versete ne ajut� s� vedem faptul c� putem participa&n adev�rata &nchinare oriunde, oric*nd ,i &n orice situa-ie. Oricare arfi &mprejur�rile noastre imediate, putem s� ne &nchin�m Lui rug*n-du-ne &n mod simplu: AO, Doamne, o, Doamne!B Mul-i cre,tini desco-per� c� simplul fapt de a-I respira numele, AO, Doamne,B atunci c*ndsunt ispiti-i sau &ndurera-i sau se simt Ape dinafar�B &i aduce &ntr-o

UN MOD SIMPLU DE A-L ATINGE PE DOMNUL 17

atingere ,i o p�rt�,ie real� cu Domnul ,i &ntr-o deplin� eliberare de sine,p�cat ,i lume. Atunci c*nd strig�m spre Domnul &n acest fel avem unprofund sim-�m*nt l�untric al curgerii ,i al mi,c�rii lui Cristos ,i a vie-iiSale &n�untrul nostru. ?n Psalmi descoperim c� &n timp ce psalmi,tiis-au rugat Domnului, ei au strigat AO, Doamne,B de mai mult de o sut�optzeci de ori. ?ntr-o anumit� situa-ie un psalmist a spus: AAm strigatcu toat� inima mea; ascult�-m�, o, DoamneB (Ps. 119:145). ?n alt�situa-ie el a spus: AApoi am chemat numele Domnului; o, DoamneB(Ps. 116:4). ?ntr-adev�r faptul de a-L chema pe Domnul nu este unlucru ne&nsemnat, dar este at*t de simplu ,i de practic. ?n acest felputem s�-L atingem ,i s�-L experiment�m pe Cristos ca satisfac-ie ,ibucurie a noastr� l�untric� zilnic, moment de moment.

Biblia ne prezint� un alt exemplu de &nchinare adev�rat� &n Apoca-lipsa 19:4: AJi cei dou�zeci ,i patru de prezbiteri ,i cele patru f�pturivii au c�zut la p�m*nt ,i S-au &nchinat lui Dumnezeu care st� pe tron,spun*nd: AAmin, Aleluia!B 2 Corinteni 1:20 spune: AC�ci oric*t demulte promisiuni ale lui Dumnezeu ar fi, &n El este ADaB-ul; de aceeaprin El de asemenea este AAminB-ul c�tre Dumnezeu, spre glorialui Dumnezeu prin noi.B Iar &n Apocalipsa 3:14 afl�m c� AAminB esteun alt nume dat lui Cristos. Atunci c*nd strig�m Amin din ad*nculnostru, sim-im c� L-am atins pe Cristos ca ,i atunci c*nd chem�mAO, Doamne, o, Doamne,B deoarece a,a cum numele S�u esteDomnul, tot astfel numele S�u este Amin. Apoi &n 1 Cronici 16:36vedem c� chemarea AAminB reprezint� o adev�rat� laud� la adresaDomnului: ABinecuv*ntat s� fie Domnul Dumnezeul lui Israel &nveci de veci. Ji to-i oamenii au spus AAminB ,i L-au l�udat peDomnul.B A striga AAminB din ad*ncul nostru &nseamn� a-L chemape Domnul ,i a-L atinge pe El.

Aleluia &nseamn� Al�uda-i-L pe Domnul,B care &nseamn� Al�uda-i-Lpe Iehova,B ,i din nou ,i din nou psalmistul a folosit cuv*ntul AAleluiaB&n &nchinarea ,i &n lauda sa la adresa lui Dumnezeu. Ultimii cinciPsalmi &ncep ,i se termin� cu acest cuv*nt ceresc de &nchinare. G�simacest cuv*nt oferit &n &nchinarea la adresa lui Dumnezeu ,i &n Apoca-lipsa 19:1, 3, 4, 6. Ast�zi este la fel. Putem s� ne &nchin�m ,i s� avemp�rt�,ie cu Domnul nostru &n acela,i mod simplu. ?ntreaga zi putemstriga: AO, Doamne! Amin! Aleluia!B din ad*ncul nostru.

Pe scurt, Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, a venit pe acest p�m*nt,


a tr�it o via-� omeneasc�, a fost r�stignit pentru p�catele noastre,a fost &ngropat, a &nviat din nou ,i a devenit Duhul d�t�tor de via-�.Atunci c*nd am crezut &n El, El ca Duh a venit &n duhul nostru, ceamai ad*nc� parte a fiin-ei noastre, pentru a fi via-a noastr� ,i totulpentru noi. Ast�zi, ca Duh, El este ca ,i aerul pentru noi ( at*tde proasp�t ,i at*t de disponibil. Atunci c*nd strig�m: AO, Doamne!Bsau AAmin!B sau AAleluia!B noi ?l primim &n noi ca suflare d�t�toarede via-�, care ne aprovizioneaz� cu toate bog�-iile Sale. Ast�zi trebuies� respir�m aceste patru cuvinte ca rug�ciune a noastr� ,i s�-Ll�ud�m pe Dumnezeu. Din ad*ncul vostru doar respira-i: AO, Doamne,BAAmin,B AAleluia,B ,i ve-i gusta dulcea-a ,i realitatea lui Cristos ?nsu,i.Ve-i &ncepe s� experimenta-i din ce &n ce mai mult faptul c� via-aSa este &ntr-adev�r o via-� care m*ntuie,te. Ast�zi mul-i cre,tiniau descoperit c� pot s�-L cunoasc� pe El, c� pot fi adu,i &n puterea&nvierii Sale, c� pot experimenta m*ntuirea Sa spontan� ,i c� potumbla &n unitate cu El chem*nd moment de moment AO, Doamne!Amin! Aleluia!B

CAPITOLUL 3

AD�NCUL CHEAM� AD�NC

Lectur� biblic�: Ps. 42:7; Marcu 4:5-6; Isaia 39:1-6; 2 Cor. 12:1-4;Fapte 5:1-5

Psalmul 42:7 spune: AAd*ncul cheam� ad*nc.B Numai o chemaredin ad*ncuri poate provoca un r�spuns din ad*ncuri. Nimic superficialnu poate atinge vreodat� ad*ncurile ,i nimic superficial nu poateatinge p�r-ile l�untrice. Numai ad*ncul va r�spunde ad*ncului. Oricenu &,i are originea &n ad*ncuri nu poate atinge ad*ncurile. Al-ii potr�spunde &n ad*ncul lor numai la ceea ce iese din ad*ncul nostru.Atunci c*nd mergem &ntr-un anumit loc ,i ascult�m un mesaj, sin-gurul lucru care ne atinge este ceea ce a ie,it din ad*ncurile altora.Dac� nimic nu vine din ad*ncuri, atunci ajutorul pe care &l primimva fi doar superficial. Trebuie s� vedem importan-a ad*ncurilor. Oricenu este din ad*ncuri nu va atinge niciodat� ad*ncurile altora. Dac�nu am primit niciodat� ajutor sau beneficiu &n ad*ncurile noastre,atunci niciodat� nu vom aveam ceva care s� ias� din ad*ncurilenoastre. Dac� vrem s� acord�m ajutor spiritual altora, atunci cevatrebuie s� ias� din ad*ncurile noastre. Dac� nu s�p�m &n ad*nc,niciodat� nu-i vom c*,tiga pe al-ii. Dac� ceea ce vorbim nu este dinad*ncuri, atunci nu vom atinge ad*ncurile &n al-ii, chiar dac� lec*,tig�m emo-iile ,i g*ndurile ,i &i facem s� pl*ng� sau s� fie ferici-isau entuziasma-i pentru un timp. Numai ad*ncul cheam� ad*nc.Expresiile superficiale nu vor atinge ad*ncurile altora.

R�D�CINI AD�NCI

Un principiu care se aplic� la predicarea ,i primirea cuv*ntuluise g�se,te &ntr-una dintre pildele rostite de Domnul, ,i anume pildasem�n�torului. ?n timp ce sem�n�torul sem�na, unele semin-e


au c�zut l*ng� drum, altele pe loc st*ncos, unele &ntre spini, iar altele&n p�m*ntul cel bun. Aceast� pild� ne arat� cele patru st�ri diferite&n care omul poate primi cuv*ntul. Domnul Isus ne spune c� unadintre aceste st�ri este locul st*ncos. Exist� pu-in p�m*nt la supra-fa-�, dar dedesubt sunt st*nci. Atunci c*nd s�m*n-a cade &n acest felde p�m*nt, ea &ncol-e,te repede, dar imediat dup� ce r�sare soarele,ea se usuc� din cauz� c� &i lipse,te r�d�cina.

Ce este r�d�cina? Este cre,terea care are loc &n ad*ncul solului.Ce sunt frunzele? Ele sunt cre,terea care are loc deasupra solului.Cu alte cuvinte, r�d�cinile sunt via-a ascuns�, &n timp ce frunzelesunt via-a manifestat�. Problema multor cre,tini este aceea c�, &n timpce au mult� via-� la exterior, ei au foarte pu-in� via-� secret�. Cu altecuvinte, lor le lipse,te via-a ascuns�. E,ti cre,tin de c*-iva ani deja,nu-i a,a? Atunci permite-mi s� te &ntreb: C*t din via-a ta este ascuns�vederii? C*t din ea este necunoscut� altora? Tu pui accent pe lucr�rileexterioare. Da, lucr�rile bune sunt importante; dar &n afar� de aceaexpresie evident� a vie-ii tale, c*t din via-a ta r�m*ne ascuns�?Dac� &ntreaga ta via-� spiritual� este dat� la iveal�, atunci tu nu ainici oRr�d�cin�. Sunt toate virtu-ile tale dinaintea lui Dumnezeumanifestate &naintea oamenilor, sau exist� ceva mai mult care nu leeste cunoscut? Dac� toate experien-ele tale sunt manifestate, atunci&ntreaga ta cre,tere are loc &n sus; nu exist� nici o cre,tere &n jos.Dac� a,a stau lucrurile, atunci e,ti o persoan� care ai doar frunze,dar nu ai r�d�cin�, ,i te afli pe un teren superficial.

?n via-a noastr� cre,tin� este necesar s� &nv�-�m care este&n-elesul Trupului lui Cristos; trebuie s� &nv�-�m s� avem o via-�a Trupului. Pe de o parte, trebuie s� &nv�-�m c� via-a pe care Domnuli-a dat-o fiec�rui m�dular al Trupului S�u difer� de la individ la individ.M�sura care -i-a fost dat� -ie personal de c�tre El trebuie s� fiep�zit�; dac� nu, atunci ea &,i va pierde caracterul specific ,i Dumnezeunu va avea nici un folos special de pe urma ei. Dac� lucrul care -i-afost &ncredin-at &n mod special este dat la iveal�, el se va usca.

Discursul Domnului Isus de pe Munte a fost extrem de remarcabil.Pe de o parte, El a spus: AVoi sunte-i lumina lumii. Este imposibilca un ora, situat pe un munte s� fie ascunsB (Mat. 5:14). Este cevapublic. Pe de alt� parte, El a spus: AAtunci c*nd faci milostenie, nu l�saca m*na ta st*ng� s� ,tie ce face m*na ta dreapt�, pentru ca milos-

ADSNCUL CHEAMG ADSNC 21

teniile tale s� fie f�cute &n secret;Nc*nd te rogi, intr� &n camerata personal� ,i &nchide u,a ,i roag�-te Tat�lui t�u care este &n secretB(Mat. 6:3-4, 6). Pe de o parte, dac� e,ti cre,tin, trebuie s� fii cre,tinpe fa-� ,i s� faci o m�rturisire public�; pe de alt� parte, exist� virtu-icre,tine pe care nu ar trebui s� le expui vederii publice. Cre,tinulcare face parad� de toate virtu-ile sale &naintea oamenilor ,i carenu are nimic &n ad*ncul fiin-ei sale nu are nici o r�d�cin�; el nu vafi &n stare s� reziste &n ziua &ncerc�rii ,i a ispitei.

Noi suntem copiii Domnului de mul-i ani; fie ca Domnul s� nedeschid� ochii ,i s� ne arate m�sura &n care experien-ele noastreau fost ascunse vederii publice. C*t ar r�m*ne dac� ceea ce estecunoscut de om ar fi luat? Fie ca Dumnezeu s� lucreze &n noi ca astfels� putem prinde r�d�cini ad*nci.

EXPERIEN�E AD�NCI

Scriindu-le corintenilor, Pavel a spus: AEste nevoie s� m� laud,chiar dac� &ntr-adev�r nu este de folosB (2 Cor. 12:1). El a recunoscutc� pentru el nu era AprofitabilB (greac�) s� scrie ce le-a scris &n 2 Co-rinteni 12. Dar de dragul altora el aRtrebuit s� o fac�; el a fost obligats� vorbeasc� despre Aviziunile ,i revela-iile Domnului.B Fra-i ,i surori,aceasta ar trebui s� fie ,i atitudinea noastr�. Mul-i dintre noi nu potrezista testului viziunilor ,i revela-iilor; de &ndat� ce avem o mic�experien-�, noi sun�m din trompet� ,i toat� lumea afl� despre ea.Pavel ,tia c� lui nu-i era de nici un folos s� men-ioneze viziunile ,irevela-iile Domnului. Atunci de ce le-a men-ionat? El a fost for-at s�o fac� deoarece unii se &ndoiau de apostolia sa ,i existau problemelegate de temelia credin-ei cre,tine.

Oare Pavel ,i-a dezv�luit toate revela-iile? Departe de a,aRceva.El a scris: ACunosc un om [care era el &nsu,i] &n Cristos, cu paisprezeceani &n urm� (dac� era &n trup, nu ,tiu, dac� era &n afara trupului,nu ,tiu; Dumnezeu ,tie) un asemenea om a fost r�pit &n al treileacerB (v. 2). El nu a dat la iveal� aceast� experien-� dec*t dup�paisprezece ani. Ce ad*ncime era &n Pavel! Ar fi o minune dac� noiam putea ascunde timp de ,apte ani un lucru pe care l-am primitde la Dumnezeu. Dar timp deRpaisprezece ani Pavel niciodat� nu,i-a dat la iveal� experien-a; timp de paisprezece ani biserica lui Dum-nezeu nu a ,tiut nimic despre ea; timp de paisprezece ani nici m�car


unul dintre apostoli nu a auzit despre ea. R�d�cinile lui Pavel erauad*nc &nfipte &n sol.

Unii oameni ar putea fi tenta-i s� spun�: APavele, to-i vrem s�auzim despre acea experien-� de acum paisprezece ani. Vorbe,te-nedespre experien-a ta din al treilea cer. Ne-ar ajuta foarte mult dac�am cunoa,te &ntreaga istorie.B Dar el a spus: ACunosc un asemeneaom (dac� era &n trup, nu ,tiu, dac� era &n afara trupului, nu ,tiu;Dumnezeu ,tie), care a fost r�pit &n Paradis ,i a auzit cuvinte care nuse pot rosti, cuvinte ce nu-i sunt &ng�duite omului s� le rosteasc�B(vs. 3-4). P*n� &n ziua de ast�zi experien-a lui Pavel nu a fost dezr�d�-cinat�; nici chiar acum nimeni nu ,tie nimic despre acea experien-�.

Fra-i ,i surori, r�d�cinile sunt extrem de importante. Dac� vreis� ai lucrarea lui Pavel, atunci trebuie s� ai Ar�d�cinaB lui Pavel;dac� vrei s� ai purtarea exterioar� aRlui Pavel, atunci trebuie s� aivia-a l�untric� a lui Pavel; dac� vrei s� demonstrezi o putere ca ,icea a lui Pavel, atunci trebuie s� ai experien-a secret� a lui Pavel.Problema multor cre,tini de ast�zi este aceea c� ei nu pot p�stranici un lucru spiritual ,i nu pot l�sa nedate la iveal� nici o experien-�special�. De &ndat� ce au o mic� experien-�, ei trebuie s� le vorbeasc�altora despre ea. Ei &,i tr�iesc vie-ile &naintea oamenilor; nimicnu este ascuns &n�untrul lor. Ei nu au nici o r�d�cin�. Fie ca Dumne-zeu s� ne arate experien-a lui Pavel ,i fie ca El s� ne conduc� astfel&nc*t s� avem ad*ncime!

TR�IRE SUPERFICIAL�

?n Isaia 39 ni se spune c� atunci c*nd ve,tile despre boala ,i &ns�n�-to,irea lui Ezechia au ajuns la curtea babilonian�, imediat au fosttrimi,i mesageri cu scrisori ,i cu un dar pentru Ezechia. Ezechiafusese un vas al harului lui Dumnezeu, dar el a fost incapabil s�reziste la testul harului. Cuv*ntul lui Dumnezeu spune: AJi Ezechias-a bucurat de venirea lor ,i le-a ar�tat tezaurul s�u, argintul ,i aurul,mirodeniile ,i uleiul pre-ios, &ntreaga sa cas� de arme ,i tot ce seafla &n vistieriile saleB (v. 2). Ezechia nu a putut birui tenta-ia de a dala iveal� totul. Tocmai fusese vindecat &n mod minunat de boalasa ,i cu siguran-� se sim-ea important; ,i credea c� &n lume exist�foarte pu-ini oameni care s� fi avut o asemenea experien-� remar-cabil�. La urma urmei, c*-i oameni primiser� un semn at*t de extra-


ordinar &n timpul vindec�rii lor cum aRfost cel al umbrei ceasuluisolar al lui Ahaz care s-a &ntors &napoi cu zece grade (Isaia 38:8 VKJ)??n m*ndria sa, Ezechia ,i-a scos la iveal� toate comorile. Aceasta&nseamn� c� el nu trecuse prin tratarea crucii. Via-a sa natural�nu fusese tratat�. Evident toate r�d�cinile sale au fost date la iveal�.Tot ceea ce Ezechia ,tia ,i tot ceea ce el avea a fost adus la cuno,tin--a babilonienilor. Din cauza acestei expuneri, Isaia i-a spus: AAscult�cuvintele lui Iehova al o,tirilor: ,Iat�, vin zile c*nd toate lucruriledin casa ta pe care le-au adunat p�rin-ii t�i ca o comoar� p*n� &nziua de ast�zi vor fi duse &n Babilon; nu va mai r�m*ne nimic,L spuneIehovaB (39:5-6). M�sura &n care noi d�m la iveal� diverse lucruri &nfa-a altora va fi m�sura propriei noastre pierderi. M�sura din via-anoastr� pe care o d�m la iveal� &naintea altora va fi m�sura la carenoi renun-�m &n noi &n,ine. Acesta este un lucru solemn, c�ruiatrebuie s�-i acord�m aten-ie.

Vai, at*t de mul-i oameni nu pot s� nu-,i dezv�luie experien-ele!Ei trebuie s� vorbeasc� pentru pl�cerea inimii lor. Este ca ,i &n cazullui Ezechia, care ,i-a revelat comorile &n fa-a altora. Odat� un fratea spus: AMul-i fra-i se &mboln�vesc, iar atunci c*nd devin s�n�to,idepun m�rturie despre acest lucru. A, vrea s� pot avea ,i eu o boal�( dar nu una fatal� ( ,iRDumnezeu s� m� vindece; atunci a, aveaceva de spus la urm�toarea &nt*lnire de m�rturii.B Motivul pentrucare acest frate voia s� fie vindecat era acela de a putea depune o m�r-turie. ElRc�uta o experien-� pentru a avea un lucru despre care s�vorbeasc�. O! Acest fel superficial de vorbire ne produce pierderigrave; el elimin� posibilitatea progresului spiritual.

A DEPUNE M�RTURIE F�R� A FACE PARAD�

Oare aceasta &nseamn� c� nu ar trebui s� depunem m�rturii?Nicidecum. Trebuie s� depunem m�rturii. Pavel a f�cut acest lucru;,i nenum�ra-i copii ai lui Dumnezeu, din genera-ie &n genera-ie,au f�cut ,i ei la fel. ?ns� a depune oRm�rturie este un lucru;dar a te delecta f�c*nd parad� de experien-a ta este cu totul alt lucru.Ce urm�rim atunci c*nd depunem oRm�rturie? Ca al-ii s� ob-in�profitul, sau ca noi s� avem pl�cerea de a vorbi? Pl�cerea de a--i auzipropria voce ,i dorin-a de a-i ajuta pe al-ii sunt dou� lucruri completdiferite. Noi depunem m�rturie deoarece exist� o problem� ,i trebuie


s� vorbim despre ea. O m�rturie nu este ca o conversa-ie banal�dup� oRmas�. De multe ori c*nd b*rfim se pierd bog�-ii spirituale.Dac� Domnul ne c�l�uze,te astfel, ar trebui s� depunem m�rturie,pentru c� dorim s� le oferim altora ajutor. Pavel aRdepus m�rturie&n 2 Corinteni 12, dar el nu ,i-a dezv�luit experien-a &ntr-un modu,uratic cu paisprezece ani mai devreme. El ,i-a ascuns experien-atimp de paisprezece ani ,i nimeni nu aR,tiut nimic despre ea. Chiar,i atunci c*nd a vorbit despre experien-a sa, el nu a dezv�luit totul.El nu a f�cut altceva dec*t s� men-ioneze experien-a; el nu a relatat&ntreaga istorie. ElRaRmen-ionat doar faptul c� a primit o revela-ie,i c� a auzit cuvinte care nu se pot rosti. El nu le-a spus altoracuvintele pe care le-a auzit. Chiar ,i ast�zi, al treilea cer &nc� esteo tain�, iar noi &nc� nu ,tim cum arat�.

Fra-i ,i surori, ce sunt comorile noastre? Ce sunt aurul, argintul,mirodeniile, mirurile pre-ioase ,i lucrurile pre-ioase? Ce este casanoastr� de arme? Trebuie s� re-inem c� aurul simbolizeaz� tot ce estede la Dumnezeu, iar argintul simbolizeaz� tot ce este legat de r�s-cump�rarea crucii. Mirodeniile sunt rezultatul r�nilor noastre,lucrurile pre-ioase sunt lucrurile legate de &mp�r�-ie, iar casa de armeeste lucrarea Domnului pe care am primit-o de la Dumnezeu ,i de laDomnul. Toate acestea nu sunt doctrine, &nv�-�turi biblice sauteologie. Acestea sunt lucrurile pe care le-am dob*ndit prin p�rt�,ianoastr� cu Domnul. Atunci c*nd avem p�rt�,ie cu Dumnezeu, c*ndcomunic�m cu El ,i suntem trata-i de El, noi adun�m multe lucruri.Este gre,it s� vorbim despre ele &ntr-un mod u,uratic. Aceasta nu&nseamn� c� nu ar trebui s� depunem m�rturii. Dar trebuies� &n-elegem c� multe experien-e trebuie ascunse. Fra-i ,i surori,acesta este un lucru extrem de important &n via-a cre,tin�. Multeexperien-e spirituale trebuie s� fie ascunse ,i nu trebuie dezv�luite.

Uneori Domnul Isus Ji-a depus m�rturia personal�, dar niciodat�nu aRfost vorb�re-. Este un lucru s� depui o m�rturie ,i este un altlucru s� fii vorb�re-. Domnul i-a vindecat pe bolnavi ,i a insistatca istoria vindec�rii s� r�m*n� ascuns�. Aceast� porunc� este repetat�din nou ,i din nou &n Evanghelia lui Marcu. Odat� Domnul i-a spusunei anumite persoane: ADu-te &n casa ta ,i la poporul t�u ,i spune-lece lucruri mari a f�cut Domnul pentru tine ,i cum El a avut mil�de tineB (5:19). Putem s� vorbim despre lucrurile mari pe care


Domnul le-a f�cut pentru noi, dar nu trebuie s� le d�m publicit�-iica ,i cum ar fi ni,te nout�-i; acest lucru nu face altceva dec*t s� nedema,te pe noi &n,ine ca pe ni,te persoane f�r� nici o r�d�cin�.A fi f�r� r�d�cin� &nseamn� a fi f�r� nici o comoar�; &nseamn� a nuavea o via-� ascuns� ,i a nu avea experien-e ascunse. Este esen-ialca unele dintre experien-ele noastre s� r�m*n� acoperite; a dezv�luitotul &nseamn� a pierde totul.

De asemenea, trebuie s� re-inem c� dac� d�m la iveal� &ntreaganoastr� comoar�, captivitatea nu poate fi evitat�. Moartea ,i expu-nerea merg m*n� &n m*n�, iar usc�ciunea spiritual� ,i expunereade asemenea merg m*n� &n m*n�. Chiar dac� trebuie s� depunemo m�rturie, trebuie s� fim ca ,i Pavel, care se l�uda numai dinnecesitate, Ade,i &ntr-adev�r nu era de folosB (2 Cor. 12:1). De multeori Satan atac� &n momentul &n care omul este expus. Orice fel deexpunere ne poate produce pierdere. Mul-i oameni sunt vindeca-ide bolile lor ,i ei depun m�rturie pentru gloria lui Dumnezeu.Dar multe m�rturii despre vindec�ri nu sunt pentru gloria luiDumnezeu, ci pentru gloria propriei credin-e a persoanei. Ca rezultat,boala se &ntoarce. Dup� ce aceste persoane &,i depun m�rturiile o dat�,ele sunt atacate din nou de acela,i lucru. Toate acestea ne arat� c�Dumnezeu &i acoper� pe cei care &,i acoper� r�d�cinile ,i nu &i pro-tejeaz� pe cei care &,i dezv�luie r�d�cinile; ei vor fi expu,i atacurilor.Dac� Dumnezeu vrea ca noi s� depunem m�rturie, atunci trebuies� o facem. Dar exist� multe lucruri care ar trebui ascunse. Dumne-zeu protejeaz� lucrurile pe care noi le ascundem &naintea Sa, iar noile savur�m.

Acela,i lucru se aplic� la lucrarea noastr�. Prin harul ,i &ndu-rarea Sa, Dumnezeu a &ndeplinit ceva prin noi, dar nu uita-i c� totceea ce El a &ndeplinit nu este pentru reclam� ,i nu constituie unmaterial de propagand�. Dac� divulg�m lucrarea lui Dumnezeu, vomdescoperi c� imediat ea va intra &n atingere cu moartea, iar pier-derea va corespunde m�surii &n care ne expunem pe noi &n,ine.DeR&ndat� ce David i-a num�rat pe copiii lui Israel, moartea a intrat&n scen� (2 Sam. 24). Fie ca Dumnezeu s� ne elibereze de acest fel deexpunere (divulgare).

Toate secretele pe care le avem cu Domnul trebuie p�strate.Noi nu ne putem mi,ca dec*t conform indica-iilor lui Dumnezeu


din�untrul nostru. Numai dac� El Se mi,c� &n�untrul nostru pentrua ne revela un lucru, atunci noi &ndr�znim s� revel�m acel lucru.Dac� El vrea ca noi s� &mp�rt�,im unui frate o anumit� experien-�,atunci nu vom &ndr�zni s� oR-inem pentru noi, c�ci acest lucruar &nc�lca oRlege a m�dularelor Trupului lui Cristos. O lege a m�dula-relor Trupului lui Cristos este p�rt�,ia. Dac� reprim�m aceast� lege,curgerea se va opri. Trebuie s� fim pozitivi, nu negativi, ,i s� leadministr�m altora via-�. Dar dac� toat� ziua suntem absorbi-i denoi &n,ine ,i de propriile noastre lucruri, atunci aceast� limbu-ie,i divulgare ne face vulnerabili &n fa-a atacului vr�jma,ului. Eu am&ncrederea c� noi to-i vom &nv�-a ce este Trupul lui Cristos ,i ce estecurgerea vie-ii printre m�dulare; dar de asemenea am &ncredereac� vom vedea c� exist� nevoia de a proteja partea ascuns� pe careoRavem &naintea Domnului, experien-ele pe care al-ii nu le cunosc.Nici o r�d�cin� nu ar trebui dat� la iveal�.

?n timp ce ne extindem spre ad*ncime ,i ne trimitem r�d�cinile&n jos, vom descoperi c� Aad*ncul cheam� ad*nc.B Atunci c*nd vomputea produce bog�-ii din ad*ncurile vie-ii noastre l�untrice, vom des-coperi c� alte vie-i vor fi profund afectate. ?n clipa &n care fiin-anoastr� l�untric� este atins�, al-ii vor primi ajutor ,i vor fi ilumina-i.Ei vor ,ti c� exist� ceva ce dep�,e,te cuno,tin-a lor. Atunci c*ndad*ncul atinge ad*nc, ad*ncul va r�spunde ad*ncului. Dac� via-anoastr� nu are nici oRad*ncime, atunci lucrarea noastr� superficial�va afecta vie-ile altora doar superficial. Repet�m din nou ( numaiAad*ncul cheam� ad*nc.B

DESPRE DOI SLUJITORI AI DOMNULUI

?i mul-umim Domnului pentru faptul c�, de mai mult de optzecide ani, slujba pe care Watchman Nee ,i colaboratorul s�u WitnessLee au adus-o Trupului S�u este o binecuv*ntare pentru to-i copiiiDomnului de pe toate continentele. Scrierile lor au fost traduse &nmulte limbi. Cititorii no,tri ne-au pus multe &ntreb�ri despreWatchman Nee ,i Witness Lee. Ca r�spuns la &ntreb�rile lorprezent�m acest scurt rezumat al vie-ii ,i lucr�rii acestor doi fra-i.

WATCHMAN NEE

Watchman Nee L-a primit pe Cristos la v*rsta de ,aptesprezeceani. Slujba sa este binecunoscut� printre credincio,ii c�ut�tori din&ntreaga lume. Prin scrierile sale mul-i au primit ajutor &n ce prive,tevia-a spiritual� ,i rela-ia dintre Cristos ,i credincio,ii S�i. Totu,i numul-i oameni cunosc un aspect la fel de crucial al slujbei sale, careaccentueaz� practica vie-ii de biseric� ,i zidirea Trupului lui Cristos.Fratele Nee a scris multe c�r-i at*t despre via-a cre,tin�, c*t ,idespre via-a de biseric�. P*n� la sf*r,itul vie-ii sale, Watchman Neea fost un dar d�ruit de Domnul pentru dezv�luirea revela-iei dinCuv*ntul lui Dumnezeu. Dup� ce a suferit pentru Domnul timp dedou�zeci de ani &ntr-o &nchisoare din China continental�, el a murit&n 1972 ca un martor credincios al lui Isus Cristos.

WITNESS LEE

Witness Lee a fost cel mai apropiat ,i cel mai vrednic de &ncrederecolaborator al lui Watchman Nee. ?n 1925, la v*rsta de nou�sprezeceani, el a experimentat o regenerare spiritual� dinamic� ,i s-a consa-crat pe sine &nsu,i Dumnezeului cel viu pentru a-L sluji. De atuncia &nceput s� studieze Biblia &n mod intensiv. ?n primii ,apte ani ai

vie-ii sale cre,tine el a fost mult influen-at de Fra-ii din Plymouth.Apoi l-a cunoscut pe Watchman Nee, iar &n urm�torii ,aptesprezeceani, p*n� &n 1949, a fost un colaborator al fratelui Nee &n China.?n timpul celui de-al doilea r�zboi mondial, c*nd China era ocupat�de Japonia, el a fost &nchis de japonezi ,i a suferit pentru slujirea sacu credincio,ie fa-� de Domnul. Slujba ,i lucrarea acestor doi slujitoriai Domnului a produs o mare trezire printre cre,tinii din China,care a dus la r�sp*ndirea evangheliei &n toat� -ara ,i la ridicareaa sute de biserici.

?n 1949 Watchman Nee i-a convocat pe to-i colaboratorii s�i care?l slujeau pe Domnul &n China ,i l-a &ns�rcinat pe Witness Lee s�continue slujirea &n afara continentului, pe insula Taiwan. ?n urm�-torii ani, datorit� binecuv*nt�rii lui Dumnezeu &n Taiwan ,i &n Asiade Sud-Est, au fost &ntemeiate mai mult de o sut� de biserici.

La &nceputul anilor ,aizeci Witness Lee a fost c�l�uzit de Domnuls� se mute &n Statele Unite, unde a slujit ,i a lucrat pentru beneficiulcopiilor Domnului mai mult de treizeci ,i cinci de ani. El a locuit &nora,ul Anaheim, California, din 1974 p*n� &n iunie 1997, c*nd a plecats� fie cu Domnul. De-a lungul anilor s�i de lucrare &n SUA el a publicatmai mult de 300 de c�r-i.

Slujba lui Witness Lee &i ajut� &n special pe cre,tinii c�ut�toricare doresc o cunoa,tere mai profund� ,i o experimentare a bog�-iilornep�trunse ale lui Cristos. Prin deschiderea revela-iei divine din&ntreaga Scriptur�, slujba fratelui Lee ne reveleaz� cum s�-L cu-noa,tem pe Cristos pentru zidirea bisericii, care este Trupul S�u,plin�tatea Celui care umple totul &n to-i. To-i credincio,ii ar trebuis� participe la aceast� slujb� de zidire a Trupului lui Cristos pentruca Trupul s� se poat� zidi &n dragoste. Numai realizarea acestei zidiripoate &mplini scopul Domnului ,i ?i poate satisface inima.

Caracteristica principal� a slujbei acestor doi fra-i este aceea c�ei i-au &nv�-at pe al-ii adev�rul conform cuv*ntului pur al Bibliei.

?n continuare oferim o scurt� prezentare a principalelor convin-geri ale lui Watchman Nee ,i Witness Lee:

1. Sf*nta Biblie este revela-ia divin� complet�, infailibil� ,i suflat�de Dumnezeu, inspirat� &n mod verbal de Duhul Sf*nt.

2. Dumnezeu este singurul Dumnezeu Triunic ( Tat�l, Fiul ,iDuhul Sf*nt ( care coexist� ,i locuiesc unul &n cel�lalt, &n re-ciprocitate, din ve,nicie &n ve,nicie.

3. Fiul lui Dumnezeu, chiar Dumnezeu ?nsu,i, a fost &ncarnatpentru a fi un om cu numele Isus, n�scut din fecioara Maria,ca s� fie R�scump�r�torul ,i M*ntuitorul nostru.

4. Isus, un om adev�rat, a tr�it pe p�m*nt timp de treizeci ,itrei de ani ,i jum�tate pentru a-L face cunoscut oamenilor peDumnezeu Tat�l.

5. Isus, Cristosul uns de Dumnezeu cu Duhul S�u cel Sf*nt, a mu-rit pe cruce pentru p�catele noastre ,i Ji-a v�rsat s*ngelepentru &ndeplinirea r�scump�r�rii noastre.

6. Isus Cristos, dup� ce a stat &ngropat timp de trei zile, a fost&nviat din mor-i, iar dup� patruzeci de zile S-a &n�l-at la ceruri,unde Dumnezeu L-a f�cut Domn al tuturor.

7. Dup� &n�l-area Sa, Cristos a turnat Duhul lui Dumnezeu pentrua boteza m�dularele Sale alese &ntr-un singur Trup. Ast�ziacest Duh Se mi,c� pe p�m*nt pentru a-i convinge pe p�c�to,i,pentru a-i regenera pe ale,ii lui Dumnezeu &mp�r-ind &n eivia-a divin�, pentru a locui &n credincio,ii lui Cristos pentrucre,terea lor &n via-� ,i pentru a zidi Trupul lui Cristos pen-tru expresia Sa deplin�.

8. La sf*r,itul acestei epoci Cristos Se va &ntoarce pentru a-i luape credincio,ii S�i, pentru a judeca lumea, pentru a lua &nst�p*nire p�m*ntul ,i pentru a &ntemeia ?mp�r�-ia Sa ve,nic�.

9. Sfin-ii biruitori vor domni &mpreun� cu Cristos &n mileniu ,ito-i credincio,ii &n Cristos vor participa &n binecuv*nt�rile divinedin Noul Ierusalim &n cerul cel nou ,i p�m*ntul cel nou pentruve,nicie.

Living Stream Ministry are plăcerea să pună gratuit la

dispoziţia publicului versiunile electronice ale acestor

cărţi. Sperăm că mulţi vor citi aceste cărţi şi se vor simţi

liberi să le recomande şi altora. Cerem ca pentru o bună

ordine, printarea acestor fişiere să fie limitată la uzul tău

personal. Te rugăm să nu postezi aceste fişiere în alte

părţi într-o formă sau alta. Dacă doreşti să multiplici mai

mult decât pentru uzul tău personal, te rugăm să ne

contactezi cu o cerere scrisă la [email protected]. De

asemenea cerem ca toate notele de copyright să fie

respectate conform legilor în vigoare. Aceste fişiere

PDF nu pot fi modificate sau dezasamblate într-un fel

sau altul pentru nicio altă utilizare.

Termeni de distribuire

Elemente de Baza Ale Vietii Crestine- Vol 2

Documents

Transcript of Elemente de Baza Ale Vietii Crestine- Vol 2