Elemente de versificatie Versul este un rand dintr-o poezie. Lungimea versurilor poate fi diferita. Exista versuri scurte formate chiar dintr-un singur cuvant si versuri lungi. In multe poezi versurile sunt grupate in strofe. Masura este numarul de silabe dintr-un vers. Strofa alcatuita dintrun vers se numeste monovers,strofa alcatuita din doua versuri se numestedis tih, cea alcatuita din trei versuri se numesteter tina iar strofa alcatuita din patru versuri se numestecatr en. Rima consta in identitatea sunetelor de la sfarsituldoua sau mai multe versuri, incepand cu ultima vocala accentuata. Rima poate fi de mai multe tipuri: a)Imperecheata b) Incrucisata La mijloc de codru desa A fost odata ca-n povesti, a Toate pasarile ies a A fost ca niciodata b Din huceag de alunis b Din rude mari imparatesti, a La voiosul luminis b O prea frumoasa fata.b c) Imbratisata d) Monorima Peste varfuri trece luna,a Peste varf de ramurele a Codru-si bate frunza lin,b Trec in stoluri randunele, a Dintre ramuri de arin, b Ducand gandurile mele a Melancolic codrul suna.a Si norocul meu cu ele. a Ritmul prezinta cadenta sau armonia poetica obtinuta prin succesiunea regulate a silabelor accentuate si neaccentuate. Piciorul metric este unitatea de ritm alcatuita dintrun grup de doua, trei sau patru silabe accentuate si neaccentuate, care se repeat intr-un mod regulat intr-un vers. Picioarele metrice sunt de mai multe feluri: a) Troheul este un piciormetric alcatuit din doua silabe, in care prima silaba este accentuata, iar a doua neaccentuata. Ritmul alcatuit dintr-o succesiune de astfel de picioare metrice se numestetr ohaic ( U ) si e specific poeziei populare. Iata vin in ca-le, / Se co- bor la va- l

Inscrie-te si imbunatateste encicloLogin ******

Am uitat parola Creaza cont

Home

Autori

Sinteze literare

Critica literara

Opere

Liviu Rebreanu

Octavian Goga

Tudor ARGHEZI

George Bacovia

Ioan Slavici

Nichita S

U GRAI VALAH - Oda - Structura, semnificatii, limbaj artistic de Vasile VOICULESCU

Vasile VOICULESCU GRAI VALAH Vasile Voiculescu (1884-1963) a fost de profesie medic, realizand in paralel o opera literara ampla si complexa, de la poezii patriotice la creatii lirice religioase, de la nuvele realiste la proza fantastica. Oda este o specie a genului liric, prin care autorul exprima direct sentimentele de admiratie si veneratie pentru tara, popor, o personalitate glorioasa, o idee mareata sau un eveniment de interes national. Tonul este elogiativ, autorul scotand in evidenta meritele deosebite ale celui laudat, omagiat. Poezia "Grai valah" de Vasile Voiculescu este o oda inchinata limbii romane, poetul exprimandu-si admiratia pentru frumusetea, forta de expresie si unicitatea acesteia, intr-un limbaj artistic inedit. Titlul poeziei este o metafora expresiva, ilustrand ideea ca limba romana este "graiul" stramosesc, creatie spirituala a neamului romanesc, simbolizat prin arhaismul "valah". Structura, semnificatii, limbaj artistic Poezia "Grai valah" de Vasile Voiculescu este alcatuita din sapte distihuri (strofe de cate doua versuri - n.n.) si contureaza, intr-un limbaj metaforic inedit, insusirile limbii romane, fata de care poetul simte o admiratie deosebita, traieste o emotie puternica. Adresarea directa de la inceputul poeziei - "Grai tamaiat, catuie de petale" - este impresionanta prin epitetul "tamaiat" si metafora cu totul surprinzatoare "catuie de petale". Poetul apeleaza astfel la toate simturile omenesti prin care este perceputa limba stramoseasca: auditiv - "grai"; vizual - vasul cu "petale" si mai ales olfactiv - "tamaiat" si "petale". Gandul lui se indreapta cu admiratie, fata de frumusetea si vechimea limbii, care isi trage sevele din graiul stramosesc al ciobanilor: "Gandul mi-a ciobanit pe plaiurile tale", remarcand aici inovatia stilistica a verbului derivat din substantivul cioban. Graiul romanesc este creatia neamului si este la fel de vechi precum natura, transmis din generatie in generatie, ca dus de vant, fiind totodata dulce si incantator. Aceste idei sunt exprimate prin epitetul "batran" si metafora: "Vant batran cu miere-n spinare". Limbajul artistic inedit este ilustrat de sirul de metafore cu totul surprinzatoare, deoarece limba este asemuita cu elemente si fiinte din natura, sugerand ca limba are sensuri ascunse, nebanuite, de un farmec neasemuit: "Serpi de racoare", "Carari de bucium", "Granguri de aur". Prezenta verbului "ara" si a substantivelor "dor" si "plugul" identifica insusirile limbii cu viata, efortul si simtirea cea mai profunda a taranului roman: "Sesul ti-1 ara dorul cu plugul". in graiul romanesc si-au exprimat strabunii chinurile si suferintele indurate de-a lungul istoriei atat de zbuciumate a acestui neam, aureolat de glorie: "Calc des cu sufletul arsu-ti coclaur, / Din fund ofteaza stramosii de aur", fata de care poetul simte admiratie si veneratie, redate prin epitetul "stramosii de aur". Limba romana este pentru Ion Pillat un pisc al spiritualitatii romanesti, inaltime conturata prin imbinarea momentelor de cumpana, de dificultati ale istoriei cu cele de izbanzi si bucurii, care lumineaza de generatii sufletele romanilor, prin cuvinte ale suferintei ori ale gloriei: "De piscul tau, unde se-mbina / Pale de nori cu limbi de lumina". Poetul are un cult pentru limba stramoseasca, la care se inchina cu smerenie, ca in fata unui altar. Rostirea in graiul romanesc "Buzele-mi razam frematatoare" - este pentru el o adevarata religie, o credinta puternic inradacinata in constiinta si inima sa. Metafora altarului este construita printr-un arhaism, "pristol", tocmai pentru a exprima vechimea limbii, urmat de epitetele substantivale "de piatra si floare". Semnificatia acestei metafore inedite este foarte sugestiva, deoarece piatra este simbolul tariei, permanentei si al dainuirii in timp, iar floarea numeste gingasia, puritatea, frumusetea unica a limbii romane.

si

in poezia "Grai valah", Vasile Voiculescu face o adevarata demonstratie de maiestrie in folosirea limbii romane, descoperind sensuri nebanuite cuvintelor si compunand mijloace artistice inedite, surprinzatoare si unice in omagierea limbajului romanesc.

Prozodia. Versurile sunt lungi si inegale, masura variind intre 9 si 13 silabe. Rjma este imperecheata, dar la fel de surprinzatoare prin potrivirea sonora la sfarsitul versurilor a unui substantiv cu un adjectiv pronominal, sau cu un verb: "petale/tale"; "paraie/stretaie"; "se-mbina/lumina".

Crezi ca ne lipseste ceva?Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

Copyright 2009 - 2011 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

Vasile Voiculescu (n. 27 noiembrie 1884, Prscov, Buzu, Romnia - d. 26 aprilie1963, Bucureti, Romnia) a fost un medic, poet, prozator i dramaturg romn.Cuprins[ascunde]

1 Date biografice 2 Poetul, dramaturgul i prozatorul 3 Maturitatea i btrneea 4 Recunoatere postum 5 Opere 6 Proz 7 Dramaturgie 8 Note 9 Bibliografie 10 Legturi externe Evul mediu Secolul 16 - Secolul 17 Secolul 18 -Secolul 19 Secolul 20 - Contemporan Curente n literatura romn Umanism - Clasicism Romantism - Realism Simbolism - Naturalism Modernism - Tradiionalism Semntorism- Avangardism Suprarealism - Proletcultism Neomodernism - Postmodernism Scriitori romni List de autori de limb romn Scriitori dup genuri abordate Romancieri - Dramaturgi Poei - Eseiti Nuveliti - Proz scurt Literatur pentru copii Portal Romnia Portal Literatur Proiectul literaturvdm

Literatura romn Pe categorii Istoria literaturii romne

[modificare]Date

biografice

Vasile Voiculescu s-a nscut n comuna Prscov, judeul Buzu, ca fiu al lui Costache Voiculescu, gospodar cu stare, i al Sultanei (nscut Hagiu), fiica unui negustor. coala a nceput-o n satul Plecoi, Buzu n 1890. Cursul primar l-a absolvit la Buzu. A urmat studii liceale la Liceul Alexandru Hjdeu i apoi la Liceul Gheorghe Lazr dinBucureti. Preocupat de materialism, pozitivism i evoluionism, i citete pe Littr Claude Bernard, Auguste Comte, Darwin i Spencer. Studiaz opera lui Wundt, Harald Hffding, Pierre Janet i W. James, fiind atras de psihopatologie i psihofizic. Studiile universitare le-a nceput la Facultatea de Litere i Filosofie din Bucureti (1902 - 1903) i le-a continuat la Facultatea de Medicin, n 1903. Doctoratul n medicin l-a obinut n 1910. S-a cstorit cu Maria Mittescu, student la medicin, cunoscut din satul su natal, Prscov. I-a dedicat poezii i scrisori de dragoste. Voiculescu a debutat n Convorbiri literare (1912). A practicat medicina la ar. n timpul Primului Rzboi Mondial a fost medic militar la Brlad, unde a participat la serile culturale ale lui Vlahu. Editorial, a debutat cu volumul Poezii (1916). Din acelai an a colaborat la Flacra lui C. Banu, la recomandarea luiMacedonski. A primit Premiul Academiei pentru volumul Din ara zimbrului i alte poezii (1918). A a decedat n anul 1963. La Prscov exist Casa Memorial Vasile Voiculescu.