Literatia dintr-o privire - numarul 2

4
De ce fetele citesc mai mult decât băieții Proiectul Reading to Learn” a fost prezentat cadrelor didactice de la Școala „Emil Brăescu” Măgura Definițiile PISA ale alfabetizării funcţionale Conform testării din 2006, din grupul cititorilor slab performanţi fac parte adolescente de cincisprezece ani în proporţie de 17,65%, iar băieţi de aceeaşi vârstă, 30,4%. Într-o atmosferă destinsă şi prietenoasă, profesorii Şcolii Gimnaziale “Emil Brăescu” Măgura au participat la lansarea activităţilor proiectului Reading to Learn (Citesc pentru a învăţa), primul proiect de literaţie din România, ce se va implementa în Regiunea de Nord Est în 30 de unităţi şcolare, pe parcursul a 3 ani şi jumătate. Proiectul internaţional ADORE a demarat în anul 2006 şi a avut ca participante unsprezece ţări europene, printre care şi România. A fost propus de o echipă de cercetători din Germania (Luneburg University), ca urmare a rezultatelor slabe obţinute de adolescenţii din multe ţări din Europa, în domeniul abilităţilor de lectură. Studiul realizat în cadrul proiectului ADORE a identificat trei factori de risc ai creşterii numărului de cititori slab performanţi: 1. Diferenţa abilităţilor de lectură înregistrată între sexe. Deşi sunt diferenţe notabile între ţările Uniunii Europene, în general, fetele au un scor superior la toate testările PISA. Conform testării din 2006, în grupul cititorilor slab performanţi putem identifica adolescente de cincisprezece ani în proporţie de 17,65%, iar băieţi de aceeaşi vârstă, 30,4%. Până şi în Finlanda, unde scorul performanţelor în domeniul lecturii este foarte ridicat, fetele depăşesc băieţii cu 51 puncte procentuale. Aceste diferenţe între băieţi şi fete sunt alarmante deoarece 40 de puncte pe scara evaluării PISA echivalează cu un an de instruire în sistemul de învăţământ! 2. Statutul social al familiilor din care provin cititorii. Studiul PISA a arătat că originea socială şi capitalul cultural al unei familii poate fi corelat adesea cu performanţele de cititor ale copilului. 3. Statutul de emigrant. Testarea PISA a scos în evidenţă că există un al treilea factor de risc, şi anume, „trecutul de emigrant”. Această expresie se referă la elevul cu cel puţin un părinte care nu s-a născut în ţara unde a avut loc testarea. (continuare în pagina 2) Literația Newsletter trimestrial realizat în cadrul proiectului Reading to Learn

description

Newsletter trimestrial editat de Asociatia Romana de Literatie in cadrul proiectului Reading to Learn.

Transcript of Literatia dintr-o privire - numarul 2

Acest proiect reprezintă pentru mine

și colegii din şcoală oportunitatea de

a fi printre primii profesori din

România care parcurg un curs de

literație, precum și o șansă de a ne

îmbogăți și perfecționa metodele de

lucru la clasă cu cele învățate prin

acest proiect, pe care, personal, îl

consider inovator.

La acest curs am învățat că putem

aborda metode noi de lucru, atât în

procesul de predare, cât și în cel de

evaluare, care să conducă la

eficientizarea procesului de învăţare,

să aducă o nouă dimensiune în relația

profesor – elev și să facă mult mai

atractiv demersul didactic, prin

plasarea elevului în centrul atenției,

făcând să pară că el este cel care a

De ce fetele citesc mai mult decât băieții

Proiectul „Reading to Learn” a fost prezentat cadrelor

didactice de la Școala „Emil Brăescu” Măgura

Definițiile PISA ale alfabetizării funcţionale

Conform testării din 2006, din grupul cititorilor slab performanţi fac parte adolescente de

cincisprezece ani în proporţie de 17,65%, iar băieţi de aceeaşi vârstă, 30,4%.

Gândurile profesorilor

Într-o atmosferă destinsă şi

prietenoasă, profesorii Şcolii

Gimnaziale “Emil Brăescu” Măgura

au participat la lansarea activităţilor

proiectului Reading to Learn (Citesc

pentru a învăţa), primul proiect de

literaţie din România, ce se va

implementa în Regiunea de Nord Est

în 30 de unităţi şcolare, pe parcursul a

3 ani şi jumătate.

Proiectul internaţional ADORE a

demarat în anul 2006 şi a avut ca

participante unsprezece ţări

europene, printre care şi România. A

fost propus de o echipă de

cercetători din Germania (Luneburg

University), ca urmare a rezultatelor

slabe obţinute de adolescenţii din

multe ţări din Europa, în domeniul

abilităţilor

de lectură. Studiul realizat în cadrul

proiectului ADORE a identificat trei

factori de risc ai creşterii numărului

de cititori slab performanţi:

1. Diferenţa abilităţilor de lectură

înregistrată între sexe. Deşi sunt

diferenţe notabile între ţările Uniunii

Europene, în general, fetele au un

scor superior la toate testările PISA.

Conform testării din 2006, în grupul

cititorilor slab performanţi putem

identifica adolescente de

cincisprezece ani în proporţie de

17,65%, iar băieţi de aceeaşi vârstă,

30,4%.

Până şi în Finlanda, unde scorul

performanţelor în domeniul lecturii

este foarte ridicat, fetele depăşesc

băieţii cu 51 puncte procentuale.

Aceste diferenţe între băieţi şi fete

sunt alarmante deoarece 40 de

puncte pe scara evaluării PISA

echivalează cu un an de instruire în

sistemul de învăţământ!

2. Statutul social al familiilor din

care provin cititorii. Studiul PISA

a arătat că originea socială şi

capitalul cultural al unei familii

poate fi corelat adesea cu

performanţele de cititor ale

copilului.

3. Statutul de emigrant. Testarea

PISA a scos în evidenţă că există

un al treilea factor de risc, şi

anume, „trecutul de emigrant”.

Această expresie se referă la elevul

cu cel

puţin un părinte care nu s-a născut

în ţara unde a avut loc testarea.

(continuare în pagina 2)

Literația Newsletter trimestrial realizat în cadrul proiectului Reading to Learn

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Romanian-American Foundation.

PARTENERI PARTENERI MEDIA

www.arlromania.ro

aflat rezolvarea multor situații ce păreau

fără ieșire.

(Niculina Carabăţ – profesor de limba

şi literatura română)

Învăţarea reciprocă este metoda preferată

însuşită de mine, la acest curs. Amândouă

variantele le-am încercat la ora de ştiinţă,

unde am împărţit clasa în atătea echipe

câte idei principale sunt în text. În fiecare

echipă a existat un rezumator, un

întrebător, un clarificator şi un prevăzător.

În aceste echipe fiecare elev a avut un rol

important, a lucrat şi şi-a exprimat ideea.

Învăţarea elev-elev a fost productivă şi a

creat impresia că fiecare mic şcolărel e o

piesă importantă din puzzle.

(Loredana Gălățeanu – profesor

învățământ primar)

Cursul de literație, desfășurat în

școala noastră, a fost o provocare și

un schimb de experiență eficient.

Metodele aplicate la clasă, realizarea

jurnalelor de lectură, învățarea

centrată pe elev prin metacogniție

oferă profesorului posibilitatea

cunoașterii în amănunt a capacității

de învățare specifică fiecărui elev,

prin lectura unui text, conștientizarea

informațiilor desprinse din textul

citit, utilizarea exactă a unor termeni

literari sau a unor noțiuni specifice

disciplinei predate.

(Arteni Liliana – profesor educație

muzicală)

Fetele preferă Băieţii preferă Naraţiuni despre relaţii, animale şi poveşti de dragoste, în care

destinul uman este în centrul atenţiei: în sens larg sau

psihologic, ceea ce se cheamă „povestiri de interes general-

uman”.

Suspans şi acţiune: eroi care trebuie să dovedească

anumite trăsături de caracter în aventuri, în bătălii şi care

trebuie să întâlnească provocările.

Subiecte care trimit la:

vieţile personale ale eroilor;

situaţii particulare în care se află aceştia;

experienţe legate de mediul social.

Subiecte care trimit la: ţinuturi exotice, timpuri

îndepărtate din punct de vedere istoric (de exemplu,

epoca medievală) naraţiuni cu scenarii spectaculoase,

neaşteptate; Acest lucru s-ar putea traduce în felul

următor: băieţilor le plac povestirile despre ţinuturi şi

timpuri îndepărtate, cărţile fantasy sau science-fiction.

Povestiri care se referă la relaţii şi au implicaţii psihologice. Povestiri cu un conflict exterior, puternic evidenţiat

(învingerea unor obstacole, a unor duşmani, situaţii în

care faci faţă provocărilor).

Fetele sunt pasionate de lectură și se implică emotional. Băieţii sunt pasionaţi de lectură când se raportează la

fapte. Le place să păstreze o anumită distanţă faţă de

materialul pe care- l citesc sau le place „să plonjeze” în

lumi stranii, fantastice şi exotice

Fetele preferă să citească texte realiste şi subiecte cu care se

pot identifica.

Băieţilor le place umorul, le plac glumele, parodia şi

toate formele de umor exagerat; acestea sunt, totodată, şi

modalităţi prin care ei menţin distanţa faţă de lumea

ficţională.

Doamna profesor Liliana Romaniuc,

managerul proiectului, a iniţiat

discuţii privind problemele cu care

se confruntă profesorii şi elevii,

rezultatele acestora la clasă, la

examenele naţionale şi la testele

internaţionale, încercând

să identifice soluţii uşor de aplicat, la

nivelul şcolii, menite să ducă la

îmbunătăţirea performanţelor.

Deoarece literaţia înseamnă, printre

altele: lectura textului, înţelegerea

Testarea PISA urmăreşte nivelul

competenţelor elevilor în trei domenii ale

alfabetizării: lectură, matematică şi ştiinţe,

domenii definte după cum urmează:

Activitatea este asistată de către prof. dr. Bill Brozo de la George Masson

University, SUA.

„Preferinţele în domeniul lecturii ale fetelor şi băieţilor” (Garbe, 2007 în Garbe, Holle, Weinhold, 2010)

Asociația Română de Literație a început

testările pentru verificarea competențelor

de literație ale elevilor în cadrul proiectului

Reading to Learn, finanţat de Romanian

American Foundation (RAF).

Activitatea este asistată de către

prof. dr. Bill Brozo de la George

Masson University, SUA.

Acesta a răspuns invitației făcută

de prof. drd. Liliana Romaniuc, în

calitate de manager al proiectului

și de implementator al

conceptului de literație in

Romania. Prof. Dr. Bill Brozo a

fost prezent timp de 5 zile la Iași

și s-a deplasat la 2 școli din

Regiunea de Nord Est incluse în

proiect. Obiectivul principal al

proiectului Reading to Learn este

îmbunătăţirea competenţelor de

învăţare ale elevilor prin folosirea

strategiilor si metodelor de

literaţie în predare de către toţi

profesorii.

scolii.

Printre lucrurile de bază pe care trebuie să le cunoască un cadru didactic, cu

abilități în domeniul literației, se află și tipurile de texte pe care le folosește

atunci când dorește să transmită conținutul disciplinei sale.

Textele Narative – sunt orientate spre evenimente, pe care le prezintă într-o

succesiune logică; apar în domeniul studiului limbii materne sau a științelor

sociale, cum ar fi istoria, filosofia, psihologia.

Textele descriptive – sunt orientate spre evenimente/fenomene (matematica și

științele); descriu rezolvarea sarcinilor unor probleme; fixează obiectul descrierii,

după care detaliază aspectele pe care autorul textului respectiv dorește să le

evidențieze.

Textele argumentative – sunt orientate pentru a dezvolta un anumit subiect,

conform unei scheme logice care să construiască edificiul argumentării, prin

diverse tehnici (comparația, contrastul, enumerarea). Acest tip de text e folosit în

toate materiile curriculare.

Textele expozitive – au rolul de a explica un anumit subiect, folosind un

vocabular tehnic; apar mai ales la obiectele de la profilul real (matematică, fizică,

bilogie, chimie)

Texte construite pe structura – Sarcini și întrebări – acestea sunt tipuri

speciale de texte, modele didactice create pentru sprijinirea, monitorizarea și

controlul înțelegerii textului și a conținutului materiei respective.

mesajului, realizarea conexiunilor,

formularea unui punct de vedere şi

exprimarea acestuia în scris sau

oral, prof. Romaniuc consideră

că lipsa competenţelor de literaţie

ale elevilor este principala cauză a

rezultatelor lor slabe la testele

naţionale şi internaţionale, drept

pentru care, acest proiect urmăreşte

îmbunătăţirea competenţelor de

învăţare ale elevilor prin folosirea

strategiilor şi

Alfabetizarea în domeniul citirii/lecturii

se referă la înţelegerea, utilizarea şi

reflecţia unei persoane asupra textelor

scrise, pentru a-şi atinge scopurile, pentru

a-şi dezvolta cunoştinţele şi potenţialul şi

pentru a participa la viaţa socială.

Alfabetizarea matematică este

capacitatea individului de a identifica şi de

a înţelege rolul pe care îl joacă matematica

în lume, de a face judecăţi bine

fundamentate, de a utiliza şi de a angaja

matematica în moduri care răspund

nevoilor vieţii individului, în calitatea sa

de cetăţean constructiv, implicat şi

reflexiv. Rezolvarea de probleme este

capacitatea individului de a utiliza

procesele cognitive pentru a face faţă şi

pentru a rezolva situaţii reale,

transdisciplinare, în care soluţia nu este

evidentă imediat şi în care domeniile

alfabetizării sau ariile curriculare care ar

putea fi aplicate nu pot fi încadrate în

domeniul matematicii, al ştiinţelor sau al

citirii/lecturii.

Alfabetizarea ştiinţifică este capacitatea

unei persoane de a utiliza cunoştinţele

ştiinţifice, de a identifica întrebările şi de a

formula concluzii pe baza datelor

existente, cu scopul de a înţelege şi de a

sprijini luarea unor decizii, care să

conducă la schimbări pozitive ale

activităţilor omeneşti.

a metodelor de literaţie în procesul de

predare de către toţi profesorii şcolii, sub

motto-ul :

“Dacă un copil nu poate învăţa după

modul în care predăm, poate ar trebui

să predăm după cum poate el

învăţa“.

În studiul prof. Christine Garbe de la Universitatea din Koln (Germania), pot fi urmărite cinci domenii stabile în care se

creează diferenţe ale performanţelor de lectură:

cantitatea şi frecvenţa cititului – fetele citesc mai des şi mai mult decât băieţii;

materialele oferite spre lectură şi preferinţele – fetele citesc alte cărţi, reviste şi texte electronice decât băieţii;

modalităţi de lectură – fetele citesc în mod diferit faţă de băieţi;

plăcerea de a citi şi implicarea afectivă – fetelor le place mai mult să citească şi găsesc o mai mare satisfacţie în

lectură decât băieţii;

realizarea performanţelor în domeniul cititului – fetele au performanţe mai bune la citit decât băieţii, mai ales când li

se cer sarcini specifice de lucru.

Fetele preferă Băieţii preferă Naraţiuni despre relaţii, animale şi poveşti de dragoste, în care

destinul uman este în centrul atenţiei: în sens larg sau

psihologic, ceea ce se cheamă „povestiri de interes general-

uman”.

Suspans şi acţiune: eroi care trebuie să dovedească

anumite trăsături de caracter în aventuri, în bătălii şi care

trebuie să întâlnească provocările.

Subiecte care trimit la:

vieţile personale ale eroilor;

situaţii particulare în care se află aceştia;

experienţe legate de mediul social.

Subiecte care trimit la: ţinuturi exotice, timpuri

îndepărtate din punct de vedere istoric (de exemplu,

epoca medievală) naraţiuni cu scenarii spectaculoase,

neaşteptate; Acest lucru s-ar putea traduce în felul

următor: băieţilor le plac povestirile despre ţinuturi şi

timpuri îndepărtate, cărţile fantasy sau science-fiction.

Povestiri care se referă la relaţii şi au implicaţii psihologice. Povestiri cu un conflict exterior, puternic evidenţiat

(învingerea unor obstacole, a unor duşmani, situaţii în

care faci faţă provocărilor).

Fetele sunt pasionate de lectură și se implică emotional. Băieţii sunt pasionaţi de lectură când se raportează la

fapte. Le place să păstreze o anumită distanţă faţă de

materialul pe care- l citesc sau le place „să plonjeze” în

lumi stranii, fantastice şi exotice

Fetele preferă să citească texte realiste şi subiecte cu care se

pot identifica.

Băieţilor le place umorul, le plac glumele, parodia şi

toate formele de umor exagerat; acestea sunt, totodată, şi

modalităţi prin care ei menţin distanţa faţă de lumea

ficţională.

Doamna profesor Liliana Romaniuc,

managerul proiectului, a iniţiat

discuţii privind problemele cu care

se confruntă profesorii şi elevii,

rezultatele acestora la clasă, la

examenele naţionale şi la testele

internaţionale, încercând

să identifice soluţii uşor de aplicat, la

nivelul şcolii, menite să ducă la

îmbunătăţirea performanţelor.

Deoarece literaţia înseamnă, printre

altele: lectura textului, înţelegerea

Testarea PISA urmăreşte nivelul

competenţelor elevilor în trei domenii ale

alfabetizării: lectură, matematică şi ştiinţe,

domenii definte după cum urmează:

Activitatea este asistată de către prof. dr. Bill Brozo de la George Masson

University, SUA.

„Preferinţele în domeniul lecturii ale fetelor şi băieţilor” (Garbe, 2007 în Garbe, Holle, Weinhold, 2010)

Asociația Română de Literație a început

testările pentru verificarea competențelor

de literație ale elevilor în cadrul proiectului

Reading to Learn, finanţat de Romanian

American Foundation (RAF).

Activitatea este asistată de către

prof. dr. Bill Brozo de la George

Masson University, SUA.

Acesta a răspuns invitației făcută

de prof. drd. Liliana Romaniuc, în

calitate de manager al proiectului

și de implementator al

conceptului de literație in

Romania. Prof. Dr. Bill Brozo a

fost prezent timp de 5 zile la Iași

și s-a deplasat la 2 școli din

Regiunea de Nord Est incluse în

proiect. Obiectivul principal al

proiectului Reading to Learn este

îmbunătăţirea competenţelor de

învăţare ale elevilor prin folosirea

strategiilor si metodelor de

literaţie în predare de către toţi

profesorii.

scolii.

Printre lucrurile de bază pe care trebuie să le cunoască un cadru didactic, cu

abilități în domeniul literației, se află și tipurile de texte pe care le folosește

atunci când dorește să transmită conținutul disciplinei sale.

Textele Narative – sunt orientate spre evenimente, pe care le prezintă într-o

succesiune logică; apar în domeniul studiului limbii materne sau a științelor

sociale, cum ar fi istoria, filosofia, psihologia.

Textele descriptive – sunt orientate spre evenimente/fenomene (matematica și

științele); descriu rezolvarea sarcinilor unor probleme; fixează obiectul descrierii,

după care detaliază aspectele pe care autorul textului respectiv dorește să le

evidențieze.

Textele argumentative – sunt orientate pentru a dezvolta un anumit subiect,

conform unei scheme logice care să construiască edificiul argumentării, prin

diverse tehnici (comparația, contrastul, enumerarea). Acest tip de text e folosit în

toate materiile curriculare.

Textele expozitive – au rolul de a explica un anumit subiect, folosind un

vocabular tehnic; apar mai ales la obiectele de la profilul real (matematică, fizică,

bilogie, chimie)

Texte construite pe structura – Sarcini și întrebări – acestea sunt tipuri

speciale de texte, modele didactice create pentru sprijinirea, monitorizarea și

controlul înțelegerii textului și a conținutului materiei respective.

mesajului, realizarea conexiunilor,

formularea unui punct de vedere şi

exprimarea acestuia în scris sau

oral, prof. Romaniuc consideră

că lipsa competenţelor de literaţie

ale elevilor este principala cauză a

rezultatelor lor slabe la testele

naţionale şi internaţionale, drept

pentru care, acest proiect urmăreşte

îmbunătăţirea competenţelor de

învăţare ale elevilor prin folosirea

strategiilor şi

Alfabetizarea în domeniul citirii/lecturii

se referă la înţelegerea, utilizarea şi

reflecţia unei persoane asupra textelor

scrise, pentru a-şi atinge scopurile, pentru

a-şi dezvolta cunoştinţele şi potenţialul şi

pentru a participa la viaţa socială.

Alfabetizarea matematică este

capacitatea individului de a identifica şi de

a înţelege rolul pe care îl joacă matematica

în lume, de a face judecăţi bine

fundamentate, de a utiliza şi de a angaja

matematica în moduri care răspund

nevoilor vieţii individului, în calitatea sa

de cetăţean constructiv, implicat şi

reflexiv. Rezolvarea de probleme este

capacitatea individului de a utiliza

procesele cognitive pentru a face faţă şi

pentru a rezolva situaţii reale,

transdisciplinare, în care soluţia nu este

evidentă imediat şi în care domeniile

alfabetizării sau ariile curriculare care ar

putea fi aplicate nu pot fi încadrate în

domeniul matematicii, al ştiinţelor sau al

citirii/lecturii.

Alfabetizarea ştiinţifică este capacitatea

unei persoane de a utiliza cunoştinţele

ştiinţifice, de a identifica întrebările şi de a

formula concluzii pe baza datelor

existente, cu scopul de a înţelege şi de a

sprijini luarea unor decizii, care să

conducă la schimbări pozitive ale

activităţilor omeneşti.

a metodelor de literaţie în procesul de

predare de către toţi profesorii şcolii, sub

motto-ul :

“Dacă un copil nu poate învăţa după

modul în care predăm, poate ar trebui

să predăm după cum poate el

învăţa“.

În studiul prof. Christine Garbe de la Universitatea din Koln (Germania), pot fi urmărite cinci domenii stabile în care se

creează diferenţe ale performanţelor de lectură:

cantitatea şi frecvenţa cititului – fetele citesc mai des şi mai mult decât băieţii;

materialele oferite spre lectură şi preferinţele – fetele citesc alte cărţi, reviste şi texte electronice decât băieţii;

modalităţi de lectură – fetele citesc în mod diferit faţă de băieţi;

plăcerea de a citi şi implicarea afectivă – fetelor le place mai mult să citească şi găsesc o mai mare satisfacţie în

lectură decât băieţii;

realizarea performanţelor în domeniul cititului – fetele au performanţe mai bune la citit decât băieţii, mai ales când li

se cer sarcini specifice de lucru.

Acest proiect reprezintă pentru mine

și colegii din şcoală oportunitatea de

a fi printre primii profesori din

România care parcurg un curs de

literație, precum și o șansă de a ne

îmbogăți și perfecționa metodele de

lucru la clasă cu cele învățate prin

acest proiect, pe care, personal, îl

consider inovator.

La acest curs am învățat că putem

aborda metode noi de lucru, atât în

procesul de predare, cât și în cel de

evaluare, care să conducă la

eficientizarea procesului de învăţare,

să aducă o nouă dimensiune în relația

profesor – elev și să facă mult mai

atractiv demersul didactic, prin

plasarea elevului în centrul atenției,

făcând să pară că el este cel care a

De ce fetele citesc mai mult decât băieții

Proiectul „Reading to Learn” a fost prezentat cadrelor

didactice de la Școala „Emil Brăescu” Măgura

Definițiile PISA ale alfabetizării funcţionale

Conform testării din 2006, din grupul cititorilor slab performanţi fac parte adolescente de

cincisprezece ani în proporţie de 17,65%, iar băieţi de aceeaşi vârstă, 30,4%.

Gândurile profesorilor

Într-o atmosferă destinsă şi

prietenoasă, profesorii Şcolii

Gimnaziale “Emil Brăescu” Măgura

au participat la lansarea activităţilor

proiectului Reading to Learn (Citesc

pentru a învăţa), primul proiect de

literaţie din România, ce se va

implementa în Regiunea de Nord Est

în 30 de unităţi şcolare, pe parcursul a

3 ani şi jumătate.

Proiectul internaţional ADORE a

demarat în anul 2006 şi a avut ca

participante unsprezece ţări

europene, printre care şi România. A

fost propus de o echipă de

cercetători din Germania (Luneburg

University), ca urmare a rezultatelor

slabe obţinute de adolescenţii din

multe ţări din Europa, în domeniul

abilităţilor

de lectură. Studiul realizat în cadrul

proiectului ADORE a identificat trei

factori de risc ai creşterii numărului

de cititori slab performanţi:

1. Diferenţa abilităţilor de lectură

înregistrată între sexe. Deşi sunt

diferenţe notabile între ţările Uniunii

Europene, în general, fetele au un

scor superior la toate testările PISA.

Conform testării din 2006, în grupul

cititorilor slab performanţi putem

identifica adolescente de

cincisprezece ani în proporţie de

17,65%, iar băieţi de aceeaşi vârstă,

30,4%.

Până şi în Finlanda, unde scorul

performanţelor în domeniul lecturii

este foarte ridicat, fetele depăşesc

băieţii cu 51 puncte procentuale.

Aceste diferenţe între băieţi şi fete

sunt alarmante deoarece 40 de

puncte pe scara evaluării PISA

echivalează cu un an de instruire în

sistemul de învăţământ!

2. Statutul social al familiilor din

care provin cititorii. Studiul PISA

a arătat că originea socială şi

capitalul cultural al unei familii

poate fi corelat adesea cu

performanţele de cititor ale

copilului.

3. Statutul de emigrant. Testarea

PISA a scos în evidenţă că există

un al treilea factor de risc, şi

anume, „trecutul de emigrant”.

Această expresie se referă la elevul

cu cel

puţin un părinte care nu s-a născut

în ţara unde a avut loc testarea.

(continuare în pagina 2)

Literația Newsletter trimestrial realizat în cadrul proiectului Reading to Learn

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Romanian-American Foundation.

PARTENERI PARTENERI MEDIA

www.arlromania.ro

aflat rezolvarea multor situații ce păreau

fără ieșire.

(Niculina Carabăţ – profesor de limba

şi literatura română)

Învăţarea reciprocă este metoda preferată

însuşită de mine, la acest curs. Amândouă

variantele le-am încercat la ora de ştiinţă,

unde am împărţit clasa în atătea echipe

câte idei principale sunt în text. În fiecare

echipă a existat un rezumator, un

întrebător, un clarificator şi un prevăzător.

În aceste echipe fiecare elev a avut un rol

important, a lucrat şi şi-a exprimat ideea.

Învăţarea elev-elev a fost productivă şi a

creat impresia că fiecare mic şcolărel e o

piesă importantă din puzzle.

(Loredana Gălățeanu – profesor

învățământ primar)

Cursul de literație, desfășurat în

școala noastră, a fost o provocare și

un schimb de experiență eficient.

Metodele aplicate la clasă, realizarea

jurnalelor de lectură, învățarea

centrată pe elev prin metacogniție

oferă profesorului posibilitatea

cunoașterii în amănunt a capacității

de învățare specifică fiecărui elev,

prin lectura unui text, conștientizarea

informațiilor desprinse din textul

citit, utilizarea exactă a unor termeni

literari sau a unor noțiuni specifice

disciplinei predate.

(Arteni Liliana – profesor educație

muzicală)