Elemente de medicină socială(SI-AT-TC)

7/30/2019 Elemente de medicin social(SI-AT-TC)

1/58

1

Elemente de medicina socialaLect. Univ.Dr. Venera Bucur

Obiective

Contientizarea impactului medicinei comunitare n creterea calitii vieii Cunoaterea elementelor de specificitate ale medicinei comunitare nelegerea elementelor de cauzalitate n epidemioogia bolilor transmisibile Aplicarea conceptelor, tehnicilor i instrumentelor specifice epidemiologiei

Cunoasterea principalelor metode de mbuntire a sntii comunitare

STUDIU INDIVIDUAL (SI)(CURS). (CAPITOLE=UNITI DE NVARE)

1. Ce este sanatatea?2. Sanatatea Comunitara

2.1.Promovarea Sanatatii si Strategiile preventive2.2.Obiectivele principale in medicina preventiva2.3.Modelele de abordare a promovarii sanatatii si prevenirea bolilor

3.Epidemiologie

3.1 Introducere n epidemiologie3.2.Obiectivele epidemiologiei3.3. Metodele folosite de epdemiologie

4. Epidemiologia bolilor transmisibile5. Epidemiologia bolilor netransmisibile

5.1. Descrierea distributiei bolilor si a factorilor de risc in functie de caracteristicilepersonale ale membrilor populatiei tinta

5.2. Axele care definesc investigatiile epidemiologice6. Cauzalitatea in epidemiologie7. Demografie i sntate public 8. Sanatatea mediului (Aer, apa, sol)9. Igiena copilului si adolescentului10 Igiena alimentatiei11. Reforma in domeniul sanatatii12.Managementul si organizarea sistemelor de sanatate

ACTIVITI TUTORIALE (AT) 1. Identificati diferenele dintre medicina individual i medicinacomunitar 2. Identificati si exemplificati care ar fi legtura dintre asistena social imedicina comunitar


2/58

2

TEME DE CONTROL (TC)1. Enumerati si exemplificati principalele etape ale consilierii in planing2. Enumerati si exemplificati modelele de abordare a promovarii sanatatii siprevenirea bolilor

TESTE DE EVALUARE SI AUTOEVALUAREBibliografie

Anexa

Ce este sanatatea?

Nu exista o definitie unica a sanatatii ci o pluritate de definitii, pluritatece tine de cunostintele acumulate, de dinamica si specificul valorilorculturale.In lista foarte larga a definitiilor date sanatatii se folosesc mai multecriterii pentru definirea sanatatii, fiecare scoala adoptand unul, doua sautoate cele trei criterii utilizate cel mai frecvent.Criteriile utilizate pentru definirea sanatatii sunt:

Bunastarea functionala Capacitatea organismului de a se adapta la conditiile variate de

viata si munca Conditia umana care il face pe individ creativ (criteriul utilizat

frecvent de francezi)Definitia sanatatii individuale (conform OMS): Stare de binecompleta din punct de vedere fizic, mintal si social si nu numaiabsenta bolii sau a infirmitatiiSanatatea grupurilor umane ar putea fi definita ca fiind o sinteza asanatatii individuale apreciata intr-o viziune sistemica, globala(ecosistemica).

Ce este Sanatatea Publica ?1973 Comitet de experti OMS

Notiunea de sanatate publica a evoluat sensibil de la inceputul secolului.Atunci traditional , ea acoperea in special igiena mediului si lupta contrabolilor transmisibile; progresiv ea s-a largit incepand de la 1900, pentru a


3/58

3

ingloba ingrijirile medicale individuale acordate membrilor unor grupepopulationale. Azi termenul de sanatate publica se utilizeaza in sensul celmai larg pentru a evoca probleme legate de sanatate ale unei populatii:starea sanitara a colectivitatii, serviciile de igiena mediului, serviciilesanitare generale si administratia serviciilor de ingrijiri.

1992 Conferinta Ce este Sanatatea Publica ? (Debreczen)

Sanatatea Publica combina abordari multidisciplinare si intersectorialecu practica. Scopurile sale sunt: promovarea sanatatii, prevenireaimbolnavirilor si prelungirea vietii de buna calitate. Ele suntimplementate prin eforturi organizate si utilizarea eficienta a resurselormateriale si intelectuale ale societatii si prin initiative individuale.Sanatatea publica legata de problemele de sanatate ale populatiilor sipractica ei are o baza stiintifica.

Scopurile sanatatii publice sunt:

1. Promovarea sanatatii, care vizeaza ca oamenii sa fie tot maisanatosi, apti de a participa la viata sociala (se realizeaza prindezvoltarea masurilor sanogenetice cu contributia tuturorsectoarelor comunitatii si a grupurilor sociale).

2. Ocrotirea sanatatii prin mentinerea sanatatii si prevenirea bolilor

3.

Controlul morbiditatii prin combaterea bolilor si a consecintelorlor.4. Redobandirea sanatatii, la a carei realizare, contributia medicilor,

serviciilor sanitare si sociale este substantiala.

Fuctiile esentiale ale Sanatatii, conform OMS (ancheta Delphi 1997):

1. Prevenirea, supravegherea si controlul bolilor transmisibile sinetransmisibile:

a) Imunizari

b) Controlul epidemiilor (izbucnirilor epidemice de imbolnavire)c) Supravegherea bolilor

d) Prevenirea accidentelor

2. Monitorizarea starii de sanatate:a) Monitorizarea morbiditatii si mortalitatiib) Monitorizarea determinantilor starii de sanatatec) Evaluarea eficacitatii programelor de promovare si de servicii


4/58

4

d) Stabilirea eficacitatii functiilor sanatatii publicee) Stabilirea nevoilor si riscurilor in populatie in scopul stabilirii

subgrupelor populationale care necesita servicii

3. Promovarea sanatatii:

a) Promovarea implicarii comunitatii in sanatateb) Furnizarea de informatii si intensificarea educatiei pentru sanatate,dezvoltarea abilitatilor pentru viata in scoli, acasa, la locurile demunca si in comunitate

c) Mentinerea legaturilor cu politicienii, alte sectoare si cucomunitatea in sustinerea promovarii sanatatii si in pledoariapentru sanatatea publica

4. Sanatatea ocupationala

a) Definirea sanatatii ocupationale si a standardelor de securitate5. Protejarea mediului: a) Producerea de apa sigura, ca si asigurarea accesului la eab) Controlul calitatii si sigurantei alimentuluic) Prevederea de servicii sigure pentru deseurile solided) Controlul substantelor periculoase si a deseurilore) Furnizarea de masuri adecvate de control al vectorilorf) Asigurarea protectiei resurselor de apa si a soluluig) Asigurarea ca aspectele sanatatii mediului sunt avute in vedere in

dezvoltarea politicilor, planurilor, programelor si proiectelorh) Preventia si controlul poluarii atmosfericei) Asigurarea unor servicii de mediu adecvate pentru preventie si

promovare j) Asigurarea unei inspectii, monitorizari si control adecvat pentru

substantele periculoase din mediuk) Controlul radiatiilor

6. Reglementari si legislatie in domeniul sanatatii publice:

a)

Revizuirea, formularea si adaptarea legislatiei sanitare areglementarilor si procedurilor administrativeb) Asigurarea unei legislatii adecvate de protectia mediuluic) Inspectia si avizarea sanitarad) Intarirea legislatiei, reglementarilor si procedurilor administrative

in domeniul sanatatii


5/58

5

7. Managementul sanatatii publice: a) Asigurarea politicilor, planificarii si managemetului sanitarb) Utilizarea evidentelor stiintifice in formularea si implementarea

politicilor de sanatate publicac) Cercetarea in domeniul sanatatii publice si sistemelor de sanatate

d) Colaborarea si cooperarea internationala in domeniul sanatatii

8. Servicii de sanatate publica specifice: a) Servicii de sanatate scolarab) Servicii de urgenta in caz de dezastrec) Servicii de laborator in domeniul sanatatii publice

9. Personal de ingrij iri si sanatate pentru populatii vulnerabile sila risc crescut: a) Servicii de ingrijiri pentru mame si servicii de planificare familialab) Ingrijiri pentru copil

Conform Asociatiei Americane de Sanatate Publica, cele 10 functiiesentiale ale Sanatatii publice sunt:

1.

Monitorizeaza starea de sanatate2. Pune diagnosticul in cazul problemelor si riscurilor legate desanatate dintr-o comunitate3. Informeaza, educa si implica populatia in vederea pastrariisanatatii4. Mobilizeaza comunitatea in vederea realizarii unor parteneriate ceau drept scop identificarea si rezolvarea acestor probleme5. Dezvolta politici si programe ce sprijina eforturile individuale siale comunitatii in acest domeniu6. Impune legi si regulamente ce protejeaza sanatatea

7.

Asigura accesul la servicii medicale populatiei ce are nevoie deacest tip de servicii8. Asigura deservirea populatiei de catre personal medicalcompetent9. Evalueaza: eficacitatea, accesibilitatea si calitatea serviciilor desanatate10. Cerceteaza in vederea intelegerii si gasirii unor solutii laproblemele legate de sanatatea comunitatii


6/58

6

Domeniile sanatatii publice:

Sanatatea mediului:Stiinta ce se foloseste de domenii precum: chimia, toxicologia siingineria in vederea identificarii si controlului factorilor din mediul

natural si artificial ( aer, apa, sol, conditii de locuit etc.) ce afecteazasanatatea. Deoarece aceasta stiinta este un domeniu de granita estedesori subdivizata in arii precum:Calitatea aeruluiSiguranta alimentuluiIgiena radiatiilorManagementul deseurilorCalitatea apeiControlul zgomotuluiLocuinte salubre

Sanatatea locurilor de munca, de invatat si de recreereControlul vectorilor Management sanitar

Stiinta multidisciplinara ce examineaza: utilizarea, costul, calitatea,accesibilitatea, deservirea, organizarea, finantarea si randamentulserviciilor de sanatate pentru a creste cunoasterea si intelegerea astructurii, proceselor si efectelor serviciilor de sanatate adresateindividului sau unei intregi populatii.Pe masura ce asigurarea populatiei cu servicii medicale ia amploare,creste cererea profesionistilor in domeniul mangementului sanitar care

sa se focuseze pe studierea: sistemelor de sanatate, reforma seviciilordin acest domeniu, legislatie, management financiar, managementulclinic si analiza politicilor de sanatate. In plus managerii din acestdomeniu joaca un rol important in organizarea si finantarea ingrijirilormedicale, in analiza: utilizarii modelelor, a relatiei pacient personalmedical, in vederea elaborarii unui sistem informational, de asemeneamonitorizeaza schimbarile din serviciile de sanatate (cerute sioferite).Managerii din acest domeniu joaca un rol important in agentiisi organizatii: regionale, nationale si internationale. Biostatistica

Este stiinta ce foloseste metode statistice si matematice pentrumodelarea unor fenomene din acest domeniu, in vederea analizarii lorsi in cercetarea biomedicala. Biostatistica este stiinta ce aplica teoriilestatistice in domeniul cercetarii medicale, stiintelor mediului,biologiei, sanatatii precum si in alte domenii inrudite. Biostatisticieniifolosesc masuratorile statistce, precum si alte metode sa analizezeeficacitatea unor droguri noi, factorii de risc, planurile unor interventiisi sa explice procesele biologice.


7/58

7

Epidemiologia Este stiinta ce studiaza modelele unor boli si accidente in populatiileumane pentru a putea controla problemele legate de sanatate.Epidemiologia poate fi vazuta ca disciplina ce se bazeaza pe 2principii fundamentale:

1. imbolnavirile nu au loc la intamplare2. imbolnavirile sunt influentate de factori de risc si factori deprotectie ce pot fi identificati prin investigatii sistematice pe grupesi subgrupe de indivizi in locatii si perioade diferite.

In calitate de stiinta fundamentala in medicina preventiva cercetareaepidemiologica este traditional axata pe cauzele imbolnavirilorinvestigate prin studii populationale pentru boli transmisibile saunetransmisibile. Studiile epidemiologice sunt centrate si pe identificareadistributiei, determinantilor si frecventei unor imbolnaviri, in populatie,folosind analize statistice. Epidemiologii elaboreaza ipoteze despre

efectele asupra sanatatii a: ereditatii, comportamentului, factorilor demediu si ai sistemelor de sanatate. Domeniul este interdisciplinar si desiare o metodologie distinctiva, se bazeaza in mare parte pe biostatistica.Epidemiologia are o contributie importanta in dezvoltarea altor stiinteprecum biochimia si biologia moleculara.

In timp ce cercetarea de baza ne poate lamuri cum, la nivelbiologic, unii factori pot provoca imbolnaviri, doar epidemiologiane permite sa cuantificam relatia dintre expunere si aparitia bolii.

Stiintele comportamentale si educatia pentru santate:

Este unanim recunoscut ca stiintele comportamentale si sociale joacaun rol important in sanatatea publica. Specialistii din domeniulsanatatii publice au cunostinte si din domenii precum: antropologie,sociologie, psihologie etc. Aceste cunostinte sunt necesare in ariiprecum: sanatatea mentala, prevenirea imbatranirii, promovareasanatatii si educatia pentru santate pentru prevenirea imbolnavirilor siadoptarea unor comportamente sanatoase, dizabilitatile si sanatatea sicercetarea din domeniul social. Sanatate globala:

Acest domeniu este centrat pe problemele tarilor cu un nivel de

dezvoltare scazut sau mijlociu. Acestea pot fi legate de: bolile cronicecaracteristice unor populatii imbatranite, la fel ca si in tarileindustrializate, precum si asupra unor probleme precum: boli tropicale,HIV/SIDA, tuberculoza, ITS, malaria, afectiuni ce cresc foarte multmortalitatea si morbiditatea.Sanatatea mamei si copilului are o importanta majora in SanatateaGlobala deoarece mortalitatea si morbiditatea evitabila este cauzata deaccesibilitate scazuta la consultatii prenatale si ingrijiri obstetricale.


8/58

8

Tarile cu nivel scazut de industrializare se confrunta si cu problemelede sanatate datorate urbanizarii rapide, prcum si deselor conflictearmate.l- o Alte domenii ale sanatatii publice sunt:

Asistenta mama si copil

NutritiePractici biomedicale si de laborator etc.Dupa prof. Dan Enachescu, domeniile prncipale ale sanatatii publicesunt: Demografia Biostatistica Epidemiologia Aplicarea stiintelor sociale si comportamentale la sanatate Conducerea serviciilor medico sociale Dreptul Etica

Curs Nr.2

Sanatatea Comunitara

Sanatatea comunitara se refera la: Populatia dintr-o anumita zona geografica Pacientii inregistrati la medicul de familie Grupurile dintr-o zona geografica Problemele de sanatate publica dintr-o anumita zona geografica

Medicina Comunitara Medicina Individuala

Ingrijeste o comunitatebine definita Se preocupa de persoane

sanatoase si/sau bolnave Se lucreaza in echipa

multidisciplinara

Progresele in acestdomeniu sunt impulsionate deamenintarile la adresa sanatatiipopulatiei Planificarea activitatilor in

raport cu problemele si nevoilecomunitatii; epidemiologia cainstrument prioritar Prioritare sunt preventia si

Ingrijeste persoane izolatece necesita asistenta medicala Se preocupa de bolnavi De regula medicii lucreaza

izolat Progresele din acest

domeniu sunt impulsionate denevoile pacientului

Fara planificare

Prioritare sunt diagnosticulsi tratamentul bolnavilor


9/58

9

educatia pentru sanatate Echipa de sanatate trebuie

sa preia initiativa, exista un raportpermanent cu comunitatea

Raportul cu indivizii nuexista daca nu sunt bolnavi

Diagnosticul starii de sanatate a unuiindivid

Diagnosticul starii de sanatate a uneicolectivitati

Identificarea persoanei Pe baza informatiilor obtinute din

anamneza, examen clinic si paraclinicse pune un diagnostic

Diagnosticul sanatatii individului Tratament etiologic si

simptomatic

control

identificarea grupului se culeg informatii in conditii

standardizate, se prelucreazacalculandu-se indici valori mediisi/sau relativesi se compara cu modelele de referinta diagnosticul sanatatii comunitatii program de interventie aplicat

comunitatii ce vizeaza factori cauzali,

de risc sau boala control prin monitorizarea stariide sanatate a colectivitatii

Promovarea Sanatatii si Strategiile preventive

Conceptul de profilaxie, desi e un concept foarte vechi, a cunoscut in ultimuldeceniu o reactualizare.Def.: Profilaxia este ansamblul masurilor luate de: individ, familie, societate si statcu scopul de a:

1. promova sanatatea2. ocroti sanatatea3. preveni bolile4. reduce consecintele bolilor5. evita decesele premature

Factorii ce au condus la aceasta reactualizare au fost:1. tehnologiile medicale noi nu au avut efectul scontat in imbunatatirea starii de

sanatate a populatiei2. cheltuielile in domeniul sanatatii au crescut mult3. ameliorarea starii de sanatate a populatiei a parut inainte de introducerea in

practica a unor tehnologii scumpe4. inechitatile starii de sanatate dintre diferitele populatii nu au fost solutionate

de medicina de varf.Obiectivele principale in medicina preventiva

1. a da viata anilor ( controlul morbiditatii si incapacitatii2. a da sanatate vietii (prin promovarea sanatatii)

a da ani vietii (reducerea deceselor premature si cresterea duratei medii de viata)

Modelele de abordare a promovarii sanatatii si prevenirea bolilor


10/58

10

Exista 3 modele:

1. Modelul bazat pe intelegerea etiologiei bolilor2. Modelul epidemiologic3. Modelul etapelor vietii

1. Controlul bolilor bazat pe intelegerea etiologiei bolilor, acest demers include factori

etiologici si factori de risc. Mc Keown a grupat bolile in 4 grupe mari: Bolile prenatale ce sunt determinate la fecundare: avem afectiuni genetice,independente de mediul ambiental si de comportament. Sunt greu de controlat. Bolile determinate prenatal, dar dupa fecundare, de factori ce apar in perioada

intranatala, prin interferarea acestor faze cu unii factori infectiosi (rubeola), toxici(fumat, medicamente), fizici (radiatii X) etc. Unele afectiuni din aceasta grupa potfi controlate. Boli determinate postnatal, ca urmare a unor carente sau agresiuni a factorilor

de risc din mediu. Aici se regasesc cele mai multe afectiuni: boli nutritionale,infecto parazitare, boli legate de cerinte igenice. Controlul se poate realiza prin:

- Masuri cu caracter socio economic- Masuri de sanitatie

Boli postnatale determinate de defecte de adaptare a organismului la modelulde viata nou.

2. Modelul epidemiologic:Modelul traditional este cel al bolilortransmisibile (agent cauzal efect). Modelulvalabil pentru cea mai mare aprte a bolilor ce domina tabloul morbiditatii actualeeste multifactorial. Masurile de interventie vor fi luate in functie de acesti factori, sepoate admite ipoteza unor actiuni orientate asupra mai multor factori de risccomuni la mai multe boli.3. Modelul etapelor vietii:

Elementele nefavorabile apar aleator, dar cu probabilitate diferita, in diferitelemomente ale vietii, in functie de conditiile biologice, ocupationale, medicale etc.Aceasta abordare permite elaborarea unor pachete de servicii preventive, specificediferitelor grupe de varsta.Strategii preventive:

I. Strategia bazata pe demersul individual, in care actiunile se adreseazaindividului cu boala sa. Aceasta strategie apartine exclusiv sectorului clinic.

II. Strategia riscului inalt: Prima operatie este identificarea persoanelor la riscinalt (cele susceptibile de a face boala), de cele mai multe ori cu ajutorulscreeningului. Identificarea acestor persoane se poate realiza si farascreening, cand, cunoscandu-se factorii de risc, se pot identifica susceptibiliifara a mai fi examinati.

Avantaje:- Interventia serviciilor de sanatate este adecvata intereselor individului- Motivatia individului de a participa este mai mare- Raportul cost/eficacitate este favorabil- Raportul beneficiu/risc este favorabilLimite:- dificultati si costuri legate de screening (atunci cand este necesar)- efectele vor fi paletive si temporare, durata lor fiind egala cu duratainterventiei exercitate asupra grupului de risc inalt.


11/58

11

- Efectele pozitive sunt limitate la acest grup si nu la toata populatia.- Limite de ordin comportamental (se face si segregare etica)- Intr-o populatie data numarul indivizilor la risc inalt este mai scazut, intimp ce persoanele la risc mic sau moderat sunt cele mai numeroase.

III. Srategia ecologica: se adreseaza intrgului grup populationalsi incearca samodifice cauzele ce produc incidenta, prin scaderea nivelului mediu al

factorului de risc in populatia generala, deci sa modifice distributiafactorilor de risc in populatieAvantaje:

- Abordarea nu mai este paleativa, adresandu-se distributiei factorului derisc in populatie- Potential mare (o scadere cu 10 mmHg a TA sistolice, va avea dreptconsecinta o scaere cu 30% a mortalitatii datorate TA- Este o strategie adecvata din punct de vedere comportamental deoarecenu se face nici o discriminare- Beneficiile la nivelul populatiei sunt foarte mari

Limite:- Prezinta avantaje mici pentru cei ce au risc inalt- Motivatia este insuficienta pentru individ si medic- Presupune alt mod de abordare a serviciilor sanitare- Raportul beneficiu/risc nu mai este asa de mare, masurile preventiveaduc beneficii mari pentru populatia generala, darbeneficii mici pentruindivizii la riscinalt.

Conduita optima ar fi combinarea celor doua strategiipentru ca strategia riscului inaltsi strategia ecologica nu sunt competitive ci complementare.Interventia la nivelul populatiei generale se poate face la 3 nivele:

- Profilaxia primara- Profilaxia secundara- Profilaxia tertiara

Profilaxia primara: se adreseza oamenilor sanatosi si urmareste:1. evitarea aparitiei bolii la nivelul individului2. scaderea incidentei bolii la nivelul populatiei prin schimbarea factorilor de risc

in populatieMetode de realizare:

- imunoprofilaxie- chimioprofilaxie TBC- fluorizarea apei- iodarea sarii- igiena- educarea pentru sanatate in vederea schimbarii comportamentelor nefavorabilesanatatii

-

identificarea cazurilor la risc inalt- utilizarea unor tratamente (de ex. tratamente hormonale). Profilaxia secundara: are drept scop:

- Depistarea precoce a bolii- Sa controleze evolutia bolii, si sa previna consecintele, schimband cursulnefavorabil al evolutiei bolii la nivelul individuluiAici se plaseaza: screeningul, dispensarizarea, controlul periodic

Profilaxia tertiara: cuprinde o serie de masuri ce urmaresc:- Evitarea handicapului


12/58

12

- Recuperarea medicala, profesionala, sociala- Evitarea incapacitatii complete- Asigurarea unei autosatisfactii a vietii si a unei autosuficiente

Promovarea Sanatatii: este procesul ce ofera individului si colectivitatilorposibilitatea de a-si mariicontrolul asupra determinantilor sanatatii si prin aceastade a-si ameliora sanatatea Principiile promovarii sanatatii:

1. Implica populatia ca intreg2. Este orientata asupra determinantilor sanatatii; factori ce influenteaza

sanatatea, biologici, ambientali, mod de viata, servicii de sanatate3. Foloseste metode de abordari diferite4. Urmareste asigurarea participarii publice si adoptarea unui stil de viata

sanatos5. Implicarea cadrelor medicale in promovarea sanatatii si a intregii

comunitati Educatia pentru sanatate:

Este un ansamblu de masuri si un sistem ce include constiinta starii de sanatate,procesul de predare invatare si participare. Foarte sumar exprimata, educatiapentru sanatate ar putea fi definita ca: participarea populatiei la ocrotirea proprieisale sanatati. Ea are ca scopuri:

1. influentarea pozitiva a comportamentelor ca baza a sanatatii2. dezvoltarea programelor de educatie pentru sanatate intr-un mod

participativ3. imputernicirea indivizilor, grupurilor si comunitatilor sa dezvolte

atitudini pozitive fata de sanatate Obiectivele educatiei pentru sanatate:

1. sa convinga2. sa informeze3. sa contribuie la formarea unui comportament sanatos

4.

sa contribuie la formarea unei constiinte5. sa incurajeze crearea si utilizarea rationala a serviciilor medicaleEducatia pentru sanatate este diferita de educatia sanitara ce vizeaza igiena personala.Elementul fundamental al educatiei pentru sanatate este comunicatia.Metodele educatiei pentru sanatate pot fi grupate in:

Metode de cercetare; ele pot fi: cantitative si calitative- Cele cantitative, consta fie in analiza datelor statistice, demografice, demorbiditate etc.; fie in testarea nivelului de cunostiinte- Cele calitative: observatia, interviul, conversatia individuala, focus group,anchete etc. Mai ales cu persoane cheie. Metode de actiune:

- Sensibilizarea populatiei si a unor factori de decizie

- Penetrarea informatiei, continua de regula etapa de sensibilizare si seadreseaza un timp mai indelungat unui grup tinta cu scopul informarii si formariiunui nou comportament- Metode de formare de educatori Mijloacele de educatie pentru sanatate:

- Traditionale:1. verbale:convorbirea, lectia si conferinta2. scrise: afise, fluturase, pliante, brosuri etc.3. vizuale


13/58

13

4. demonstrative- Moderne:

1. presa2. radio, TV3. film, internet


14/58

14

Curs Nr.3

Epidemiologie

Introducere:Epidemiologia isi are originea in ideea, exprimata pentru prima data de Hippocrate, inurma cu peste 2000 de ani: aceea ca factorii de mediu pot influenta aparitia bolii. Ideece a prins contur in 1848 1849 si 1853 1854 cand John Snow, parinteleepidemiologiei moderne, a localizat locuinta fiecarei persoane decedate de holera, inLondra, in aceasta perioada. El a remarcat o asociere evidenta intre sursa apei de bautsi decese. Pe baza acestui studiu amanuntit el a elaborat o teorie in legatura cutransmiterea bolilor infectioase in general si a sugerat ca holera se transmite prin apacontaminata. Autorul a putut sa determine imbunatatirea alimentarii cu apa de baut cumult inaintea descoperirii agentului cauzal al bolii, iar cercetarea sa a avut un impactdirect asupra politicii publice.Dezvoltarea mai recenta a epidemiologiei poate fi ilustrata prin activitatea lui Doll, alui Hill si a altor cercetatori ce au studiat relatia dintre fumat si cancer pulmonar inanii 1950. Aceste studii, precedate de observatii clinice care stabileau o legatura intrefumat si cancerul pulmonar s au extins si asupra altor boli cronice.Definitie: In 1960, epidemiologia a fost definita, de MacMahon ca stiinta carestudiaza distributia si determinantii bolii in populatiile umane, iar in 1988 de Last castudiul distributiei si al determinantilor starilor sau evenimentelor legate de sanatate inpopulatii specificate, si aplicarea acestui studiu pentru a tine sub control problemelede sanatate. Aceasta definitie subliniaza faptul ca epidemiologii nu sunt interesatiexclusiv de mortalitate, boala si incapacitate, ci si de aspecte mai pozitive ale starii desanatate precum si de mijloacele pentru imbunatatirea sanatatii.Obiectivele epidemiologiei:

1. Descrierea distributiei bolilor sau a factorilor de risc in populatiile umane Descrierea distributiei bolilor sau a factorilor de risc in functie de

caracteristicile personale ale indivizilor grupului uman luat in studiu Descrierea tendintelor sau a evolutiei temporale a bolilor sau a

factorilor de risc in populatie Descrierea distributiei geografice (spatiale) a bolilor sau factorilor de

risc 2. Explicarea etiologiei bolilor sau a factorilor de risc a acestora 3. Predictia in legatura cu numarul probabil al bolilor intr-o populatie si cu

caracterul distributiilor bolilor in acea populatie 4. Fundamentarea programelor de prevenire si combatere a bolilor intr-o

populatie data, sau de ameliorare a serviciilor de sanatate destinate populatiei.

Nivelele cercetarii epidemiologice:Cercetarea epidemiologica este diferentiata pe 2 nivele:1. Nivelul cunoasterii (explicatiei) (cercetarea fundamentala)2. Nivelul interventiei (actiunii) (cercetarea aplicativa)Epidemiologia se adreseaza unui proces de aparitie a bolii ce are:

O prima etapa initierea procesului etiologic O a doua etapa initierea procesului patologic ca urmare a actiunii

factorilor etiologici. Procesul patologic evolueaza ajungandu-se la


15/58

15

starea de boala, ce poate fi depistata clinic sau prin examene delaborator

O a treia etapa depistarea clinica a bolii Oa patra etapa supravegherea bolii

Domeniile de aplicare ale epidemiologiei:I Apicarea epidemiologiei in sanatatea publica:

1. Taxonomia bolilor (clasificarea bolilor). Bolile sunt codificate dupa un sisteminternational in functie de caracteristicile lor si dupa modul lor de producere

2. Descrierea tabloului real al bolii in populatie3. Determinarea frecventei factorilor de risc4. Descrierea si explicarea modelelor de morbiditate si mortalitate5. Depistarea si supravegherea de masa a bolilor6. Prevenirea si controlul comunitar al bolilor7. Planificarea sanitara si promovarea actiunilor de sanatate8. Evaluarea actiunilor, procedeelor si serviciilor de sanatate

II Aplicarea epidemiologiei in medicina clinica1. Descrierea istoriei naturale a bolii2. Determinarea valorilor normale3. Completarea tabloului clinic si identificarea de sindroame noi4. Studiul etiologiei bolilor5. Ameliorarea perspectivelor clinice (ameliorarea eficacitatii interventiei prin

evaluarea procedeelor diagnostice si terapeutice)6. Evaluarea tehnologiilor medicale vechi si noi7. Studiul prognosticului bolii8. Citirea critica a literaturii de specialitate.

Metodele folosite de epdemiologie:Caracteristicile metodelor folosite de epidemiologie:

- empirica- numerica- probabilistica- comparativaMetode folosite in epidemiologie:- sistemul curent de informatii sanitare- biostatistica- esantionajul- metode speciale de definire si determinare a loturilor de studiu- tehnici de masurare a riscului- tehnici de masurare a supravituirii- standardizareaNotiunile de baza ale epidemiologiei:Epidemia: Aparitia unui numar de evenimente cu o frecventa superioara

frecventei asteptateAsociatia epidemiologica: Relatia dintre 2 categorii diferite de evenimente, incare o categorie este reprezentata de asa numitii factori de risc, iar alta oconstituie boala. Deci asociatia epidemiologica: relatia dintre factorii de risc siboala.Factorii de risc: orice conditie care poate fi descrisa si dovedita ca se asociazaunei frecvente crescute a boliiFactor de protectie: orice factor care prin prezenta sa asigura o stare de sanatatemai buna unei populatii


16/58

16

Riscul: este o probabilitate care exprima, in cifre frecventa aparitiei unei boli la opopulatie a carei expuneri este definita.Lista de control a elementelor care trebuie luate in considerare in cazul asocieriiepidemiologice:- rolul posibil al intamplarii- examinarea rolului altor variabile explicative decat cea fixata

- posibilitatea unor asociatii false- prezenta asociatiei in mai multe straturi ale colectivitatii- ipoteza trebuie sa fie plauzibilaModalitatea obisnuita de abordare a problemelor in epidemiologie este aceea de aincepe cu boala si de a cauta cauzele. Epidemiologia cuprinde un grup intreg derelatii. De exemplu clasa sociala este asociata cu o serie de probleme de sanatate.Clasele sociale inferioare, evaluate pe baza venitului, educatiei, locuintei siocupatiei, par sa duca la o susceptibilitate generala pentru o stare de sanatateprecara, mai curand decat sa aiba un efect specific. O gama de cauze specifice deboala pot sa explice de ce oamenii saraci sunt mai bolnaviciosi, printre acesteanumarandu-se expunerea la agenti infectiosi, din cauza suprapopularii, hranainsuficienta si conditii de lucru periculoase.Cauze simple si cauze multiple:Lucrarile lui Pasteur asupra microorganismelor au dus la formularea, mai intai decatre Henle, apoi de catre Koch a urmatoarelor reguli, pentru a stabili daca unanume microorganism provoaca o boala:

- microbul trebuie sa fie prezent in toate cazurile de boala- microbul trebuie sa fie izolat si crescut in culturi pure- microbul trebuie, atunci cand este inoculat la un animal susceptibil sa

cauzeze boala specifica- microbul trebuie sa poata fi obtinut de la animalul infectat si sa poata fi

identificatFactori de cauzalitate:

Trei tipuri de factori joaca un rol in cauzalitatea bolilor:- Factori predispozanti: varsta, sexul, bolile anterioare, ce pot crea o

stare de susceptibilitate fata de un agent al unei boli- Factori adjuvanti: venituri scazute, alimentatie insuficienta, locuinta

insalubra, ingrijiri medicale necorespunzatoare, pot sa favorizezeaparitia si evolutia bolilor

- Factori precipitanti: expunerea la un agent specific cauzator de boala- Factori de accentuare cum sunt expunerea repetata la un agent cauzal

sau munca deosebit de greaNorme pentru stabilirea relatiei de cauzalitate:

Relatia temporala : cauza trebuie sa preceada efectul Plauzabilitatea: asocierea este mai plauzibila daca corespunde

unor cunostinte anterioare (experimente pe animale, mecanismde actiune) Consistenta: este demonstrata prin mai multe studii ce duc la

acelasi rezultat Puterea asocierii: o asociere puternica intre cauza si efect este

data de dimensiunea raportului de risc (risc relativ raportulriscului de aparitie a unei boli la persoanele expuse, fata deriscul aparitiei bolii la persoanele nonexpuse)


17/58

17

Relatia doza raspuns: exista o asociere intre expunereacrescuta la cauza posibila si un efect mai mare

Reversibilitatea: indepartarea cauzei posibile duce lareducerea riscului de boala

Organizarea studiului: datele obtinute se bazeaza pe un studiubine conceput

Evaluarea dovezilor obtinute: interferenta cauzala este opresupunere. Probabilitatea unei asocieri cauzale esteamplificata cand mai multe tipuri de date conduc spre aceeasiconcluzie

Curs Nr.4

Epidemiologia bolilor transmisibile

Def. Epidemiologia bolilor transmisibile este stiinta prevenirii si combateriibolilor infectioase, cu raspandire in masa. Ea permite studiul aprofundat al acestorboli, baza stiintifica a elaborarii metodologiei de prevenire si combatere pana laeradicare.

La nivelul cabinetului medicului de familie, activitatea epidemiologica se axeazape doua mari grupe de actiuni:

- Actiuni de profilaxie (de prevenire) a aparitiei si raspandirii a unor bolitransmisibile si cu extindere in masa

- Actiuni de combatere, de lupta in focarele de boli infectioase depistate, carevizeaza limitarea si apoi stingerea acestoraUn rol important revine actiunilor bazate pe masuri complexe, care vizeaza

cresterea rezistentei generale nespecifice a colectivitatilor umane la agresiuneaagentilor patogeni si mai ales a masurilor de crestere a rezistentei specifice, deinducere a imunitatii puternice a organismelor fata de agresiunea unui numar marede agenti bacterieni, virali etc.

Dintre preparatele biologice utilizate cu mare eficacitate in profilaxia unor boliinfectioase, vaccinurile au o larga aplicare. Dotate cu proprietati antigenice, eledeclanseaza aparitia raspunsului imun, arezistentei specifice, la organismelesupuse vaccinarii. Protectia specifica postvaccinala se bazeaza pe imunitateaumorala (anticorpi umorali) si pe imunitatea celulara (limfocite specificesensibilizate), declansata in mod activ in urma administrarii antigenice vacinale.

Organismul uman este capabil de raspunsuri imunitare polivalente , putandu-se obtine, concomitent, protectie fata de mai multe antigene cu care este pus in

contact intr-o anumita perioada de timp, fapt care are implicatii in utilizareavaccinurilor mixte, a polivaccinurilor sau a vaccinurilor combinate.In practica vaccinarilor profilactice la copil este necesar sa setina seama de

urmatorii factori:- Imaturitatea unor mecanisme imunitare in primele 2 3 luni dupa

nastere, care diminueaza efectul sau face ineficace imunizarea- Prezenta anticorpilor materni, care in primele 3 6 luni dupa nastere

pot diminua eficienta imunologica a unor vaccinuri vii


18/58

18

- Rolul hipo sau anergizant al infectiilor acute, care in perioada deconvalescenta, influenteaza negativ calitatea raspunsului imun.

Principalele tipuri de preparate vaccinale utilizate in practica epidemiologicasunt urmatoarele:

- Vaccinuri corpusculare, preparate din culturi vii de germeni atenuati,de exemplu: BCG, antipoliomielitic tip Sabin, antirujeolos. Tulpinile

vaccinale vii atenuate trebuie sa fie stabile, in ceea ce privesteproprietatile lor imunogene si sa nu-si recastigevpatogenitatea initiala.Ele determina, de regula, o imunitate intensa, de lunga durata,revacinarile ulterioare intarind imunitatea primara.

- Vaccinuri corpusculare, preparate cu suspensii de germeni inactivati(omorati). Aceste vaccinuri se obtin folosind actiunea nociva adiferitilor agenti fizici (caldura, radiatii) sau chimici (formol), asupragermenilor. Exemple: antitific, antiholeric, antileptospirotic, antirabic,antipertusis, antigripal. Principalele dezavantaje sunt:

Necesita administrari repetate pentru a obtine o imunitatesuficient de intensa

Procedee laborioase si costisitoare de preparare Grad redus de purificare, provocand uneori sensibilizari ale

organismului Slaba eficienta a acestora in situatii epidemiologice care cer o

imunizare rapida In cazul vaccinurilor virale, componenta celulara a reactiei

imune se insoteste de imunitate la poarta de intrare.- Vaccinuri preparate din toxine microbiene, detoxificate prin formol si caldura,

a caror putere antigenica este pastrata, constituind anatoxinele. In prezent,anatoxinele native sunt tot mai des inlocuite cu anatoxinele purificate siconcentrate, preparate ce permit administrarea preparatului in cantitati foartemici si cu o resorbtie foarte lenta, de exemplu: anatoxina difterica purificata si

adsorbita (ADPA), anatoxina tetanica purificata si adsorbita (ATPA) etc.- Vaccinuri preparate genetic (impotriva Hepatitei B). Sunt eficiente, dar aucosturi de productie ridicate.

Vaccinurile pot fi definite si in raport cu numarul de componente antigenice astfel:- Vaccinuri monovalente, cand antigenul provine de la o singura specie

microbiana (vaccin holeric, anatoxina tetanica)- Vaccinuri asociate, ce contin amestecuri antigenice, cum sunt: bivaccinul

diftero tetanic, trivaccinul diftero tetano pertussis.Eficienta vaccinurilor asociate este demonstrata. Nu se constata o interferenta. Seapreciaza ca organismul poate raspunde in bune conditii stimulilor antigenici, dacaantigenele sunt bine alese . Uneori are loc o intensificare a raspunsului fata de unelecomponente (potentare reciproca). Raspunsul imunologic este diferentiat pentru

fiecare produs in parte. Imunitatea artificiala dobandita dupa administrarea vacinurilornesesita o perioada de latenta pana la instalare, ce variaza intre 2 si 8saptamani. Dupao vaccinare completa imunitatea este de obicei de lunga durata, variind de la luni laani de zile, organismul pastrandu-si capacitatea potentiala de a reactiona promt siintenes, imediat ce antigenul reactiv a fost reinoculat, chiar cand anticorpii au ajuns lavalori nedecelabile.Intretinerea starii de imunitate se realizeaza prin revaccinari, care au ca rezultatraspunsuri imunologice mai intense si instalarea imunitatii potentiale.Cotraindicatiile vacinarilor:


19/58

19

- Distrofii, hipo si agammaglobulinemii, maladii de sistem, neoplasme ce nubeneficiaza de vaccinari, existand, pe de o parte, o diminuare pana la disparitiea imunogenezei, iar pe de alta parte, vaccinurile putand agrava evolutia boliide baza.

- Boli infectioase acute in perioada de stare sau convalescenta, tuberculozaevolutiva, in care raspunsul imunologic este deficitar, existand in plus si riscul

unor complicatii - Nefropatii cronice, hepatopatii cronice, afectiuni cardiovascularedecompensate sau evolutive

- Afectiuni neurologice, care constituie contraindicatii, evitate in special pentruvaccinurile preparate din bacterii sau virusuri cu neurotropism

- Afectiuni cutanate de natura infectioasa si in special alergica, in care suntcontraindicate vaccinarile BCG, antivariolica etc.

- Corticoterapia prelungita poate genera o paralizie imunologica relativa; se vorevita in special vaccinurile virale cu virusuri vii atenuate

- Administrarea recenta a imunoglobulinei normale sau specifice impuneevitarea vaccinarilor pentru o perioada de 3 4 saptamani

- Gravitatea, in cazul vaccinurilor vii sau cu reactogenitate marcata Reactii postvaccinale:

- Reactii locale, traduse, de obicei prin semne de inflamatie locala cu eritem,edem, durere, impotenta functionala, care nu dureaza mai mult de 24 48de ore si nu necesita tratament special

- Reactii generale manifestate prin: febra, asociata uneori cu curbatura,greturi, varsaturi, diaree, fenomene ce dureaza 2 -4 zile, dupa care dispar

- Uneori reactiile postvaccinale pot depasi cadrul obisnuit al reactogenitatii,fiind vorba in acest caz, de complicatii ce necesita ingrijiri speciale (ex.Soc vaccinal precoce, reactii de organ, reactii focale etc.).

Indicatiile de utilizare a vaccinurilor in practica imunologica:- Vaccinari profilactice obligatorii, incluse in calendarul vaccinarilor copilului

(BCG, antirujeolica, antidiftero-tetano-pertussis, antipoliomielitica) sauindicate pentru populatia adulta

- Vaccinari profilactice indicate in situatii epidemiologice speciale ex.:importului de boli cu supraveghere internationala (holera), sau in sezonpreepidemic de gripa

- Vaccinari in cadrul unor actiuni profilactice de urgenta in situatii de calamitate(inundatii), antidizenterica, antitifoparatifica

- Vaccinari efectuate la contactii din focarele de boli transmisibile, in cadrulmasurilor de lupta in focar

Metodologia anchetei epidemiologice in focarul de boala transmisibila:Principalele obiective in cadrul actiunilor de combatere sunt:

- Depistarea suspectilor si a bolnavilor cat mai precoce

-

Diagnosticul epidemiologic de boala transmisibila- Izolarea imediata a bolnavului sau a suspectului- Masuri de dezinfectie, dezinsectie, deratizare- Supravegherea activa, complexa, a tuturor contactilor luati in evidenta- Masuri de imunizare artificiala activa sau pasiva la contactii din focare sau

chiar la categorii de populatie expuse la risc- Masurile fata de purtatorii de germeni depistati, pe baza examenelor de

laborator, vizeaza sterilizarea de germeni, , cresterea nivelului lor educativ


20/58

20

sanitar si indepartarea lor temporara din unitatile cu profil: alimentar,colectivitati de copii si sector de aprovizionare centrala cu apa.

- Dispensarizarea convalescentilor. Se urmareste starea de purtator , cuinvestigatii clinicesi de laborator, pentru depistarea precoce si tratamentulcomplicatiilor.

Ancheta epidemiologica: metoda complexa de studiu, cuprinde totalitatea

investigatiilor intreprinse in scopul descoperirii cauzelor aparitiei si raspandiriiunei boli transmisibile in populatia umana, pentru ca pe baza datelor obtinute sa seinstitue masurile cele mai eficiente in vederea lichidarii acesteia.In focarul de boala transmisibila ancheta epidemiologica se desfasoara in 2 etape:

- Ancheta epidemiologica preliminara, sumara sau de orientare- Ancheta epidemiologica definitivaAncheta epidemiologica preliminara:Ea urmareste de regula 3 obiective:

- Stabilirea diagnosticului- Stabilirea unor date sumare privind posibilitatile de extindere a bolii- Instituirea unor masuri de urgenta cu caracter general aplicate de

urgenta, pentru a contribuii la limitarea posibilitatii de extindere a boliiAncheta epidemiologica definitiva:Medicul urmareste urmatoarele obiective:

- Modul de izolare si tratamentul bolnavului, pe toata durata bolii- Diagnosticul definitiv al bolii si al formei de evolutie- Situatia epidemiologica a bolnavului (vindecat clinic si externat,

purtator sau nepurtator de germeni)Precizarea cailor si mecanismelor de transmitere a bolii, respectiv masurileluate si eficienta lor, privind neutralizarea acestor cai (actiuni DDD,precum si actiunile de ordin gospodaresc si administrativ, prin construireade fantani, latrine, secarea de balti etc.

- Identificarea tutiror contactilor, modul de supraveghereepidemilogica si clinica a acestora pe toata durata de incubatiemaxima a bolii

- Gradul de receptivitate (rezistenta specifica) a populatiei precum simasurile profilactice specifice si nespecifice instituite

- Intensificarea educatiei sanitare

Curs Nr.5

Epidemiologia Bolilor Netransmisibile

Def. Epidemiologia poate fi considerata ca studiul sanatatii si al bolii in populatie, in

raport cu conditiile si modul de viata concret al acesteia. In acest scop, este necesaraidentificarea acelor grupe de populatie care prezinta un risc crescut de imbolnavire siimplica o atentie deosebita din partea serviciilor de sanatate. Detectarea grupelorvulnerabile, in perioadele critice, este deosebit de importanta. Metodeleepidemiologice, perfectionate si validate in studiul si combaterea bolilor infectioaseacute au fost adaptate pentru cunoasterea etiologiei multifactoriale si a complexuluiproces epidemiologic al bolilor netransmisibile. Faptul ca o anumita populatie saucolectivitate se poate gasi (la un moment dat), intr-o stare epidemica, in intelesulmodern al termenului, de cardiopatie ischemica, de cancer bronhopulmonar, de


21/58

21

accidente rutiere sau de poluare a aerului atmosferic, a reevaluat enorm importanta sisensul studiilor epidemiologice populationale si implicit, a metodologieiepidemiologice.Caracteristicile epidemiologiei bolilor cronice sunt:

De cele mai multe ori lipseste cunoasterea unui agent cauzal Caracter plurifactorial Intre factorii care explica frecventa si distributia bolilor intro

populatie pot exista relatii de tip antagonist sau relatii de tip aditivsau multiplicativ

Intre factori exista o interactiune care are efecte diferite in raport cubolnavul

Perioada de latenta relativ mare Debutul bolii cronice este dificil de reperat in timp Exista un efect de diferentiere exercitat de factori concomitent

asupra incidentei si evolutiei bolii Metodologia epidemiologica este acea parte componenta a epidemilogiei careformuleaza principiile directoare si metodele de urmat pentru elaborarea de masuri

adecvate in prevenirea si combaterea bolilor. Metodele epidemiologice s-au doveditsingurele in masura sa evidentieze factorii de risc si relatiile de cauzalitate.Factorul de risc este orice element sau circumstanta care poate fi descrisa sidovedita, pe baza unor studii statistice, experimentale ca poate determina, favoriza sauagrava o boala, in timp ce riscul este o probabilitate care exprima frecventa aparitieiunei boli la o populatie a carei expunere este definita. Raportul factor de risc/efect severifica in functie de numerosi parametrii dintre care patru sunt hotaratori si anume:

1. Timpul, adica durata expunerii individului sau colectivitatii la actiunea unuifactor de risc. Cu cat expunerea va fi de durata mai lunga, cu atat actiuneafactorului de risc va fi mai intensa

2. Intensitatea expunerii se apreciaza prin concentratia factorului de risc,exprimata cantitativ, in unitate de timp, careia ii este expus organismul uman.

Acest parametru este definit prin concentratia maxima admisibila, carereprezinta cocentratia maxima, a factorului de risc, permisa a fi prezenta inmediul inconjurator, orice depasire a acesteia devenind daunatoare sanatatii

3. Sinergismele si antagonismele. Este absolut necesar sa se ia in considerarefaptul ca fiinta umana este supusa actiunii a numerosi si foarte variati factoride risc; ori in interpretarea actiunii acestor factori de risc, fie majori, fieminori, asupra organismului uman, va trebui sa se tina seama de natura, deconcetratia, dar mai ales de modul de actiune al acestora. Astfel, in mediulinconjurator ar putea exista 3 sau mai multi factori de risc, care fiecare luat inparte sa nu depaseasca concentratia maxima admisa, dar prin insumare, prinactiune sinergica putand sa devina daunatori sanatatii.

4. Spatiul, respectiv teritoriul, in care actioneaza factorul de risc conduce, inmod justificat la notiunea de patologie geografica.

5. Caracteristicile individuale, ale fiecaruia dintre cei expusi factorului de risc,reprezinta capacitatea de adaptare sau opusul acesteia de inadaptare la situatiaconcreta existenta la un moment dat sau in timp.

Importanta factorilor de risc: faptul ca in ultimele decenii importanta factorilorde risc in patologia individula si colectiva se afla intr-o continua crestere, sedatoreaza urmatoarelor cauze:- Dezvoltarea rapida, uneori chiar fortata a industrializarii insotita de numerosi

poluanti pe care ii degaja


22/58

22

- Trecerea de la o agricultura arhaica si individuala la una colectiva in caremecanizarea si chimizarea joaca un rol important

- Prelungirea duratei medii de viata face ca ponderea populatiei varstnice,susceptibila fata de imbolnaviri conditionate de factorii de risc sa fie mult maicrescuta

- Modificarea patologiei colective, care acum 4 5 decenii era dominata de

afectiuni acute, intercurente a fost inlocuita de una cronica degenerativa,caracterizata prin actiunea asupra acesteia a factorilor de risc, implicand ogama larga de probleme fata de care nu posedam solutii eficiente

Clasificarea factorilor de risc:Schematic, factorii de risc pot fi provocati de:

- Mediul industrial: in afara noxelor de la locul de munca, acest mediu s-adovedit a fi un factor de risc in morbiditatea si mortalitatea generala, prin bolicronice respiratorii, boli cardivasculare, cancer etc. Factorii cei mai importantiai mediului industrial sunt:

Expunerea la pulberi si gaze Automatizarea crescanda, prin intensa solicitare nervoasa a individului,

are drept consecinta o crestere simtitoare a patologiei nervoase Mecanizarea si chimizarea agriculturii, ridica probleme din ce in ce

mai variate in ceea ce priveste expunerea acestuia la pesticide,ierbicide, insecticide, cat si in ceea ce priveste poluarea solului, asurselor de apa si alimentelor

- Mediul urban. Urbanizarea intensa, urmarea fireasca a industrializarii, adus siaduce cu sine numerosi factori de risc dintre care amintim: poluarea mediuluifizic inconjurator sub toate aspectele acestuia: apa, aer, sol; navetismul prinmigrarea fortei de munca de la sate la oras si invers, instabilitatea familiei, ratamare a divorturilor, duc la probleme serioase de sanatate mentala

- Locuinta supraaglomerata si insalubra, precum si cea moderna cu viata incolectiv, cu necesitati de adaptare la conditii stresante si cu utilizarea pe scara

larga a unor achizitii tehnice a dus la cresterea afectiunilor neuropsihice,frecventa ridicata a accidentelor casnice precum si a alergiilor la diversialergeni casnici (detergenti).

- Alimentatia nerational poate duce la boli de nutritie (diabet, obezitate) precumsi la neoplasme prin modul de preparare si conservare (coloranti, nitrati, fum,prajeli)

- Obiceiuri personale daunatoare: fumatul, consumul de alcool, cafea poate ducela :neoplasme, boli cardiovasculare, afectiuni psihice etc.

- Factorii biologici ( microbi, virusi, paraziti intestinali, protozoare simicotoxine) joaca un rol important indeterminarea patologiei, alaturi de: sex,varsta, nationalitate

- Factori ereditari si teratogeni

- Factori iatrogeniDintre toate metodele epidemiologice moderne ancheta epidemiologica este ceacare isi gaseste aplicatiile cele mai largi, deoarece reprezinta metoda de bazapentru recunoasterea mecanismelor particulare are fiecarui proces epidemiologicin parte. Tipurile de anchete epidemiologice, care pot fi folosite in alegereaproiectelor pentru descrierea sanatatii si investigarea factorilor de risc si boala,dupa obiectul investigatiei epidemiologice sunt:

- Descriptive- Analitice


23/58

23

- ExperimentaleAnchetele descriptive: descriu populatia tinta sau de referinta din punct de vedere aunor caracteristici. Acestea pot fi grupate in:

1. caracteristici personale ale membrilor colectivitatii (varsta, sex,categorie sociala, TA sistolica, colesterolemie etc.)

2. caracteristici temporale: distributia temporala a bolilor sau a

factorilor de risc3. caracteristici spatiale: distributia spatiala a bolii sau afactorilor derisc

Studiile descriptive nu-si propun sa caute daca sunt prezent sau nu asociatiiepidemiologice si nu permit inferente de tip cauzal.Descrierea distributiei bolilor si a factorilor de risc in functie de caracteristicilepersonale ale membrilor populatiei tinta:

1. varsta , epidemiologul este interesat sa cunoasca daca exista diferente inmodul de distributie a frecventei bolii sau deceselor dintre diferite grupe devarsta, stiut fiind faptul ca:

- varsta produce modificari metabolice- odata cu inaintarea in varsta apar fenomene de uzura- varsta aduce schimbari sub raportul receptivitatii (sau rezistentei

organismului)2. sexul, pe epidemiolog il intereseaza sa cunoasca care sunt bolile ce seintalnesc cu o frecventa mai mare la barbati fata de femei, care este distributiaaceleiasi boli pe sexe si grupe de varsta. Diferentele in distributie observate pesexe isi poate gasi explicatii in:

- biologia diferita- rolul si sttutul social diferentiat al barbatilor si femeilor- expunerea diferita la factorii de risc

3. caracteristici sociale personale :- locul nasterii- modelele culturale, obiceiurile dictate de anumite credinte- categoria sociala propriu-zisa: ocupatia, nivelul de instruire, stare civila

Descrierea distributiei bolilor si a factorilor de risc in functie de caracteristicilespatiale:Distributia bolilor sau a factorilor de risc in functie de caracteristicile spatiale prezintainteres pentru ca este posibil sa se identifice zone cu o frecventa neasteptata a bolilorsau diferente intre regiuni.Descrierea distributiei bolilor (deceselor) se poate face in functie de:

- frontierele naturale

-

frontierele administrativeDescrierea distributiei bolilor si a factorilor de risc in functie de caracteristiciletemporale:

1. trendul, reflecta schimbari ale modelelor distributiei bolilor in evolutialor seculara 2. variatiile ciclice (evolutii sinusoidale) reprezinta cresteri sau descresteriin evolutia frecventei unor boli sau decese, fluctuatiile ciclice sunt intalnite maiales in cazul bolilor infectioase dar si incele cronice 3. evolutii neasteptate


24/58

24

Anchetele analitice, sunt anchete epidemiologice de tip observational,investigheza relatiile dintre 2 categorii de evenimente diferite (factor de risc siboala) si permit inferente de tip cauzal. Indiferent de tipul de ancheta trebuiestudiat de la inceput:

- care este obiectivul investigatiei- care este populatia

- care sunt variabilele de cercetat

Variabilele studiate intr-o ancheta analitica sunt de 2 feluri:- expunerea- rezultatul

Expunerea: orice factor incriminat a fi cauzal (sau efector) sau responsabil de unanumit rezultatExpunerea poate fi:

- activa, atribuita de investigator- pasiva (varsta, sexul)

Expunerile pot fi:- naturale- cu variabila intrinseca (TA, greutate etc.)- comportamentale (fumat, sedentarism)- tratamente prescrise de medic, acceptate sau nu de persoane- tratamente impuse de investigator, mai ales in studiile experimentale

Axele care definesc investigatiile epidemiologice:1. relatia poate fi:

- transversala: expunerea si rezultatul se se observa si semasoara concomitent

- de cohorta: investigatia se face de la expunere spre rezultat - caz-control: investigatia porneste de la rezultat spre expunere

2. realizarea in timp:- istorica: expunerea a fost facuta inainte de declansarea investigatiei - concomitenta (simultan): expunerea si rezultatul se studiaza

simultan - mixt

3. selectia subiectilor se face:- in functie de expunere (anchetele de cohorta) - in functie de rezultat (anchetele caz-control) - alte selctii (nici in functie de expunere, nici in functie de rezultat)

Anchetele epidemiologice experimentale si operationale sunt singurele studiiepidemiologice in masura sa dovedeasca relatia cauzala sau eficacitatea unor deciziidiagnostice si organizatorice. Experimente pe subiecti umani privind etiopatogeniaunor maladii sunt interzise de legislatia multor tari.

Curs Nr.6

Cauzalitatea in epidemiologie

Conceptul de cauza este la originea multor controverse, atat in epidemiologiecat si in alte domenii ale stiintei. Filozofia stiintei continua sa cotribuie la intelegerea


25/58

25

procesului prin care se realizeaza inferentele cauzale, cu alte cuvinte, stabilestelegatura logica dintre cauzele postulate si rezultatele lor. Conceptul de cauza areintelesuri diferite, in cazul nostru este un eveniment, o conditie caracteristica, sau ocombinatie a acestor factori, ce joaca un rol important in producerea bolii. In modlogic: o cauza trebuie sa preceada boala. O cauza este considerata suficienta atuncicand produce sau initiaza o boala in mod inevitabil. Ea este denumita necesara atunci

cand o boala nu se poate dezvolta in absenta ei. O cauza suficienta nu reprezinta deobicei un singur factor, ci adesea include mai multe componente. In general, nu estenecesar sa fie identificate toate componentele unei cauze necesare inainte de a luamasuri efective de prevenire a imbolnavirii, deoarece indepartarea unei componentepoate sa infereze actiunea celorlalte si astfel poate sa previna boala. De exemplu:fumatul este una dintre componentele cauzei suficiente a cancerului pulmonar.Fumatul singur, nu este suficient pentru a produce boala: unele persoane fumeaza de50 de ani fara sa prezinte cancer pulmonar; alti factori, majoritatea necunoscuti, suntnecesari pentru a determina aparitia cancerului pulmonar, in afara fumatului. Cu toateacestea, incetarea fumatului, reduce numarul de cazuri de cancer pulmonar intr-opopulatie, chiar daca celelalte componente ale cauzei nu sunt modificate. Fiecarecauza suficienta are o cauza necesara ca o componenta a ei. De exemplu, in cazulstudiului epidemii de origine alimentara se poate constata ca o salata cu carne depasare si undesert cu frisca au fost ambele, suficiente pentru a cauza o diaree cusalmonella. Aparitia salmonelei este o cauza necesara a acestei boli. In mod similar,exista diferite componente in imbolnavirea de tuberculoza, dar bacilul tuberculozeieste o cauza necesara. Un factor cauzal de sine statator nu este adesea nici necesar nicisuficient, un exemplu in acest sens fiind fumatul ca factor in determinareaaccidentelor vasculare cerebrale.Cauzele tuberculozei (reprezentare grafica)

Expunere la bacterie Invazie tisularaFactori genetici

MalnutitieLocuinteSupraaglomerate

Saracie

Modalitatea obisnuita de abordare a problemelor in epidemiologie este aceea de aincepe cu boala si de a cauta care sunt cauzele acesteia. Se poate incepe cu o cauzapotentiala si sa se cerceteze efectele sale. Epidemiologia cuprinde un grup intreg derelatii De exemplu: clasa sociala este asociata cu o serie de probleme de sanatate.Clasele sociale inferioare, evaluate pe baza venitului, a educatiei, locuintei siocupatiei, par sa duca la o susceptibilitate generala pentru o stare de sanatate precara,mai curand decat sa aiba un efect specific. O gama de cauze specifice de boala pot sa

Gazdasusceptibila infectie Tuberculoza

Factorii de riscpentru TBC

Mecanismele TBC


26/58

26

explice de ce oamenii saraci sunt mai bolnaviciosi, printre aceste numarandu-seexpunerea la agenti infectiosi din cauza suprapopularii, hrana insuficienta si conditiilede lucru periculoase.Epidemiologii au fost adesea criticati ca nu folosesc conceptul de cauza in sensul de osingura conditie pentru producerea bolii. O astfel de viziune restrictiva supracauzalitatii nu ia in considerare cauzalitatea multifactoriala a bolilor si nevoia de a

concentra actiunile strategice asupra acelor factori ce pot fi influentati. Termenul folosit pentru procesul prin care se determina daca asociatiile observatesunt probabil cauzale este cel de inferenta cauzala. Inainte de a evalua posibilitatea cao asociere sa fie cauzala, trebuie sa fie excluse alte explicatii cum ar fi: eroarea,hazardul si confuzia.Unul din scopurile importante ale studiilor epidemiologice este acela de a masura cuacuratete aparitia bolilor sau a altor evenimente. Masuratorile epidemiologicenu sunttotusi usor de facut si exista multe posibilitati de eroare in cursul lor. Ele pot fi reduse,dar niciodata complet eliminate. Erorile sunt: intamplatoare si sistematice.Erorile intamplatoare: reprezinta neconcordante, datorate exclusiv intamplarii,dintre o observatie efectuata la un esantion si valoarea reala la nivelul populatiei. Eledetermina o lipsa de precizie in masurarea unei asocieri. Exista trei surse importantede erori intamplatoare: variatia biologica individuala, eroarea de esantionaj si eroareade masurare.Erorile sistematice: apar in cadrul studiilor epidemiologice, atunci cand existatendinta sa se obtina rezultate care sunt diferite in mod sistematic de valorile reale. Unstudiu cu acuratete mare este un studiu cu eroare sistematica mica. Eroareasistematica constituie un risc de tip special deoarece epidemiologii nu au, in modobisnuit control asupra participantilor, spre deosebire de situatia care se intalneste inexperimentele de laborator. Sursele posibile de erori sistematice in domeniulepidemiologiei sunt numeroase si diverse. Principalele surse de erori sunt:

- Erorile de selectare- Erorile de masurare

Eroarea de selectie: apare in cazul in care exista o diferenta sistematica intrecaracteristicile persoanelor selectionate pentru studiu si caracteristicile celor care nuau fost selectionati.Eroarea de masurare: Apare atunci cand masuratorile individuale sau clasificarilebolilor sau expunerilor sunt inexacte (de exemplu nu masoara corect ceea ce sepresupune ca trebuie masurat). Exista numeroase surse de eroare de masurare iarefectele lor sunt de importanta variabila. De exemplu, masuratorile biochimice saufiziologice nu sunt niciodata absolut exacte si diferite laboratoare dau rezultatediferite cand este vorba de aceeasi proba de analizat.Confuzia: In cazul studiului asocierii intre expunerea la o cauza (sau factor de risc) siaparitia bolii, confuzia poate apare daca mai exista si o alta expunere la populatiastudiata si daca este asociata atat cu boala cat si cu expunerea cercetata. Confuzia

apare atunci cand efectele a doua expuneri (sau factori de risc) nu au fost separate sise trage concluzia incorecta, ca efectul este datorat mai curand uneia decat celeilaltevariabile. Confuzia poate merge pana la schimbarea directiei unei asocieri.Preocuparea cea mai obisnuita legata de confuzie este ca poate crea aparenta uneirelatii de tip cauza efect, care nu exista in realitate.Statistica Sanitara:Este stiinta care are ca obiect cunoasterea in structura si dinamica a sanatatii uneipopulatii, in corelatie cu factorii sociali, culturali, igienico sanitari si medico biologici determinanti, avand ca scop detectarea tendintelor acestei stari, in conditiile


27/58

27

activitatii retelei sanitare, a carei eficienta si eficacitate este chemata s-o evalueze.(Petru Muresan). Sunt autori care considera statistica, in mod gresit, o metoda deprelucrare in cadrula ltor stiinte si nu o stiinta, omitand faptul ca aceasta, pe langa ometoda proprie are si un obiect de studiu propriu.I Obiectul statisticii sanitare:

1. Cunoasterea starii de sanatate a populatiei:

- Aspecte demografice - Aspecte de morbiditate - Aspecte de invaliditate si handicapuri - Somatometrie si constante biometrice - Sanatate mintala, psihometrie

2. Cunoasterea conditiilor de mediu:- Aer, apa, habitat, radiatii ionizante si alte noxe- Alimentatie- Proces de munca si invatamant

3. Cunoasterea resurselor sanitare:- Unitati sanitare- Personal sanitar- bugetul pentru sanatate4. Cunoasterea activitatii medico sanitare si a implicatiilor ei:

- Asistenta medicala ambulatorie- Asistenta medicala spitalizata- Asistenta medicamentoasa- Asistenta medico sociala

II Principalele etape ale cercetarii statistice:- Adunarea sau observarea- Prelucrarea datelor statistice- Prezentarea materialului statistic- Analiza si interpretarea materialului statistic

Masurarea starii de sanatate:Se realizeaza cu ajutorul unor indicatori, cei obisnuiti fiind grupati in:

I. Indicatori de nivel (de rezultat al actiunii factorilor ce influenteazastarea de sanatate).1. Demografici (viata/nonviata): mortalitate, natalitate, fertilitate

- de frecventa- probabilitati, riscuri

2. Morbiditate:- Clasici- Consecinte ale bolii (deficiente senzoriale, somatice sa psihice,

incapacitate, invaliditate)- Gravitate (se masoara cu scoruri)

-

Combinati3. Globali ai sanatatii:- Bazati pe incapacitate functionala- Bazati pe perceperea sanatatii/bolii

II Indicatori de factori:- Biologici- Mediu- Comportamente- Servicii de sanatate (resurse), disponibilitate, utilizare.


28/58

28

III ComplecsiCriteriile recomandate a fi utilizate in selectia ratelor/indicatorilor de masurare a stariide sanatate sunt: robustetea stiintifica, validitatea, reproductibilitatea, sensibilitatea,specificitatea, utilitatea, reprezentativitatea, accesibilitatea si sa fie usor de inteles.

Curs nr.7 Elemente de demografie

Demografia este stiinta care se ocupa cu studiul populatiei umane: nivelul, structura sicaracteristicile populatiei si de legitatile care guverneaza aceste caracteristici.Studiul demografiei prezinta interes pentru medicina sociala deoarece:

- Obiectul medicinei sociale il constituie studiul starii de sanatate a populatiei- Starea de sanatate a populatiei este influentata de o serie de factori printre care si

structura populatiei pe grupe de varste, pe sexe, pe ocupatii etc.- Indicatorii utilizati in masurarea starii de sanatate a populatiei au la numitor populatia

sub diferite aspecte (populatia de sex masculin sau feminin, populatia ocupata etc.)- Actiunile de interventie care vizeaza imbunatatirea starii de sanatate trebuie sa aiba invedere caracteristicile populatiei

- Sursa primara de informatii pentru principalele evenimente demografice (nasterea,decesul) este medicul care completeaza certificatul medical constatator al nasterii saudecesului

In lume, in ultimile decade au aparut o serie de probleme demografice ca urmare aschimbarilor rapide ce au survenit in structura si dinamica populatiei. Sunt trei etape mari inevolutia temporala a fenomenelor demografice:

1. Prima etapa, inregistrata in societatile premoderne, dar intalnita siastazi in diferite zone ale lumii, este caracterizata prin natalitate, dar simortalitate, ridicate. Ca urmare, in populatie se inregistreaza o stare de echilibrurelativ

2. In a doua etapa, ca urmare a cresterii productiei agro alimentare,ameliorarea conditi ilor de viata si imbunatatirea asistentei medicale,mortalitatea a scazut, natalitatea ramanand crescuta, numarul populatiei acrescut. Este etapa in care s-a inregistrat o crestere rapida a numaruluipopulatiei pe intregul glob

3. A treia etapa este etapa de planificare si limitare a dimensiunilor familiei(pastrarea numarului de copii doriti). In aceasta etapamortalitatea a ramasstationara si natalitatea scade, realizandu-se astfel o stare de echilibru relativin populatie

In ultimile doua decenii in situatia demografica a Europei s-au produs schimbari radicale. Tendintele inregistrate sunt:

1. Declin puternic al fertilitatii cu scaderea numarului de copii de rang mare siintarzierea aparitiei primului copil

2. Scaderea nuptialitatii si cresterea divortialitatii, uniunile consensuale inlocuind totmai mult casatoriile. Ca urmare a crescut numarul copiilor dinafara castoriilor oficiale

3. rolul femeilor in societate este crescut, la fel si nivelul de educatie. Acest fenomen areconsecinte favorabile asupra starii de sanatate a copiilor. A scazut numarul copiilornedoriti si prin urmare a crescut timpul devotat cresterii copiilor. Cresterea roluluifemeii in societate are efect insa si asupra divortialitatii in sensul cresterii incidenteidivorturilor.

4. Eficacitatea mijloacelor contraceptive a facilitat uniunile consensuale si reducereanumarului de copii nedoriti


29/58

29

5. echilibru instalat intre numarul de nascuti vii si numarul de decese determina un spornatural scazut. Consecinta este imbatranirea populatiei.

Demografia opereaza cu trei notiuni fundamentale:- eveniment demografic = cazul observat purtator de informatii demografice (

nascut viu, nascut mort, decedatul etc.)- fenomen demografic = ansamblul evenimentelor demografice care apar intr-o

populatie, intr-o anumita perioada de timp (natalitate, mortinatalitate, mortalitateetc.)

- indicator demografic =raportul care masoara aceste fenomeneFenomenele demografice pot fistudiate sub raportul statisticii si al dinamicii.

- Statistica populatiei descrie numarul si structura populatiei- Dinamica descrie miscarea populatiei si are doua componente:

1. mecanica, se refera la miscarea generata de factori economici, sociali, politici mobilitatea socio profesionala si migratia (imigratia si emigratia)

2. naturala (reproducerea populatiei)Statistica populatiei:Numarul populatiei poate fi cunoscut prin:

- recensamant o inregistrare globala, transversala, care se face la un moment dat,inregistrandu-se intreaga populatie cu principalele caracteristici (varsta, sex, categoriasocio-profesionala).

- Actualizarea datelor recensamantului prin date suplimentare ce provin din stareacivila (nascuti vii si decese), operatie care se face in fiecare an

- Estimarea numarului prin interpolarea rezultatelor intre doua recensamante sau prinextrapolarea rezultatelor ultimului recensamant

Densitatea populatiei reprezinta numarulde locuitori/km 2.Dispersia populatiei reprezinta gradul de imprastiere a populatiei in colectivitaticonstituite (comune, orase etc.)Structura populatiei:- Structura populatiei pe medii repartitia populatiei pe medii depinde de structura

economica aunei tari si de politica de dezvoltare economica a tarii respective (avemmediul urban si rural)

- Structura populatiei pe sexe, in general exista o egalitate intre numarul populatiei de

sex masculin si numarul populatiei de sex feminin. La nastere, raportul este infavoarea sexului masculin.. In timp acest raport se schimba, in favoarea sexuluifeminin, in jurul varstei de 35 de ani, ca urmare a supramortalitatii masculine.Structura pe sexe este diferita in mediul urban de mediul rural. Structura pe sexeprezinta interes in cunoasterea riscurilor si frecventei bolilor la populatia masculinafata de cea feminina.

- Structura populatiei pe grupe de varsta. Masurarea si descrierea populatiei pe grupedevarsta prezinta interes pentru sistemul de sanatate deoarece tabloul morbiditatii si almortalitatii difera de la o grupa de varsta la alta. Reprezentarea grafica tipica pentrustructura pe grupe de varst este piramida populatiei (piramida varstelor). Ea poateavea aspecte diferite ca urmare a raportului: natali tate/mortalitate.

Principalele modele de piramida a varstelor sunt:1. Modelul ce imbraca forma unui triunghi, cu baza larga, caracteristica

populatiilor tinere. Este intalnita in tarile cu natalitate mare, indicele dereproducere neta fiind supraunitar. Modelul este caracteristic tarilor in curs dedezvoltare.

2. Modelul in clopot, unde baza este relativ larga, iar, ca urmare a cresteriinivelului de trai, creste si durata medie a vietii, deci se acumuleaza mai multivarstnici. Este modelul de tranzitie, caracteristic tarilor rapid industrializate.

3. Modelul in urna, caracteristic tarilor dezvoltate cu natalitate scazuta silongevitate mare. Consecinta cresterii ponderii varstnicilor.


30/58

30

4. Modelul in trefla, se deosebeste de modelul in urna prin baza, care estemai larga, ca urmare a unor schimbari aparute in unele tari dezvoltate, inspecial tendinta usoara de crestere a natalitatii.

Dinamica populatiei: Miscarea naturala a populatiei sau reproducerea populatiei reprezintadomeniul central al demografiei. Reproducerea populatiei este fenomenul de reanoirepermanenta a populatiei datorita intrarii unei generatii noi in fiecare an in populatie sia iesiriiin medie a unei generatii prin deces. Deci, reproducerea populatiei prezinta doua componente:natalitate si mortalitate.Natalitatea: reprezinta fenomenul demografic al frecventei nascutilor vii intr-o populatieFactorii ce influemteaza natalitatea sunt:

1. Cauze medicale: afectiuni endocrine, ginecologice, cauzele sterilitatii masculine sifeminine etc.

2. Cauze fiziologice: planificarea unui copil la varste inaintate cand fertilitatea scade3. Rolul nuptialitatii, al uniunilor consensuale juvenile si al divortialitatii. Numarul

casatoriilor scade de la an la an. In acelasi timp creste numarul uniunilor consensuale,mai ales cele juvenile. Aceasta scadere a nuptialitatii este atribuita mai multor factori:modificarea raporturilor intre sexe, dificultati economice pentru cupluril e tinere, rolullegislatiilor sociale, fiscale, juridice, care permit obtinerea mai multor avantaje insituatia de concubinaj decat dupa casatorie. Scaderea nuptialitatii nu influenteazatotusi, decat intr-o mica masura natali tatea: se observa, de fapt, o crestereconsiderabila a numarului de copii nascuti in afara casatoriei. Numarul divorturilorcreste, insa fara ca numarul persoanelor care se recasatoresc sa creasca in aceeasiproportie.

4. Influenta mediului socio cultural: diferenta de fertilitate intre zonele rurale si zoneleputernic industrializate isi poate gasi explicatia in diferenta de nivel socio-cultural.Astfel, studiul nivelului fertilitatii cuplurilor dupa nivelul de instructie al femeiievidentiaza urmatorul fenomen: declinul fertilitatii pe masura ce nivelul de instructiecreste este urmat de o crestere a fertilitatii, cea mai scazuta valoare observandu-se lacategoria medie: totodata, fertilitatea femeilor fara studii o depaseste semnifi cativ pecea a femeilor cu studii.

5. Rolul mijloacelor pentru limitarea nasterilor: aceste mijloace sunt avortul sicontraceptia. In judetul nostru raportul este de 0,8 avorturi/1 nastere.

Fertilitatea: reprezinta numarul de copii nascuti vii ce revin la 1000 de femei de varsta fertila(15 49 ani).Factorii ce influenteaza fertilitatea sunt:

1. Factori demografici:- Distributia pe sexe- Structura populatiei, in special a populatiei feminine pe grupe de varsta- Nuptialitatea si divortialitatea

2. Factori medico biologici:- Sterilitatea feminina primara si secundara- Sterilitatea masculina- Patologia genitala, inclusiv consecintele medicale ale avorturilor- Igiena sexuala

3. Factori sociali:

- Prelungirea scolarizarii- Gradul de angajare a femeilor in activitatile socio economice- Apartenenta la o anumita categorie sociala si mobilitatea intre aceste categorii

4. Migratia populatiei cafenomen de masa determinat de factorii politici, economici,sociali sau culturali

5. Factori legislativi:- Prevederile Codului muncii si Codului familiei- Sistemul de alocatii pentru copii- Programe de protectie materno-infantila- Politica de planificare familiala inclusiv legislatia privind avorturile


31/58

31

6. Factori subiectivi: pot fi inglobati in notiunea complexa de planificare familiala(atitudinea constienta a cuplului fata de reproducerea sa).

- Atitudinea fata de copii, existenta sau lipsa unei atitudini constiente fata de numarulcopiilor doritisi realizati

- Numarul de copii doriti- Numarul de copii realizati- Metode si mijloace contraceptive- Motivatii subiective ale comportamentului demografic

7. Factori locali traditionali: sub acest raport fertilitatea este favorizata daca:- Casatoriile se produc la varsta de maxima fecunditate a femeii (sau cu putin inainte)

deci varsta la casatorie nu este avansata- Proportia de femei casatorite in randul femeilor din contingentul fertil esteridicata, cu

alte cuvintedaca intensitatea casatoriilor sau nuptialitatea este mare- Familia este stabila, ceea ce in demografie se traduce printr-o frecventa mica a

divorturilor (divortialitate mica).Mortalitatea: reprezinta componenta negativa a miscarii naturale, fiind fenomenuldemografic al deceselor intr-o populatie data si intr-o perioada data de timp (de obicei un an).Evenimentul demografic a acestui fenomen este decesul.Importanta studiului mortalitatii rezulta din faptul ca:

- Mortalitatea reprezinta un fenomen demografic cu implicatii in cresterea numerica apopulatiei si in structura pe grupe de varsta a populatiei

- Mortalitatea reprezinta unul din indicatorii demografici utilizati in starea de sanatate apopulatiei

- Permite stabilire de obiective in cadrul programelor de sanatate- Serveste in procesul de planificare sanitara a resurselor- Permite evaluarea eficacitatii activitatii sistemului de servicii sanitare

Mortalitatea este un fenomen puternic dependent de dezvoltarea economico sociala si decaracteristicile unei societati.Factorii care influenteaza mortalitatea exprimata prin speranta de viata la nastere sunt:

- Factori economici- Distributia venitului national- Alti factori

-

Structura pe grupe de varsta a populatiei- Factori ce tin de calitatea mediului- Stocul de cunostinte si tehnologii- Factori biologici

Decesul prematur si ani potentiali de viata pierduti (APVP): decesul prematur este definitca fiind decesul inaintea varstei de 65 de ani; limita de varsta de 65 de ani este aleasa arbitrarde catre cercetator in functie de modelul de mortalitate al tarii pentru care se fac calculele.Calculul APVP se poate face pornind de la numarul absolut de decese pe grupe de varsta saude la speranta de viata la diverse grupe de varsta.Pe plan national, in ceea ce priveste fenomenele demografice avem urmatoarea situatie:cresterea mortalitatii in mediul rural si la sexul masculin. Cresterea mortalitatii datorita bolilorcardio vasculare, mortalitate infantila si materna, in continuare ridicate, sporul natural estenegativ. In judetul nostru natalitatea acrescut de la 8,6%0 in 2001, la 9,4%0 in 2005.


32/58

32

Curs Nr. 8

Sanatatea mediului (Aer, apa, sol)

Aer. Atmosfera este invelisul gazos al pamantului, de forma ovoidala, ce se rotesteodata cu planeta Pamant si e mentinut in jurul acesteia prin forta de gravitatie si fortacentrifuga. Din punct de vedere ecologic, atmosfera este invelisul gazos de existentasi care izoleaza si protejeaza omul de spatiul interplanetar. Lipsa aerului ar duce lacresterea catastrofala a radiatiei solare , ultraviolete si calorice la nivelul solului si ladistrugerea oricarei forme de viata. Aerul prezinta o stratificare pe verticala,determinata de profilul termic, rezultat al absorbtiei variabile a radiatiei solare ladiferite niveluri.

Troposfera este zona cu cea mai mare influenta asupra omului , este reprezentata destratul de aer din apropierea scoartei pamantului, cu o inaltime medie de 10 km..Compozitia chimica a aerului este relativ constanta. Fenomenele fizice sunt foarte

putin stabile.Caracteristicile fizice ale aerului: Temperatura aerului este definita ca starea termica a atmosferei determinata deintensitatea radiatiei solare ce incalzeste suprafata solului. Caldura inmagazinata desol este transmisa stratului de aer suprapus. Fenomenul este intens in stratul de aersituat la 1- 2 m deasupra solului. Omul, ca organism homeoterm, isi mentinetemperatura corpului costanta, la valori optime desfasurarii continue a activitatilorfiziologice, independent de variatiile mediului ambiant. Temperatura interna acorpului uman este temperatura organelor interne, temperatura la care au loc proceseletisulare, in medie 37 grade C.Temperatura optima a mediului pentru om, este ceapentru care procesele metabolice se desfasoara cu pierdere minima de energie si este:

- 28 0 C pentru omul in repaus total si dezbracat- 22 20 0 C pentru omul ce desfasoara o activitate usoara si usor imbracat- 14 12 0 C pentru omul ce desfasoara o activitate intensa.

Stressul Termic . Depasirea temperaturii critice superioare altereaza homeostazia siduce la stress termic.Stressul termic se intalneste mai rar in conditii climatice(canicula, camere supraancalzite, aglomeratie etc) si mai frecvent in conditii demunca la temperaturi inalte.Profilaxia stressului termic:

- aclimatizarea la temperaturi crescute- hidratarea cu apa carbogazoasa, clorurata, peste nevoile subiective- echipament de protectie- alimentatie optima- evitarea oboselii (pauze mai scurte si mai frecvente)- evitarea consumului de alcool si a fumatului

Stressul la rece :Depasirea temperaturii critice inferioare (valori mai scazute) in asociere cu crestereaumiditatii aerului, miscarii aerului si radiatie negativa, determina stressul la rece.Frigul este si factor favorzant in declansare bolilor a frigore: respiratorii (infectii decai respiratorii superioare, pneumonii etc.), cardiovasculare (accidente hipertensive,accidente coronariene), locomotorii (reumatism, mialgii etc.), nrenale(glomerulonefrite, infectii urinare etc.), nervoase.


33/58

33

Profilaxia stressului la rece se bazeaza pe o igiena corespunzatoarea imbracamintei siincaltamintei ce realizeaza un microclimat vestimentar eficient in mentinereaconstanta a temperaturii corpului.Variatiile bruste de temperatura: a aerului intervin nefavorabil in evolutia unorafectiuni, agravavndu le: coronariene, hipertensive, boli reumatismale, arteriale,ulcer gastric, astm bronsic, epidemii de gripa etc.

Umiditatea aerului: reprezinta incarcatura aerului cu vapori de apa, picaturi de apa,crstale de gheta. Umiditatea aerului intervine in schimburile de caldura dintreorganism si mediu. Umiditatea relativa, cuprinsa intre 40 60 % favorizeazatermoreglarea si starea de confort termic. Umiditatea crescuta, accentueaza efectelenegative ale temperaturilor extreme. Umiditatea relativ scazuta de 10 15%,determina uscaciunea tegumentelor, aparitia fisurilor, senzatia de sete.Asupra evolutiei unor procese epdemilogice: Epidemiile de gripa si de scarlatina suntmai frecvente cand umiditatea aerului este mai scazuta, in asociere cu o temperaturascazuta. Bronsitele acute si acutizarile brositelor cronice apar mai des cand umiditateaaerului este crescuta si temperatura este scazuta.Miscarea aerului: Aerul se gaseste intr-o permanenta miscare si aceasta poartadenumirea de vant. Din punct de vedere ecologic, vantul are principalul efect detransport pentru: energia termica (provocand racirea si incalzirea rapida), nori(determinand precipitatiile), radionuclizi (din exploziile atomice), praf si nisip (cu rolin modelarea reliefului), polen (contribuind la raspandirea unor plante), pasari(favorizand planarea si zborurile de migratie). Furtunile si uraganele constituie factorilimitativi putand determina catastrofe ecologice. Vanturile puternice, reci si umededetermina racirea rapida si favorizeaza raceala.Presiunea atmosferica : reprezinta forta, de aparare exercitata de aer asupracorpurilor de la suprafata solului si este in medie de 1kg/cm 2. Fiind echilibrata de opresiune interna, omul nu percepe presiunea atmosferica .

scaderea presiunii atmosferice, din cauze meteorologice determina:- la persoane sanatoase o retentie de apa

- la persoane sanatoase si bolnave, senzatia de greutate, cresterea vitezei decirculatie a sangelui

cresterea presiunii atmosferice din cauze meteorologice favorizeaza:- la persoane sanatoase, eliminarea papei din organism- acutizarea fenomenelor inflamatorii- tromboze, embolii

Aeroionizarea: este procesul de formare si de evolutie precum si proportiaparticulelor materiale incarcate electric din aerul extern si al incaperilor.Aeroioniisunt prezenti in permanenta si intr-o continua miscare in campul electric terestru. Eisunt de 2 tipuri:Aeroionii mici, normali, usori si rapizi: vectori fiind ionii de oxigen, se gasesc incantitati mari in apropierea caderilor de apa si a zonelor nepoluate.

Ionii mari, grei si ultra grei, vectori fiind dioxidul de carbon, se gasesc in numar marein zonele poluate. Aeroionii mici, negativi, exercita efect benefic de normalizare afunctiilor cardiovasculare, respiratorii, nervoase, endocrine etc.Efectul nefavorabil al aeroionilor mari, pozitivi este legat de poluarea aerului esteevident asupra aparatului respirator, mai apar: senzatia de rau cu sufocare, cefalee,oboseala.Campul electric ca factor ecologic. Pamantul poate fi comparat cu un magnet urias.Se caracterizeaza prin variatii ritmice sub influenta radiatiilor solare. Furtunilemagnetice sunt determinate de intensificarea activitatii solare. In timpul lor s-au


34/58

34

semnalat: cresterea frecventei accidentelor cardiovasculare si a tulburarilorneuropsihice, a sinuciderilor, a accidentelor rutiere, cresterea numarului de limfocitesi scaderea numarului de leucocite circulante.Compozitia chimica a aerului din troposfera se caracterizeaza printr-o constantarelativa a componentelor. Componentele de baza sunt: azot 78,09%, oxigen 20,95% sidioxid de carbon 0,03 0,04%. Starea de sanatate a omului este influentata

nefavorabil in cazul modificarii chimice a aerului, fie prin variatia concentratieiprincipalelor gaze, fie prin variatia presiunii partiale a gazelor. Concentratiaoxigenului este scazuta in incaperi cu aer viciat, in refugii subterane, in fantanile de lamare adancime, in minele de mare profunzime, in urma exploziilor. Presiunea partialaa oxigenului scade cu altitudinea, odata cu scaderea presiunii atmosferice.Poluarea aerului: Prin poluarea aerului se intelege prezenta unor substante straine decompozitia sa naturala sau variatia importanta a componentilor (dioxid de carbon) sicare pot produce direct sau indirect alterarea sanatatii omului (OMS). In paralel cupoluarea aerului se produce autopurificarea, restabilirea propritatilor naturale aleaerului, cand cantitatea de poluanti nu depaseste anumite limite.Surse de poluare:

- Naturale:1. vulcani: poluarea in timpul eruptiilor2. erodarea solului de catre vant: furtuni de praf in zone cu vegetatie

redusa- artificiale:

1. combustii in termocentrale si electrocentrale2. autovhicule, avioane3. industria metalurgica feroasa si neferoasa4. rafinarea petrolului5. industria materialelor de constructie: ciment, magnezit, gips, azbest,

var, caramida6. industria chmica7. constructii drumuri8. incalzirea locuintei9. incinerarea reziduurilor10. fumatul tutunului

Efecte biolo

Elemente de medicină socială(SI-AT-TC)

Documents

Transcript of Elemente de medicină socială(SI-AT-TC)