analiza ratelor tc 2

18
UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE Tema de control I Gestiunea financiară a întreprinderii 2014 Titular disciplina: Conf. univ. dr. Emil CHIRILĂ Studentă: Tutore (instrucţional): Fodor Călina Ioana Lect. univ. dr. Laurențiu DROJ CIG an II , ID Oradea, 2014

description

gestiune

Transcript of analiza ratelor tc 2

Page 1: analiza ratelor tc 2

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

Tema de control I –

Gestiunea financiară a întreprinderii 2014

Titular disciplina: Conf. univ. dr. Emil CHIRILĂ Studentă:

Tutore (instrucţional): Fodor Călina Ioana

Lect. univ. dr. Laurențiu DROJ CIG an II , ID

Oradea, 2014

Page 2: analiza ratelor tc 2

Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014

Nume și prenume Fodor Calina Ioana

Pagina 2 din 18

CUPRINS:

Capitolul 1. Consideraţii Generale Capitolul 2. Realizarea diagnosticului financiar

2.1 Analiza ratelor de structură ale activului

Cap 2.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului

2.3 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

2.3.1 Situaţia neta(SN)

Cap 2.4.Analiza soldurilor intermediare de gestiune

Page 3: analiza ratelor tc 2

Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014

Nume și prenume Fodor Calina Ioana

Pagina 3 din 18

Capitolul 1. Consideraţii Generale

Evoluţia cifrei de afaceri, a rezultatului net şi

a activelor totale ale societăţii

Pentru efectuarea diagnosticului financiar se apelează la datele contabile care reprezintă

cuantificarea activităţii economice dintr-o firmă si anume: bilanţ, contul de profit şi pierdere,

unele note explicative, balanţa de verificare cât şi la informaţiile conţinute în bilanţul financiar şi

în bilanţul funcţional.

Necesitatea formulării unor concluzii pertinente privind situaţia întreprinderii impune

analiza în dinamică a indicatorilor selectaţi, motiv pentru care rezultatele financiare ale societăţii

vor fi urmărite pe parcursul a doi ani succesivi: 2011 şi 2012.

Societatea comercială SC DAFORA SA a fost înfiinţată în anul 1995 şi are ca principal

obiect de activitate Activitati de servicii anexe extractiei petrolului brut si gazelor naturale.

Datorită numărului de angajaţi: 579 şi a valorii cifrei de afaceri/activelor totale societatea este

încadrată în cadrul societatilor mari. Principalii clienţi sunt SNTGN Transgaz Mediaş,

Romgaz Mediaş.

Principalii indicatori financiari ai societăţii comerciale SC DAFORA SA pentru anii

2011 şi 2012 sunt:

Indicator 2011 2012 Δ Δ%

Cifra de Afaceri 161.787.915 219.100.692 57.312.777 135.4%

Rezultatul Net 1.685.363 22.669.545 20.984.182 1345.08%

Active totale 438.228.317 461.598.138 23.369.821 105.3%

Aşa cum se observă şi din tabelul de mai sus societatea înregistrea crestere a principalilor

indicatori financiari, aceasta fiind accentuala in cazut rezultatului net.

0

50,000,000

100,000,000

150,000,000

200,000,000

250,000,000

300,000,000

350,000,000

400,000,000

450,000,000

500,000,000

2011 2012

Cifra de afaceri

Rezultatul net

Active totale

Page 4: analiza ratelor tc 2

Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014

Nume și prenume Fodor Calina Ioana

Pagina 4 din 18

Capitolul 2. Realizarea diagnosticului financiar

2.1 Analiza ratelor de structură ale activului

Denumire indicator

2011 2012

Δ Δ% valoric procentual valoric Procentual

Imobilizări necorporale 20.145 0.004% 13.330 0.003% -6.815 0.001%

Imobilizări corporale 201.623.856 46.22% 185.355.510 40.16% -16.268.346 6.06%

Imobilizări financiare 98.978.240 22.58% 101.396.151 21.97% 2.417.911 0.61%

Active imobilizate 300.626.132 68.60% 286.766.523 62.12% -13.859.609 6.48%

Stocuri 15.309.569 3.49% 15.543.722 3.37% 234.153 0.12%

Creanţe 117.044.696 26.71% 157.044.433 30.02% 39.999.737 -3.31%

Investiţii financiare pe TS 0 0.00% 0 0.00% 0 0.00%

Disponibilităţi băneşti 5.141.877 1.17% 2.071.050 0.45% -3.070.827 0.725

Active circulante 137.496.142 31.38% 174.659.205 37.84% 37.163.063 -6.46%

Cheltuieli in avans 106.043 0.02% 172.410 0.04% 66.367 -0.02%

TOTAL ACTIV 438.228.317 100.00% 461.598.138 100.00% 23.369.821 0.00%

Cele mai semnificative ca valoare informativă dar si frecvent recomandate de literatura de

specialitate sunt:

TABEL PRIVIND EVOLUŢIA RATELOR DE STRUCTURĂ ACTIVULUI

IMOBILIZAT

Nr.

Crt

Indicator Simbol Perioada analizată

2011 2012

1 Rata activelor imobilizate RAI=Ai/At*

100

68.60% 62.12%

2 Rata imobilizărilor

necorporale

RIN=In/At*

100

0.005% 0.003%

3 Rata imobilizărilor

corporale

RIC=Ic/At*10

0

46.01% 40.15%

4 Rata imobilizărilor

financiare

RIF=If/At*

100

22.58% 21.97%

Page 5: analiza ratelor tc 2

Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014

Nume și prenume Fodor Calina Ioana

Pagina 5 din 18

1) Rata activelor imobilizate (RAI) exprimă ponderea elementelor patrimoniale aflate

la dispoziţia întreprinderii în mod permanent, reflectând gradul de imobilizare a activului.

RAI= 100

totalActiv

eimobilizat Active

Rata activelor imobilizate se apreciază în mod diferit în funcţie de specificul activităţii.

Rata activelor imobilizate măsoară gradul de investire a capitalului fix. La societatea analizată,

rata activelor imobilizate înregistrează valori semnificative 62.12% in 2012 din totalul activelor

imobolizate.

a) Rata imobilizărilor necorporale (RIN) este dependentă de natura activităţii întreprinderii

şi de caracteristicile tehnice ale acesteia.

RIN = 100 totalActiv

enecorporal iImobilizãr

La societatea analizată, rata imobilizărilor necorporale înregistrează valori reduse datorita

obiectului de activitate al societatii.

58%

60%

62%

64%

66%

68%

70%

2011 2012

68.60%

62.12% Rata activelor imobilizate

0%

0%

0%

0%

0%

0%

2011 2012

0.01%

0.00%

Rata imobilizărilor necorporale

Page 6: analiza ratelor tc 2

Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014

Nume și prenume Fodor Calina Ioana

Pagina 6 din 18

b) Rata imobilizărilor corporale (RIC) este dependentă de natura activităţii întreprinderii şi

de caracteristicile tehnice ale acesteia.

RIC = 100

totalActiv

corporale iImobilizãr

La societatea analizată, rata imobilizărilor corporale înregistrează o tendinţă de scadere

de la 46.01% in anul 2011 la 40.15% in anul 2012 , ca urmare a lipsei investitiilor semnificative

si a tendintei reducerilor imobilizarilor corporale in valori absurde. Valorile înregistrate variază

de la o ramură de activitate la alta. În ramurile industriei grele şi în cele care solicită echipamente

importante ca volum, rata înregistrează valori ridicate, în timp ce în ramurile cu dotare tehnică

slabă rata imobilizărilor corporale este relativ redusă.

36%

38%

40%

42%

44%

46%

48%

2011 2012

46.01%

40.15% Rata imobilizarilor corporale

c) Rata imobilizărilor financiare (RIF) reflectă politica de investiţii financiare a firmei,

precum şi legăturile financiare stabilite cu întreprinderile la care deţine participaţii la capitalul

social.

RIF = 100

totalActiv

financiare iImobilizãr

Nivelul acestei rate este strâns legat de mărimea firmei şi de politica sa financiară, având

valori ridicate în cazul holdingurilor. La societatea analizată, rata imobilizărilor financiare

înregistrează o tendinţă de scadere în perioada 2011-2012, reprezentând o pondere de 21.97%

din totalul activelor in anul 2012.

22%

22%

22%

22%

22%

23%

2011 2012

22.58%

21.97% Rata imobilizarilor financiare

Page 7: analiza ratelor tc 2

Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014

Nume și prenume Fodor Calina Ioana

Pagina 7 din 18

TABEL-EVOLUŢIA RATELOR DE STRUCTURA A ACTIVELOR CIRCULANTE

Nr.

Crt

Indicator Simbol Perioada analizată

2011 2012

1 Rata activelor circulante RAC=Ac/Atx100 31.38% 37.83%

2 Rata stocurilor RST=St/At x100 3.49% 3.37%

3 Rata creanţelor Rcr=Cr/At x100 26.71% 34.02%

4 Rata inv. tr. scurt RITS=Its/At x100 0% 0%

5 Rata disponibilităţilor RDs=Ds/At x100 1.17% 0.45%

2) Rata activelor circulante (RAC) exprimă ponderea pe care o deţin utilizările cu

caracter ciclic în total activ, fiind complementară cu rata activelor imobilizate.

RAC=100

totalActiv

circulante Active

Rata activelor circulante se apreciază în mod diferit în funcţie de specificul activităţii. În

dinamică, o tendinţă de creştere este apreciată favorabil dacă indicele cifrei de afaceri este

superior indicelui activelor circulante, reflectând accelerarea vitezei de rotaţie. În mod

asemănător, reducerea ratei poate fi apreciată pozitiv dacă este consecinţa modificării cifrei de

afaceri într-o proporţie mai mică decât cea a valorii activelor circulante, însemnând o accelerare

a vitezei de rotaţie. In procesul decizional sunt operative ratele analitice privind activele

circulante: rata stocurilor, rata creanţelor comerciale, rata activelor de trezorerie (disponibilităţi,

valori mobiliare de plasament etc.).

Rata activelor circulante la societate analizată înregistrează o tendinţă de crestere de la

31.38% in 2011 la 37.83% fata de 2012. Situatia poate fi apreciata pozitiv prin reducerea

imobilizarilor in activele circulante si negativ prin valorificarea insuficienta a potentialului

concretizat si in reducerea cifrei de afaceri.

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

2011 2012

31.38%

37.83%

Rata activelorcirculante

Page 8: analiza ratelor tc 2

Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014

Nume și prenume Fodor Calina Ioana

Pagina 8 din 18

a) Rata stocurilor (RSt) reflectă ponderea stocurilor în totalul activelor circulante.

RSt = 100

totalActiv

Stocuri

Rata stocurilor este influenţată de natura activităţii întreprinderii şi de durata ciclului de

exploatare, înregistrând valori mai ridicate la întreprinderile din sfera producţiei şi distribuţiei de

mărfuri şi valori scăzute în sfera serviciilor. Interpretarea evoluţiei în timp a stocurilor necesită

corelarea acestora cu cifra de afaceri. La societatea analizată, rata stocurilor înregistrează valori

nesemnificative 3.49% in anul 2011 respectiv 3.37% in anul 2012.

b) Rata creanţelor comerciale (RCr) reflectă politica financiară a întreprinderii şi este

influenţată de natura clienţilor şi de termenele de plată acordate partenerilor de afaceri.

RCr = 100

totalActiv

Creante

Rata creanţelor înregistrează valori nesemnificative la întreprinderile aflate în contact

direct cu o clientelă care realizează plata în numerar (comerţul cu amănuntul, prestările de

servicii către populaţie) şi valori mai ridicate în cazul decontărilor fără numerar.

Analiza structurii creanţelor trebuie aprofundată avându-se în vedere:

– natura creanţelor (din ciclul de exploatare, din afara exploatării)

– certitudinea realizării lor (certe sau incerte);

– termenul de realizare (creanţe sub 30, 60, 90 de zile sau peste 90 de zile)

Ca principiu, rata creanţelor din exploatare trebuie să deţină ponderea majoritară şi să

prezinte o tendinţă de creştere, cu condiţia realizării unei viteze de rotaţie superioare.

La societatea analizată, rata creanţelor comerciale înregistrează valori semnificative cu

tendinta de crestere de la 26.71% in anul 2011 la 34.02% in anul 2012 .

c) Rata disponibilităţilor (RDb) reflectă ponderea disponibilităţilor băneşti şi a valorilor

mobiliare de plasament în patrimoniul întreprinderii.

RDb = 100

totalActiv

plasamente si banesti itatiDisponibil

Valoarea ridicată a activelor de trezorerie indică o situaţie favorabilă în teoria echilibrului

financiar, dacă nivelul lor depăşeşte nivelul pasivelor de trezorerie. În caz contrar, întreprinderea

face apel la credite bancare pe termen scurt pentru finanţarea nevoilor de exploatare. Totuşi, o

valoare ridicată poate semnifica o utilizare ineficientă a resurselor disponibile. De regulă, nivelul

disponibilităţilor este fluctuant, nivelul minim acceptat fiind de 5% din totalul activelor

circulante, iar nivelul maxim de 25%. Analiştii apreciază că nivelul optim al ratei

disponibilităţilor este de 10%. La societatea analizată, rata disponibilităţilor reprezintă ponderea

principala din totalul activelor circulante respectiv 0.45% in anul 2012.

Page 9: analiza ratelor tc 2

Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014

Nume și prenume Fodor Calina Ioana

Pagina 9 din 18

Cap 2.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului

Denumire indicator

2011 2012

Δ Δ% Valoric Procentual valoric Procentual

Capital social 136.448.848 31.14% 136.448.848 31.14% 0 0.00%

Rezerve 46.949.394 10.71% 48.888.969 10.59% 1.939.575 -0.12%

Rezerve din reevaluare 19.730.294 4.27% 19.730.294 4.27% 0 0.00%

Acţiuni proprii(-) - 0.00% - 0.00% 0 0.00%

Rezultatul reportat 25.907.306 4.50% 29.600.843 6.41% 3.693.537 1.19 %

Profit net 1.685.363 0.38% 22.669.545 4.91% 20.984.182 4.53%

Repartizarea profitului 68.600 0.016% - 0.00% -68.600 0.00%

Capital Propriu 134.730.774 30.74% 112.031.411 24.27% -22.699.363 -6.47%

Datorii pe termen lung 177.619.618 40.53% 203.479.150 44.08% 25.859.532 3.55%

Datorii pe termen scurt 124.902.938 28.50% 144.185.821 31.24% 19.282.883 2.74%

Provizioane 974.987 0.22% 1.901.756 0.41% 926.769 0.19%

Venituri in avans - 0.00% - 0.00% 0.00% 0.00%

Datorii totale 303.497.543 69.26% 349.566.727 75.73% 46.069.184 6.47%

Capital permanent 313.325.379 71.50% 317.412.317 68.76% 4.086.938 -2.74%

PASIV TOTAL 438.228.317 100% 461.598.138 100% 23.369.821 0.00%

TABEL -EVOLUTIA RATELOR DE STRUCTURĂ A PASIVULUI

Nr.

crt.

Indicator Simbol Perioada analizată

2011 2012

1 Rata stabilitatii financiare RSF RSF= CPMx100/Pt 71.50% 68.76%

2 Rata autonomiei financiare

globale RAFG

RAFG=

CPRx 100/Pt

30.74% 24.27%

3 Rata autonomiei financiare la

termen RAFT

RAFT=

CPRx100/CPM

43.00% 35.30%

4 Rata îndatorarii globale RIG

RÎG=Dtx100/Pt 69.26% 75.73%

5 Rata de îndatorare la termen RÎT RÎT

=Dtlx100/Cpm

56.69% 64.07%

Page 10: analiza ratelor tc 2

Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014

Nume și prenume Fodor Calina Ioana

Pagina 10 din 18

1) Rata stabilităţii financiare (RSF) exprimă măsura în care firma dispune de resurse

financiare cu caracter permanent sau stabil faţă de total resurse.

RSF = 100 totalPasiv

permanent Capital

Preponderenţa capitalului permanent în resursele financiare conferă un grad ridicat de

siguranţă prin stabilitate în finanţare. Valoarea minim acceptabilă a ratei pentru o firmă

industrială este de 50%, iar o valoare normală oscilează în jurul a 66% şi are o tendinţă de

creştere.

În dinamică, o creştere a ratei stabilităţii financiare este apreciată favorabil dacă este

consecinţa modificării capitalului propriu într-un ritm superior modificării datoriilor pe termen

mediu şi lung. În mod asemănător, diminuarea ratei poate fi considerată o situaţie pozitivă dacă

se datorează în exclusivitate reducerii datoriilor pe termen mediu şi lung, fără însă ca rata să

scadă sub nivelul minim acceptabil.

Rata stabilităţii financiare exprimă măsura în care firma dispune de resurse financiare cu

caracter permanent sau stabil faţă de total resurse. O valoare normală a acestei rate este în jur de

66 %. În anul 2011 şi 2012 se situează peste această valoare. Are o tendinţă de scadere in 2012

fata de perioadele precedente reprezentand 68.76% din totalul surselor de finante, ca urmare a

ponderii ridicate a capitalului propriu .

71.50%

68.76%

67%

68%

68%

69%

69%

70%

70%

71%

71%

72%

72%

2011 2012

Rata stabilitatiifinanciare

2)Rata autonomiei financiare globale (RAFG) exprimă cât din patrimoniul firmei este

finanţat pe seama resurselor proprii.

RAFG = 100 totalPasiv

propriu Capital

Fiind rezultatul politicii financiare promovate de fiecare întreprindere, rata autonomiei

financiare poate să difere de la o întreprindere la alta. Totuşi, analiştii apreciază că valoarea

minim admisibilă este de 33% iar băncile folosesc ca prag minim o rata de 30% a activului net

(capitaluri proprii) fata de totalul pasivului, deşi sursele proprii ar trebui să contribuie la finanţare

într-o proporţie de cel puţin 50%. În cazul în care capitalul propriu reprezintă cel puţin 66% din

totalul resurselor , firma are o autonomie financiară ridicată, prezentând garanţii aproape certe

pentru a beneficia de credite bancare pe termen mediu şi lung.

Rata autonomiei financiare globale înregistrează o tendinţă de scadere de la 71.50% in

2011 la 68.76% in 2012 reflectând scaderea gradului de autonomie financiară în condiţiile

Page 11: analiza ratelor tc 2

Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014

Nume și prenume Fodor Calina Ioana

Pagina 11 din 18

înregistrării unei tendinţe de scadere a capitalului propriu . Pragul minim de 30% a fost depasit în

întreaga perioadă analizată.

30.74%

24.27%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

2011 2012

Rata autonomieifinanciare globale

3) Rata autonomiei financiare la termen (RAFT) este mai semnificativă decât

precedenta deoarece permite aprecieri mai exacte prin luarea în considerare a structurii

capitalului permanent şi arată gradul de independenţă financiară a unităţii pe termen lung.

RAFT = 100permanent Capital

propriu Capital

Această rată reflectă proporţia în care capitalurile proprii participă la formarea

capitalului permanent. Pentru asigurarea autonomiei financiare capitalul propriu trebuie să

reprezinte cel puţin jumătate din cel permanent, deci RAFT>50 %.

În perioada 2011-2012 rata autonomiei financiare la termen înregistrează valori putin sub

50 % , valoarea recomandata, respectiv 43.00% in anul 2011 si 35.30% in anul 2012 datorita

scaderii capitalului propriu.

43.00%

35.30%

0%5%

10%15%20%25%30%35%40%45%50%

2011 2012

Rata autonomieifinanciare la termen

4) Rata de îndatorare globală (RIG) măsoară ponderea datoriilor totale în patrimoniul

întreprinderii, indiferent de durata şi originea lor.

RÎG = 100 totalPasiv

totaleDatorii

Prin natura ei, rata de îndatorare globală este subunitară, valoarea maxim admisibilă fiind

50%, mergând până la 66%, pe măsură ce valoarea raportului se diminuează, îndatorarea se

reduce, respectiv autonomia financiară creşte.

Page 12: analiza ratelor tc 2

Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014

Nume și prenume Fodor Calina Ioana

Pagina 12 din 18

Rata îndatorării globale arată ponderea datoriilor în totalul surselor de finanţare. În

perioada 2011-2012 înregistrează o tendinţă de crestere de la 69.26% in anul 2011 la 75.73% in

anul 2012, in anul 2011 este putin sub linia 67% iar in 2012 este peste linia datoriilor in totalul

surselor de finantare.

5) Rata de îndatorare la termen reflectă proporţia în care datoriile pe termen mediu şi

lung participă la formarea capitalurilor permanente, valoarea ratei fiind considerată normală dacă

este mai mică decât 50 %.

RÎT = 100permanent Capital

eProvizioanlung simediu termen pe Datorii

In perioada analizată rata de îndatorare la termen are valori ridicate cu tendinta de

crestere de la 56.69% in 2011 la 64.07% in anul 2012.

56.69%

64.07%

52%

54%

56%

58%

60%

62%

64%

66%

2011 2012

Rata de indatorare la termen

69.26%

75.73%

66%

68%

70%

72%

74%

76%

78%

2011 2012

Rata de indatorare globala

Page 13: analiza ratelor tc 2

Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014

Nume și prenume Fodor Calina Ioana

Pagina 13 din 18

2.3 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

2.3.1 Situaţia neta(SN)

SN=AT-DT

SN = Activ Total – Datorii Totale

Activ Total = Active Imobilizate + Active Circulante + Ch. în avans

Datorii totale = Datorii pe termen scurt +Datorii pe termen mediu si lung +Venituri in avans +

Provizioane

AT0= 300.626.132+137.496.142+106.043 = 438.228.317

AT1= 286.766.523+174.659.205+172.410= 461.598.138

DT=DTS+DTL+Provizioane+Venituri în avans

DTS= datorii pe termen scurt

DTL= datorii pe termen lung

DT0= 124.902.938+177.619.618+974.987+0 = 303.497.543

DT1= 144.185.821+203.479.150+1.901.756+0= 349.566.727

SN0=AT0-DT0= 438.228.317 - 303.497.543 = 134.730.774

SN1=AT1-DT1= 461.598.138 - 349.566.727 = 112.031.411

ΔSN=SN1-SN0= 112.031.411-134.730.774 = -22.699.393

Situaţia netă pozitivă şi crescătoare reflectă creşterea valorii patrimoniale a societăţii,

adică activul net, degrevat de datorii, respectiv averea netă a acționarilor.

Situația netă pozitivă reflectă:

- buna gestiune financiară a societății

- creșterea valorii patrimoniale a societății, adică activul net degrevat de datorii

- rezultatul profitului obținut de societate din activitatea ei, ca urmare a unei gestiuni

economice sănătoase.

Situația netă negativă reflectă:

- slaba gestiune financiară a societății

- scăderea valorii patrimoniale a societății, adică activul net degrevat de datorii

- rezultatul pierderii obținute de societate din activitatea ei, ca urmare a unei gestiuni

economice slabe.

In ambele perioade analizate, situația neta este pozitiva. Se observă o tendință de

scadere de la o perioada la alta, aspect economic negativ pentru societate.

Page 14: analiza ratelor tc 2

Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014

Nume și prenume Fodor Calina Ioana

Pagina 14 din 18

b) Fondul de rulment (FR)

FR = Surse permanente – Nevoi (alocări) permanente

Surse permanente = Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu si

lung+Provizioane

Nevoi permanente =Active imobilizate nete

Surse permanente 0 = Capital permanent 0 = 134.730.774+177.619.618+974.987=313.325.379

Surse permanente1 = Capital permanent 1 =

112.031.411+203.479.150+1.901.756=317.412.317

FR 0 = 313.325.379- 300.626.132 = 12.699.247

FR1 = 317.412.317- 286.766.523 = 30.645.794

∆FR= 30.645.794-12.699.247 = 17.946.547

Fondul de rulment reflectă realizarea echilibrului financiar pe termen lung; adică, se

urmărește dacă societatea dispune de o marjă de securitate, care să o protejeze de anumite

evenimente neprevăzute.

Fondul de rulment pozitiv reflecta realizarea echilibrului financiar al societății pe termen

lung, adică societatea dispune de o marjă de securitate, care o protejează de potențialele

evenimente neprevăzute. Se respectă principiul de gestiune financiară: la nevoi permanente se

alocă surse permanente.

Fondul de rulment negativ reflectă dezechilibrul financiar al societății pe termen lung,

adică societatea nu dispune de o marjă de securitate, care să o protejeze de potențialele

evenimente neprevăzute. Nu se respectă principiul de gestiune financiară: la nevoi permanente se

alocă surse permanente.

In perioada analizată, fondul de rulment este pozitiv in ambii ani de analiza.

Se manifestă o tendință de crestere , aspect pozitiv pentru societate.

Fondul de rulment se împarte in:

Fond de rulment propriu (FRP)

FRP = Capital propriu – Active imobilizate nete

FRP0 = 134.730.774 – 300.626.132 = -165.895.359

FRP1 = 112.031.411 – 286.766.523 = -174.735.112

∆FRP = -174.735.112 + 165.895.359 = -8.839.753

FRP măsoară echilibrul financiar ce se asigura prin capitalul propriu, ceea ce reflectă gradul

de autonomie financiară.

Page 15: analiza ratelor tc 2

Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014

Nume și prenume Fodor Calina Ioana

Pagina 15 din 18

In prima perioadă analizată, FRP este negativ, ceea ce reflectă faptul ca societatea a utilizat

surse externe de finantare pentru a-si finanta achizitiile de active imobilizate. In perioada

următoare, FRP este negativ.

Fond de rulment împrumutat (FRI)

FRI = FR-FRP

FRI0 = 12.699.247- (-165.895.359) = 178.594.606

FRI1 = 30.645.794 – (-174.735.112) = 205.380.906

∆FRI = 205.380.906- 178.594.606 = 26.786.300

FRI reflectă gradul de îndatorare pe termen lung pentru a finanța nevoile pe termen scurt. In

ambele perioade analizate, FRI înregistrează valori pozitive iar acestea au tendinta pozitiva

crescatoare.

c) Nevoia de fond de rulment (NFR)

NFR = Nevoi temporare - Surse temporare

Nevoi temporare = Stocuri + Creanțe + Investitii financiare pe termen scurt + Ch in avans

Surse temporare = Datorii de exploatare + Venituri in avans

Datorii de exploatare = Datorii pe TS-Credite bancare pe TS

Nevoi temporare 0 = 15.309.569+117.044.696+0+106.043 = 132.460.308

Nevoi temporare1 = 15.543.722+157.044.433+0+172.410 = 172.760.565

Surse temporare 0 = 124.902.938

Surse temporare1 = 144.185.821

NFR0 = 132.460.308- 124.902.938 = 7.557.370

NFR1= 172.760.565 - 144.185.821 = 28.574.744

ΔNFR=NFR1-NFR0= 28.574.744- 7.557.370 = 21.017.374

Nevoia de fond de rulment reprezintă expresia realizării echilibrului financiar pe termen

scurt.

Nevoia de fond de rulment pozitiva reprezintă dezechilibru financiar pe termen scurt.

Nevoia de fond de rulment negativa reprezintă echilibru financiar pe termen scurt.

Nevoia de fond de rulment este POZITIVA în ambele perioade, fiind un aspect economic

dezechilibrat pentru societate.

Se manifestă o tendință de crestere, aspect economic negativ pentru societate.

d) Trezoreria netă (TN)

TN=FR-NFR

TN0 = 12.699.247 - 7.557.370 = 5.141.877

TN1 = 30.645.794 - 28.574.744 = 2.071.050

Page 16: analiza ratelor tc 2

Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014

Nume și prenume Fodor Calina Ioana

Pagina 16 din 18

ΔTN = TN1 - TN0 = 2.071.050 - 5.141.877 = -3.070.827

Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfășurării unei activități echilibrate

și eficiente

Trezoreria netă pozitivă reflectă realizarea echilibrului financiar al societății, adică există

un surplus monetar la sfârșitul exercițiului, o creștere a capacității reale de finanțare a

investițiilor.

Trezoreria netă negativă reflectă realizarea dezechilibrului financiar al societății, adică

există un deficit monetar la sfârșitul exercițiului.

Trezoreria netă este pozitiva în ambele perioade analizate.

Se manifesta o tendință de scadere, aspect negativ pentru societate.

Cap 2.4.Analiza soldurilor intermediare de gestiune

a)Marja comerciala (MC)

MC = Venituri din vânzarea mărfurilor – Ch. privind mărfurile

MC0= 2.521.084 – 1.697.443 = 823.641

MC1= 3.236.654 - 2.265.739 = 970.915

∆MC= 970.915 - 823.641 = 147.274

Marja comerciala reprezintă surplusul pe care îl câștigă agentul economic din vânzarea

mărfurilor, după ce a intrat și el in posesia lor, prin cumpărarea de la furnizor.

In ambele perioade analizate, MC este pozitiva, fiind un aspect favorabil pentru societate; se

manifestă o tendință de crestere favorabila a marjei comerciale.

b) Productia exercitiului (Qex)

Qex = Qvanduta ± Qstocata + Qimobilizata

Qex0 = 159.391.050 – 96.692 + 1.262.554 = 160.556.912

Qex1 = 215.869.304 + 92.388 + 545.657 = 216.507.349

∆ Qex= 216.507.349 - 160.556.912 = 55.950.437

Producția exercițiului dimensionează întreaga activitate desfășurată de societate, fiind

apreciată ca o producție globală a exercițiului financiar.

Producția exercițiului este pozitiva și înregistrează o tendință crestere, fiind un aspect

economic favorabil pentru societate.

c) Valoarea adaugata (VA)

VA = MC + Qex - Consumurile externe de la terți

Consumuri externe de la terți = Ch materiale + Ch cu serviciile executate de terți

Consumuri ext de la terți 0 = 21.712.441+745.052+1.289.254+82.877.133=106.623.880

Consumuri ext de la terți 1 = 47.744.655+1.500.726+724.170+114.824.575=164.794.126

Page 17: analiza ratelor tc 2

Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014

Nume și prenume Fodor Calina Ioana

Pagina 17 din 18

VA0 = 823.641+106.623.880= 107.447.521

VA1 = 970.915 + 164.794.126 = 165.765.041

∆ VA= 165.765.041 - 107.447.521 = 58.317.520

Valoarea adăugată reprezintă creșterea de valoare realizată de societate, rezultată din

utilizarea factorilor de producție, peste valoarea bunurilor și serviciilor cumpărate de societate de

la terți. VA reprezintă sursa de acumulări bănești din care se vor plăti datoriile către stat, bănci,

diverși creditori, către salariați, acționari și pe cât posibil se va repartiza o anumită sumă pentru

autofinanțare.

În perioada analizată, valoarea adăugată înregistrează valori pozitive ,fiind un aspect

benefic pentru societatea analizata. Se manifestă o tendință favorabila de crestere.

d) Excedentul brut de exploatare (EBE)

EBE = VA + Subvenții din exploatare –Ch cu personalul - Ch cu alte impozite si taxe

EBE0 = 107.447.521+0-26.632.147-873.035= 79.942.399

EBE1 = 165.765.041+0-28.366.588-970.969= 136.427.484

∆EBE= 136.427.484 - 79.942.399 = 56.485.085

Excedentul brut de exploatare reflecta capacitatea potențială de autofinanțare a

investițiilor, de rambursare a datoriilor către bugetul statului și de remunerare a acționarilor. EBE

înregistrează valori pozitive , aspect favorabil pentru societate. Se observă o tendință favorabila

de crestere.

e) Rezultatul din exploatare (RE)

RE = EBE + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli de exploatare (ct. 658) + Reluări asupra

provizioanelor din expl. – Ch. cu amortizări si provizioane din expl.

RE0 = 79.942.399 + 478.722- 3.445.187+16.253.435+649.942= 93.879.311

RE1= 136.427.484 + 4.207.800 – 5.717.602+19.885.584-816.078 = 153.987.188

∆RE= 153.987.188- 93.879.311 = 60.107.877

Rezultatul (profitul) din exploatare reflecta mărimea absoluta a rentabilității activității de

exploatare. Rezultatul din exploatare înregistrează valori pozitive , manifestându-se o tendință

favorabila de crestere in perioada analizata.

f) Rezultatul curent (RC)

RC = RE + Venituri financiare - Ch. financiare

RC0= 93.879.311+17.050.728-29.416.511= 81.513.528

RC1=153.987.188+11.471.733-38.548.587= 126.910.334

∆RC= 126.910.334 - 81.513.528 = 45.396.806

Page 18: analiza ratelor tc 2

Tema de control I - Gestiunea financiară a întreprinderii 2014

Nume și prenume Fodor Calina Ioana

Pagina 18 din 18

Rezultatul curent este determinat atât de rezultatul din exploatare cât și de rezultatul

financiar. În perioada analizată, rezultatul curent înregistrează valori pozitive , manifestându-se o

tendință de crestere .

g) Rezultatul net al exercițiului (RN)

RN = RC + Venituri extraordinare – Ch. extraordinare - Impozitul pe profit

RN0= 81.513.528+0-0-0 =81.513.528

RN1=126.910.334+0-0-0 = 126.910.334

∆RN=126.910.334 - 81.513.528 = 45.396.806

Rezultatul net exprima mărimea a rentabilității financiare, după deducerea din profitul

brut a impozitului pe profit. In perioada analizata, rezultatul net înregistrează valori pozitive ,

manifestându-se o tendință favorabila de crestere.