8/20/2019 Electrosecuritatea

http://slidepdf.com/reader/full/electrosecuritatea 1/4

ELECTROSECURITATEA

1. Pericolul electrocutării şi măsurile de profilaxie a electrotraumatismului  Pericolul electrocutării la exploatarea instalaţiilor electrice este determinat de aceea, că părţile conductoare sau corpurile maşinilor ceau nimerit sub tensiune în rezultatul unor defecte de izolaţie nu emit semnale, care ar preîntâmpina omul despre pericol. Reacţia omului lacurentul electric apare doar după trecerea lui prin corpul uman.

  Valoarea curentului ce se scurge prin corpul omului este factorul principal de care depinde rezultatul electrocutării: cu cât este maimare curentul, cu atât este mai periculoasă acţiunea lui. mul începe să simtă curentul ce se scurge prin corp la !alori relati! mici " #,$%&,$m', numit curent simţit. (urentul cu !aloarea de &#%&$ m' la scurgere prin corp pro!oacă contracţii in!oluntare ale muşc)ilor mâinilor şiomul nu se poate elibera sine stătător de contactul cu părţile conductoare. (urentul cu asemenea !aloare poartă denumirea de curent de reţinere

sau curent de contracţie.(urenţii cu !aloarea de $#%*# m' sunt numiţi curenţi de fibrilaţie, deoarece la scurgerea lor prin corp încep să lucreze )aotic inimaşi plămânii şi poate a!ea loc oprirea acti!ităţii lor. (urentul cu !aloarea mai mare de &## m' este considerat curent mortal.

(unoscând pericolul acţiunii curentului electric asupra organismului uman în acti!itatea de producţie sunt utilizare un şir de măsurişi mi+loace de protecţie cu caracter organizatoric şi te)nic.

Principalele măsuri organizatorice sunt: îngrădirea părţilor conductoare sau amplasarea acestora la înălţimi inaccesibile- folosirea tensiunilor reduse /0, 12, 0/, &0 V3- separarea electrică a reţelelor în sectoare scurte cu 4 5 0%2 m cu a+utorul transformatoarelor de separare- folosirea sistemelor de blocare, de semnalizare, a placardelor a!ertizoare- folosirea mi+loacelor indi!iduale de protecţie.6ăsurile te)nice de bază sunt: izolarea părţilor conductoare ordinară, dublă, sporită, suplimentară3- protecţia prin legare la pământ " unirea în mod !oit cu priza de pământ a părţilor metalice ale instalaţiilor electrice 783, care în

mod normal nu se află sub tensiune, dar care pot nimeri sub tensiune din cauza unor defecte de izolaţie- protecţia prin legare la conductorul de nul " unirea în mod !oit a părţilor metalice ale 78, care în mod normal nu se află sub

tensiune, cu firul nul de protecţie direct legat la pământ- deconectarea de protecţie " se foloseşte frec!ent în reţelele cu punctul neutru izolat.

. !efi"irea electrotraumei şi factorii ce i"flue"#ea$ă re$ultatul electrocutării 8lectrotrauma cauzată de influenţa curentului electric sau a arcului electric poate fi rezultatul:

  atingerii de una din fazele sub tensiune a omului neizolat de pământ- atingerii simultane de două faze sau borne ale instalaţiei electrice ce se află sub tensiune- apropierii omului la distanţă periculoasă în instalaţiile cu tensiunea mai mare de &### V-

  conectării omului la 9tensiunea de pas în zonele de scurgere a curentului la sol- influenţei electricităţii atmosferice în timpul descărcărilor atmosferice- influenţei arcului electric- eliberării persoanei ce se află sub acţiunea curentului electric.  Rezultatul electrocutării depinde de un şir de factori, determinanţi fiind:

  &3 puterea curentului electric-03 rezistenţa corpului uman-

  13 durata acţiunii curentului-  /3 genul curentului alternati! sau continuu3-  $3 frec!enţa curentului-  23 calea curentului prin corp-  ;3 starea fiziologică a omului-  *3 starea mediului încon+urător. 

%. Cau$ele electrotraumatismului &" acti'itatea de produc#ie  'naliza accidentelor produse de curentul electric a permis determinarea următoarelor cauze a lor:

  încălcarea regulilor de construcţie a instalaţiilor electrice, regulilor de exploatare a lor, cerinţelor normelor şi regulilor de securitate-  organizarea incorectă a muncii-  lucrul maşinilor şi mecanismelor în zonele de protecţie a reţelelor electrice-  atingerea părţilor metalice ce au nimerit sub tensiune în rezultatul unor defecte de izolaţie-  folosirea utila+ului electric, conductoarelor, cablurilor, sculelor electrice defectate-  repararea conductorului neutru fără deconectarea reţelei monofazice-  executarea lucrărilor în instalaţiile ce se află sub tensiune-  folosirea tipurilor de conductoare şi cabluri ce nu corespund tensiunilor utilizate, punerea incorectă a lor sub tensiune-  alimentarea mai multor consumatori de la un dispoziti! de pornire cu protecţie prin siguranţe calculate pentru cel mai puternicconsumator-  executarea dispoziti!ului de punere la pământ cu abateri de la normele te)nice, ruperea conductorului de legare la pământ, legareaincorectă la pământ a conductorului nul-  lăsarea sub tensiune a consumatorilor în timpul liber-  executarea lucrărilor fără mi+loace indi!iduale de protecţie împotri!a electrocutărilor sau folosirea mi+loacelor cu termenul de probare expirat-  abandonarea probărilor periodice a utila+ului, a controlului rezistenţei izolaţiei şi dispoziti!ului de punere la pământ-

  instruirea necalitati!ă, controlul întârziat al cunoştinţelor şi atribuirea grupelor de calificare !izând te)nica securităţii personalului

ce deser!eşte instalaţiile electrice.  6a+oritatea accidentelor se produc în instalaţiile cu tensiunea până la &### V, care au o răspândire mai largă şi sunt deser!ite de

un personal mai puţin calificat.

&

8/20/2019 Electrosecuritatea

http://slidepdf.com/reader/full/electrosecuritatea 2/4

(. Ac#iu"ea fi$iolo)ică a cure"tului electric asupra or)a"ismului uma"<recând prin corpul omului, curentul electric pro!oacă acţiune termică, electrolitică şi biologică.Ac#iu"ea termică se manifestă în arsuri ale unor sectoare ale corpului, încălzirea !aselor sang!ine, ner!ilor şi ţesuturilor precum şi

a organelor interne.Ac#iu"ea electrolitică se manifestă în descompunerea plasmei sângelui şi altor lic)ide ale corpului ce duce la sc)imbări esenţiale a

componenţei fizico c)imice a lor.Ac#iu"ea *iolo)ică este un proces specific deosebit, caracteristic doar pentru materia !ie. 8a se manifestă în excitarea ţesuturilor !ii

ale organismului lucru însoţit de contracţii in!oluntare ale muşc)ilor3, precum şi în dereglarea proceselor bioelectrice interne ce decurg întrun organism sănătos şi strâns legate de funcţiile principalelor organe !itale inima, plămânii ş.a.3.

(a rezultat se poate întrerupe acti!itatea inimii şi plămânilor. 'ceastă acţiune poate fi directă, atunci când curentul se scurgenemi+locit prin aceste ţesuturi şi reflectorii, adică prin intermediul sistemului ner!os central, când calea curentului electric este în afară acestor 

ţesuturi.=i!ersitatea acţiunilor curentului electric adeseori duce la diferite traume electrice, care condiţional pot fi reduse la traume de două

feluri: traume electrice locale şi generale şocul electric3.<raumele electrice locale " afecţiuni locale ale ţesuturilor organismului clar e!idenţiate, cauzate de acţiunea curentului sau arcului

electric. >unt cunoscute următoarele traume electrice locale: arsuri electrice, semne electrice, metalizarea pielii, afecţiuni mecanice şi oftalmiaelectrică.

+ocul electric  este excitarea ţesuturilor !ii ale organismului pro!ocată de scurgerea curentului electric prin corp şi însoţită decontracţii in!oluntare ale muşc)ilor. >unt stabilite următoarele patru grade ale şocului electric:

7 " contracţii con!ulsi!e ale muşc)ilor fără pierdere de cunoştinţă-77 " contracţii con!ulsi!e cu pierdere de cunoştinţă, dar cu păstrarea lucrului inimii şi plămânilor-777 " pierderea cunoştinţei şi dereglarea acti!ităţii inimii sau plămânilor sau şi a inimii şi a plămânilor3-7V " moartea clinică, adică lipsa respiraţiei şi circulaţiei sângelui.

,. Clasificarea &"căperilor şi locurilor de mu"că co"form pericolului de electrocutare

6ediul încon+urător şi împre+urările pe şantiere, în secţii, încăperi şi la întreprinderile din di!erse domenii ale industriei sporesc saureduc pericolul electrocutării.

Pornind de la aceasta în 9Regulile de construcţie a instalaţiilor electrice toate încăperile se grupează după pericolul electrocutării întrei clase:

&. ?ncăperi cu pericol înalt de electrocutare, caracterizate de una din următoarele condiţii ce creează acest pericol: umiditatea relati!ă depăşeşte ;$ @- prezenţa prafului conductibil în aer- prezenţa pardoselilor conductibile din metal, pământ, beton armat, cărămidă etc.3- temperatura înaltă <A1# o( timp îndelungat3- posibilitatea atingerii simultane de către om a construcţiilor metalice ale clădirilor, aparatelor te)nologice, mecanismelor ş.a., ce au

legătură bună cu pământul pe de o parte, şi a corpurilor metalice ale instalaţiilor electrice pe de altă parte.

0. ?ncăperi extrem de periculoase, caracterizate de prezenţa uneia din următoarele condiţii ce creează acest pericol: umiditatea relati!ă excesi!ă de cca &## @, ta!anul, pereţii, pardoseala şi obiectele din încăpere sunt acoperite cu picături de apă3-

mediu c)imic acti! corozi!3, in care după condiţiile de producţie timp îndelungat se află !apori sau gaze de substanţe c)imice, careformează depuneri ce influenţează distructi! asupra izolaţiei şi părţilor conductoare- prezenţa simultană a doua şi mai multe condiţii în orice combinaţie, nominalizate la clasa 7.1. ?ncăperi fără pericol înalt de electrocutare, în care lipsesc condiţiile enumerate la clasele 7 şi 77 de încăperi.

-. Acordarea primului autor &" ca$ul electrocutării'+utorul acordat la timp în cazul electrocutării permite de a păstra !iaţa accidentatului. 'cest a+utor trebuie acordat imediat până la

sosirea medicului3, deoarece orice întârziere poate a!ea urmări ireparabile.Primul a+utor constă din două etape: eliberarea accidentatului de sub influenţa curentului electric şi acordarea a+utorului medical.8liberarea accidentatului de sub influenţa curentului poate fi efectuată prin câte!a procedee. (el mai simplu şi sigur procedeu este

deconectarea sectorului de reţea sau a instalaţiei electrice defectate cu a+utorul întrerupătorului. =acă acest lucru nu poate fi efectuat rapid,atunci la tensiuni până la &### V se poate tăia conductorul cu un topor cu mânerul din lemn uscat, accidentatul poate fi tras de )aină dacă eaeste uscată şi desprinsă de corp3, spre exemplu de poala scurtei, paltonului, sacoului sau de gulerul acestora, făcând acest lucru cu o singurămână, e!itând atingerea obiectelor metalice încon+urătoare şi a părţilor neacoperite ale corpului.

'ccidentatul poate fi scos şi de )aina lipită de corp însă în acest caz persoana care acordă a+utor trebuie săşi izoleze bine mâinile,deoarece încălţămintea şi îmbrăcămintea pot fi umede, conducând curentul. Pentru izolarea mâinilor trebuie îmbrăcate mănuşi dielectrice. =inlipsă de timp mâinile se pot înfăşura cu un fular, se pot trage pe mâini mânecile sacoului sau se poate arunca asupra accidentatului orice )ainăuscată. Persoana ce acordă a+utor se poate izola de la pământ cu co!oraşe din cauciuc, scânduri uscate, legături de )aine etc. =acă asupraaccidentatului a căzut conductorul electric, atunci el se !a arunca întro parte cu a+utorul unei şipci, scânduri, baston sau cu alt obiect dinmaterial dielectric uscat. =acă curentul electric se scurge în pământ prin corpul accidentatului, iar el strânge con!ulsi! conductorul în mână,atunci acţiunea curentului poate fi întreruptă mai simplu nu prin desfacerea mâinii ci prin izolarea lui de la pământ introducând sub picioareorice material dielectric uscat.

?n instalaţiile electrice cu tensiunea mai mare de &### V pentru eliberarea accidentatului de sub influenţa curentului trebuie folositemi+loace izolatoare de protecţie corespunzătoare tensiunii reţelei sau instalaţiei: mănuşi şi şoşoni dielectrici, acţionând cu pră+ina sau cleşteleizolatoare.

=acă omul a nimerit sub tensiune în reţeaua aeriană, atunci poate fi creat un scurtcircuit artificial, care !a acţiona protecţia şi !adeconecta sectorul respecti!. ?n toate cazurile, când accidentatul se află la înălţime trebuie luate măsuri împotri!a căderii sau ca căderea să fienepericuloasă.

6ăsurile de prim a+utor depind de starea accidentatului. =acă accidentatul nu şia pierdut conştiinţa, însă până la aceasta a fost înleşin sau sa aflat timp îndelungat sub influenţa curentului este necesar de ai asigura o linişte completă până la sosirea medicului sau trebuiede urgenţă transportat la instituţia medicală.

0

8/20/2019 Electrosecuritatea

http://slidepdf.com/reader/full/electrosecuritatea 3/4

=acă accidentatul şia pierdut conştiinţa, dar se simt respiraţia şi pulsul, atunci el trebuie culcat pe un aşternut moale, desc)einduise)ainele şi centura şi asigurândui aer proaspăt. 7 se !a da să miroase )idroxid de amoniu, se !a stropi cu apă, se !or face frecţii pentruîncălzirea corpului.

'tunci când lipsesc semnele de !iaţă " respiraţia, pulsul, bătăile inimii în nici un caz nu se !a considera accidentatul mort şi până lasosirea medicului fără întrerupere se !or efectua respiraţia artificială şi masa+ul indirect al inimii.

Respiraţia artificială trebuie începută imediat după eliberarea accidentatului de sub influenţa curentului şi aprecierea stării lui. (elemai răspândite şi eficiente procedee de respiraţie artificială sunt 9 gură la gură sau 9 gură la nas. 'ceste metode constau în suflarea aeruluidin plămânii persoanei ce acordă a+utorul în plămânii accidentatului prin gură sau nas. Brec!enţa trebuie să fie de &#%&0 suflări pe minut.>uflarea aerului poate fi efectuată printro batistă, banda+ de tifon sau printro canulă specială.

4a restabilirea respiraţiei accidentatului, respiraţia artificială !a mai fi continuată un timp oarecare până ce accidentatul îşi !a re!enicomplet, potri!ind suflarea aerului în plămâni cu începutul inspiraţiei personale a accidentatului.

6asa+ul indirect al inimii are destinaţia de a menţine în organism circuitul sângelui şi a restabili acti!itatea inimii. Pentru efectuareamasa+ului indirect al inimii, prin palpare se determină locul apăsării, care trebuie să fie cu două degete mai sus de terminaţia moale a coşului pieptului. ?n acest loc persoana ce efectuează masa+ul aplică palmele mâinilor aşezate una peste alta şi apasă coşul pieptului +os spre şiraspinării cu 1%/ cm, iar la persoanele pline cu $%2 cm. >e efectuează / $ apăsări cu inter!alul de & secundă între pauzele dintre suflareaaerului în plămânii accidentatului. dată cu apăsările are loc şi procesul de expiraţie. =acă a+utorul este acordat de o singură persoană, atunciel !a succeda respiraţia artificială cu masa+ul indirect al inimii, adică după 0 suflări consecuti!e ale aerului !a efectua &0%&$ apăsări asupracoşului pieptului.

=espre restabilirea acti!ităţii inimii accidentatului !orbeşte apariţia pulsului regulat neîntreţinut de masa+ul inimii. Pentru a controla pulsul, masa+ul se întrerupe pentru 0%1 secunde.

/. Protec#ia de c0mpurile electroma)"etice CE23>ursele (86: inductoare, condensatoare, linii fider ce unesc părţile generatoarelor, transformatoare, generatoare de frec!enţe

superînalte etc.7nfluenţa (86 asupra organismului uman C3 depinde de intensitatea câmpurilor electric şi magnetic, frec!enţa oscilaţiilor,

localizarea iradierii şi particularităţile indi!iduale ale C.6ecanismul acţiunii " polarizarea atomilor şi moleculelor şi orientarea lor în direcţia propagării (86, apariţia curenţilor ionici, faptcare pro!oacă încălzirea ţesuturilor C. 'fară de acţiunea termică (86 exercită influenţă şi asupra unor obiecte biologice. 7nfluenţeazănemi+locit asupra sistemului ner!os, sc)imbând orientarea celulelor şi a lanţurilor de molecule, asupra acti!ităţii bioc)imice a moleculelor albuminoase, asupra componenţei sângelui. 7nfluenţa (86 poartă caracter temporar " întrerupea acţiunii duce la dispariţia fenomenelor însoţite de durere.

Valorile admisibile ale (86:a3 componenta electrică:

• 0# VDm " în diapazonul de frec!enţe &## EFz%1# 6Fz• $ VDm " în diapazonul de frec!enţe 1#% 1## 6Fz

 b3 componenta magnetică•  $ 'Dm " în diapazonul de frec!enţe &## EFz%&,$ 6Fz

  6ăsurile şi mi+loace de protecţie contra (86:  a3 măsuri organizatorice:

  admiterea la lucru doar a persoanelor sănătoase, trecute de &* ani-  regim optimal de muncă şi odi)nă-  măsurarea periodică a ni!elului (86-  reducerea zilei de muncă şi concedii suplimentare.  b3 măsuri te)nice:  micşorarea iradierii în sursă-  folosirea utila+ului cu ni!el scăzut al iradierilor electromagnetice-  utilizarea absorbanţilor de putere-  folosirea ecranelor reflectoare sau absorbante de iradieri-  utilizarea sarcinilor concordate pentru e!itarea reflectării undelor în mediu.  c3 mi+loace indi!iduale de protecţie:  )alate din pânză cu fibre metalice-  oc)elari de protecţie cu sticlă acoperită cu strat stră!eziu de bioxid de staniu.

4. 2iloacele i"di'iduale de protec#ie 2IP3 co"tra electrocutării67P după destinaţie se împart în principale şi auxiliare, iar după tensiunea de utilizate: mi+loace de +oasă tensiune şi de înaltă

tensiune.6i+loacele principale sunt acelea care menţin tensiunea de lucru o perioada îndelungată şi pot prote+a anga+aţii de sine stătător. (u

acestea se permite atingerea elementelor ce se află sub tensiune.6i+loacele auxiliare nu pot prote+a anga+aţii de sine stătător şi se folosesc numai asociat cu mi+loacele principale.=upă modul de protecţie 67P pot fi: electroizolante, de îngrădire şi suplimentare: mi+loace electroizolante principale de +oasă tensiune: pră+ini electroizolante, indicatoare de tensiune, mănuşi electroizolante, scule

cu mânere izolante şurubelniţe, cleşti, c)ei etc.3. mi+loace electroizolante auxiliare: plăci, teci, pălării, folii, degetare, galoşi electroizolanţi, cizme, platforme şi co!oraşe izolatoare.67P electroizolante de înaltă tensiune: principale: pră+ini, cleşte, indicatoare de tensiune înaltă, indicatoare de coincidenţă a fazelor- auxiliare: plăci, teci, mănuşi dielectrice, cizme, platforme, co!oraşe electroizolante.67P de îngrădire sunt destinate pentru îngrădirea temporară a părţilor conductoare şi pentru a uni în scurtcircuit fazele instalaţiei

electrice îngrădiri mobile, scurtcircuitoare, dispoziti!e de descărcare a sarcinii capacitati!e, atenuatoare de tensiune indusă3.67P suplimentare sunt destinate pentru protecţia anga+aţilor de acţiunile optice, termice, mecanice, c)imice ale curentului electricoc)elari de protecţie, căşti de protecţie, mănuşi din prelată, centuri de siguranţă, g)eare de fier, frâng)ii, lanţuri, scări3.

1

8/20/2019 Electrosecuritatea

http://slidepdf.com/reader/full/electrosecuritatea 4/4

/