1

Apeldm pe aceasta cale la doritoriice vor si publicc in paginile revistei siine trimitd articole incadrabile inspecificul nostru.

Drepturile de a utor vor [i lilrmatedin tarifele legale, plus primestimulativc provenite din beneliciulrevistei si sc v<lr incadra. in genelal,conftrrm criteriilor de mai jos:

a)1000-15{10 lei pentru ur) arlicolcu o contributie originalii, deoscbita.care conline scheme, cablaje , detaliiconstruclivc si are o intindere de

minim 2 pagini, din care ccl putin70o/o text;

b)E00-1000 lci pentlu un arlicol de

sintezd cu bibliografie din care a

rezultat o conliguratie originali cucontinutul conform pcl a);

c)600-800 lei se 'va iucadr a

articolul cu schemS, cablaj, detaliiconstructive, rezultat cu o aplicatiedirectl a unor ctlnliguralii de bazii(amplif icatol. geileralor. mixer.numdritor, tenrporizator, etc. ) siintindere conform pct. a);

d)500-600 lei penllu un arlicol cuo schemi originalii si o intindere dcnrinim o paginii cu ccl put iu 70o/o lext:

e)300 lei in cazul articolelorprelucrate dupi cele apirutc in altereviste, strdine sau ronrAneSti si avindintinderea de o pagini ct 70o/o lr-xt;

t')t00-2011 lei pentru articole deinlbrmare tchnicii cu irrtinlerea de oJragind.

Asteptiim scrisorile dvs. pe adresa:Bucure;ti, cisu;a pogtalii 5- 51.

Eventual. mentionati si un numdr dctelefon la core 'pureii l''i contacrati.

MaLerialele sosiLe la redactie sicare uu intrunesc conditiile depublicare nu se returneazi aritorului.

COLEC I UREDACTI E

' Adr ian Nicolae (redactor-set )* Gabriel Hcrtoiu, RaduMinciunescu, Petre iicolae, StanSergiu, Simion -stanciu (redactoriprincipali dc rutrrieri)* Adrian I)umitr u (grafici,dcsign, reclamii)* CAodniu Voitii Corneliu(editare si tehnoredactare)

RomTeamSolutionsRank Xerox Aulhorised Dealervi oferd:- echipamente de bilorr (relele locale, calculatoare [,ersonale, irnp,r'rrnanlecu laser si matriciale, faxurr. rnasini de scris electrorrice, etc

,;

- Ve ntura Publishcr-consullanti- tIarnrng- servlcr.)- dezvoltiiri soltware- servicii de editaLe docunrenle

Str. Berthelor nr. 35, BUCURESI'ITele tbn 134373. fax l-s3336

Accst docuruenl a lirsl creut utllizlrtrl GOLD Ve ntura pe un calctllatorRX2E6;i o inrprlmunll cu laser Xerox 4045.

3

SLJMAR NR.2

HI.FI AUDTO* A\,lPLIFICIAI'OR 2x40 W CU EGAI-IZ-OR CRAFIC pag 4

vrDEo-Tv* TEHNOLOGIE MICROSTRIP PENTRUAMPLIFICATOARE DE ANTENA, DE ZC;OMOT REDUSPENTRU UIF . pap,6. iNtecrstRAREA rrrcrTALA pE BANDA MACNETTCA b.d rINFO.CALCULATOARE^ SINTEZA VORBIRII* CODURI DE DUNGI BAR-GRAF* PROGRAME SIMPLE PENTRU'HOME COMPUTERE"RADIO+ SINTETIZOR DE FRECVENI'A* EC}IIPAMENT DE TRAFIC dCITNUSERVICE.DEPANARE* DEMAGNETIZAREA CA PETELORA.M.C." MULTIMETRU NUMERIC

pag 8pag l0pagll

pap, I2RADIOAMATOR I pag t4

pag l5

* GENI]RATOR DE T'UNC'!'II OPTOELF-CTRCJNICELECTRONICA AU'I'O* COMANDA AU'|OMATA A STERGATORLILUI DEPARBRIZ" APR.INDERE ELECTRONICAAUTOMATIZARI,* PROGRAMATOR O RARELECTRONICA FO't'O* COIVTANDA ALJTOMATA iN INFRAROSU AAPARATULTJI DE FOT'OG RAFIATCATALOG+ -IRANZISTOARE NPN DE PUl ERF,.PENTI{UCOMUTATIEDIAI,OG CU CITITORII* INDRUMAR PENTRU INTOCMIREA ATTTICOLELoRPUBLICABILE

pag, l6pag 17

pag l8pag 19

pag.20

pag.22

pag.25

pag.26

2

AMPLIFICAT0R 2 x4OW CU EGALIZOR

GRAFIC

A. N.

(conlinuare din numiirul trecut)Amplificarea etajului se regleazd

in trcpte prin intermediulcomulatorului K1 (secliunea "a"

pentru canal slinga si "b" pentru canaldreapta). ln acest fel dcriva detensiune ctrntinuE nu este amplificatdla iesire si devinc posibila cuplarea incurent continuu cu etajul urmdtor'Alimentarea circuitului integrat se

face de la sursa de 35Vc.c. printr-odistribulie coresPunziloarc a

tensiunii prill intcrmediul divizoruluiformat din Dl, R12, R7, R9 si Rtl.Rezultd un punct vir tual de masiigenerald situat la lJ12['dtA de nrinusulsursei.

La iegirea opcrationalului BA7'llse cupleazd circuitul propriu- zis al

egalizorului [ormat din tranzistoareleT1,T2,T3;i retcaua RLC de corecf ie

conectate intre Punctelc 5;i 6.Utilizind potenIiomelrc liniarc de I

KOhm se obtin6 un efect nul atuncicind cursoarile se giisesc in pozilicmediand. Rczistoarele R28 ... R33 auvalori cuprinse intre 0;i 200 C)hnri si

se stabilesc la puncrea in functiunc,urmdrind un efe ct de + /-20dB pcntrufiecare potentiontetru alcgalizatorului. Datele bobinelor se

calculeazi plecind dc la Irecvenlele dc

contrtll ale egalizorului si alegindvalorilc capacitelilor. Acesleareprezintd un optim intre valoarc,volum ;i inductanlS. O valoarc preamici a cagracitatiiduce la o inductantiimarc cu gabarit exagerat iar o

capacilatu l)reu nlute inrpunr;utilizarea mai nrultrtr cottdensaloarcin paralcl dar este ;liut Iaptul cd nu se

fabric6, irr nrod curent, condensatoareneelcctrolitice nrai mati le 2,2p.F.

Utilizaroa capacitalilrr eloctroliticceste interzisd atit dirr.cauzainstabilitiilii in tinrp crt si a factoruluide calitate schzut. De asemenea, in

cazul de latii. r'aloarea lactorului de

calitare al'circuitelor LC crestepreponderent cu valoarea capacitdliisi, ca urmarc, tl t'aloare a lu i ('exagcrata duce la corcciarea uneibenii' foartc ingustc .de frecvente

".,Ji.i, r;;"r-" u"n.,, ,"iG ,-a ojun. ia

valorile din'. schema e lcctricii.Ihductanlele Ll' ... L4 se calculcazd cuforrnula clasicA:

L:114n2f2C.Pentru L-5 s-a calculat o valoare de

1,5 .. 2H. Avind in vederc faPtul cil iecare constructor dispune de oale de

lcriti din cole mai diverse nu se va da

un caz particular pentru numdrul de

spire ci sc va expune modul derealizare a inductantelor pcnl.ru rtricetip de miez.

Se porneptc de la l'or'rnulage nerald:

n = VL(nH)/A;.Valoarea inductantei o calculdm

conform ccltlr de mai sus. ,{1rcprezintii inductanla specifici sidepinde in proporIie de aProaPe'!00o/o dc tipul miezului utilizat. Acestparametru este specificat in

.catalog

sau sc poate determina Practic. Se

bobincazd 100 spire Pe miezuldisponibil si se determina inductanlacu o punte sau un Q-metru. A.1rczulti cu lbrmula:

At- : L 1nH)/n2.La iesirca amplificatorului

egalizator se afl6 cuplat, in curenlcor!tinuu, etajul final de puterc.Tranzistorul pilot (T5) are ca sarciniidinamici un generator de curentrcalizat cu tranzistorul T7. Dioda D lstabilizcazi curcntul de repaus prinacesle Lranzisl.oarc. Din cauzadisipalie i lernrice arnhc le Iranzisloaresint pievbzute cu rnici rudialoarc.

Rcglarea curentului slatic Printranzistoarele finale se realizeazi dinR2l. Tranzisl.tlarelc T10 si.Tl1 sc

monteazi pe un radiator cu supralzrta

electiv6 de rdcire mai nrarc de 2(X)

cm2. Tranzistoiul T6 se fixeazS pc

radiatorul I ranzistoareltlr finale.Asamblarea pieselor se realize aza

pe o placii dc circuit im Primatconform desenului din fig. 2 . Cablajulimprimat se dI in tig.3. Radiatoare lctranzisloarelor T4 si Tl se

ctlnlcctioneazi din cite 2 ... 4 pldculcde alunriniu de 35xlt)xlmnr. lnlreacestea sc prinde tranzistortll priniute rrncdiul unui surub M2,5 iar infinal se trece surubul prin gauraprevizuti pe circuitul imprinrat. Se

fixe azi prin stringe re cu r-r piuliti.TESTARE. PUNERE IN

FUNCTIUNE.

Pentru acesle oPeratii sintnecesare urmitoarcle aParate siaccesorii: gencrator,audiotlsciloscop. A VO-uretre, o rczistentade 4Ohmi/-50W si un wattmelru.

Mai intii se tesleaza etajul linal(T4 ... Tl l). Penlru aceasla se

rcgleaz?i rezislenta R2l astl'el incitcursorul sii l'ie la capitul dinsprecoleclorul trazislorului T6, se

inseriazii nrilianrpernretrul incolcctrlrul tranzislorului T 10.

difuzorul se deconecteazii iar capiiruldinspre R17 al rezistorului R l8 se

dczlipeste din nrorrtai si se c-onecleazila cursorul unui potentiomelru dc20KOhnri. ale carui caPele -sc

conecteaza unul la plus 5i celiilalt laminusul sursei. Culsorul'se regleaziin pozitie rnediand Se decuple zi din.rnontai rezisloarele It l5 si Rl2. Intrebaza tranzisrolului '[7 si minus se

cupleazd un rezistor de -lKOlrnrillW.Se roleite usor cursorul rezistoruluisemireglabil R2l pina cindmiliamperrnetrul inseriat cuLrazisloarele l'inale indici un curcnlde lOmA. ln contirtuare se cupleazdun voltnrelru intre rninus pi anodulcondensatorului Cl0. Se regleazAcursorul poterrlionretrului de20KOhrni prnd cind tensiuneaindicatd .de vollntetru estc U/2. lrllocul volturetrului se cupleaziosciloscoptt l iar Pe culsorulpotentiornetrului se cuPlezigenerator ul audio 1 l0{)tltlz) plinintermediul unui condeusator de

2,2yF/100V. Se conecleazA ;irezistenla de 4C)hnri/50W la lrorueleprcvezule penlr u cliltrzor, Se pr-eia cle

la generator un serunal a ciir uiamplitudine se cresle de la -lVel pinicind osciloscopul indieb intrarea inlimitare. Daci linritarea esleasinretrich se rel'ace reglaiulpotent iornetrirlui in \€derga obtineriiunei linritdri sinretrice. Se

dec.ruectezA gerleratorul si se

nrdsoard letrsiunea lte ctt rsotulpolenlionretrului. Aceasla estevaloarea pe care va trebui sd olurnizeze tranzistorul T3 in emitorulsau.

Ulmitoatea eta[)ii conslh ttr

teslarea preanrplilicatorului realizatcu circurtul integrat BA74 l. Se lipeltein nrrrntaj rezistorul R 12. -se elinriniirezist()rul de 3KOhnrillW conectat lateslar€a etaiulLr i linal si se

deconecteazA rezislor rrl R l0

(conlilltlare ln ltutttArul viitor )

ebctrorptuL4

clt -410??

Fi91

mdsl se evlta . '-'l ,(rmqr, r11v;rll -liind ingapsulaI intr-o

-

- :'::.' mdsa, 9e eyrq-ti lpfrilia rcactiei pc

TEHNOTOGIS=. i elcmentclc paraz-tte inductiVe din cutie de da6!a cositoritd ;irevdzutd tutieeeri de sti6tr iar al.imdntar.9 a se fqceprin cablu.

Cablajul imprin-rut se dli in 1i9.3 iardcsenul de plantare a componcnte lo;in fig.4.

La punerea in luttctiune se

regleuzi Rx2,4,6 in vederetr obtineriipunctcl.rr statice de functionaremcnlionatc pe schemii. $rlcurilc S I ...

57 au cite l0 spire din C'u + rndtasede (1, l5mm dianretru bobinate pe

toruri de leritA ()-l din A.].

c ar acle ti7.eaz.5 prin :

: zgomoi iedus;

obgio prin rcalizareaamplificatoarelor in tehnicdmicroslrip.

Solu!ia adoptata (fig.l ) conduce laun amflificalor continind trci ctajc.Numdrul etajclor de amplificare f:rce

obiectul un ui compromis inl renecesitaica dc mascarc a lg()motuluireceptorului dc dupi anrplificator si

cea de limitare a valorii amplil'icariipontru evilarea intorurodulatiilor cualte sem-nale din bandii, care pot duccla saturerea etajekrr de iesire. Toateetajele sint de tipul cmit<lr comun.Emitorgl fiind conectat galvanic la

aa aa, aa aaa.

aaaaaaa

aa

a a a a a.aa

a

a

a

a Fio.3

olc tt6,h. g *16* o".

cfi!

IN REGIS'I'RAREADrcrrALA pa snnoA

uncNu'l'lcA

Ing. Stan Sergiu(continuare din nurnbrul trecut)lnregistrind in acest interval 2 bili

de intbimatie. se obtine o densitat'cliniari <le' iorcgisirare dc 2222biti/mm iar fluxul de informatic totaleste de aproximativ 221 Mbitls.Pentru ca fluxul dc inlbrmatic sd fieacela;i in ambclc standardc exist?idoud cAi. Prima estc alegerea unuinumdr constaDt de segmente,asigurind densititi dilcrite pentrucele doui standardc. Aceasti cale arcca dezavantaje: consum de bandidiferit datorat vitezelor diferite alebenzii, durati de vial5 difcritii a

capetelor de inregisirare-redaredatorati vitezelor difcrite cap-bandd,ratd a erorilor diferitii. De aici rezulrici trebuie adoptatd o a doua cale, carcconsti in mentinerea const.ante a

densitegii de inregistrare, iaradaptarea la standarde dilcritc si scfaci prin modificarea numdrului desegmente dintr-un scmicadru. Depildi se pot alege 5 scgmentc pcnlrustandardul 525160 si 6 segmcnrcpentru standardul 625t 50.

La inregistrarea semnalclor desunet, cerintcle. fatd de calirate a

semnalului sint mult mai scverc decitfalh de calitatea scmnalului tleimagi.re. Acestea se rel'er6, in nrodspccial, la rap<-rrtul senrnal/zgomot sidistorsiuni neliniarc.

Semnalul de sunct este mai pulinreduadanl dceit scmnalul de imaginesi mascarea erorilor la recept ie nu maidd rezultate sarisfeciirdarc. [tnesantion cronat nu mai poatc fiinlocuit in conditii de o bunAaproliimare prin medierea unor alteesantioane corectc ca in cazule$antioanclur semnalului digiralvide<1. De accea, semnalul de sunettrcbuie sd fie mai bine aDerat

impotriva perturbatiiltrr decitsemnalul de imagine . ln se mnalulcodat de sunet sc intr<lduc inaintc deinregistrarb coduri corectoareeficicntc. Aceste coduri nu por [ifolositc pentru semnalul video,deoarecc ar miri extrem de multflr.xul de informagie, dcci si suprafatade bandi magneticd.

Daci se are in vedcre asigurarearegimului de montaj elecrronicseparal pentru sunet si inragine,rczultd cii semnalul de sunet trebuicinrcgistrat in zone.separatc fagi dcsemnalul de imagine. O varianti ar [iinrcgistrarea sunetului la sfirsitulpistc'ior oblice ocupate de semnalirl deimagiue, cu acslcasi capete cu care se

inrcgistroazd scmnalul video. O altdvariantl ar fi inregistrarea sunetuluipc pislc ltlngitudinale. Din mtttivc dcperturbalii, densitatea de informatiein ,.,n, he inrcgistrare a sunctuiuitrebuie si fie mai mici dccit in zonadc inregistrare a imaginii. De pildl, lainregistrarea pc piste ol'rlice, durataunui bit trebuie si lie dc circa 0,4 gnr,iar inte rvalul dint re zona deinregistrare a imaginii trebuie sii lieinl.rc 0,1 ... 0,2 mm.

La redare, au loc tlperatii invcrsece lor dc la inrcgistrare . ln fig.5, esteprezentatd schema bloc a cilcuit uluide redare. Canalul de redarc incepe

cu anrplilicatoarelc dE redare sicircuitele de egalizare a sentnalelor:provenitc de pe pistele cirire.Ulnreazii decodorul dc canal, in car,e

are loc c()nvcrsia darelor din'codul clecanal in codul inirial, alxri eircuitul dec()rcclie a erorilor. Rata erorilorsiste,irului esre mAsuratd dup?icorectie si reprezinld acele elori pecare sistenrul nu le poale ('()recta..

Aceste erori pot ti idenrificateastl'cl incit esantioanele eronale sintrcldculc cu alle inl'orrnatii adiacente,cunoscule ca esantk)ane c()recle dinimaginea'l'V (prucedeu de nrascale a

erorilor ca la circuitul deinregistrare). Conectarea urreimcmorii de o linie 'IV realizeazicompre sia liniei act ive orizontale prin.rcstabilirea intervalului de stingerelinii. Ordine a eparrtioanelor din celedoui canale esre r estabiliti pLiaintcrrnediul unei intert'cte carc are sirolul de a disrribui semnalri I

video-digiral (SVD) sub fnrnriparale16 sau serialii. Prin conversiadigital-analogicii se obline senrnSlulvidetl analogie 1s\'.{';. cale. prirrintermediul unui procesor poare filivrat sub diferire fornre (vicleoctlmplex sau pe componente).

ZEECilA DEEq/'aIREA aea

VI DEO.'I'V

electrorptuL

SINTEZA VORIIIRII

ing. R. Minciunescuing. G. Vdrzaruing. D. fapicu(conllnuare din numdrul trecut,

Tensiunea la ie;ireaamplificatorului opcralional arcvaloarea:

Vo = -loxRo - -Vp> ni2-r

O prccizie superioari a conversieise oblinc utilizind citc un generator

dc surent pc fiecare ramuri (Lig. l0).Curentul turnizat pe fiecare laturd arevaloarea:

li: Z*n;xlxz-(i'l)B

iar lcnsiunea la iesircaamplificatorului operalional cste:

Y6 = -(21 x Ro/3) > nix 2-i + I

Razultate;i mai bune se ob;in Prinutilizarea unui singur generator decurent (fig.11). Teusiunea de ie;ire a

acestui tip de convertor are cxprcsia:

Vo = -lRo >ni x2-i

3.1.4.4. Convertor D/A cuegalizare de sarcini.

Schema unui astfel dc convcrt(,rcste dati in fig. 12. lnitialcomutatoarclc sinl deschisc sicondensatoarele descdrcatc. Se

inchide Kt si ca urmare Cl se incarcdpini la valoirea tensiunii de referintS.Se desehide Kl si se inchide K2.

Sarcina sc distribuic in ntod cgal pcC1 si (:2, te nsiunca lor comunl liiodVp/2. Se deschide K2; in continuarr;.fie se inchidc K3 iar C2 se dcscarcii fiese inchidc Ka gi C2 sc descarcii prinintrarea amplifical()rului operatitlnal.producind inciroarea lui C3. S.c

dcschidc K3 sau K,4 care era inchis 1ise inchidc K2. ('apacitatea C2 se

incarcl la tensiune a Vp/4. Rcpetindaceasta succesiunc sc oblin tensiunilcVp/8, Vp/16 ... ln tinal, la ie;ire se

obtinc lensiuoca:

Vo : VR > ni x 2-1, unde :

- ni sint coe ficientii binari care iauvalor.ile.,"0" (K3 inchis) gi "1" (Kainchis) iar

- Vo csie leusiunea dc reterint?i.l. tlj Convertoare analog/digiialc.3.1.-5. I Gencralirili.Principalele tipuri de c()nverloaru

analr-rg/digitale utilizate in prezentsinl celc cu apr()ximatii succesive, cuconvcrsic tensiune,'frecvcnte. cudubld pantii, cu numiriltlr ;i dc tiPparalel. Dcoarecc in prelucrarcascmnalului vocal timpul de convprsietrebuie sA aibi valoare micd, se

utilizcazd cu prcciderc conversia A, Dcu aproximalii succcsive gi dc tipparalcl.

3.1,5.2 Ctrnve rtr)areanalog,/digitale cu aproximaliis uccesivc.

Acest tip de crluvcrlor cunoastccca mai marc rispindire avind o sct'ie

de alantaje: rilezi marc dc lucru,rezolulie ridicatii si r imp de couve rsieindependent dc vnloarea rndrimiianalogice misurate Dctcrminareacodului.olantionului de n bili se faccrn n pasr.

Schema bloc a unui astfel deconvcrlor este dalii. in fig.l3 iardiagranra tensiunii de la ic;ireacomparat()rului in lig. 14. La primu{impulsde lact re gistrul dc aprtrximatiisuccesivc scoalc la iesirc un cuvinl cu"1" pe pozigia eeu ntai senrnil'ic.rtivir si"0" in resl ( 100.. 0) erlrespunzAlormijlocului ganrei dc tcnsiunianalogicc de intrure Daci lcnsiunuade intrarc este nrai nlare decitjumilatca domcniului dc conversiebitLl ccl mai se'rnnilicaliv cstc fixat in"1" iar in ca? c(rntrar in "t)' Codareaconlinui, stahilindrr-se in nrod sirnilarccilalli biti.

(eontinuare la pag. ll l

cto(JlrJcte,oFe,4J

z,oTJ

.15 ebctronstul

COI)TIRI DE T}UNGIBAR-GRAF

ing. P. Nicolae

ln ultimii ani a luat o riispindire totrnai mare marcarea si codareainformaliilor prin siruii dc dungiparalelc ivind lSlimili: si chiar spaliilcdintro elo diferite. Se tipiresc pe

etichetc, mhrfuri, caicle de depanare,c tc.

C'odurile tbltlsitc sirll tlumcroasc;clc confcrd semnificatie litimiidungilor, cvcntual 5i spltiil,-rr' prinutilizarca a doui sa u mai multenivcluri. ln marilc mag.rzinc acestecoduri dc dtrngi sint lolosito lamarcarca mdrlurilor si inlesncscfacturarca ;i calculul'automat alstocurilor. Ele sc mai folosesc inindustric atit la identilicareamatcrialclor ;i suhstanjclt)r (pcnlrumancvrare si ovidcnla automale) cit si

la introducerea programelor ;idatclor in microcalculaloare - maiale s a programclor de conlrol 9idepanare. Este o me ttldi mai rapidd,mai comtldd si mai sigurd decitclaviatura - nu introduce erori.

Unul dintre codurile folositc oste

col dcnumit "2 din 5" (fig. l). ln acestcaz semnificativi cste liitimca liecdreidungi carc poatc avca numai douiidimcosiuni. Clele inguste (tipic0,2mm) sint interprctatc ca nivel logic

n0", iar ccle late (de trei ori rnai latcdccit celc inguste) ca nivel logic "1".Ficcarc cifrd este rcprczentate de citccinci dungi: douA lato si trei inguste.lnainte dc inceputul rnesajului se

inscrie caracterul START iar lasfirsitul lui caracterul STOP. Ambcleau cite trei dungi din care doud late.lntre girul de cifrc apartinindmesajului si caracterul STOP sc

adug6 un earacter de con[rol ltlrmaldintr-o cifrd. Accasta p<late l'i, deexcmplu, ultima cifr6 a rczultatuluisumei cilre lor mcsajului. La citircamesajului calculatorul verificisuccesiv dacd:

t,

de cont e

STOP). e

indcplin :semare acroarc dc citire si nu scintcrprctcazA mcsajul.'

Claracierclc codului 2 din 5 sint:00110 = 0

10001 : I

010()l = 2

11000:300101 : 4l0l(X) = .5

01100 : 6

0001i : 7

l(X)10 : 801ill0:9--ll0 : S'I'ART'--r0r : s-I'oPAcesl cod cstc folosit pcrtl.ru

introducerca dateklr in calculator.Codurile se interprctcazii eu

citiloarc de coduri in dungi. lngcnoral accste cititoare de coduri sinlportabile sau fixe si funcgioneazd pe

principiul unui dr: tector Iuminrrs.Dctectorul este compus dintf-o sursE

clc lumind si un scnzor. Clclc dtluiielementc trebuie si fie cit mai nrici,cuprinse in acecasi capsuli iarfasciculele de lumind binc localiztepentru a rcaliza o bunE rczolulic.Solutia optime s-a dovcdit a fiasezarca aldturi, pc acceasi arnbaztl, a

unui t-ED dc 0,l8mm diamctru ;i a

unei lotodiodu avind aria pulin maimare si conoctatd in baza unuitranzisior realizat pe aceeasi pl6cutd

de siliciu. Senrnalul dat de senzor este

amplificat dc edtre amplilicalt,rulopcrational A1 (l'ig. 2). lmpreund cu

rezistenla clc reactie ncgativ6 Rl. Alr ealize\zi,r rrinsinipedanld, del0MObmi ceea r:c pernrite oblinercaune i tcnsiuni v cu amplitidinea dc l!'pentru o variatie de 0,lyA a

curcntului dc inlrar-c. Dungile simaterialul pe carc sint trasate polavea diferite culori, deci cu diferitegrade de conlrast si Iumiuozitate . Ca

urmarc tcnsiunca v poate ave a dileriteamplitudini pi dilerite conrponeutecontinuc. Datoritii electului apcrturiispotului luminos (lig. .3) semnalul alecrcstcri si scideri treptate (nuhru;re), chiar daci dungilc sint trusc

clar. Din Iornra irnpcrle cle v se obtincsemnalul c cu l'ronturi clare prinamplifieirrc si cletectie rr mrximelt,r si

minimelor succesive. An:plilieattrrulA2 cu histerezis. datoritd reaclioipozitive prin R2 ;i R3, comparivaloalea instantarree v ctt valoareavcl. La iesirca lui rezulta o [ensiunecu l'ronturi abrupte indifer-ent dcpanta senrnalului v pi dcciinclepcndent de vite za de baleielc a

bcnziltlr. Tranzistoarcle T I si '1 2

formeazii doui etaje larupc)n la iesireAlimentat cu E - J,6 ,.. 5, j\/. cititorularc icsirca c()n)l)atibili cu eircuitelekrgicc TTL ;i CMOS c()nsunlind stlb50nrA in repaus

],ROGRAME SIMPLEPENTRU'HOME

COMPUTBREU

ing. Radu MinciunescuMicrocalculatoarele compatibilc

Spectrum prezinLd o serie departicularil.iti asupra cirora nu se

insisti in manualele dc utilizarc, dar a

ciror cunoastere mdresteposibilitajile de 'folosirc o

"".rlu,echipameote. In cele ce urmeazd sintprezentate o strie de facilitati maiputin cunoscutd de utilizare a "honrecoDputerelor".

1. DETERMINAREA MEMO.RIEI DISPONIBILE.

ln unele piogramc este util sa sc

cunoascd memoria disponibild la unmoment dat. Dimensiunea memorieipoate fi aflati cu instrucliunca:

PEEK 23733care returncazd 127 la

calculitoaiele cu l6K di: memdrieR.AM, respectiv 255 la cele cumemoric de 48K.

'Nuindrul de octeli riimasi libcrieste dat de valoarea cxprcsici65536-USR 7962. Dimensiuneamemoriei-ocupa6 de un program-sepoatc calcula cu lbrmula:

PRINT PEEK" 23627.PEEK23635 + 256*{PE.E lF' 2362E-PEEK23636) l

2. DETERMINAREA SIMODIFICAREAPARAMEfRILOR TASTATURII.

Timpul oecesar mentinerii uneitaste apesatc pentfu a'fi luata inconsicJcralic sc poat.-'afla curnslructtuncai

PRTNT (PEEK865T)/50Valoarea rcturoalii este 0*primatd

in secundc. Moditicarea acesiui timpse poate face cu i.nstrucliunea:

POKE 23651,n*50'iunde n este numarul de sccunde cit

trebuie tinutii iasta apisatii.Determinarea timpului dupi care

o tastd este repetate se poate l'acc cu:PRINT (PEEK 23652)/50iar modificarea acostui timp se

Iace cu instructiuoea:POKE 23652,n*50Varierea lungimii clic'ului produs

la apdsarea unei tastc se poate Iacc cu:POKE 23609,nunde n reprezinth nunrlrul de

pulsuri emise la apdsarea une i taste.Aparitia intrebdrii "scroll:"' care se

producc atunci cind ecranul este plinse poate elimina cu:

POKE 23692,2553. SETAREA SI RESETAREA

MODULUI "CAPS LOCK'.Modul de lucru "CAPS" e ste

controlat dc variabila de sistemFLAG52 situatd la locatia 23658.I ilst ructiunca:

POKE 2365E,E

seteaza modul ''CAPS" darreseteazi totodati toate celelalte"flag-uri", ExistE o rutind ir1 nrcmoriaROM care se apeleazi cu:

RANDOMIZE USR 43I7dar aceasta prezintd dezavantajul

cd apclul acestei rutine produceresetarca lui daci modul "CAPS" cstedcja setat . Solulia constd in scricreaunei rutinc in limbaj dc asamblarccaie, poate ,fi klcatat oritrnde inmcm0rrc:, LD,HL,23658,. .

i:' SET3ilHL)RET' Prtlgramul complct in BASIC arc

forma:. 1000 LET STAST=adrcsd :

!010 l0R a=START ToSTART+5

1020 READ b:POKE a,b1030 NEXT a :

I 040 DATA 33, I 06,921 03,222 gtliAdresa la care tc1 localeaza

programul poate fi situati oriunde inme morie dar trebuie specilicatii inlinia 1000. Setarea modufui 'LOWERCASE" se Doilte face inlocuindin linia

4. PRODUCEREA DELISTING U RI Ct-I P ITOARE. ::

Este mai putin cunoscut taptul ca

listingul poate include conrenzi deculoare, OVER, BRIGHT siINVERSE Acest 'accidenr" al logiciimasinii poate li exploarar. pentruproducerea de listinguri cu o Iornrigraficii tnai deosebitii:. Acest etiect sepoate obtine trecind.in rnodul "extins"

dupi numirul liniei si actionareauneia din taslele de nrai jos:

0 lond negru;I Iond alllastru;2 lbnd rosu;3lbnd nragenta;4lbnd ve rde ;

5 fond cyan;6 foud ealben;7 fond alb;E luminozitate norrnalll9 supral,rrninozitateDaci sinrultan se actioneazl si

tasta Sl-llF'I efectele sintu rmd I crare le:

(l cerneali neagrS;I cerneali albastrS;2 cerneali rosie;3 cerneali magenla;4 cerneali verde:

:- 5 cernealii cyan;6 cerncalii galbenl;T.cerncalii allrii;E reserare clipire; .

9 setarc c'lipire;Aceste taste por fi utilizare atit la

inlroducerea liniei cit si la edirarea ei.Particularitat.o pr.rJn,urA poate li,trtilizalS la lioducerca de listinguri

cuprinse intr-o bucld FOR- NEXI'.El'ectul unui caraetel de'controlintrodus nir se rqzurni nunrai la liniarespectivii ci si la ur n\iroarele, ceea ce

l04O data TI cu

(urmare din pug. ttlConvertearele anulogdigitale cu

aproximal.ii succesive t'urnizeazldatele dc iesire sub lirrmi serie sau

gi in urma unei convcrsii de cod digital, ..se obtine direct valoarea"cuantizatii.t' De'zavantajul 4cestui ti.p de

3.1.5.3 Convertorparalel (fig.15), .

numirului mare de comcontlnute.

4. CircuitCODEC.

A/D de

- Acesi tip cte 'cuniir:ttrr asigurd o

conversie deosebit dc rapidd, rataconversiei ajungiud pini la 25MHz.

Functionarea cste cleosetrir. dcsimpli; lensiunea dc intrare cstecoErparati, simultan cu'o serie defracgiuni ale unei tensi'uni de rbferinlI

de sintezii vocalii.cu

4. I Caracteristici geqdlalcIn ccle ce urmeazd'vf fi prezentat

un circuit prautic deslinat sintezeivoci.i prin nrcloda digiralizir ii

eFckonstuL

pin 3

pinllpin 2

pin 13

pin12

Cl,2

F.l:o )Fnrr.

SINTE'IIIZ0R DEF'RECVEN'I'A

Ing. A. Nicolae(continuare din numirul trccut)Afisarca frecvenlei sc realizeazA

cu grupul de decodare-afisarecompus din 4 decodoare binar-7segmetrte de tipul MMC 4543 (CI-10... CI-13) si 4 afisoare cu LED-uri tipMDE2101 (Ar...44).

La conectarea tensiunii dealimentarc programatoiul capdtistarea 5000 ca urmare a autopresetariiprin circuitul R 18, R19, C18.Frecventa furnizatii dc sintctizor estcde 35oo,iiKHz.

Numdrhtorul divizorcontine 5 decade tip

programabilMMC 40192

(cI-14 ... Cl

ie5iri N'IMC 4022 (Cl'r9),2purl rcuilul MMC 4001(Cl 2 20i2) si un sir de diode

ioE car...iec,rtlificd starpainiliulii a inccpelii unui ciclu denumdrare-divizare programabi16,Divizorul are o configura;ie originaldprin aceea cd se utilizeazi circuiteCMOS care in mod normal nu arputea lucra la 4MHz din cauzaintirzierilor cumulative. De acestlucru Line seama circuitul CI-L9.

Ciicuirul CI-18 divizeaze constantcu -j. Programarea s-a realizat princonecl.area pinilor de presetare lanive I logic ' l' (pinii I si 1-5) si nivellogic "0" (pinii 9 si I0). Celelaltedecade ((ll-14...CI-17) au factorul dedivizare reglabil intre 0 ;i 9999.Comanda se preia dc la programator(CI-rr ... Cl-9) prin intermediul unorgrupuri RC (R48 . R63, C23 ... R38)de [iltrarc si eliminarc a eventualL'lorsemnale parazitc care ar putcainfluenta [runa lunclionare a

sintetizoiului. La slirsitul unui cicludc numiirure 5e incarci informafiac ontinuti in. programal()r in urmaunei comenzi scurte provenitd de laiesirca 11 a numdrdtorului-dr]cotlificato. a,' nS)

pin 3

pinllpin2

pihl

pinl2

cta

(Enq F

Oscilatorul comandat in tensiuncacoperd baoda 3000,0 .., 3999,9KH2 sieste realizat cu tranzistorul T4 (BF245). Bobina L5 se rcalizeazii pe unmiez oa16 tip FI din receptoarclcindustrialt;. Conlinc 34 spirc dinCuEm 6:0,15 ... 0,2mm cu Priza laspira l2lCapacilatea celor doui diodcvaricap este suficienti pentruacoperirca unui megahertz. Pcntruimbunitifirea performanteloroscilatorului s-a previzut circuitulD4, R68. Micsorarea influenleitensiunii de alimentare asupraoscilatorului se realizeazd printr-ostabilizare locald cu tranzistorul T-5.

Cuplarea la ctajclc urmltoarc a

necesitat un amplificalor-scparalorconcepul cu un lranzistor FET (T6)in montaj repetor si un amplificatorcu o poartd CMOS tip MMC 4001(ct-2014).

Comanda oscilatorului se obtinctlc la detect<lrul de I'azd rualizai cucircuitulCI-21 (MMC 4013), poarta 3

din circuitul CI-20 si diodelc D7-D8.Modul dc funcgionarc al acesluicircuit se poate rrrmdri pe lig.3 pentrucazul in care trecvenga oscilatclruluicrlmandat in tensiunc esle mai maredecit frecventa de rel'crintii. Situatia, - _tde inversare a incgalitdtii cstc

cxplicatd pe lig.4. I n cazul in carc celcdtlud lrecvenle sint egalc iar fazelecoincid, iesirea rimine neschimbati.

Frecvenla de relerintb dc 1fi)Hzprovinc de la baza de timp sisc aplicdpc pinul I I al circuitului CI-21.Frccvcnta VCO-ului so divizeaziieorcspunzdtor ;i se aplicd pe pinul 3.

Filtrul trece jos are in componentasa elernentele : R64, R65, R66, C4l,(1b6. Prcluarea semnalului de controlrczultal din tiltrare se realizcazd prinrczistcnta R67, comandindu-sccapacitatca diodelor varicap, in scnsulcresterii sau descresterii lrccventcisintetizatorul ui.

REALIZARE PRA(''tICA.I n figurilo 5 ... 9 se clau de talii dc

rcalizarc 5i asamblarc cu componcnlea ccltlr doua cablaje imprimalc cc

intrii in componenta sinte tizorului.S-a provizut un cablaj separat penlr u

alisaj in scopul montdrii accsl uiaintr-o pozitie convenahilii urrei uitiricrlmodc pc un cventual punou.

Dupa realizarca cabluj clorinrprimalc confur nr de sune lor dinfigurile .5,6;i 8 sc lipcsc stilturilo carerealizea'zit legdturile intrc cele tloudrfetc alc circuitului nrare,Compclnentelc sc asamblcaziconform desenclor din figurile 7 si 9

lrra intelLrnctiune se vizualizeazii montajelecu alentie si se inlSturii eventualelescurlctrcutte, llrlrerupel'l saLtconexlunr greslte.PUNERE IN FtJNCT. REGLA.IE

Pentru reglaje si riuisuriitori sinrnecesare urmitoarele aparale:osciloscop, frecventmetlu.AVO-metru, generator.

Mai intii se tesreazii llklcul dcgcncrarc a l'recvcntci dr referirrlii.Pentru aceasta se dcconcctcazd dinmontai cilc un calr[t alconrporrentelor ll 13, Cl2, Cl-1 si se

intrerupe legiitura cdtre Cl-2 I lpinulIl). Gencratorul se regleazd irrvederea lurnizirii unui senrnal cuIrccventa de l()MHz, anrlrlilicarea de2Vel' si se cupleazri la Cl- l (pirrii I -

2). Sc alinrcnteazA rnontaiul -si se

vizualizeaza serrrrralrr I de la l-rorna"'I'est" (CI- !, pinul 4) car e tre buie sri

aibii anrpliiiidinea cle l2Vvv. lncontirruare se vizualizeazi senrnalelein palerlel cu ndsuralea I'recventekrrcale trebuie sii Iie cele indicate pescherua electr.ica (lMHz - pinul 12.

Cl-2 erc.1.(colrtinuare in numiirul viitort

ebctrongtuL Fiq.6

Sc pestreaze dezavantajul privind caraclerislica tiltrului 13) ,si cea a

or()teciia slabi la inrermodulatic, ca fihrului (5), elect oblinut numai prin,r-urJ a utilizarii filtrcltrr de bandi schimbarca freeveniei oscilalortrluicomutabile la intrarc ( I ) dar se local (9). Pentru a 'obline o bandd

ECHIPAMEN'l'UL DE imbundtd!estc stabitirarea tlatoriti variabili intr-o plajii nrai intinsi

TRAFIC pENTRU .,r"ilororuiui local cu mixare (8). (pestc lKHz) cste necesar ca'liltrul:'--':-: Solutia estc ad.ptall dc (5) sa lie pe o lrecvenlii cil rnai

RADIOAMATORI ,.".t."l"L."rLaL;'48. VFi-ur.tt. ri<licatd dar dileriti he p'inradestul de complex si utilize azd o scrie frecvcnl6 interrnediari (.)). Daci se

'O3DKM de oscilatoarc cu cuarg alt' clror utilizeazd l'iltre sub lMHz (ex.: EMO

frecvenle sint mixatc pe rind, in -500 sau altele echivalente) obtincrca

(continuare din numiirul 6ecut) 'functie de banda ccplionatd, cu trnei bcnzi in ganta 300H2 .'.2500H2

Majoritare a mixerelor semnalul unui o lattir variabil se obtine din douh blocuriin banda 5 .,. asenrdndtoare cu cel descris mai sus'

astfel posibili Este cazul transceiverului LUCA'88.unice de 500H2. Cea mai utilizati variantS cu dubll

czavantaj datorat schimbare de lrecvcnl6 se dlin fig.4.unor cristale de Schema are in cirmpt)nenla sa doud

disparilia lui. Daci numai la aparilia efccluarea unci sir

ooui 5,iogut scmnal -ai puierdic pontru loate bcnzile. al.itea pozilii cite Lrenzi se

(2) si l'iltrare de reccplioneaza.3) sdmnalul estc Ampliticatorul de ladiolrecventii

oblinerii unei ( l) are irr ct-rmpunerea sa filtreluciu se oblinc trecc-j<is dc banda comulabile inlei de-a doua treptc poscdiud lipeurc acopcrirea 0,5

iarc (5) rezultati sau lMHz. 'Iol cl.r aiutor ul

primuluioscilalorvaiiabildctipVFX Semnalul rezultat la ie;ircacu scle(;tiv.itarea variabila oblinuri filtrului (5) se mixcazi din nou cu .

prin introducerea a doua schimbari frccventa oscilatorului (9). In accstcrrnli'nranr,re de frecvenii mod se creeazd o "iotcrsectie" infid

DEMAGNBTIZAREA' CAPETELOR

P. Nicolae

gtergerea prafului si indepdrtareadepunerilor. In cazul in care aceastiopera$iune nu este suficienti sc vautiliza o solugic de spdlarc confinind7SVo alcool. Recent au apirutspray-,uri specialc dcslinatc acestuis@p.

Cu toate misurilu dc precaugiuneluate, magneti.zarea remanentd acapetelor apare in urma utilizirii maiindelungate. Fenomenul depinde dematerialul din care este realizatmiezul magnetic al ,capului. Astfel,magaeLi:zarea capetelor cu miezul dinmateriale nagnetice moi, cum ar fipermalloy-ul, apare dupii un timp mailndelungat datoriti proprietdlilormagoeticc ale acesl.ora. In cazulmagoet<lfoanelor de constructie maisinipla, la mhrirea nr^go"iire.iiremancntc mai contribuie sicomponentele curen;ilor d. ,"pou, d"parcurg spircle infdsurf,rilorcapetcloi. ln majoritatea cizurilor, laconectarea in lucru a aparatului,demagnctizarea acestor capete scobtine in urma aparitiei ungrimpulsuri de curent cc strdbat spirelecapului. Prin lenomenul deautoinductic se produce anulareamagnetizerii rcmaocnte. Uneori,magnetizarea mai.pronunlate a

""piloi se produce dupd un tirlp atit

de luog lncit coincide cu.apariliauzurii capului si ca urmare esteneccsarf, schimbarea acestuia.

Cu totul altfel se pu nc problema incazul capetelor realizate dinmate riale magnel ice dure curemancnl.d mare, la carc nu sc maiproduce aulcldemagnelizalia.Asemenea capete sint ccle de tipul(iX si PF (in gencralcapcte din I'e ritd;iar mai recenl capctele din permalloydur (material numit RECOVAC).Incazul acestor tipuri, dupd aproximativ100 <lre de lucru apare nccesitatcademagnetizirii lor. Demagnetizarcacapetelor se poate el'ectua cu doudfeluri de dispozitivc alimcntate de larctea.

Primul dispozitiv sc numesledemagnetizator monopolar iar c:eI dc-al doilea demagnetizator cu polialternal.ivi. Deoarece in comerlulauiohton nu se glsesc aseme;cadispozitive, ele trcbuie rcalizate. lnacest scop, in fig. I si fig. 2 sintprezentate. detaliile conslructive alecelor doui tipuri de dispozitivr.:.

Dcm.agnetizatoru I monopolar(fig- l) congine o tijd din lier moaleavind un capet introdus intr-obobind.Cind spirele bobinei sint parcurse decurent, la capetele tijei apare un cimpmagnetic carc isi va schimba polii cufrecventa retelei de 50H2.lntensitLtea cimpului magncticvariabil este suficientd pentrurealizarea demagnetizirii capclclormagnetice. In timpul folosiriidemagnetizatorului monopolarmagnetofonul este deconcctat de lare;ea. De asemcnea, se dezlipeste oconexiune de la capul supusdemagnetizdrii pentru a proint impinaaparitia unor induclii ncduritc inspirclc bobinei accstuia. Apoi se

q;eazi in dreptul suprafr:lci aclrve a

capului o folie sublire dc rnatcrialplastic in scopul evitdrii c()nlactuluigalvanic dintre suprafaga capului sivirful demagnetizattrrului. Cudemagnetizatorul conectat la re 1ea sc

efect-ueaz?i mi;cIri spiralaic dcapropicre a virfului acestuia desuprafata capului dupi care, cu o

miscare de acecasi'frlrml si sens se,rtindepdrteazd virful.Dcmagnct izalorul nron()p(llar devinepractic inutilizatiil ln cazul blocurilorcu mai multe capetc magneticeapartinind unei construc!ii maicompactizate. ln asemenea cazurieste indicali utilizareademagnctizatorului cu polialtcrnativi. Acista este compus dintr-o bobini alimentatd dc la retea si uncircuit magnetic din fier mbale subformii de U tcrminat c'u <Ioud piesepolare (fig.2) ln momentulc()ncclerii btlbinc'i la retea in dreplulce lor doui piese polare avindintrelierul dc 0,2nrrn, apare urt cimpmagnctic alternaliv cu frocven.ta de5flAz. ln cazul accslui dispozitii estesulicient[ deplasarca pieselor polarein plan vertical la o distanti de 0,5 ...I nrm in fatil capului magnetic.

.Operatiunea trehuie fdcutd cu marealenfie in scopul cvitdrii atingeriisupraletei capului cu pieseledispozitivului. Bobinele cclor doud-derhagnetizatoare se realizeazd dinsirm6 de Cu Enr cu diametrul de0,2mm. Dernag.netizatorulnronopolar are 1600 spire iar cel cupoli alternativi are 1 400 spire.lntrcficrul demagnelizatorului cupoli altcrnativi, tija de ficr si piesa subformii dc LI, vor fi lipite de bobine cuuraldit.

MULTIMETRUNUMERIC

ing. Simion Stanciu(contlnuare din num6rul trecut)

dinsursa pozitivd ( + V : GND,;. Acestmod dc lucru pcrmitc utilizareasemnaluluiculcsde la pinul -38 pcntrucomanda sincroni a gcne ratoruluidinblocul de alimentarc (fig. lJ).

Pracl.'ic acesr modul nu incarcisursa de tensiunc rndsuratd, deoareceimpedanla de iDtrarc esle deoscbit demarc (1012 Ohmi), deci impcdantavollmetrului cste iurpedantadivizorului din inlrarea aparatului.(irupul RC (470Kohmi- t),1pF) de laintrarea modulului jtlaci rolul unuiintegrator, con[crind srabilitatcindicatiei.

Afisoarolo lblosite sint dc tip cuanod comun. Catozii segmcntclor scleagi direct la picioarclecoiespunzitoare ale circuitului,

curgnt aproape constant de circa 8mAstabilizat in interiorul capsulei. Lapiciorul 19 cure ntul.l'absorbit" este do.16 mA, iotrucit se vor aprinde d<luisegmeote ce formeazi cifra 1. In cazulte nsiunilor ,negative, se 4prinde.segmentul g ("minus") al digitului IV( MSB).

O aten;ie deosebiti trebuieacordatii in general condensatoarelordin acest bloc;i, in special, celui dememorare a referinlei (conectat intrepinii 33 gi 34); acegtia trebuie si aibdcurenti de fugi cit mai mici (deexemplu mylar).

O ultimi remarcl pcntruconstructori referitoare la acest bloc:circuitul 71 07 semndizeaza deptrgirea(tensiune la pinul IN Hi mai mare de0,1999V) stingind toate segmenteleafigorului, cu excepfia celor ceformeazi cifra "1" (b si c din digitulIV). In acest fel, pe modul de lucru"ohmmetru" consumul din baterii esteredus substantial avind in vedere cd, inpractici, in cea mai nare parte a

timpului sondele''asteapte".Totodatd, ace st mod de lucru alcircuitului e folosil pentrudeclansarea protectici sunturilor decurcnl, prccum si la functionarea ca"I-stzz.er", dupi cum se va urdta inc()ntinual'e.

Functitlnarea ca vollmclru se

obrinc piln apisarea taslei ''V". lnuc€sI caz, intre borne le dc mis urd " H i"si 'Lo" se conecteazd "capetelc"divizorului dc intrare de pe care sc

t'ulege, in funcgie de domeniul delucru ales, fractiunea din tensiunea dcintrare cc va fi misurati. Prrttectiaeste asigurate de rezistorul de limitJrede 470Obmi gi diodele picoampericc

pA ce se dcschid in cazurile dcsupratcnsiune . Acelte diode poi fi1N3595 (MBLE) _sau DP450-DP451IPRS.BANEASA.

Daci tcnsiunea de mesurat estecontinu{, ca se aplicd direct bloculuiVE, iar dacd cste alternativi prinintermediul blocului redresor AiC,caz io carc trebuic apisati ;i tastacorespunzitoare. Blocul redresor(fig.3) este cel recomundat de Iotersilpentru montajele din aceastd clasd deprecizie. Este folosit un rmplificatordc intrarc Bi-FET din f milia TL081sau CA3130. Se pot folo -i cu r€zultateegale echivalentul B0t0 sau un tipasemanator, LF35(t. lmpedanta deintrarc estt: dc ir..r'!.-inea lbarte mare,astfel incit nic. acum'nu se sunleazisemni[icativ tlivizorul;' totugicapacitSlile montajului inrdutdlesccaracteristicilc de frecveolS alcansamblului divizor-rcdresor. atit inceea cc privcste liniaritutea in cadrulgamci cit si raplltul de clivizareCitndensatoalele e lectlolilice din lig3sinl cu lantal, la l0V. iar rezisten!elede 0,25 ... 0,5W, clc preferinri'cupeliculi metalicri,

Divizor ul de irrtrare trebuie sii fiede clasil 0,2o/o. Pentlu obtinereaaiestei precizii s-a recurs la un

'artiliciu ce perurire utilizarea unorrezisloare in clasi l0lo de valoriintregi, nrai Isor dc procurat.Divizarea e u l0n se Iace in raport derezistenlc (I 1,4/l.l4 t x l0n l.asrfelciirczistoarele tretruie sii aibi valorile"exacle": l0.26MOhnri: l,()26MOhmi;l()1,{rKOhmir l0.2frKOlrmi:l,l4KOhnri.

tiind aori

511 r

@ 7 q -aar.

Ft6,7

Fis.8 -i ,Y Y rf=BCz5r

,n

iitltltl

I

III

I

t

GENERATOR DEFUNCTtT

OFTOELECTRONIC

ing. R MinciunescuCu ajutorul unui fotorezistor

Fantat intr-un vizor ds aluminiuata;at unui osciloscop sc poate realizaun generator de fuucgii oricit decomplexe. Cu toate ci circuitul estedeosebit de simplu el poate lolocui cusucces sisteme digitale extiem descumpe. Semnalele geoerate pot avea

o frecvenl5 fundanentala de maxiu500Ha ceeacg face ca acest circuit sifie ideal pe dicale.

GraFrcu regte afi generatl bucatdde carton de dimensiunile ecranuluiosciloscopului. Se taie cartonul pecurba deseoati ;i se indeplrteaza

pariea superioari. Partea rimasd se

Flxeazd pe ecraaul osciloscop ului.Principiul de funcyionare este

foarte simplu. ln cazul in care spolultubului catodic se gisegte in pozilia P1(fig. t) fotorezistorul va fi puterniciluminat 9i igi va micsora rezistenla laciteva sutl dl ohmi piovocind apalipiaunei teosiuni oegative pe intrarcaneinversoare a amplificatorului

al. A conduce laa pot iegirii ;i vajossp scopului. Io

cazul in care spotul se afld in pozi;iaP3, fotorezistenta are valoare mare(intrucit Du este iluminati) ceea ceprovoacd mirirea valorii tensiunii depe intrarca neinversoare gi inconsecingi 9i a tensiunii de iqire a

amplificatorului operalional. Mdrircaacestei tensiuni comandi deplasareain sus a spotului. ln felul acesta prinreaqia opticd realizatA spotul estemenlinut pe curbd. Semnalul a cirui

variatic in timp urmiregte curbadesenatd pe masca fixath'pe ecranu'tosciloscr-rpului se obline l'a lietireaamplificatorul ui operalional.

Valoarea relaliv mare a

amplificarii circuitului (l + R3/R4)este necesarb pentru a se puteA realizadeplasarea corcspunzitoare a

spotului. Aceastl amplificare poateprovoca, in unelc cazuri. oscilalii injurul pozilici de cchilibru P3 (l'ig. 3.a),Ele pot'fi eliminate eu ajutorulfiltrului trecc jos format din R5 si Cloblinindu-se semnalul din fig. 3 b.

'Clircuitul poate [i rcaliiat pc .r

placa de cablaj inrprimat simpluplacat exccutati etlntbrm desenelordin fig. 4 si 5.

oo1 ,: d

> Ace ste valori se oblin prin oricum este garantatA clasa0,2o/o (in 0,2V pe sunI circuitul 710]lnseriergaunuirezistor ioclasdlVocu c.c.). Condensatoarele monlate in semnaliz,eazl, prin stingerea ultimilorun semireglabil de valoare mult mai paralel cu rezistoarele divizorului trei digili. Ca urmare se anclanseazf,micl.Semireglabiloleserecooandi a realizeazi compeusarea in curent refeul (printr-un mecauisrn ce va fifi pe suport ceramic (CERMET) alternativ. descris in cr-lntiouare) care prinpentru o stabilitatp maximi. Prin apisarea tastei "mA" so trece contactele sale introduce rezistenta '

Ajustarea lor se face pe modul de pe modul de lucru "amp9rmetru". In suplimentardde lKOhsVlW. lnaceptlucru "ohmEetru", dupd metoda circuit se ioseriazi suntul mod se limiteazd la 0,7V tensiunca ladescrisi io finalul articolului, pontru corespunzdtor gamei ;i se mlsoard bornelc guntului. In exterior,a evita iteragia uzuali 14 reglarea cidereadetensiunepeqcesta. Partea limitarea se clectueazi la valoareadivizoare lor' de tensiune. Cu uu din lanlul serie de $unturi neparcursi maximii a curentului dirgct suportatdMzor corect r€glat se poate obline de curtlntul de mlsurat se adaugA Ia de diode ( tA, ceea cc corespundechiar clasp O,tVo (lt c.c.), fiind rezistenga de intrare a voltmetrului, teoretic la lKV !).necesari o reajustare la circa 18 luni; dar prin valorile sale mici nu divizcaz6 (contlnuare in nu mtrrul viltor t

lensiuoea. La depigirea tensiunii de

COMANDA AUT'OMA'I'AA 9TERGAIoRT.TLUI DE

PARBRIZ

P. NieolaeSint binecunoscute problcmele cc

apar in timpul conduceriiautoturismului pe duralaprecipitagiilor atmoslapovi15, ninsoarc),auto fiind obligat, in ctrutier unctlri dificile,adecr*rt functionarea ;tergiitoarelorde parbriz. Aslfe l, de mulre ori, cindploaia ou este pre a abunrle nti, o cursisau <Ioue a itergeto_arelor sihtsuficientc pcntru stergereaparbrizului. Urmeazi inchidereaintrerupitorului iar dupi un iotervalde timp trebuie din nou sd seac;i'bneze asupra acestuia. Orezolvaie.a acestui neaj uns s-a oblinutprin folosirea automatelo. peltrucomanda intermilenLd a

gtergdt'oare lor de parbriz, dispozitiveelectronice relat.iv simple, dareficiente.

Stergitorul dc parbriz puate ficomandat direct dc umozeala de pefala exterioari a parbriz.ului. Pentruaceasta pe fala interioari se fixeazi unsuport simplu ca in fig. l. Pe suportexistd un fototranzistor si un LED(aliturate) cu axel'e opticeperpefidiculare pe suprafalaparbrizului l. Dispozitivul estccompus dintr-o tabli de aluminiu 3fipitn pe parbriz cu un adeziv 2, ungurub cu cap ingropat 4 pe care esteprinsd cu doui piulige 5 o plicugi decablaj imprirnat 6 cc tirlosegte ca.upoit p.otru dioda ldo sifototranzistorul Fl-.'

lF7 I

,la ,f

?L ffiP

LED-ul este alimentat dc la unoscilator de relaxare realizat-cuamplific ra[ional Cl-l/3conectat Potentiome trulP2 permi n al freivcntei dcoscilagie in jurul valorii dc 3,SItHz.De;i lumina perturbatoare aroniveluri foarte diferitc (intreinlunericul noplii ;i strilucircaSoarelui), traductorul fotoelectrictrebuie sii transforme impulsurileluminoase in tensiune variabilii cu osirrguri amplitudine. Pentru accaslas-a lirlosit jonctiunea colector-bazd aftltotranzislorului FT caref unctione azi ca fotoelcmcnl.Cureit ul .jonctiunii este proportionalcu iluminarca. Pcntru rezislcnta desarcinl Rl (fig. 2) s-a ales valoarba de27Kohmi, caz in caro amplitudineatenSiunii u[ile este limitati numaiclnd pestc lumina pulsatl emisi deLED ;i reflectati de parbriz se

suprapune lumina directii a soare lui.Aceasti situa;ie nu apare cind plouAsi ca urmare se perturba functionareacircuitului. Tensiunea pulsatr'rie(utild) sc Lransmitc princondensatorul Cl citre tlltrul actirtrece-bandi compus din doub ce lulerealizate cu amplificattlarcleope rationale Cl- 1i 1 si CI- l/2.Elcmentclc Rl si C1 l'ac parte. dinprima ccluld de filtraj. Filtrul activ areo caracleristici selectivd cu rezonantala 3,8KHz. Astfel el climiri6componenta de 100H2 daloratailuminatului public si componentelemai inalte datorate zgomolului

.prtlpriu al picselor. Semnalul de laiesirea' filtrului este detectat dupd

"u'.. .. aplic[ triggerului realizat iu

amp.lificatorul opcra;ional CI-1i3.Pragurile acestui trigger sint reglatecu potentiometrul P1. Semnalul laiesire comandi prin intermediul unuitranzistor, relcul de conectare a

motorului stergdlorului de parbriz.Circuitul piistrcazi avantaj ulcompactizdrii dacl cele patruamplificatoare operationale sintcuprinsc in aceeasi capsu16. Pentru a

elimina'impulsurile pert.urbatoaresuprapuse pcstc tcnsiunea batcrieitcn!iunea dc alimentare estestabilizatii la 8,2V.

Reglajul circuitului se face dcstulde usol tolosind un voltmetruelcctronic conectat in punctul demisuri N{. Se roteste potentiomctrulP2 pinii ce indicatia voltmetruluiincepe sd scadd de o parte;i de alta aunui maxim. Apoi se fixeazlpotentiometrul P2 pe pozilia mediani(intre pozitiile care determindschderile egale) Ft{tltranzistorul 5iLED-ul riebuie sd sc afle I'a

aproximal ir' Tmm de laga parbrizului.Daci distanta este prca mare vapredomina reflcxia pe faga interioarda parbrizului. La o amplasare corecti,o usoarii aburire (cu rf,suflarea) a fe;eiexterioare a parbrizului, trebuie si fiesesizal.i dc circuit. Potentiometrul P1se va regla astfcl incir ieleul sd fieactionat cind,stcrgitorul de parbrizs-a deplasat lateral __>

APRINDEREELECTRON ICA

ing. G. Hertoiu(continuare din numiirul trccut)Totodat?i, dioda D5 protejeazd

jonctiunea BE a Lranzisl.,-rrului T5 (laimpulsuri negative ). Grupul R4, C-1,

T6, D6 reprezintl un stabilizator de5V necesar pentru alimenl.areacircuitelor logice. Bistabilul RS esterealizat cu o capsuld CD B 400 (portilefolosite ca ioversoarc Iac p<lsibildconranda bistabilului propriu- zis cuimpulsuri pozitive care sinl. mai usorde oblinut). Circuitul de intirziert:es[e realizat cu un monostabil CDB4121. S-a admis o lurafic maximii de6000 tureimin., la un nrotor in 4

cilindri, ceea ce inseamnA minim 5 msintre doui deschideri alc ruptorului(intre doud scintei). Cl ircuit ulrealizeaz>i o intirzicre dc 2,5 ms(durata cste dati de Rl2;i C2).

Pentru o comandd mai bunl a

tranzistt-rrului Tl, s-a imaginal. oschemA cu comulare de curen[.Nivelul tensiunii la iesirsa unei portiTTL in starea 1 logil estc <te ci.cl3,5V iar potentiulul bazeitranzistorului T l, cste:

VntZ = Rlgx l;,1,x1i i' Llg611+ UBETZ : 3,2V

Avind in vedcre nivelurilc dctcnsiune foarie apropiatc, nu serecomandd legarca icsirii porLii TTLprintr-o rezistentii in bazatranzistorului T2.

Schema folositi lunctioncazdastfel: cind iesirea bistabiluiui cste inI logic, T4 este saturat si T3 blocat.,qstfEl, curentul furnizat'do R9 intriiin baza tranzistorului T2 pc care ilsatureaz6. Accsta, la rindul lui,deschids tranzistorul T l. Cind icsireabistabilului este 0logie,T4 este bllcat,T3 saturat gi curcntul din R9 sc scurgoprin tralzistorul T.l la masd,

blocindu- sc T2 siTl. Rezistolul Rllare rolul unui tIaductor curcnt-lensiune care aetioncazi asupraintrbrii R a b'isLabiiuiui. Pragul unciporti TTL este aproximativ 1,4V.Divizorul R12, R13 stabileslevaloarea curentului ma"io., plinbobina primarii a transtbrmatoruluiTr. Circuitul din secundarultransformatorului nu prczintir in.plus,fatd de sche ma din fig. l, decitrczistenta R15 care arc rolul de a

descirca C t dupi oprirea moLorului.REALIZAREI PRACTICA SI

PUNERE IN FUNCTILINEPicsa chcie a intregului nrontaj o

consl-it uic LranslormaLoru I Tr. Acestaa fost realiz.at pe miez cle l'eritii ti;rE5-5, bobinind in prinrar 7() spireCluEm cu diametrul de lnrm. iar insccundar ti00 spirc CuErn cLr

diame trul de 0,2nrm. S-a previzut unintrcfier dc aprox. 0,5mm, absolutnecesar pentru btina lunctionare a

transformatorului. r

Tranzistorul Tl nu sc inciilzegieapreciabil dccit dacii turaliamtltorului dcpiscstu 3()00-40()l)turc/min. Sc lasa lu alcgereaconstruct()rului monlureu licstuitranzistclr pe radiator sau plantareadirect pe cablaj C-ondcnsatorul Cl se

poate realiza in mai nrulte mc,duri(dach nu sc dispune de laloarca clinschcmi):

- legtirea in paralel a treicundcnsaLoare do 0,3.)yF/63t)V;

- lcgarea in paralel a douiicondensatrlare de 0,47pFl6-30V;

- legarea in serie a douicondcnsatoarc de 2,2pF/250V:

Irr acesl ultim caz se leagti inparalel pe fiecare condensator urr

rezistor de I MOhnr pcnrruegalizarea tensiunilor; rczisttrrul l{ l-5

de I MOhm nu rnai este nccesar.Tiristorul Th nu arc nevoic dc

radiator, dar cstc binc sa rc,, isrc la. 800v.

Monlaiul a l'ost realizat pe o placddc circuit imprimat. ln vederearcducerii gabaritului, purtea dccomandd continind circuitr:lc

integratc CIl si (lI2 si tranzistoareleT-i. T6. T7 impreuni cucomp()nentele afcrente, a fostasanrblatd pe un modul separatplantat vertical pe placa de baz6.

'Iransf()rmal()rul s-a montatorizontal. Se recomandd ca traseeledc alimentare sa aibd ldtime mare(pcstc 5nrm).

Pentru puncrca in functiunc a

montujului sint necesarc:- () sursi dc tensiune de 12Vl5A

salr un acunr[rlator auttl:- un vtrltnretr u;

- o bobinli de incluctic;- un generator dc inrpulsuri care sd

sinruleze ruptorul.L-iisind un capit al

tr-ansloruralcrrului Tr libcr, sealirnenteazl nronta,j ul si se verificiexistcnta lensiunii cle 5V in e mitorullranzistorului T(r. Sc verificdlunctionarea bistabilului si a

circuitului coilutat()r de curent. Dacitotul este in regulii, sc conecteazdlransl'ermator ul Tr (atentic larespectarea inceput ului infisur[rii!)si bobina dc inductie. La icsirea deinalte tensiune a b,ibinci de inductiese fixcazi un conducttlr clc cupru ce'vamai glos, care se apropie la circa 4 .,.5nrm de unul din cclntactcle dealimentare cu joasi tensiune. Scalimenteazii montajul si se verificdobtincrca scintcii prin citcva atingcriale firului ruptur la nras5. Dupd ace ca,se nrdsoard eonsurnul montaj ului.Acesta trchuie sil l'ie mai mic de 1A lal00Hz (3(X)t) ture/rrrin ) ;i sub 2A la2Ol\H2.. PentIu aiustare se poatenrodilica cu 0, I 0.2rum dinrensiuneaintrclielului.

Se rnentione azi ca* reglajul optimse lace cu aiutorul unui osciloscop,vizualizind l'or nra de undh a

curent ului prin rezistorr.rl R11, caretrcbuie sd uibi o cresterc liniard. Trttcu ajutorul osciloscopului se poatcmisura si .r justa tensiunea de labornele condensalorului Cl prinreglarua valorii rczistorului Rl3.

3-$3'D, t:;%"" H'6:t::,D.#."

fi,,a;fi:#,94e"-ois c4

+ tf R!-O-- ca.d

EI-ECTRONICAAUTO

Blocul pilotat (fig. l) contine unceas digital cu al'isare numcricd,prccum si circuite ce l'urnizcazdsemnale de coincidentd necesareblocuri krr de actiooare. iunctionareatandemului 367'-362a tirst deicrish inprimul numdr al revisl.ci, asa cd nuv()m rcveni; deascmenca asuprapiirlilor din schem[ preluate. Se va

loloii acum varianta B (in 24 dc pini)a circuitului 361, care otbri, in plustatii de variirnta A, semnalele pentruafisarca multiplexatd a continutuluinumliritoarclor. Prin pozitionarcacorespunzdtoarc a intrErilor deprogramarc. num6r6toarclc intcrnevtlr numEra in sislem orar zilnic ( adici

vor diviza prin (r0x24)

Alisarea se l'acc. dupii o schemdclasicii, tlce'odificare'a'3CD-7segmcntc dbtioindu.se cu ajutorulcircuitului 45 I l, iar seleclia cifreifoloscste chiar senrnalclc dc'tcstarc aprogramatoareltrr, decadice.AIisoarele p.ot li dintre celeconceputc peniru c:iasurile digitale(de ex. MDE 2.594N{icroelectronica), sau se obtin dincelulc ind€pendente de afisoare cu 7

scgmente (catod comun;, piin legareain paralcl a anozikrr ,scgmentelor deacela;i fel. catozii eoiespunzdtoriliind comandati prin' tiinzistoarele

PROGRAMATOR ORAR

Sim Stan

ln nr. l/90 al revistei uoastre a lirstrprczeotat un lemporizor realiz-ht cupercchea de circuiie integrate timer361-362. Vd propuncrn acum o noijdapliiatie cu acestc versatile circuite.Este vorba desprc un pr(tgranlal(rrcare furnizcazi semnale elcctrice laorc preslabilite si cu durate deasemenea rcglabile

Caracteristici tehnice.- duratcorocramalc: lmin...2-Jore

59min,la o"rice ord;

*.5ltn8ttt'- re: l min;- 'f 5Vl2:r0mA

(consumprioc.ipalibalerlr sauiutreruperii sursci principale.

DESC]RIERE, FI.]NCTIONARE, DETAT II CONS-TRUCTIVE.

Tl, T2, T3 si T4. Sernnalul intermiten

Programatorul este alcdt uitdintr.un bloc pilot ( lig. I ) ;i dinblocuri de irclionirrc, numdrulacestora depinzihd de complcxilateuprogramului propus. Din puncte le dcvc exitdti.i constructiei

.).tsl avantajos pcolruco ind la -5 blocuri dcac un nunrAr mai marcsistemelc bazale pe chituri conrandalede microproces6r sint rnai icftine.

hlrhl

?

i?oI

?

J4/

II! VooL--.1

TIf__J

itr

ALI'I'OMA'I'IZARIce "bate" sccunda se obtine la iegireaQ2 a circuitului362.

Blocul 7 futnizcazl, semnalul detact sincroo T peatru toate blocurilede aclionare, precum;i un semoal deresetire, cu rol de sincronizare (RH),in fiecare zi la ora 00;00.

Blocurile de acEionare au doudregimuri de lucru. In aranjamentuldin figura 2 la ieqirea A apare unsemnal treapta pozitiv la ora stabilitide programatoarele notate in fig. Iprin "INCEPUT", semnal ce revine lapotenlialul de masd la ora stabilitiprin programatoarele ootate*SFIRSIT". Funclionarea are locdupi ciclul descris in continuarc:Rcsetate prin semnalul RHnumiritoarele sint incrementatcsincron prin semnalul T, de peri<ladd

1 minut. Continutul numiritoareloreste inspectat ireriodic cu frecvenli de4KHz (vezi numirul l/90 al revistci)si comparat cu inlormalia din

programatoarc. Primul carc va scslzacoincidenta va fi IC4, la borna A aparcsemnalul pozitiv. Cind semnalul de lapinul XQ ql lC5 indicl a douacoinciden!i, acest semnal rcseteaziIC'4, scmnalul A revinc in zertl.AceastA stare se menline pind la ora00:00 cind ciclul se rria. [n accst felcelc cloui programatoare stabilesc,respcctiv, orcle de "pornirc" si de"oprire" a elementului ctlmandat deiegirea A.

Pasul dc programarc, lu ee hiparr:acu cite patru comutat()are, este dd 1

minut, dcci durata m ininri a

scmnalului A este 1 minut. Dac:d nu

cste neccsard o rezolutic mai find, se

poalc renunla la ctlmulatorulrcspecl.iv. Daci sc deslacc punlcan()tata in schcmd cu S ficcarc circuit3bl lucreazd indcpcndent si la icsirilcA si B vor apirea semnale la orclestabilitc din progranratoarclcrespective, semnalc ce se vor mentine

pina la ora (X):()0 Accst al doilea moddo lucru poate dubla, in anumiteap licalii capacitateaprogramatorului. De rcmarcat c6, inambele configuratii, la iesirile XORale fiecdrui circuit integrat apare, lacoincidentA, un scnrnal cc dureazi 9nmrnut.

Alime ntarca se va asigura dintr-unalimenlutor cc poatc livra 5V la200mA; aceaste tensiune nu cstcnccesar si fic stabilizata , influentaasupra oscilatolului cu cuart cstefoarte rcdusi. Pentru cazurile deinl.rerupere a relelei de alimentarecstc prcvizutd alinrentarea de rezervidin haterii sau acumulatoare.Rczistenga din anodul bateriei asigurdun mic curent de incdrcare in cazulfolosirii acumulatoarclor; ea disparedaci sint folosite baterii chimice. Lalrecerea pe alimenlarea de rezervi,circuitele de afisare sint deconectate,consurnul redutin.lu-se substan;ial(circa 7mA pentru pilot si 5 moduledc aclitlnare).

Din punct de vedere constructivaparatul sc realizeaz| utilizind unbloc pilot si un numdr de blocuri deactionare duph dorintd.lntcrconeclalea hlrrcuriltlr se faccunind conexiunile ce sint descnate cusiigcli si poartI aceleasi etichete.Ctirnirui,.ntele sint tlin ceic obi;nuite.Tranzistoarele sint de tip NPN de uzgeneral, iar diodele-oricare cu siliciu,cu exceplia celei notale in t'ig. I cu D1,cure este cll gernlanlu.

Condensatoalele Iixc si celsenrireglabilvor fi de buni calithc, deele depinziud stabilitateaperlormanlelor in timp.

(continuare in pag.24)

INCEPUT SECVENTA iI

(4 comulotoore fumble-switch) |

( 4 comtrtqtoore tumbt+srikh) i

SFIRSITlrl--=------- --:- -- - - - - - --- - - -)

Fig.2

oR[ oYr qYr g%o o. o or o--o" Y'o-&"-a

nuH 1-FOA a6

rrro G-grr. o lrrG'

u"i^o Sl"o-----{

tr

ebctronlgtul

COMAN DA A I-I'I'OMA'I'AiN lnrRnRogti AAPARA'I'LII,UI I)IiFOTOGRAFIAT

Stan SergiuNu rareori fotograliile pe care

dorim sd lt: cxecutinr sint posibilenumai atunci cind sub.iectul cc trebuiefotograliat nu sesizeazd prezeotaaparatului fotografic si a persoaneicare il manipuleazi. Sint instantancegreu de realizat in alte coodigii, solutiatehnicb constituind-o comanda do ladistanli a aparatului. Problemelecare le implicd aceasti ctlmandd sintcomplexe, mai ales in cazul uneicomenzi in infrarosu.

Majoritatea aparat elor lbtograficepeotru amatori sinl l)rcvezule cusisteme manuale de antrenare sipozitionare a filnrului, astfel c'a

inlrcaga pregltire tehnicd si totinstruieoiarul vor servi la rcallzareaunei singure fotografii. Aceastaimpune o deosebiti griji privindamplasarea aparatului, precizia inlucru a sistemului dc lransmitcrc a

comenzii si dc dcelansarc. cit sialegerea p6trivira a momcntului Jefotografiere.

Aparatul fotografic va trebui sd fielasat De un treoied sau fixat de

apa^atului in prezenta subiectuluicare va intersecta un fascicol invizibilde raze infrarogii ce strdbate cimpulcadrului pe diretgia cea mai probabiledc aparigie a subiectului (fig. 1.). Inaccsl mod se pot fotografia in zborchiar si insecte relativ mici, in cazul incare aparatul este previzut cutelcobiectiv, reglat cu cimpul declaritate in strinsd concordantd cupozitia tascicolului de raze infrlro;iiintcrscclal. Siste mul de comandiaulomatd cuprinde un emigitormodulat de raze in infrarosu,fascicolul cmis liind captat direcl. peun elcmcnt fotosensibil aflat intr-uncircuit de decodificarc ;i comutalie.lntrerupcrca fascicolului dc razeinl'raro5ii va fi marcate prinactionarJu imcdiatA a elementului decxccuIie si dcclansarea aparatuluil'oroglafil. Uriliz;rea sistemeloroplice pcrmilc cxtinderca sistemuluiin medii relativ luminoase (nivele del0 ... 500001x), tdrii ca ele sd perturbefunctionarea sistcmului. -

dmltdtorul rJe radlagii infrarosiilirloscste ca sursi dc radialii un giupdc cinci diodc luminiscente Ga-Ascomandatti prinlr- un amplificator deputcre realizat din doui tranzistoarein montaj Darlington. Pentru oprolectic. la pertur.balii^de frecvenge

corpuri rigidc avind potril'itcdiafragma, timpul de expunere,distanta, in conditiile pe care lcreclamd subiectul. In cazul in carcaparatului fotografic i se alaseazd si

un blitz, el va fi pozitionat pentrudirijarea optimi a t'luxului luminos,alimcntat si pus in concordantd cuaparatul fotografic prin contaclulsincron. Declansarea prtlpriu-zis6 a

aparatului se va facc prindeclansatorul flexibil. Elcmcntul de

"*..rli"- uu fi un sislcm'electromagnetrc sl mccanlc ce asrBuradeclan;area la primirea comcnzii dinrccept6rul de infrarosii.

Sistemul de comandd utilizindradiatii infrarosii estc c()necputpentru a surprinde nr()mcntulaparitiei subiectului in cadrul ccurmcazd sA fie fotografiat. Acr:st.sisLem are avantajul ci perrnitecomanda automate a dcr:lansdrii

) cit si la radiatiilc infrarosu em$e

ELECTMillcA

+5V

R'3Xt

ct6anF

lR6 -Itn+lcr1,ryF

{e qoare, spmnalul pmig va fi de formaunor pachete de impulsgri cufrecvenlE de 10KHz. Pachetele dpimpulsuri au o durati {e 10ms gi se

repeti periodic la intervalp de 40ms.Accstfactor de unplerg de 1/4 s-a alesdin motive eugrggtice, pentruutilizarea clt mai ecooomic6 a baterieiepigdtorului.

Schema electricd a emitit<lruluieste prezeotati in fig. 2. Sd observdprezeafa a doui oscilatoare realizatecu cite doui por;i logice SI-NUdintr-un circuit integrat MMC 4011,Prezenta rezistoarelor Rl si R2 faceca.freiven;ele. de oscilaiie sa fieindependente de sciderea tensiuniide alimentare de la baterie .

Oscilatorul L f.vnizeazd semnalul de10KHz. Frecventa acestui semnaltrebuie reglati distul de bine, maiexact in intervalul 9,5 ... 10,5KHzpentru ca semualul s[ poata firecunoscut de partea de receplie.Reglajul se face din scmireglabilulR3. Oscilatorul 2 furnizeazi unsemnal cu frecventa de 25Hz sifactorul de umplere ie 1,r4. Factorrllde umple re estg cootrolat dinsemireglabilul R4, iar frecventa deoscilalie se regleaz6. dinsemireglabilul R5. Reglind factorulde umplere se poate modifica gifrecvenEa de oscilagie. Acest reglaj nu

trebuie si fie de foarte mare preciziedeoarece nu afecteazi receplia. El se

face din'motive energetice. [n ace$tfel, din 40ms amplificatorul de putererealizat cu tranzistoare va fi blocat30ms, el fiind consumatorul principaldin emititor.

Reciptorul de radia;ii infrarosii(fig. 3.) utilizeazi ca detector ofotodiodd cu siliciu. Diviiorul in careeste montat elementul fotosensibilcomandA, prin intermediul unuicondeosator, un amplificator cutranzistoare in montaj Darlington cuimpedangi mare la intrarc. Scmnalulde la ampliticator csle preluat de unindicator de calare realizat pe bazacircuitului integrat MM(' 4016.

lndicatorul de calare este de fapt obucl6 cu calare de fazi, cSreia i s-a

addugat un circuit sarc scmnalizeaz6daci buc.la s-a prins sau nu.Oscilatorul comandal in te nsiunc arcfmin = 9,5KHz gi fmax: 10,5KHz sinu se caleazd dacd semnalul la intrarcnu are frecventa in banda de capturi9,5 ... 10,5KH2.

.Iesirea comparatorului de fazd(pinul 13 al circuitului integrat MMC4046) nu depinde de factorul deumplere al semnalelor de pe intrdri(pinii la si 3), ci numai de pozitiarelativi a fronturilor lor pozitive. Lapinul t4 se aplici semnalul

rcceptionat de la emititor siamplificat iar la pinul 3 este adusdicsirea oscilatorului somaodat intensiunc. Acesl coqrparator de faziconsta din patru bistabili, logici decontr.ol ;i un etaj de ie;ire "threestate". Dici frecvclnta serinalului de

intrare cste mai marL decit frecvenlaoscilatorului c()mandat in tensiune(OCT) iesirea (pinul l3) este iinuta omare parte din tinrp in " 1" iar in restultimpului esre bloe ati (higbimpedance). Dacii ea este insi maimici, icsirea este linuta o mare partedin timp in "()" iar in restul timpuluieslc blocali. Cind eclc doui freclenlesint egale-dar sernnalul de intrare estedefazat inainle falii de ie;irea OCT,iosirea comparatorului va.fi in "0" cittimp ambcle intriirisint in "t", iar cindcstc defazat in urnrd iesilea va fi in " 1"

cit timp ambele intrAri sint in '0".

Astfel, tensiurrca de pe FTJ conectatintre iesirca c()mJraratorului siintrarca (X'T tpinul 91 este ajustatipini cind cele douh se mnale sint infazi si au acreeasi lrecvent6, ln acestpurrct stabil iesirea este in "highimpedance ". ln aceaste sit ualie latermioalul I va fi un nivel '1". lnrcalitate, va fi cea rnai mare parte a

timpului un nivel " 1" cu e'xceptia unorimpulsuri loarle scurte rezultatc dindiferenta dc lazi increnti intresemnalele de pe intrdrilccomparatorului de fazi. Daci nuexisth semnal de intrarc, oscilatorulcomandat iu tensiune este ajustat pcfrecvcnta cca mai coboritd (9.-5KHz).

Hg5

c

dh

AK

I

RI

0

ebctronstuL

ippulsuri emise de emilitor). In cazulin gare subiectul intrerupe fascicolulen is de emigdtor acest nivel "1" se va

prelungi. Din R2 si C2 s-a stabilit caun nivel de "1" cu durata mai mare de50ms s5 seteze bistabilul 2 gi astfel sd

fie aclionat rsleul de declaugare aeainla

Sensibilitatea spectrald maximaeste de 870nm si este determinati de

tipul elemeotuiui fotosensibil folosit.O solutie simpla de filtru iofraro;u oconstituie o bucati de film colorAGFA T-18 neexpusi dar developati.Distanla de la emi;itor la receptorpoate fi de t2 ... l5m in condiliile unciiluminlri diurne de 5001x. Becurile cu

ne<ln, chiar la iluminlri mari dcI 0000h nu infl uen!eaz{ funcgionareasistemului. FunctionareaCu porgile 2 ;i 3 dio circuitul

integtat MMC 4001 s-a realizat unmonostabil nert:l.rigerabil declaugatde frouturile crescitoare ale$oqoalplui din pumtql .A', Durataimpulsului pozitiv ce aparp in puocrulE, ca efecl al fiecirui froot crescAtor,

l-a stabilit la 25ps prio Rl 9i Cl. Seinverseazd acest semnal gi se folosescfronturile crescdtoare ale semnaluluiobEinut ca Bomeote de a citi cuajutorul bistabilului I starea iqirii dela pinul 1. Din fig. 4. se poate observacum in puoctul C se obliu pulsurinegative de tl = 10ms (calare pet0KHz pe durat4 unui Pachet deimpulsuri) cu qivpl "1" de t2=30mslntre ele (pauza intre pacbetele de

telecomenzii in cxterior in plindlumind solari de amiazl este posibilinumai la distau;e mici, de 2 ... 3q, cucondilia atagirii elementelorfotoscnsibile a unor cozoroace deprotec;ie.

Aparatele c u declaogarcsenzoriali simplilicI foarte multsistemul de execulie care, in acest caz,poate fi realizat electric princonectarea directi la sistemul detransmitere a comenzii.

In fig. 5. 5i frg. o. sinl prezentateschemele cafilajelor imprimate alereceptorului gi respectiv aleemigitorului de radiagii infrarogii.

(urmaredinpag.2l) prin mancvrc simple. Pentru dorestecainceputulinten'alului silieProgramaLoarele mecanice sint dc simplificarea schemei s-a ales calea inainte de ora 0l) si sfirsitul dupa

tip tuuble-switch, decadice cu ie;iri initializSrii la i se rocurgc la urm6torulBCD qi au fost descrise in articolul din pe butonul " a desface puntea S, iar lanumdiul 1/90. Iegirile A ;i B sint de miezul nopgii' e aduc insumate semnale le

curent mic, curentul maxim debitat atit de dezagte e C4 si cel din colectoruleste de circa 0,4mA alimentarea avind baterii in tampon, mnificagia celor

PUNERE IN FUNCTIUNE, inigializarea nu se face it"r, rdmine'aceeigi.REGLAJE. schimbarea programelor putind fi st<.: ca semnalul

Presupunind cd montaiul a fost realizatd fAri ofrirea ceaiului. De ii ora 22 a'uneiexecutat corecl, dupd punerea in (rbservat cd aparatul nu "uitd" zile pind la ora 3 si 45 minute a zilei

a programul la intreruperea totali a urmetoare. Pcnlru aceas.ta dins aliment6rii din cauza "mcmoriei" programatorul notat 'INCEPLIT"e mecanice. (fig. 2) se fixeazii 2200, iar din

necesar. Intrucit circuitele integrate Modulul de acfiooare, aia cum este programatorul notat "SFIRSIT" 0345.

nu au fost proiectate pentru a desenatinfigura2(cupunteaSactivd) Funclia SAU se re alizeazd simplu, de-

(urmare dip pag. ?6) multe tipuri de giuri de plantare (ex.:cele patru colluri si cu centrele la 5 sau pentr iametru de7,5 um de cele doui laturi ale 0,7 ... densatoarecablajului. electr ... 1,2 mm)

3.8.6. De preferin[6 gdurile depla[tare a componeote{or nu vor fi ladistau[d mai mici de 7,5 mm demarginea cablajului. ln cazuri extremese admit distante de 5 mm.

3.8.7. DacS' pe cablaj existi mai

Concluzie, Matcriale le sosite laredaclie ;i carc intlcplinesc condiliilede publicare v()r ave a prioritate, Celecarc nu se incadrezl in normeleprezcntatc mai sus vor fi prelucrate incadrul redac;iei dar igi vor pierdcprioritatea iar drepturilc de 4utor se

reduc corespuziitor cu gradul dct ransforma re.cercul care simbolizeazl gawa pe

cablaj.

/FlIt

.IRANZISTOARE NPN DE PUTEREPENTRU COMUTATIEECHTVALENIB

Tip Vcso(V) Vcro(V) Veeo(V) -lc(A) fr(MHz) hzre la lct,lt Prc,r(W) Echiv. IPRS

t0.7.I

BUl04D 400BUr05 r500BU 10tt 1500BUr09D 330BUl 15 800BUl16',100BU l-r7 250BU 126 750Bt J l.r2 800BU t3.l 750BU 1.15 .500

BU 136 600BU r.17 ll)(l(lBU r38 160

BUr39 20r)

BU rrit) 280BU 141 '' 330 "'BU l4J 8008U144 900BLJ2t)4 l-300

BU205 1500

BU206 r700

8U207 r.]008U208 t500Bt r209 17(X)

BU2l0 400

FU2l2 750BU22l 800

,8U326 800

BU326A 900

BU$r tt008U410 160BU4r l 220BU4l2, ,.?ltO

BU,ll3 3:l(I'8U526 900

BU6f6 40()BU6frSD 400BU607 330BU6rtTD 33t)BU608 400BU608D 400BU626A 1000BU806 400BU807 330

10+50 5

|,1 l,-i2,2 4.515 5

201100 5

2f-lir00 5

20i100 5

r.550 r

25i8(l 0,2.i15+80 |

1.550 r

1.5i60 I

l0 5,5

20515 5l0 -sss3,2 12

3.2 12

22

BLI(r08DBIr206BU2O9BU6()7I)BU6OXBUSOXltu80xBU82XBU2CtiBU82XBUSOXBUStIXlttrSrxrJ u607t)BU607t)fJU60TDBLJ60TDBU8OXBUSIXBU2O4BU2O7tsu205BU2O8BU2(16BU2O9lJU207BU2IISB Lt 209BUSOXBt_rrJr)xBU8OXBU326ABUSOXBLJ.126.4

BUITIXBUTIOXB U6(17I)BU6()7DBU6(17DBU(r(17D8U526BU8IX8U606tsU6tX)DBU(rt)7Bt-t(r07DBU(r08BU(r08DBLIS IXBtJtJ0(rBUIJI)7

r50750750120

600'300200'3fi)600 j

2_50

2-50 ,

25t)400i25150

t75t 7.i

3503506{)0

l0 1

5 2,5

55l0 lr)r0 l5r0 15

r0 15

6.15t6 3',8187't t2

2.5

2.5

5

5

1

1

700

800

6007!U8(x)

25tt.r50

88

8

8

8

)

l07,57,_5

l0

8.i| (l

568.5

5r)

.50

5r)

30t4l0l0-10

70

606060607070l0

l0

r0

2,5

I 2r5t2,5858.s

l0r,45

(t

(t

6(r

1

1

7

7

1

1

1

7

7

1

l()I0t0t0t2t22,5 7.5

715

7S

1

1

7

l5l5

6

25

25

25

25r0

l0t()l0r0lt)10(rl

22

f,8 2

4t2t2r56

2.252,252.25

r0I20

3,5

3.5

420

l_5

Ir)

-i

t07

l0

5j5

r0010()

4,.5 I

415

,1

88l04

4400 1

-1

375

I2.5

lir)175

l7.i-1(l(i

6

TZ

8

8Ir08

7

l()1

l07

t0t0I8

45

10

50

5(l50

608_i

90

909090

9090100

6060

I

5

-5

7

I

5

5

5

5

66215

5

5

66(t

66

66(t

6

667

6

6

2(X)

200

ron

400

I 5i45

iliununnAR I)ENTRUixloctuIREA

AR'TI'COLELOIIPUBLICAI}I LE

Penlru a veni in sprij inulcititorilor care doresc sd publicc inpaginile revistei "Electronistul"spccificiim in conlinuare o seric de

reguli generale privind ntodul deintocmire a nalerialclor

Printre obiectivcle urmdrite se

numdrd:- maximum dc inlornratii privind

subicctul preze.ntal;- aspect unltar al revlslcl;- climinarea erorilor din tcxtc si

dcsenc;- usurarcaingclegeriirnatcrialel()r

prezentatc;- icurlarea timuului dintrc

elaborarea articolel.rl si tipiirireetc.t. PARAGRAFELE ART'ICO-

LULUIl.l. Cieneralitiigi lconsideratii,

scop, cornpararea: ctt alte,solutii,avanta.ie, etc. )

I.2. Paranretri lunctionali(caractcristici tchnice, perlbimanle,etc.)

1.3. Dcscriere schcnrii clcctricii(compune re)

1.-l Functiontrret.5. Uetalii constructive ( cablaje,

cutic, subansamble nrccanicc, e tc. )

1.6. TcsLarc, rcglaic, puncrc infunctiunc.

Nole. Acostca pot si ntr aparii ca

subtitluri distincte . Escntialul constdca in cupriosul urlic,,iului si fieanalizal.c corespun2ilrrl

2. REGULI DE INTOCMIRE ATEXTULUI

2.1.De prelerinld, articolcle se vorscrie la modul impcrsonal (ex: s-autilizat, s-a misurat, sc otrtinc, etc.)

2.2. Nu se fac prescurtiiri in alaracclor acceptate in textele literalc.

2.3. Articdlele vor continc Cit uritipuline f<lrmulc. ln cazuri dcosclritc intexi pot fi intrtrduse relatii cu celcpatru opcratii simple ( t, :, /, x).Formulelc complexe se vor da iutr-o

ligurii distinctli in care v()r l)urta unindice numcric sau alfanunrcrie (ex.:

f(x): ... ( l);A= .... (2))2.4. lntervale le dintre doud cilre sc

rnarcheazii cu trei puncte (cx.:"sensibilitatc 5 ... 10 nV).

2..r. Sc vor evita tabelelc. ln cazcxtrcm acestea vor contine numaicifrc. Daci sinl necesare explica;ii, inlocul respectiv se va inlroducecuvinlul"Noti", iar.explicatia so va dain texl. Dacd sint nccesarc mai multe'note, acsstca vor purta indicinumcrici sau allanumerici.

2.6. La inceputul descrierii uneiliguri (schema, tabel, cablaj, desenrurccanic, ctc.) accasta va fi delinitdexacl (cx.: "in tabclul I se dau datele..." sau I'in lig, lc se dd schema ...") si

nu sub lorma "in figura aldturatii ...".1.7.'Referirca la un element

dintr-o schemd electricA (sau orice altdesen) se cfcctueazd prin intermediulsimbolurilt-rr (cx.: "rezistorul RI ...')si ou al.valorii acestuia (ex: rezistor uldc l0 KOhmi ... ").

3. FIGURILE ATASATETEXTT,ILUI

.1.l. De la doud figuriin sus acesleavor li marcatc obligatoriu pe dcscne si

in tcxt (fig. l, fig.2, ...).-l 2 Dcsenele pot [i in creion sau

t us., ' 3 3 Ficcarc dcsen va I'i reali2utseparat pe cite o bucati de hirtiernilinretr.ici sau calc. ln al doilea cazcalcul va li lipit in minim patru locuri(la colturi) cu bandd transparenti delipit pe un caroiaj cu modulul 2,-5

(2,54) mnr sau pc hirtie milimetriei .

-l 4. De preterin;6, fiecare linie sau

contururilc c0mponentcl0r vor

l,rfrtr' caroiajul dc 2,5 rcspce:tir 2,.54

3.5. Fiecalc desen va avea unchenar cotal. Se va incerca incadrareape dimensiuni orizontale de 55, I l5sau I 75 runt.

.1.6. Pe figuri sau lingii aceslea nuse dau nole, comcnlarii sau detaliitextualc de realizare a bobinelor,transformaloarelor, sasiclor, etc.Accstca vor fi mcntit)nate in text laparagralul 1.5.

3.7. Schemelc electrice.1.7,1. Dimcnsiunile prcle rate ale

sinrbolurilor unor c()mponenlc sauele lncnte graficc vor [i cele prevdzutein "Fisa dcscnatorului".

3.i.2. Compone otele de pe sche nriise mare bcazd cu simboluri indilcrcntdacd intervin sau nu in text (cx.: R I ...

Rn, Cl ... Cn; Tl ... Tn, Cll ... Cln,gtc.). t-inga acestea se lrec valorile.tipur ile iau ctrdurile aceslora.Simhtllul si valoarca I'rlrnteazii un

grul) eoDrpact ase?al de prelerintA la1,5 ... 2 nrtn de tontponentd (Fisadesenatorului lig. Al ). Din cele 5moduri de marcure se mai pol trageurmdtoarele concluz-ii gcnerale:

- intre cifrcle'si lilerel:e. unuisimbol sau ale unei valori, distanlaeste dc 0,4 ... 0;7 mm:

- in cazul in cure valoatca sau codulse inscrie sub simbol distanta intregrupuri poate li de I ... 1,5 mm;

-'dac?i marcarea se facc pc unsingur rind, se lasii un spatiu do 1,5 ...

2 mm inlre simbol ;i valoare; sinteliminute in acesl rntld crorile decitire (ex.: Rl l2KOhmi scris subforma Rll2KOhmi poate fiinterpretat grcsit c:1 R I 1 : 2KOhmi).

3.7.-1. Valorilc componentolor,ripurile tranzistoarelor sau alccircuiteltlr intcgrale, etc. se dau pe

schemi ;i nu in tabele sau liste denraleriale.

3.1 .4. Zona din schema clectricdcorcspunziit('are unui cablajinrprimat. se dclinriteazd cu linicpunctate. Fiecare schemd va aveaatitea zone cite cahlaje sint. Liniile deinterconeclare intre zone sau cuolemente cxterioarc cablajului vor fimarcatc cu ce rculetc cu diametrul de1,5 ...2 nrnr si cu grosimea trasajuluide 0,25...0,35 nim. AceStca se

nunreioteazi de la I la n ;i vor Iiplasate in punctele de intersectie aleLraseelor electlice cu liuia punctatA.

3.8. Cablajele irnprimate vor avea

de seue seI)urilte pentru fata 1

(respectiv laia 2 pentru dublu placat)si plantarea componentelor (vedercdinsprc fala cu c()nrl)onenlc).

3.8.1. Desenele se executl la scaral:1.

3.8.2. Desenele de cablaj vorconline si cotele necesare gduririi.tvtaicatei giiurilor cle plantire a se

realizeazii prinIn u rr cer c cu dialnetrulnrininr de 0,8 .,. I urnr plasat in punctulcle giurire.'C'otalea gdurilor mari se

face conlbrrn ST'AS.3.8.3. Pc desenele dc ansarnblu sc

vor utiliza simbolurile previzute in"Fisa desenatorului".

3.8.4. Marcare a conrponente lor pe

desenul de ansamblu se va efectuanumai cu sinboluri (Rl ... Rn, Tl ...

Tn, elc.).3.8.5. Fiecare cablaj irnprimat va

avea giuri de prindele. prcferabil in

(continuare in 1>ug.'24)

electt'ontgtul.