Numărul 32007.06 - 13.06.2012

SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA

Distribución gratuitawww.noiinspania.com

EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAEL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA

GRATUIT

Se poate solicita programare la

Asigurările Sociale prin internet

„Vrem ca toţi clienţii să �e mulţumiţi. Asta-i legea la noi”

Cum pot tinerii să-şi găsească mai uşor

de muncă în UE

România: Trei din spitalele

închise anul trecut vor � redeschise

Pag. 7

Pag. 6

Pag. 4

Pag. 10

PUBLICIDAD916 156 384916 972 596

Caută Semanario Noiinspania pe

Pe 1 iulie toţi lucrătorii casnici trebuie să figureze în Regimul General

Pag. 9

2 2 SCRISORI+ 07.06 - 13.06.2012

Vernisaj şi prezentare de carte

Asociaţia Comunităţilor de Emigranţi din Spania organizează verni-sajul expoziţiei Urme pe frunzele vieţii și prezentarea cărţii Gravuri de memorie, a căror autoare este Afrodita Grecea. Evenimentul va avea loc pe 12 iunie, de la ora 19.45, în sala de expoziţii din Centrul Civic El Cerro (C/Manuel Azaña, s/n, Coslada).

Colaborează Consiliul de Participare Cetăţenească din primăria loca-lităţii.

Se vor strânge fonduri pentru spitalul din comuna Viziru, judeţul Brăila. Expoziţia va putea � văzută până pe 29 iunie. Este deschisă de luni

până vineri, de la 10.00 la 13.00 și de la 17.30 la 22.00.

Artă în timp PROGRAMUL CEPI COSLADA ÎN IUNIE Toate activităţile sunt gratuite.

Joi, 7 iunie, 17.00-18.00: Sfaturi și abilităţi pentru a intre pe piaţa muncii. Atelier pentru căutarea unui loc de muncă Sâmbătă, 9 iunie, 17.00-19.00: Cunoaște-ţi legile. Modulul Drepturi și îndatoriri. Cadrul constituţional Miercuri, 13 iunie, 17.00-19.00: Amintiri din copilăria mea. Atelier de povestiri scurte, pentru copii, cu ocazia sărbătoririi Zilei Copilului Joi, 14 iunie, 17.00-18.00: Cum să-ţi în�inţezi propria �rmă. Atelier pentru muncă Până pe 15 iunie: Femei imigrante cu arta: Natura. Expoziţie de pictură de Alina Burlacu Sâmbătă, 16 iunie, 17.00-19.00: Cunoaște-ţi legile. Modulul Instrumente pentru accesul la un loc de muncă Luni, 18 iunie, 18.00-19.00: Atelier de relaxare. Atelier psihosocial Miercuri, 20 iunie, ora 19.00: Expoziţie colectivă a grupului de pictură de la Centru, îndrumat de pictorul Juan del Pozo Joi, 21 iunie, 17.00-18.00: Găsește-ţi de lucru pe internet. Atelier pentru muncă Vineri, 22 iunie, ora 17.00: Vacanţa visurilor mele. Atelier ludico-educativ Sâmbătă, 23 iunie, 17.00-19.00: Cunoaște-ţi legile. Modulul Normativa spaniolă pentru străini Luni, 25 iunie, 18.00-19.00: Acţiuni de sensibilizare faţă de valori culturale. Pentru copii de școală primarăOra 18.00: Cunoaște resursele de formare existente în Comunitatea Madrid. Atelier pentru muncă Marţi, 26 iunie, ora 17.00: Mâini creatoare. Expoziţie de lucrări manuale

realizate de utilizatorii Centrului, în cadrul activităţii Întâlnire între femei, în cursul 2011-2012 Ora 17.30: Prezentarea cărţii bilingve de povești românești Greuceanu, Prâslea cel voinic și merele de aur și Tinereţe fără bătrâneţe și viaţă fără de moarte Miercuri, 27 iunie, ora 18.00: Am trecut! Petrecere cu ocazia sfârșitului de an școlar și înmânarea diplomelor elevilor care au urmat cursurile organizate la Centru și a diplomelor LETRA. Spectacol de sevillanas oferit de elevele de la cursul de dans de la CEPI Joi, 28 iunie, 16.00-18.00: Chiriași/proprietari: Noutăţi despre închirierea de locuinţe. Discuţii pe teme juridice Vineri, 29 iunie, ora 17.00: Let’s Dance!: Concurs de dans. Pentru copii Sâmbătă, 30 iunie, 17.00-19.00: Cunoaște-ţi legile. Modulul Instrumente pentru integrare

ACTIVITĂŢI PERMANENTE: Luni-vineri, 10.00-14.00; luni-joi, 15.00-19.00: Orientare în câmpul muncii (individuală)Marţea și miercurea, 10.00-15.00; lunea și joia, 15.00-20.00: Informaţii pe teme juridice (individual) Lunea și miercurea: 18.00-20.00: Sprijin psihologic (individual, cu programare) Marţea, 12.00-13.00: Curs de informatică (nivel iniţial I) Miercurea, 18.00-19.00: Curs de informatică (nivel iniţial II) Marţea, 13.00-14.00: Curs de informatică (nivel mediu I) Miercurea, 19.00-20.00: Curs de informatică (nivel mediu II) Marţea, 14.00-15.00: Curs de internet Joia, 12.00-14.00: Curs de română (nivel iniţial)

Marţea, 18.00-19.00: Curs de spaniolă I (nivel iniţial) 19.00-20.00: Curs de spaniolă I (nivel mediu) Joia, 11.00-12.00: Curs de română, avansat (conversaţie) Marţea și joia, 11.00-12.00: Curs de engleză pentru începători Vinerea, 17.00-19.00: Parlez-vous français? Curs de franceză (nivel elementar) Lunea și miercurea, 11.00-13.00: Curs de pictură (pentru adulţi) Joia, 17.00-18.30; sâmbăta, 17.00-19.00: Curs de sculptură Miercurea, 18.00-19.00; vinerea, 10.30-11.30: Curs de sevillanas Marţea, 17.00-19.00: Întâlnire între femei Marţea, de la 10.30 la 11.30 și de la 11.30 la 12.30; joia, de la 12.30 la 13.30: Pilates (exerciţii �zice cu metoda Pilates). Se cedează spaţiu Lunea și miercurea, 16.30-18.00: Supravegherea temelor și recapitulare Vinerea, 17.00-19.00: Poveștile copilăriei mele. Atelier de spus povești În �ecare după-amiază, 18.00-20.00: Atelier de folclor românesc (pentru copii) Sâmbăta, 17.30-19.00: După-amiezi de �lm Luni-sâmbătă, în funcţie de orarul Centrului: Acces la internet și bibliotecă

Orar de lucru cu publicul: Luni-sâmbătă, 10-21

Adresă: Travesía del Curtidor, 1, local, Coslada

Tel.: 916 741 263, Fax: 912 471 196

Presentación del Libro “Grabados en Memoria” Exposición de Oleos “Urme pe Frunzele Vietii”

&e AFRODITA GRECEA

12 –29 unio 2012

de lunes a viernes, de 10:00 a 13:00 horas y de 17:00 a 22:00 horas

Centro Cívico “EL CERRO “de Coslada, C/Manuel Azaña s/n

Inauguración: el martes, 12 de Junio-2012, a las 19:45 horas

Evento para la recaudación de fondos para el Hospital de VIZIRU ROMANIA

Organiza: Colabora:

Concejalía de Participación Ciudadana

Asociación de las Comunidades de

Emigrantes en España

3PUBLICITATE 07.06 - 13.06.2012

INFORMAŢII UTILE 07.06 - 13.06.20124Se poate solicita programare

la Asigurările Sociale prin internet

Sistemul de Asigurări Sociale a pus la dispoziţia cetăţenilor un serviciu de programări prin inter-net, ca opţiune suplimentară prin intermediul sediului ei electronic, https://sede.seg-social.gob.es.

Până acum, programarea la Asi-gurările Sociale putea � solicitată doar în persoană sau prin telefon, în unele direcţii provinciale.

Noul serviciu centrează solicită-rile cetăţenilor în trei arii, ducând la o mult mai mare rapiditate în oferirea de informaţii și în rezol-varea neclarităţilor (Pensionari. Certi�cate; Prestaţii. Informaţii; Prestaţii. Prezentare de cereri și documente).

Noutatea este că de acum ce-tăţeanul își poate solicita prin in-ternet programarea, să o modi�ce sau să o anuleze.

Aplicaţia naţională are și o bază de date centralizată la care au ac-ces toţi funcţionarii dintr-o anumi-tă provincie, în oricare dintre cen-trele din alte provincii.

Aplicaţia informatică corporati-vă a programării este intuitivă și interactivă – diferitele ecrane ale aplicaţiei arată birourile, servicii-le disponibile pentru programări, datele și orarele, astfel încât utili-zatorul va putea stabili programa-rea în funcţie de condiţiile pe care le speci�că.

Utilizatorul poate intra cu sau fără certi�cat digital, în ambele ca-zuri va apărea harta Spaniei astfel încât cetăţeanul să selecţioneze provincia, biroul, data și ora, pre-cum și gestiunea concretă pentru

care dorește programare. Sistemul de Asigurări Sociale va

pune la dispoziţia utilizatorilor, în aceeași aplicaţie, un document ajutător, pentru rezolvarea posibi-lelor neclarităţi.

Birouri de Asigurări Sociale Noul serviciu de programări

prin internet pentru prestaţiile/pensiile din sistemul de Asigurări Sociale va � disponibil în toate centrele sistemului de Asigurări Sociale (Centros de Atención e In-formación de la Seguridad Social – CAISS) urbane, situate în capita-lele provinciilor, și în cele zonale, cu condiţia să aibă cinci sau mai mulţi informatori.

După implementarea acestui nou sistem telematic, serviciul va funcţiona atât prin cele două ca-nale anterioare – în persoană și telefonic –, cât și prin sediul elec-tronic.

Centrele Institutului Naţional al Asigurărilor Sociale (Instituto Nacional de la Seguridad Social – INSS) vor continua să îi deserveas-că pe cetăţenii care doresc să vină fără programare.

Dacă locuiţi în Comunitatea Madrid, puteţi reînnoi solicitarea șomajului sunând la 112, serviciul de informaţii gratuite pentru cetăţenii din regiune. O puteţi face de luni până vineri, de la 8.00 la 22.00, fără pauză. Este obligatoriu ca biroul forţei de muncă de care aparţineţi să aibă numărul dumneavoastră de mobil.

De asemenea, va trebui să aveţi la îndemână NIE și data de înscriere la șomaj.

Doar în Comunitatea Madrid se poate reînnoi prin telefon so-licitarea șomajului. Alte comunităţi autonome, precum Catalu-nia, Galicia sau Castilla-La Mancha nu au acest serviciu. Aici se poate reînnoi solicitarea de șomaj la birourile forţei de muncă în persoană sau prin internet. În unele comunităţi autonome, în aceste birouri există aparate, nemai�ind nevoit să stai la rând.

Dacă alegeţi să solicitaţi în persoană reînnoirea șomajului, vă puteţi prezenta la Servicio Público de Empleo Estatal doar între orele 9.00-10.30 din ziua semnalată.

Comunitatea Madrid

Cum se reînnoiește prin telefon solicitarea șomajului

De pe 1 iunie, Obra Social ”la Caixa” are o promoţie de locuin-ţe cu chirie în Pinto - La Tenería. Solicitările se pot face până pe 20 august 2012.

Prin internet, cererea se face ac-cesând www.habitatgeassequi-ble.com/SolicitudWeb/solicitud.do?idioma=es

Sunt 166 de locuinţe, cu supra-feţe construite de 78-83 metri pă-traţi utili, distribuite în trei came-re. Au locuri de parcare și boxe.

Sunt situate pe strada Tomás

Chirii de la 400 €/lună, prin Obra Social ”la Caixa”

Bretón. Preţul chiriei începe cu 400 de

euro/lună. Contractul de închiriere se face

pentru șapte ani. Odată trecu-tă această perioadă, locuinţa se poate cumpăra.

Condiţii de acces: - Vârsta: peste 18 ani - Naţionalitate: Spaniolă sau

permis de rezidenţă de durată în-delungată

- Nu trebuie să aveţi nici o locu-inţă în proprietate

- Veniturile maxime per unita-te familială nu trebuie să �e mai mari de 4,5 ori decât valoarea IPREM (Indicador Público de Ren-ta de Efectos Múltiples).

În exerciţiul �scal 2011, în Co-munitatea Madrid, pentru unu sau doi membri ai unităţii familia-le de 4,5 ori valoarea ponderată a IPREM este de 41.935,00 €; pentru trei membri – 43.232,00 €; patru membri – 45.091,00 €; cinci mem-bri – 47.653,00 €.

Lista provizorie cu solicitările acceptate va � făcută publică pe 23 august 2012.

Alegaţiile se pot prezenta în perioada 23-31 august.

Lista de�nitivă cu solicitările ac-ceptate va � făcută publică pe 7 septembrie.

Tragerea la sorţi va � pe 20 sep-tembrie.

Publicarea listei cu rezultate-le tragerii la sorţi se va face pe 20 septembrie 2012, după ora 18.00.

Adjudecarea se va face prin tra-gere la sorţi între toate solicitările prezentate și acceptate.

Darea în uz a locuinţelor: Lucrarea este în construcţie. În-

mânarea cheilor este prevăzută pentru martie 2013.

5PUBLICITATE07.06 - 13.06.2012

6 INFORMAŢII UTILE 07.06 - 13.06.2012

Cum pot tinerii să-și găsească mai ușor de muncă în UE

În cadrul programului „Primul tău loc de muncă EURES”, patru servicii de ocupare a forţei de muncă, selectate din Spania, Germania, Danemarca și Italia, îi ajută pe tineri să își caute un loc de muncă în alte state membre decât cel de origine. În cadrul proiec-tului, tinerii cetăţeni ai UE cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani primesc informaţii și sprijin pentru recrutare și au posibilitatea de a bene�cia de spri-jin �nanciar pentru candidatură sau pentru formare profesională.

Comisia Europeană a lansat un pro-iect-pilot menit să-i ajute pe tineri să își găsească un loc de muncă într-o altă ţară din UE. În etapa sa iniţială, proiectul „Primul tău loc de muncă EU-RES” (Your �rst EURES job) are ca scop îmbunătăţirea mobilităţii transfronta-liere pentru 5.000 de persoane. El ser-vește și drept teren de testare pentru

transformarea EURES – reţeaua ser-viciilor de ocupare a forţei de muncă din statele membre – într-un serviciu pan-european de ocupare a forţei de muncă.

Comisia intenţionează să îmbunătă-ţească EURES pentru a oferi un grad mai ridicat de transparenţă pe piaţa europeană a forţei de muncă și pentru a direcţiona persoanele a�ate în cău-tarea unui loc de muncă și pe cele care sunt în curs de schimbare a locului de muncă către zonele unde pot � găsite

posturi vacante. Sistemul va oferi, de asemenea, un acces mai ușor și în timp real la locurile de muncă vacante disponibile în UE, prezentând în același timp angajatorilor o rezervă de candidaţi cu aptitudinile adecvate.

Comisarul UE pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale și incluziu-ne, Laszlo Andor a decla-rat: „Proiectul pilot «Primul

tău loc de munca EURES» marchează primii noștri pași în direcţia unui ser-viciu de plasare a forţei de muncă per-sonalizat, care să ajute cetăţenii să-și găsească locuri de muncă în alte ţări europene. Sprijinirea cetăţenilor cu aptitudini relevante să găsească lo-curi de muncă în alte ţări care necesită aceste competenţe poate � o parte a

soluţiei la criza șomajului din Europa”.În prezent, peste 5,5 milioane de ti-

neri europeni se a�ă în căutarea unui loc de muncă.

Acest proiect se adresează: - Persoanelor în căutarea unui loc de

muncă cu vârsta între 18 și 30 de ani, cetăţeni ai unei ţări din UE și care au rezidenţa legală într-o ţară din UE.

- Oamenilor de afaceri care și-au stabilit legal �rma într-o ţară din UE, caută lucrători cu un pro�l speci�c pe care nu îi găsesc în ţara lor, oferă con-tracte de cel puţin șase luni și salarii și condiţii conforme cu legislaţia naţio-nală a muncii.

Ce ajutoare sunt? Pentru cei care caută de muncă: cău-

tare de posturi libere și sprijin; subven-ţionarea cheltuielilor călătoriei pentru realizarea interviului de muncă și/sau pentru mutarea în străinătate pentru a acoperi un post liber

Pentru oamenii de afaceri: ajutor la contractare; �rmele mici și mijlocii (cu cel mult 250 de angajaţi) pot solicita o subvenţie ce acoperă o parte din cheltuielile de formare a lucrătorilor recent contractaţi și din ajutoarele pentru acești lucrători pentru a se sta-bili în noua ţară.

Pagina de internet dedicată proiec-tului „Primul tău loc de muncă EURES” poate � accesată pe portalul Europa la adresa: http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=993&langId=es.

Fiscul avertizează de încercări de fraudă pe internet

Diversele încercări de înșelăciune se referă la presupuse restituiri de impo-zite, prin trimiteri masive de comu-nicate prin poștă electronică în care sunt falsi�cate identitatea și imaginea Fiscului (Agencia Estatal de Admi-nistración Tributaria) sau identitatea conducerii sale. Adesea, încercările de fraudă se referă la o presupusă lipsă de informaţii care face imposibilă re-stituirea de impozite din cadrul cam-paniei de impozit pe venit.

În aceste e-mail-uri frauduloase, cunoscute drept phishing, se face re-ferire la restituirea unor impozite de care receptorul e-mail-ului trebuie să bene�cieze, dar care de fapt nu este reală. Se informează că pentru a bene-�cia de bani trebuie să intri pe o anu-mită pagină web în care trebuie scrise

date despre conturi bancare și carduri de credit.

Agencia Tributaria amintește că mă-sura cea mai bună este prevenirea utilizatorilor faţă de co-municate care stârnesc suspiciuni, ce solicită date bancare. De aseme-nea, Fiscul roagă cetăţe-nii să informeze despre acest tip de fraude.

Fiscul amintește că: - niciodată nu solicită

prin poștă electronică informaţii con�denţiale, economice sau persona-le, nici numere de cont sau numere de carduri ale contribua-bililor;

- niciodată nu face restituiri care să

intre în carduri de credit; - niciodată nu încasează vreo taxă

pentru serviciile pe care le face.Domeniile reale ale Fiscului sunt:

www.aeat.es, www.agenciatributaria.es și www.agenciatributaria.com. Ac-cesul în sediul electronic se face prin domeniile: www.agenciatributaria.gob.es, www1.agenciatributaria.gob.es, www2.agenciatributaria.gob.es, www1.aeat.es, www2.aeat.es, www3.aeat.es, www4.aeat.es, www5.aeat.es și aeat.es.

În caz de îndoieli cu privinţă la au-tenticitatea oricărui e-mail sau pagini web în care se a�rmă că vine din par-tea sau este proprietatea Fiscului, luaţi legătura cu Agencia Tributaria (tel.: 901 200 347), pentru a-i veri�ca au-tenticitatea.

Pe de altă parte, Fiscul interzice utilizarea de către terţi a oricărui me-canism ce alterează designul, con-�guraţia iniţială sau conţinuturi ale domeniilor descrise mai sus.

O nouă locaţie a bisericii ortodoxe române din Valdemoro-Pinto De pe 1 iunie noua locaţie a bisericii parohiei ortodoxe române S�nţii

Mărturisitori Visarion, Sofronie și Oprea, din Valdemoro-Pinto, este spaţiul situat în calle Marte, nr. 76 (parter), cartier Reston I, Valdemoro (la parte-rul unui bloc de locuinţe, lângă Telepizza). Locaţia, cu o suprafaţă totală de 270 metri pătraţi, a găzduit 10 ani sediul Parohiei Nuestra Señora del Pilar, cu care comunitatea ortodoxă are foarte bune relaţii de colaborare. Pe lângă sala mare dedicată o�cierii serviciilor religioase, locaţia deţine și alte două camere care vor � destinate activităţilor catehetice și întâlnirilor cu tinerii din parohie.

Contractul de închiriere este încheiat pe o perioadă de cinci ani, cu po-sibilitate de prelungire, chiria lunară �ind stabilită la 700 euro pe anul în curs, urmând ca din 1 ianuarie 2013 aceasta să ajungă la 1.500 euro/lunar. La aceasta se adaugă și contravaloarea cheltuielilor de funcţionare (apă + curent electric).

Accesul în imediata vecinătate a bisericii este posibil cu mijloacele de transport public local nr. 2 și 3. Credincioșii din Pinto pot ajunge cu trenul (o staţie) până în gara din Valdemoro, de unde pot lua autobuzul local nr. 2.

De Rusalii a fost o�ciată prima Sfântă Liturghie în acest spaţiu, partici-pând peste 150 de credincioși, atât din Valdemoro, cât și din �lia Pinto.

Din partea autori-tăţilor locale au fost prezenţi Ángel Marcos Morante, consilier de Imigrări, și Jesús Mo-reno Torres, consilier de Presidencia. După o�cierea Vecerniei plecării genunchilor și rostirea cuvântului de învăţătură, preotul pa-roh Dorin Sas a salutat prezenţa celor doi o�-ciali, transmiţând prin aceștia și un mesaj de mulţumire către pri-marul localităţii Valde-moro, José Carlos Boza Lechuga. Din consideraţie pentru musa�rii a�aţi la slujbă, Rugăciunea Amvonului și Rugăciunea Domnească (Padre Nuestro) au fost citite în limba spaniolă. Din partea parohiei aceștia au primit în dar câte o icoană bizantină.

După miruirea credincioșilor, acestora li s-au împărţit spice de grâu și frunze de nuc binecuvântate, spre împodobirea și s�nţirea caselor.

La mijlocul lunii iunie, la �nele anului școlar, în noua locaţie a bisericii va � organizată serbarea elevilor de la Cercul de Limbă, Cultură și Civilizaţie Românească din Valdemoro, coordonat de profesoara Mirela Vanina Sto-ian, cu care Parohia Ortodoxă Română „S�nţii Mărturisitori Visarion, Sofro-nie și Oprea” are un protocol de colaborare pentru derularea în comun a unor activităţi didactice și cultural-spirituale.

Informaţii suplimentare, la preotul paroh Dorin Sas: tel.: 642 603 855, 911 641 680 sau adresa de e-mail csamdt@yahoo.com.

Biserică ortodoxă în Leganés Din iunie, credincioșii ortodocși din Leganés au lăcaș de rugăciune în

municipiul lor, pe calle de San Valeriano, nr. 5.Sâmbătă, 2 iunie, a avut loc slujba de s�nţire a spaţiului destinat pentru

biserică, săvârșită de un sobor de preoţi din localităţile vecine, împreună cu preotul paroh al Parohiei Ortodoxe Leganés, Lucian Apahidean.

Duminică, 3 iunie (Duminica Pogorârii Sfântului Duh sau a Rusaliilor) s-a săvârșit prima Sfântă Liturghie în această parohie. Numărul de telefon al preotului paroh Lucian Apahidean este 642 832 820.

răspunde nevoilor lor și le rezultă ne-interesant pentru protecţie.

De aceea, secretarul de stat pentru Securitate Socială a estimat că, din iulie, este un bun prilej pentru a-i în-demna să treacă la noul regim.

Vor trebui analizate „punctele sla-be” ale mutării, dar, cum mai este până la sfârșitul lunii, acest timp tre-buie folosit pentru a li se oferi toată colaborarea și dispoziţia sistemu-lui de Asigurări Sociale, a subliniat Tomás Burgos.

Întrebat dacă este necesar să se extindă perioada de mutare, ce a în-ceput în ianuarie, acesta a răspuns că

problemele nu se rezolvă mărindu-l și a asigurat că nu va � posibilă o mo-di�care legală în acest sens. Ceea ce trebuie făcut este să se „intensi�ce” efortul de informare și sprijin atât pentru angajatori cât și pentru anga-jaţi, a concluzionat.

În ultima lună 30.984 de persoane s-au înscris în noul Sistem al Angaja-ţilor Casnici, ajungându-se la 151.934 a�liaţi.

ACTUALITATE 07.06 - 13.06.2012

Pe 1 iulie toţi lucrătorii casnici trebuie să �gureze în Regimul General

Sistemul de Asigurări Sociale își extinde programul de lucru cu publicul pentru a reuși să răspun-dă numărului mare de solicitări de informaţii cu privire la angajaţii casnici.

De pe 30 iunie dispare Regimul Special al Angajaţilor Casnici.

În iunie Trezoreria Generală a Asigurărilor Sociale își extinde programul de lucru cu publicul în 16 direcţii provinciale cu scopul de a răspunde numărului mare de solicitări de informaţii despre

încorporarea în Regimul General a angajaţilor casnici, care au termen până pe data de 30 a acestei luni să o realizeze.

Cine are nevoie de informaţii despre procedura pe care trebuie să o urmeze poate merge și în orar de după-amiază la administraţiile Trezoreriei Generale a Asigurărilor Sociale din Álava, Baleares, Barce-lona, Castellón, Cuenca, Girona, Granada, Madrid, Murcia, Navarra, Pontevedra/Vigo, Toledo, Valencia, Valladolid, Vizcaya și Zaragoza.

7

În Madrid rămân deschise după-masa următoarele admi-nistraţii:

- Administración 28/04 (Calle La Cruz nº 7, Madrid)

- Administración 28/27 (Calle Londres nº 60, Madrid)

- Administración 28/81 (Calle Santa Cruz de Marcenado nº 22, Madrid)

- Administración 28/83 (Calle Manuel Ferrero nº 19, Madrid)

- Administración 28/29 (Avda. de Europa nº 8-Bis, Pozuelo de Alarcón)

În Barcelona, următoarele: Urbane: - 08/04 (Eixample Dreta)- 08/07 (Gràcia)- 08/08 (Eixample Esquerra)- 08/09 (Sants-Roma)- 08/10 (Sarrià)Zonale: - 08/11 - Badalona- 08/15 - Hospitalet- 08/18 - Matarò- 08/19 - Sabadell

Ministerul Muncii și Securităţii So-ciale are pe pagina sa web un spaţiu speci�c (http://www.empleo.gob.es/es/portada/serviciohogar/index.htm) pentru a rezolva neclarităţile atât ale angajatorilor, cât și ale an-gajaţilor casnici cu privire la proce-dura ce trebuie urmată pentru noile înscrieri și la trecerea a�lierilor deja

existente de la Regimul Special al An-gajaţilor Casnici, ce va dispărea pe 30 iunie, la noul Serviciu Special a�liat la Regimul General.

Într-o conferinţă de presă despre șomaj și a�lierile din mai, secretarul de stat pentru Securitate Socială, Tomás Burgos, a amintit că pe 1 iulie se termină perioada de tranziţie pen-tru ca angajaţii casnici a�liaţi în Regi-mul Special al Angajaţilor Casnici să treacă la noul Sistem Special pentru Cămin.

Burgos a avertizat că lucrătorii care sunt în serviciul unui singur angaja-tor vor � regularizaţi „din o�ciu”, iar baza de cotizare ce se va aplica va � din categoria superioară.

În ceea ce îi privește pe cei care lu-crează parţial sau discontinuu, pen-tru mai mulţi angajatori, pe 1 iulie vor � excluși din Regimul Special pentru Cămin, pierzându-și protecţia, a atras atenţia secretarul de stat. De aceea este atât de important pentru acest al doilea grup să se producă a�lierea înainte de 1 iulie.

Conform datelor de a�liere din mai, din cei 321.190 de angajaţi casnici, 151.934 au trecut în regimul general, în timp ce 169.256 continuă să �e în cel ce va dispărea pe 1 iulie.

Burgos consideră că ritmul în care se face mutarea este relaţionat cu „re-zistenţe importante” ce se detectea-ză nu doar din partea angajatorilor, ci și a angajaţilor, care, după părerea lui Burgos, înţeleg că noul regim nu

8 ÎN SPANIA 07.06 - 13.06.2012

La un forum de afaceri în Sitges, pro-vincia Barcelona, președintele guvernu-lui, Mariano Rajoy, a încercat să linișteas-că auditoriul, practic întreaga populaţie,

„Nu ne vom scufunda”„în acest moment di�cil atât pen-tru Spania, cât și pentru Europa întreagă”, spunând: „Nu ne a�ăm pe marginea prăpăstiei, nu va � nici o apocalipsă”. Comparând statul cu o corabie, Rajoy a preci-zat: „Furtuna pe mare nu a trecut, dar nu ne vom scufunda”. „Spania este un stat stabil care a trecut printr-o serie de crize. Economia ţării se a�ă și în prezent pe locul

cinci după mărime între ţările UE și pe locul patru în zona euro, și va găsi pute-rea necesară pentru a depăși și momen-tul actual de criză”.

Acesta a sugerat ideea că trebuie consolidat cadrul „instituţional co-mun” și a propus să �e creată o ad-ministraţie �scală comună, de nivel european. Rajoy a trasat și cele cinci direcţii principale spre care guvernul își va îndrepta eforturile: stabilitate bugetară; reforme economice care să stimuleze competitivitatea economiei spaniole; reforme structurale în UE; soluţionarea problemelor cu �nanţa-rea și cu fondurile curente disponibile; consolidarea integrării europene, în vederea lichidării tuturor îndoielilor legate de viabilitatea Uniunii.

La sfârșitul săptămânii trecute, Banco de España (Banca Centrală) a anunţat că în primul trimestru al anu-lui circa 100 miliarde de euro (97 mili-arde și 90 milioane) au părăsit terito-riul ţării, �ind vorba cu precădere de capitaluri ale instituţiilor �nanciare naţionale care au fost transferate în bănci din alte state. În aprilie, neîncre-derea faţă de sistemul bancar spaniol a fost provocată de o altă scurgere de 36,5 miliarde euro, întrucât atunci un număr mare de companii și gospodă-rii și-au mutat banii în alte ţări mai si-gure. Ca să �e oprită această tendinţă nefavorabilă, parlamentul a adoptat reforma �nanciară propusă de gu-vern, prin care băncile spaniole vor � obligate în orice moment să dispună de sume mai mari pentru plăţile zil-nice în comparaţie cu cele de până

O mare scurgere de capital acum. Pe fondul situaţiei neclare în privinţa Greciei, dacă va rămâne în zona euro sau nu, deocamdată nu se știe dacă această măsură va opri scur-gerea capitalurilor din Spania.

Situaţia este aproape dramatică. În urma întâlnirii sale cu colegul său german, ministrul spaniol al econo-miei, Luis de Guindos, a declarat că „în următoarele câteva săptămâni, moneda euro din Spania și Italia este sub semnul întrebării”. O parte din presa germană scrie că Berlinul in-sistă ca guvernul spaniol să ceară să �e „salvată” moneda euro, așa cum au cerut Grecia, Portugalia și Irlanda. O�cialii de la Madrid însă au negat să � existat o asemenea „presiune” și încearcă să-i convingă pe partenerii lor din zona euro să verse fonduri di-rect în sistemul �nanciar naţional, și

nu prin intermediul guvernului. De-ocamdată acest lucru este imposibil, dar dacă instabilitatea �nanciară continuă, situaţia poate � schimba-tă prin împrumuturi directe pentru bănci, în vederea opririi scurgerii de capitaluri, pentru stabilizarea sistemului �nanciar din ţară, astfel încât să înceapă din nou creditarea întreprinderilor, lucrătorilor pe cont propriu și a familiilor.

Planul guvernului și fondurile alo-cate pentru realizarea acestuia vor permite administraţiilor publice să-și achite obligaţiile pe care le au către întreprinderile și lucrătorii pe cont propriu, acoperind facturile neachi-tate până la 31 decembrie 2011. Care este însă situaţia cu privire la obligaţi-ile pentru serviciile prestate în cursul anului curent? Conform datelor fur-nizate de către Intrum Justitia, admi-nistraţia locală întârzie cu plăţile circa 160 de zile, întârzierea �ind cu 4,5% mai mare în comparaţie cu aceeași perioadă a anului trecut.

În afară de faptul că această întârzi-ere a plăţilor provoacă di�cultăţi seri-oase furnizorilor de servicii, din cauza lipsei de bani disponibili, acest fapt reprezintă o încălcare gravă a Legii privind termenul plăţilor care prevede că administraţiile publice sunt obliga-te să-și achite facturile într-un termen

În po�da legii, achitarea datoriilor continuă să întârzie

limită de 40 de zile, termen care prac-tic este o utopie.

„Cifrele arată că legea, care a fost adoptată în 2010, nu este e�cientă, pentru că perioada pentru achitarea datoriilor nu numai că nu a scăzut, ci dimpotrivă, s-a mărit”, a anunţat di-rectorul general al Intrum Justitia, Luis Salvaterra. Acesta a atras o deosebită

Pentru prima oară în istoria sa, Cru-cea Roșie a început săptămâna trecu-tă o campanie internaţională pentru colectarea de fonduri nu pentru Hai-ti, ci pentru... Spania. Această organi-zaţie internaţională strânge ajutoare pentru 300.000 de persoane care se a�ă într-o „mare sărăcie”. Majoritatea acestora sunt de ani de zile șomeri, iar unele gospodării trăiesc ani de-a rândul cu doar 426 euro pe lună.

Conform estimărilor făcute în ca-drul campaniei, Spania se a�ă pe locul trei, împreună cu Bulgaria, având cel mai ridicat procent de sărăcie în rândul populaţiei: 21,8% din populaţia ţării se a�ă sub pragul sărăciei (cifra medie la nivelul UE �-ind de 16,3%). Conform estimărilor organizaţiei Cáritas, 11 milioane de persoane se a�ă în zona de risc a

Crucea Roșie caută ajutoare pentru... Spania

excluziunii sociale, iar o treime din gospodăriile ţării o duc foarte greu spre sfârșitul lunii. Anul trecut, atât Crucea Roșie, cât și Cáritas și-au mă-rit ajutorul cu 20% în comparaţie cu anul precedent. În 2011, programul UE pentru distribuirea de alimente a acordat Spaniei 74,7 milioane euro. Practic, nici o altă ţară membră UE nu a mai primit o sumă atât de mare în acest scop.

atenţie asupra faptului că administra-ţiile locale din Spania își achită obliga-ţiile cu o întârziere de cel puţin 95 de zile, depășind cu mult termenul mediu la nivelul UE. Și companiile private în-târzie cu plăţile; în cazul lor, întârzierea medie este de 97 de zile, cu mult peste cele 75 de zile prevăzute de lege, acest termen �ind în UE de 45 de zile.

COMENTARIU

Criza lovește democraţiaSondaje de opinii, făcute de Metroscopia, arată că circa 90% dintre locuitorii

ţării „sunt foarte îngrijoraţi de impactul crizei”. Tot atât de multe sunt și persoa-nele care afirmă că partidele politice au grijă doar de propriile interese și nu le pasă deloc de nevoile populaţiei. Este foarte relevant faptul că pentru o peri-oadă de șapte luni, octombrie 2011-mai 2012, evaluările făcute cu privire la încrederea în sistemul democratic din ţară (cu toate minusurile sale, este totuși cel mai bun sistem din istoria Spaniei) a scăzut de la 72 la 56%. Cu alte cuvinte, criza a lovit și sistemul democratic al ţării. La această situaţie au contribuit o serie de circumstanţe nefaste: „gaura” în care au căzut cele 24 de miliarde de euro ale băncii Bankia; călătoriile lungi ale președintelui Curţii Superioare și al Consiliului Autorităţilor Judiciare, Carlos Dívar; pensiile de milioane de euro pentru cei care au provocat prăbușirea sistemului bancar; urmărirea penală pornită faţă de ginerele regelui; nefericita vânătoare de elefanţi a regelui spa-niol etc. Pe fondul celor 5,6 milioane de șomeri și al prognozelor FMI, conform cărora Spania își va atinge PIB-ul din 2008 abia în 2018, precum și o serie de alte lucruri, subminează încrederea în sistemul democratic al ţării.

Cetăţenii cer socoteală politicienilor pentru actele de corupţie, traficul de in-fluenţă, pentru transferarea poverii crizei pe spinarea celor ce nu au nici o vină pentru apariţia ei, pentru că:

- salvarea Bankia costă câte 500 euro pe cap de locuitor;- prin chemarea unor firme străine ca să analizeze starea sectorului finan-

ciar din ţară, guvernul a discreditat în totalitate Banca Centrală a Spaniei, regulatorul oficial din ţară, care până în prezent era respectată pe plan in-ternaţional;

- totuși, unele regiuni autonome au avut mari beneficii din cauza crizei: au tras foloase fiscale maxime, folosind argumentul: Constituţia ţării proclamă solidaritate între toate regiunile;

- parlamentarii ţării s-au transformat în roboţi care apasă doar niște butoa-ne ca să voteze; practic, guvernul ia deciziile, emiţând decrete, și nu legi, ale căror proiecte trebuie dezbătute în parlament (când au fost tăiate 10 miliarde euro din fondurile pentru sănătate și învăţământ, dezbaterile în parlament au durat doar două ore);

- scandalurile din sistemul justiţiei au subminat considerabil încrederea în justiţia din Spania;

- de patru ani cele două partide mari nu își îndeplinesc obligaţia constitu-ţională de a promova negocieri în privinţa membrilor unor instituţii, precum Curtea Constituţională, Avocatul poporului, Curtea de conturi etc.;

- partidele reprezentate în Parlament fac tot posibilul ca să nu dezvăluie pu-blicului larg de ce mijloace dispun parlamentarii; un număr mare de deputaţi și senatori primesc mai mult decât un salariu;

- monarhia nu mai este instituţia cea mai respectată: în afară de „cazul Iñaki Urdangarin, în martie, 74% din popu-laţia ţării aproba acţiunile regelu. În aprilie procentul a scăzut deja la 52%, dintre care 51% a�rmă că scuzele ce-rute de Juan Carlos nu sunt su�ciente.

Și, la sfârșit: 80% din populaţia ţării insistă pentru încheierea unor acor-duri stabile între partidele mari, dar practic, puntea între prim-ministru și liderul opoziţiei este atât de fragilă, că nu poate fi folosită.

... Și această criză va � depășită, dar impactul ei asupra democraţiei poate avea consecinţe de lungă durată. Păcat de eforturile depuse timp de 35 de ani…

907.06 - 13.06.2012 AFACEREA MEA „Vrem ca toţi clienţii să �e mulţumiţi. Asta-i legea la noi” Mâncare tradiţională româneas-

că, gustoasă ca la mama acasă; bău-turi alcoolice și răcoritoare din ţară; înot în piscină, pentru a scăpa de ză-pușeala acestei perioade; spaţiu de joacă pentru copii. Toate acestea și multe altele, între care preţurile ac-cesibile, le găsești la salonul Maria-na, situat pe carretera Toledo-Mora, vía de servicio, km 5,300, în Almona-cid de Toledo.

„De fapt restaurantul este între Nambroca și Almonacid de Toledo. L-am deschis acum zece ani, când era tra�c mare de TIR-uri. Treceau foarte mulţi români. Într-o zi un ca-mionagiu m-a întrebat de ce nu fac niște sarmale… El mi-a dat ideea. Am deschis restaurantul împreună cu un domn spaniol. După ce el a ieșit la pensie, l-am închiriat. Am și prins vremuri bune, Antonio m-a ajutat foarte mult, și așa am putut să mă ridic”, explică Mariana Râbu, care de dimineaţă până în noapte lucrează cot la cot cu angajaţii pen-tru a oferi clienţilor „un serviciu cât mai bun”.

Chiar dacă a trăit și vremuri mult mai bune, Mariana mărturisește că „ne descurcăm binișor. La sfârșit de săptămână chiar ne merge foarte bine, că avem nunţi, botezuri, ono-mastici, comuniones. Până în octom-brie am toate sâmbetele ocupate, ba chiar cineva a solicitat localul și pentru ianuarie. Oferim tot ce vrea clientul: de la mâncare tradiţională – ciorbe, tochitură, sarmale, mici, grătar – și băutură bună, la muzică pe măsură”.

Mariana face toată mâncarea, ală-turi de o doamnă care o ajută când e mai mult de lucru.

„Când lumea spune: «vai, ce bună a fost ciorba! », le răspund: Dacă faci ceva cu dragoste, cu su�et, iese bun!”. „E o plăcere să fac mân-care Mă pasionează gătitul. În ţară am fost ospătar, apoi barman la un restaurant de la Lacu Roșu. Dar aici mă încântă că pot să mă desfășor, să gătesc fel și fel de reţete”.

„Clienţii care au venit la noi au plecat mulţumiţi nu doar de ce li s-a pus pe masă și de atmosferă. Le-au

plăcut și preţurile, pentru că sunt destul de acceptabile. Ne înţele-gem cu cine vine să facă o nuntă, un botez, îi mai lăsăm să mai aducă ei băutura, noi le punem mâncarea…”, adaugă.

Salonul Mariana oferă ceva ce puţine restaurante românești pot da: „Pentru că suntem aproape de șosea, nu deranjăm pe nimeni cu muzica, petrecerile pot dura până la 5-6 dimineaţa. La restaurantele situate în localităţi, se poate rămâne doar până la două. Noi avem acest avantaj și sunt mulţi clienţi care ne aleg pentru că se pot distra până la ziuă, netrebuind să plece acasă tocmai când petrecerea e în toi. În plus, la noi se pot organiza distracţii și vinerea, și duminica”.

Probabil de aceea localul și îm-prejurimile au fost alese pentru �lmarea comediei Rivales, în 2007. „Echipa de producţie a fost încânta-tă de loc. O săptămână au stat aici”, își amintește.

„Vrem ca toată lumea să se simtă

bine la noi. Îi așteptăm cu braţele deschise pe toţi românii care do-resc să petreacă la fel ca acasă. Lumea care a organizat dife-rite petreceri la noi a plecat foarte mulţu-mită. Sunt persoane care au avut nunta la mine, iar de curând au programat și botezul copilului care li se va naște curând”, spune, zâmbind.

Când am făcut re-portajul, era un botez al unui copil din Parla. „Avem foarte multă lume din Parla, Ma-drid, Toledo. Tot ce-i împrejur, majoritatea la noi fac petrecerile”, zice.

Când mai cresc, cei mici se dau în vânt după leagănele și castelul gon�abil din

apropierea piscinei. „Vara, sâmbăta și duminica, piscina atrage o mulţi-me de lume. Duminica trecută, pe 3 iunie, când am redeschis-o, pe lângă adulţi, au venit o mulţime de copii. Un număr important au intrat gratuit datorită ofertei de care au bene�ciat pentru că li s-a organizat botezul la noi. În zece ani, cum am avut atâtea botezuri…”

„Avem balansoare, masă de ping-pong, se pot juca table, cărţi. Se poate face și plajă. Avem un teren cu câţiva măslini…”, spune Mirel Căilean, apropiindu-se. „Mă sprijină mult. Este viitorul meu soţ”, spune Mariana, zâmbind.

La piscină intrarea este liberă. „Ni-ciodată în cei trei ani de când am renovat-o și am redeschis-o, nu am pus intrare. Se plătește doar ce se consumă”, explică.

În ultimii ani au făcut o nouă serie de investiţii. „Ca să �i pe val, trebu-ie să oferi condiţii tot mai bune. În �ecare an facem câte ceva”, spune Mirel.

Restaurantul Mariana are capaci-tate de 110 persoane. „Pe timp de vară oferim și spaţiul exterior. Înca-

pe o mulţime de lume”, explică.În acest local s-au legat și multe

prietenii. „De-a lungul anilor, am botezat cam zece copii ai românilor care la început ne-au fost clienţi și curând ne-au devenit prieteni.

La fel de apropiată sunt și de an-gajaţi. Șe� și angajaţi suntem prie-teni. Ca să lucrăm bine împreună trebuie să comunicăm cât mai bine. Luptăm cu toţii pentru aceeași afa-cere, ca să ne meargă tuturor bine”, spune Mariana. „Muncim cot la cot cu angajaţii.

De la 7 dimineaţă alerg peste tot – am făcut comenzi, am fost pe la depozite, am mai aranjat prin jurul piscinei... Muncim la fel ca toată lu-mea, de dimineaţă până noaptea la…, ce știu eu ce oră… Depinde de cât stau clienţii. Clientul nostru, stăpânul nostru! Este normal să te implici în toată munca dacă vrei ca afacerea ta să aibă succes”, a adău-gat și Mirel.

Care este ideea lor în conducerea restaurantului? „Vrem ca toţi clienţii să �e mulţumiţi. Asta-i legea la noi”, spune, zâmbind din nou, Mariana.

Ana-Maria Cornilă

Ctra. Toledo-Mora Tel.: 627 688 105

Vía de servicio, km 5,300

642 222 236

ALMONACID DE TOLEDO

Salon românesc Mariana

Vă aşteptăm pentru nunţi, botezuri, aniversări, petreceri

Oferim mâncăruri tradiţionale: - Ciorbă de burtă, ţărănească, de perişoare; mititei, sarmale, tochitură - O gamă variată de băuturi româneşti

Piscină, spaţiu de joacă pentru copii

8 ÎN SPANIA 07.06 - 13.06.2012

La un forum de afaceri în Sitges, pro-vincia Barcelona, președintele guvernu-lui, Mariano Rajoy, a încercat să linișteas-că auditoriul, practic întreaga populaţie,

„Nu ne vom scufunda”„în acest moment di�cil atât pen-tru Spania, cât și pentru Europa întreagă”, spunând: „Nu ne a�ăm pe marginea prăpăstiei, nu va � nici o apocalipsă”. Comparând statul cu o corabie, Rajoy a preci-zat: „Furtuna pe mare nu a trecut, dar nu ne vom scufunda”. „Spania este un stat stabil care a trecut printr-o serie de crize. Economia ţării se a�ă și în prezent pe locul

cinci după mărime între ţările UE și pe locul patru în zona euro, și va găsi pute-rea necesară pentru a depăși și momen-tul actual de criză”.

Acesta a sugerat ideea că trebuie consolidat cadrul „instituţional co-mun” și a propus să �e creată o ad-ministraţie �scală comună, de nivel european. Rajoy a trasat și cele cinci direcţii principale spre care guvernul își va îndrepta eforturile: stabilitate bugetară; reforme economice care să stimuleze competitivitatea economiei spaniole; reforme structurale în UE; soluţionarea problemelor cu �nanţa-rea și cu fondurile curente disponibile; consolidarea integrării europene, în vederea lichidării tuturor îndoielilor legate de viabilitatea Uniunii.

La sfârșitul săptămânii trecute, Banco de España (Banca Centrală) a anunţat că în primul trimestru al anu-lui circa 100 miliarde de euro (97 mili-arde și 90 milioane) au părăsit terito-riul ţării, �ind vorba cu precădere de capitaluri ale instituţiilor �nanciare naţionale care au fost transferate în bănci din alte state. În aprilie, neîncre-derea faţă de sistemul bancar spaniol a fost provocată de o altă scurgere de 36,5 miliarde euro, întrucât atunci un număr mare de companii și gospodă-rii și-au mutat banii în alte ţări mai si-gure. Ca să �e oprită această tendinţă nefavorabilă, parlamentul a adoptat reforma �nanciară propusă de gu-vern, prin care băncile spaniole vor � obligate în orice moment să dispună de sume mai mari pentru plăţile zil-nice în comparaţie cu cele de până

O mare scurgere de capital acum. Pe fondul situaţiei neclare în privinţa Greciei, dacă va rămâne în zona euro sau nu, deocamdată nu se știe dacă această măsură va opri scur-gerea capitalurilor din Spania.

Situaţia este aproape dramatică. În urma întâlnirii sale cu colegul său german, ministrul spaniol al econo-miei, Luis de Guindos, a declarat că „în următoarele câteva săptămâni, moneda euro din Spania și Italia este sub semnul întrebării”. O parte din presa germană scrie că Berlinul in-sistă ca guvernul spaniol să ceară să �e „salvată” moneda euro, așa cum au cerut Grecia, Portugalia și Irlanda. O�cialii de la Madrid însă au negat să � existat o asemenea „presiune” și încearcă să-i convingă pe partenerii lor din zona euro să verse fonduri di-rect în sistemul �nanciar naţional, și

nu prin intermediul guvernului. De-ocamdată acest lucru este imposibil, dar dacă instabilitatea �nanciară continuă, situaţia poate � schimba-tă prin împrumuturi directe pentru bănci, în vederea opririi scurgerii de capitaluri, pentru stabilizarea sistemului �nanciar din ţară, astfel încât să înceapă din nou creditarea întreprinderilor, lucrătorilor pe cont propriu și a familiilor.

Planul guvernului și fondurile alo-cate pentru realizarea acestuia vor permite administraţiilor publice să-și achite obligaţiile pe care le au către întreprinderile și lucrătorii pe cont propriu, acoperind facturile neachi-tate până la 31 decembrie 2011. Care este însă situaţia cu privire la obligaţi-ile pentru serviciile prestate în cursul anului curent? Conform datelor fur-nizate de către Intrum Justitia, admi-nistraţia locală întârzie cu plăţile circa 160 de zile, întârzierea �ind cu 4,5% mai mare în comparaţie cu aceeași perioadă a anului trecut.

În afară de faptul că această întârzi-ere a plăţilor provoacă di�cultăţi seri-oase furnizorilor de servicii, din cauza lipsei de bani disponibili, acest fapt reprezintă o încălcare gravă a Legii privind termenul plăţilor care prevede că administraţiile publice sunt obliga-te să-și achite facturile într-un termen

În po�da legii, achitarea datoriilor continuă să întârzie

limită de 40 de zile, termen care prac-tic este o utopie.

„Cifrele arată că legea, care a fost adoptată în 2010, nu este e�cientă, pentru că perioada pentru achitarea datoriilor nu numai că nu a scăzut, ci dimpotrivă, s-a mărit”, a anunţat di-rectorul general al Intrum Justitia, Luis Salvaterra. Acesta a atras o deosebită

Pentru prima oară în istoria sa, Cru-cea Roșie a început săptămâna trecu-tă o campanie internaţională pentru colectarea de fonduri nu pentru Hai-ti, ci pentru... Spania. Această organi-zaţie internaţională strânge ajutoare pentru 300.000 de persoane care se a�ă într-o „mare sărăcie”. Majoritatea acestora sunt de ani de zile șomeri, iar unele gospodării trăiesc ani de-a rândul cu doar 426 euro pe lună.

Conform estimărilor făcute în ca-drul campaniei, Spania se a�ă pe locul trei, împreună cu Bulgaria, având cel mai ridicat procent de sărăcie în rândul populaţiei: 21,8% din populaţia ţării se a�ă sub pragul sărăciei (cifra medie la nivelul UE �-ind de 16,3%). Conform estimărilor organizaţiei Cáritas, 11 milioane de persoane se a�ă în zona de risc a

Crucea Roșie caută ajutoare pentru... Spania

excluziunii sociale, iar o treime din gospodăriile ţării o duc foarte greu spre sfârșitul lunii. Anul trecut, atât Crucea Roșie, cât și Cáritas și-au mă-rit ajutorul cu 20% în comparaţie cu anul precedent. În 2011, programul UE pentru distribuirea de alimente a acordat Spaniei 74,7 milioane euro. Practic, nici o altă ţară membră UE nu a mai primit o sumă atât de mare în acest scop.

atenţie asupra faptului că administra-ţiile locale din Spania își achită obliga-ţiile cu o întârziere de cel puţin 95 de zile, depășind cu mult termenul mediu la nivelul UE. Și companiile private în-târzie cu plăţile; în cazul lor, întârzierea medie este de 97 de zile, cu mult peste cele 75 de zile prevăzute de lege, acest termen �ind în UE de 45 de zile.

COMENTARIU

Criza lovește democraţiaSondaje de opinii, făcute de Metroscopia, arată că circa 90% dintre locuitorii

ţării „sunt foarte îngrijoraţi de impactul crizei”. Tot atât de multe sunt și persoa-nele care afirmă că partidele politice au grijă doar de propriile interese și nu le pasă deloc de nevoile populaţiei. Este foarte relevant faptul că pentru o peri-oadă de șapte luni, octombrie 2011-mai 2012, evaluările făcute cu privire la încrederea în sistemul democratic din ţară (cu toate minusurile sale, este totuși cel mai bun sistem din istoria Spaniei) a scăzut de la 72 la 56%. Cu alte cuvinte, criza a lovit și sistemul democratic al ţării. La această situaţie au contribuit o serie de circumstanţe nefaste: „gaura” în care au căzut cele 24 de miliarde de euro ale băncii Bankia; călătoriile lungi ale președintelui Curţii Superioare și al Consiliului Autorităţilor Judiciare, Carlos Dívar; pensiile de milioane de euro pentru cei care au provocat prăbușirea sistemului bancar; urmărirea penală pornită faţă de ginerele regelui; nefericita vânătoare de elefanţi a regelui spa-niol etc. Pe fondul celor 5,6 milioane de șomeri și al prognozelor FMI, conform cărora Spania își va atinge PIB-ul din 2008 abia în 2018, precum și o serie de alte lucruri, subminează încrederea în sistemul democratic al ţării.

Cetăţenii cer socoteală politicienilor pentru actele de corupţie, traficul de in-fluenţă, pentru transferarea poverii crizei pe spinarea celor ce nu au nici o vină pentru apariţia ei, pentru că:

- salvarea Bankia costă câte 500 euro pe cap de locuitor;- prin chemarea unor firme străine ca să analizeze starea sectorului finan-

ciar din ţară, guvernul a discreditat în totalitate Banca Centrală a Spaniei, regulatorul oficial din ţară, care până în prezent era respectată pe plan in-ternaţional;

- totuși, unele regiuni autonome au avut mari beneficii din cauza crizei: au tras foloase fiscale maxime, folosind argumentul: Constituţia ţării proclamă solidaritate între toate regiunile;

- parlamentarii ţării s-au transformat în roboţi care apasă doar niște butoa-ne ca să voteze; practic, guvernul ia deciziile, emiţând decrete, și nu legi, ale căror proiecte trebuie dezbătute în parlament (când au fost tăiate 10 miliarde euro din fondurile pentru sănătate și învăţământ, dezbaterile în parlament au durat doar două ore);

- scandalurile din sistemul justiţiei au subminat considerabil încrederea în justiţia din Spania;

- de patru ani cele două partide mari nu își îndeplinesc obligaţia constitu-ţională de a promova negocieri în privinţa membrilor unor instituţii, precum Curtea Constituţională, Avocatul poporului, Curtea de conturi etc.;

- partidele reprezentate în Parlament fac tot posibilul ca să nu dezvăluie pu-blicului larg de ce mijloace dispun parlamentarii; un număr mare de deputaţi și senatori primesc mai mult decât un salariu;

- monarhia nu mai este instituţia cea mai respectată: în afară de „cazul Iñaki Urdangarin, în martie, 74% din popu-laţia ţării aproba acţiunile regelu. În aprilie procentul a scăzut deja la 52%, dintre care 51% a�rmă că scuzele ce-rute de Juan Carlos nu sunt su�ciente.

Și, la sfârșit: 80% din populaţia ţării insistă pentru încheierea unor acor-duri stabile între partidele mari, dar practic, puntea între prim-ministru și liderul opoziţiei este atât de fragilă, că nu poate fi folosită.

... Și această criză va � depășită, dar impactul ei asupra democraţiei poate avea consecinţe de lungă durată. Păcat de eforturile depuse timp de 35 de ani…

10 ÎN ROMÂNIA 07.06 - 13.06.2012

Peste un sfert din copiii de la noi trăiesc sub pragul sărăciei

Peste un sfert dintre copiii din Ro-mânia trăiesc într-o familie a�ată sub pragul naţional al sărăciei, aproxima-tiv același număr cu cei care se a�ă în această situaţie și în Statele Unite (23,1%), se arată într-un raport UNI-CEF asupra amplorii sărăciei copiilor, relatează postul France Info în pagina on-line.

UNICEF dezvăluie, într-un raport cutremurător, amploarea sărăciei co-piilor, arătând că în ţările „bogate” din Europa trăiesc aproximativ 13 milioa-ne de copii săraci, iar cele „avansate economic” au aproximativ 30 de mili-

oane de copii săraci din totalul de 200 de milioane la nivel mondial.

Ţările „avansate economic” sunt cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE), plus Norvegia, Islanda, Australia, Canada, Statele Unite, Japo-nia, Noua Zeelandă și Elveţia. Sărăcia, o noţiune subiectivă, este inerentă �ecărei societăţi, raportul măsurând sărăcia relativă �ecărei ţări.

Astfel, peste unu din patru copii din România trăiește într-o familie a�ată sub pragul naţional al sărăciei, cam tot câţi se a�ă în această situaţie în Statele Unite (23,1%), potrivit raportului. La polul opus, Islanda are doar 4,7% co-pii săraci. În Franţa, acest nivel atinge 8,8%, adică aproximativ 1,3 milioane de copii, dintre care jumătate trăiesc în condiţii nepotrivite de locuit, iar apro-ximativ 20.000 nu au domiciliu stabil.

Raportul scoate în evidenţă caren-ţele din anumite state, ca de exemplu Franţa, în felul în care este abordată această problemă. Cu fonduri de 3,7% din PIB destinate alocaţiilor familiale, serviciilor sociale și unor înlesniri la plata impozitelor, Franţa este campi-oana cheltuielilor în favoarea familiei, �ind urmată de Suedia și Marea Brita-nie. Cu toate acestea, politica famili-ală franceză permite diminuarea cu

Trei dintre spitalele care au fost închi-se anul trecut vor � redeschise, a anun-ţat ministrul sănătăţii, Vasile Cepoi. În perioada următoare, ar mai putea primi avize de redeschidere și alte unităţi sa-nitare.

În urma evaluărilor Direcţiilor de Să-nătate Publică din ţară, s-a luat hotărâ-rea redeschiderii Spitalului din Buftea, a celui din Bumbești-Jiu și a Spitalului Oc-na-Mureș. Controalele efectuate au vizat gradul de dotare a acelor unităţi, gradul de morbiditate care s-a înregistrat în perioada de activitate, dar și bugetele și personalul de care dispun. S-a constatat că 30% dintre spitalele veri�cate au un grad de dotare corespunzător unor spi-tale de gradul IV. „Spitalul din Buftea va funcţiona cu o altă schemă de organiza-re, adică se va reduce numărul de paturi, mai ales în secţia de obstetrică-gineco-logie. Pe lângă cele trei spitale menţio-nate, este veri�cat și Spitalul din Dara-

bani (judeţul Botoșani), �ind posibilă și redeschiderea lui”, a declarat ministrul sănătăţii, care nu a exclus și varianta închiderii unor unităţi a căror activitate nu se justi�că. În locul unităţilor care ar putea � închise ar urma să se în�inţeze policlinici, unde bolnavii pot apela pen-tru analize, investigaţii, consultaţii.

De săptămâna trecută a demarat un amplu control în 52 de spitale judeţene și la spitalele de urgenţă din București, prin care se urmărește depistarea me-dicamentelor și a materialelor sanitare care lipsesc din spitale. Controalele se vor încheia pe 8 iunie, după care vor � întocmite rapoartele de evaluare, care vor � trimise către minister. Prin acest demers se urmărește și modul în care se cheltuiesc banii și creșterea trans-parenţei. Deși sunt obligate să a�șeze bugetul cheltuielilor pe site-ul institu-ţiilor, doar 10% dintre spitale respectă această prevedere.

Trei din spitalele închise anul trecut vor � redeschise

jumătate sărăcia copiilor, în timp ce alte ţări, ca Belgia și Danemarca, sunt mult mai performante la acest capi-tol, cu cheltuieli mai mici.

Agenţia ONU măsoară și privările suferite de către copii, în baza a 14 criterii de evaluare, între care trei mese pe zi, fructe și legume proas-pete, manuale potrivite, un loc li-niștit pentru efectuarea temelor și o conexiune rapidă la internet. Dintre ţările cel mai bogate, Franţa (10,1%) și Italia (13,3%) sunt singurele care depășesc pragul de 10% în privinţa copiilor afectaţi de privaţiuni. De-mocraţiile scandinave și nordice le asigură copiilor lor cele mai bune condiţii (3% suferă privări), la polul opus situându-se România (70%) și Bulgaria (50%).

Din punct de vedere social, sără-cia afectează mai degrabă copiii ai căror părinţi au probleme la locul de muncă (47% în Franţa, faţă de 43% în medie) sau familiile de imigranţi (20,5% în Franţa faţă de o medie de 16%), decât familiile monoparenta-le sau cu un nivel de pregătire slab. Având în vedere perioada de criză din prezent, UNICEF pledează pentru crearea unui observator naţional și a unui drept la compensarea sărăciei.

În top 15 cele mai atractive ţări pentru investiţii în energie

Ţara noastră rămâne între cele mai atractive pieţe din lume pentru energii regenerabile, conform no-ului raport Country Attractiveness Indices, lansat pe 28 mai de com-pania de audit și consultanţă Ernst & Young.

Indicele calculat de Ernst & Young pentru ultimele trei luni plasează România pe locul 14, înaintea Polo-niei și Irlandei, cu care se a�a la ega-litate privind scorul energiilor eolie-ne în februarie. Mai mult, România se a�ă aproape de ţări precum Spa-nia, Suedia, Australia și Japonia.

Indicele general, care include punctajele pentru toate categoriile de energie regenerabilă – eoliană, solară, geotermală și biomasă – pla-sează în continuare România între primele 15 ţări la nivel mondial pri-vind atractivitatea pieţei locale pen-tru dezvoltarea de proiecte energe-tice în toate aceste domenii.

Conform ultimelor date publice, producătorii de energie electrică din surse regenerabile au început deja să încaseze sume importante din partea statului român, ca urma-re a cantităţilor livrate în primele patru luni ale acestui an, se arată în comunicatul companiei Ernst & Young.

Printre cei mai mari producători de la noi din ţară se număra CEZ, Enel și Energias de Portugal. În ra-port se mai arată că o evoluţie sur-prinzătoare a avut Japonia, care urcă trei locuri în clasament și se plasea-ză pe poziţia a zecea, ca urmare a unor investiţii majore în proiecte de energie eoliană, însă pe primul loc rămâne China, urmată îndeaproape de Statele Unite și Germania.

România a făcut pași importanţi

în promovarea, susţinerea și dez-voltarea producţiei de energie din surse regenerabile, în comparaţie cu alte state din centrul și estul Europei. Pierpaolo Mazza, director general al diviziei General Electric (GE) pentru turbine cu gaz aeroderivative pen-tru Europa Centrală și de Est, Rusia și CIS, a declarat pentru ziarul Ca-pital: „Schema de sprijin bazată pe cote obligatorii de certi�cate verzi promovată de România este foarte atractivă pentru anumiţi investitori. România va avea o dezvoltare foar-te interesantă din domeniu, �ind, la această dată, cea mai atractivă din regiune pentru investitorii în energia verde. Pentru GE Energy, România este un important hub de dezvolta-re a afacerilor din zona energetică și din domeniul energiei regenerabile în special”.

Ţara noastră trebuie să sprijine și instalarea de unităţi noi de produce-re a energiei în cogenerare, cu emisii

reduse de CO2, dar și a centralelor pe gaz cu tehnologie ultramodernă de producţie a electricităţii. Aceste unităţi joacă un rol important în echilibrarea sistemului energetic naţional, pe fondul �uctuaţiilor im-previzibile de producţie a parcurilor eoliene. Potrivit domnului Mazza, turbinele aeroderivative cu gaz de la GE vor ajuta modernizarea bazei existente de centrale, învechite și ine�ciente, care funcţionează pe bază de gaz sau pe cărbune, și, în același timp, vor conferi operatoru-lui de reţea �exibilitatea necesară pentru a o stabiliza.

Valoarea Castelului Bran a crescut enorm în ultimii trei ani de când a fost retrocedat lui Dominic de Habsburg, �ul arhiducelui Anton de Habsburg și al Principesei Ileana a României. În 2008 valora 60 de milioane de euro, iar acum valoarea sa a ajuns la 140 de milioane de euro.

Și pro�turile castelului sunt pe mă-sură. Din 2009 și până la �nele anului 2011, Castelul Bran a avut un pro�t de 2,7 milioane de euro. Reţeta succesului pare a � atât istoricul castelului, dar și posibilitatea organizării de nunţi în cetatea lui Dracula. O nuntă la castelul Bran costă 20.000 de euro.

Zilnic, mii de turiști trec pragul pro-prietăţii. Un bilet costă 25 de lei pentru un adult. Taxa de �lmare este de 20 de lei. Turiștii pot cumpăra albume despre Bran și cărţi în engleză, pregătite speci-

al pentru turiștii străini. Nu lipsesc nici vinurile de colecţie și suvenirurile care contribuie semni�cativ la încasări. Cas-telul Bran este cel mai vizitat obiectiv turistic din România, cu peste 500.000 de vizitatori anual.

Turiștii pot vizita acum 23 de came-re, număr dublu faţă de perioada când Branul făcea parte din patrimoniul na-ţional.

Majoritatea pieselor de mobilier ex-puse au fost cumpărate din consignaţii din Italia și datează din aceeași perioa-dă cu piesele originale. Din păcate, vizi-tatorii pot vedea foarte puţine obiecte care au aparţinut familiei regale. Printre acestea se a�ă costumul popular prefe-rat al reginei Maria, una dintre coroane-le regale și un pumnal ale regelui Ferdi-nad, dar și cartea de oaspeţi a reginei Maria și a principesei Ileana.

Castelul Bran, între cele mai scumpe castele de lume

11SPORT 07.06 - 13.06.2012

Gică Hagi este extrem de bucu-ros! Asta pentru că echipa sa culege acum rezultatele a ceea ce a cules…

A promovat în primul eșalon fotbalis-tic după ce a dominat Seria I a Ligii a II-a de la un cap la altul! „Ne doream

Reghe e șeful în Ghencea. Pentru moment

A�at peste Ocean, în vacanţă la Las Vegas, Laurenţiu Reghecampf lucrează intens pentru Steaua în aceste zile, chiar dacă reunirea echi-pei este programată pe 11 iunie. La câteva mii de kilometri distanţă, Reghecampf vrea să se asigure că-și va începe mandatul la Steaua în cele mai bune condiţii.

Din acest motiv, antrenorul Stelei a hotărât ca baza de pregătire din Ghencea să sufere modi�cări radicale întrucât se a�ă într-o stare precară.

Reghecampf a discutat cu cei din club, iar în aceste zile în Ghencea are loc o renovare generală. Principalele modi�cări se fac la cantină și în ca-merele jucătorilor. Anul trecut, Stea-ua a părăsit baza din Ghencea pen-tru aproape nouă luni, iar acest lucru se vede din plin în modul în care ara-tă clădirile, în special în interior.

Este cunoscut un episod petrecut la �nalul anului trecut, când un șar-

pe a pătruns în camera lui Rusescu, iar jucătorii, speriaţi, au refuzat să mai stea în cantonament înaintea

meciului cu Ceahlăul.Reghecampf nu vrea să mai aibă

parte de asemenea episoade și le-a transmis celor din club de la Las Vegas: „Lucraţi zi și noapte, vreau ca baza să fie pusă la punct până la

reunire!”Antrenorul Stelei va face o pri-

mă vizită de lucru în Ghencea pe

6 iunie, când va reveni în vacanţa din America. La capitolul noutăţi se poate vorbi despre transferurile lui Rocha, Dumitraș și Pintili, dar și despre excluderea din lot a lui Flo-rin Costea.

Regele din prima ligă

În ultima �nală din cadrul celei de-a 12-a ediţii a Campionatelor Mondiale de gimnastică aerobică de la So�a, România a cucerit bronzul în proba de grup, în formula Valen-tin Mavrodineanu, Mircea Zam�r,

Petru Tolan Porime, Mircea Brânzea, Florin Nebunu, Marius Gavriloaie, cu 21,700 puncte. Aurul a revenit Chi-nei, cu 22,200 puncte, urmată de Franţa, 21,750 puncte. Celălalt grup

românesc, format din Maria Luisa Pavel, Anca Surdu, Bianca Becze, An-dreea Bogati, Corina Constantin și Laura Cristache, a ocupat locul 5, cu 21,105 puncte. România a mai cuce-rit duminica trecută medalia de aur

în proba de perechi mix-te, prin Andreea Bogati și Valentin Mavrodineanu, precum și o medalie de argint prin Mircea Zam�r și una de bronz, prin Mir-cea Brânzea, la individual masculin. Sâmbătă, ţara noastră cucerise aurul pe echipe și bronzul la trio (Mircea Zam�r, Valentin Mavrodineanu, Mircea Brânzea), iar vineri, ar-

gintul la dans aerobic (în formula Petru Tolan Porime, Florin Nebunu, Marius Petrușe, Lucian Frăţiloiu, Bi-anca Becze, Laura Cristache, Maria Luisa Pavel și Anca Surdu).

România de aur

Super nume pentru Petrolul: Sven Goran Eriksson

E adevărat, nu e zvon: suedezul își dorește să preia pachetul majoritar de ac-ţiuni de la Petrolul, iar pentru a dovedi acest lucru a venit în România, unde a

vizitat stadionul Ilie Oana. Antrenorul suedez a venit în ţara noastră alături de �ul său, Johan, și de soţia acestuia, Amana, informează Observatorul de Prahova.

Cei trei au vizitat stadionul din Plo-iești și s-au declarat impresionaţi de modul în care acesta arată.

Sven Goran Eriksson își dorește să preia clubul Petrolul alături de o ban-că de investiţii și promite că va băga 27 de milioane de euro în echipă.

Judoka Andreea Chiţu a câștigat medalia de aur, Andreea Cătună, argintul, Alexandra Florian și Moni-ca Ungureanu, bronzul, la categoria 52 de kilograme, iar Carmen Bogdan s-a clasat pe locul doi la 48 de kilo-grame, în prima zi a Cupei Mondiale de la București.

La categoria 52 de kilograme, se-mi�nalele s-au disputat între patru sportive din România. Andreea Chi-ţu a eliminat-o pe Alexandra Flori-an, iar Andreea Cătună, pe Monica Ungureanu. Finala a fost câștigată de Andreea Chiţu, în timp ce An-dreei Cătună i-a revenit medalia de argint.

Învinsele au luptat în recali�cări, Alexandra Florian cucerind medalia de bronz, în faţa olandezei Miranda Wolfslag, la fel și Monica Ungureanu, în faţa portughezei Ana Sousa.

La categoria 48 de kilograme, Car-men Bogdan a disputat �nala, cu Amelie Rossneau (Belgia), dar a pier-dut-o, mulţumindu-se cu medalia de argint, în timp ce Denisa Ungureanu a pierdut medalia de bronz în recali-�cări, în faţa slovenei Kristina Vrsici.

La categoria 57 de kilograme, cam-pioana europeană Corina Căprioriu, care este și cali�cată la JO de la Lon-dra, a trecut în primul tur al grupei A, de sportiva israeliană Noa Snir,

dar a cedat în turul următor, în faţa olandezei Carla Grol, care va lupta în semi�nale. Căprioriu a intrat în reca-li�cări, pierzând în faţa sportivei din Senegal, Hortance Diedhiou. Același parcurs l-a avut și Loredana Ohâi, care a pierdut în recali�cări în faţa Zhannei Stankevich (Armenia).

La categoria 63 de kilograme, tot sâmbătă, Mihaela Gîdea a fost elimi-nată în semi�nale, de britanica Gem-ma Howell, iar în recali�cări urmea-ză să lupte cu Esther Stam (Olanda), pentru medalia de bronz.

La Cupa Mondială de la București participă 82 de sportive, din care 28 sunt din România.

Cinci medalii la Cupa Mondială de judo de la București

acest obiectiv. L-am realizat și suntem fericiţi. De luni încolo avem timp să ne gândim și la Liga I. Echipa a jucat foar-te bine în acest sezon, am primit cele mai puţine goluri, am marcat cele mai multe. Este meritul jucătorilor, al antre-norilor. Noi, conducerea, am încercat doar să oferim cele mai bune condiţii”, a spus Hagi. Președintele Academiei de Fotbal Gheorghe Hagi, Pavel Pe-niu, a declarat că Viitorul trebuie să nu dezamăgească în continuare. „Este un drum care a început în urmă cu trei ani, cu un ansamblu de factori care au dus la această performanţă. Avem o temelie puternică, antrenor tânăr, o echipă tânără, �ecare și-a adus con-tribuţia. În continuare nu trebuie să dezamăgim”, a a�rmat el. Viitorul Con-stanţa anunţă și câteva transferuri de marcă, jucători cu experienţă care să sprijine elanul și tinereţea puștilor de la Academie, primul nume vehiculat �ind cel al lui Denis Alibec, de la Inter Milano. Mai mult, se pare că Hagi va în noul sezon și antrenor principal al for-maţiei pe care o patronează, stabilind un record o�cial – patron și antrenor al echipei. Neo�cial, mai toţi patronii de la noi sunt și antrenori…

12 MONDEN 07.06 - 13.06.2012

Acţionarul dinamovist Cristi Bor-cea a declarat, în cadrul emisiuni Happy Hour, de la ProTV, că soţia lui, Alina, a născut, pe 29 mai, la Miami, un băieţel de 3,5 kilograme, pe care îl va chema Alexandru George.

Acesta este primul copil al pre-ședintelui executiv al FC Dinamo cu Alina, fostă Vidican, cu care s-a căsătorit anul trecut. „Am avut mari emoţii pentru ea, e primul ei copil. Dar Alina e o �re puternică, nu a avut probleme, a făcut plajă până în ultima zi de sarcină. Botezul va � în România, dar în cadru mai restrâns decât la nuntă”, a spus Borcea pentru Happy Hour.

Borcea mai are trei copii, o fată și doi băieţi, din căsătoria anterioară, cu Mihaela.

Cristi Borcea, tată pentru a patra oară Vedeta de televiziune Teo Tranda-

�r s-a căsătorit sâmbătă, 2 iunie, ziua în care a împlinit 44 de ani, cu fostul rugbist Constantin Iosef, în cadrul unei ceremonii intime care a avut loc la Buftea. Vedeta serialului Pariu cu viaţa, de la Pro TV, a spus că acesta a fost probabil cel mai fericit moment pe care l-a trăit până acum. Cei doi au fost cununaţi de Romeo Dediu (chitarist Holograf ) și soţia acestuia, Claudia Dediu, care s-a ocupat și de organizarea întregului eveniment. Alegerea nu a fost întâmplătoare, lui Romeo și Claudiei făcându-le cunoș-tinţă Teo, în urmă cu 12 ani.

Ambele ceremonii, atât cea civilă, cât și cea religioasă, s-au desfășurat în aer liber, chiar pe peluza din in-teriorul studiourilor Media Pro de la Buftea, într-un cadru intim.

Cununia civilă a fost o�ciată de primarul din Buftea, iar la ceremonia religioasă a participat și duhovnicul vedetei. Maia, fetiţa realizatoarei TV, a ţinut coșuleţul cu petale, iar cei doi băieţi ai lui Constantin au dus la altar verighetele.

Teo Tranda�r a mărturisit că po-vestea de dragoste dintre ea și Con-stantin Iosef a început pe Facebook. Prima întâlnire faţă în faţă a avut loc la începutul acestui an.

Niciunul dintre ei nu se a�ă la prima căsnicie. Vedeta TV a mai fost căsăto-rită cu pilotul Alexandru Tranda�r, iar Constantin a mai fost și el căsătorit și are doi băieţi. Teo are și ea o fetiţă de 8 ani, Maia, pe care a adoptat-o.

„Este un bărbat senzaţional, care nu a apărut în presă niciodată și pe care nu îl interesează asta. M-a cerut în căsătorie nu după multă vreme. A fost o surpriză. Nu mi-e frică, dar am emoţii”, a declarat Teo, înainte de nuntă, pentru Acasă TV.

„E un tip extraordinar, cu foarte mult umor. Îl iubesc și îl respect foar-te tare pentru faptul că e în stare să �e cu doamna Teo. Este singurul băr-bat din viaţa mea care a știut cu clari-tate și cu blândeţe încă de la început ce vrea să facă, restul au abandonat sau le-a fost teamă”, a povestit Teo despre cel care i-a devenit soţ, Con-stantin Iosef.

Trei mașini de bodyguarzi și-au fă-cut apariţia încă de la primele ore ale

Teo Tranda�r s-a căsătoritdimineţii în faţa vilei din Pipera în care locuiește Teo, aceștia blo-când accesul cu-rioșilor.

La petrecere au participat 150 de persoane foarte apropiate miri-lor. Atmosfera a fost retro, în stilul anilor ‘20. Prin-tre invitaţi s-au numărat Nuami Dinescu, Mircea Badea și Carmen Brumă, Alexan-dru Ciucu împre-ună cu soţia sa, Alina Sorescu, Carmen Tănase, dar și multe alte persoane din showbiz.

La fericitul eve-niment a partici-pat doar mama lui Teo, tatăl mi-resei ne�ind invi-tat. Cei doi nu au îngropat securea războiului, iar Teo încă îi reproșează că nu i-a fost alături când a avut probleme de sănătate și că a dezvăluit presei secretele sale.

De vestimentaţia miresei s-a ocu-pat creatoarea de modă Liza Panait. Teo nu și-a dorit o rochie de mireasă albă, ci a preferat culoarea untului. A schimbat două ţinute, ambele reali-zate în stilul anilor ’20. Ginerele a păs-trat același stil retro, purtând o redin-gotă, creaţie a lui Alexandru Ciucu.

De decorul din cortul de nuntă, elegant, romantic, s-a ocupat exclu-siv nașa lui Teo Tranda�r, împreună cu �rma ei de evenimente. Organiza-rea nunţii a fost un cadou de ziua lui Teo, despre care vedeta nu a știut ni-mic, ea declarând la un moment dat că va � doar musa�r.

Meniul a fost unul tradiţional, din care nu au lipsit sărmăluţele cu mă-măligă și purcelușii la proţap. Tortul miresei a fost din ciocolată cu fructe de pădure.

Holograf, Taxi, Hara, Mircea Baniciu și Mihai Mărgineanu au întreţinut at-

mosfera.În ceea ce privește luna de miere,

Teo a anunţat că o mai amână puţin, deoarece în perioada imediat urmă-toare are multe treburi de �nalizat.

Tel.: 616 542 095

- Diverse modele

- Mărimile 44-48 - Preţ:

200 euro

Vând rochii de

Trupa Holograf a primit discul de aur pentru vân-zarea a 10.000 de unităţi ale albu-mului Love A�air, lansat la casa de discuri MediaPro Music, informează un comunicat re-mis Mediafax.

Noul material discogra�c al tru-pei a fost lansat pe 24 februarie, într-un concert susţinut la Sala Polivalentă din Ca-pitală. La doar trei luni de la lansare, Love A�air s-a dovedit a � unul dintre cele mai căutate și vândute albume românești.

După succesul de care s-a bucurat cu primul single de pe noul albumul, Nu mai e timp, în duet cu marea so-prană Angela Gheorghiu, trupa Holo-graf a lansat un al doilea single, Cât de departe.

Holograf a primit discul de aur pentru albumul Love A�air

În�inţată în 1978, Holograf este una dintre cele mai de succes trupe rock românești, �ecare dintre albu-mele ei conţinând câteva cântece care au ajuns hituri. Printre cele mai cunoscute cântece ale formaţiei Ho-lograf se numără Banii vorbesc, Din-colo de nori, Ţi-am dat un inel, Undeva departe, Să nu-mi iei niciodată dragos-tea și Viaţa are gust.

George Buhnici, cel care aduce dis-de-dimineaţă telespectatorilor ProTv noutăţile tehnologice pe înţelesul tuturor în rubrica iLike IT, și soţia sa, Lorena, vor deveni părinţi în curând.

„Viaţa noastră e frumoasă în doi, dar va � perfectă în trei sau mai mul-ţi”, a mărturisit, încântat, George. „Când am primit livretul de familie, în vara lui 2010, o�ţerul stării civile ne-a spus că avem loc în el pentru primii șapte copii. Eu visez să umplem mă-car primele trei căsuţe cu oameni noi”, a mai povestit corespondentul Știrilor ProTv.

„Dacă e să ne luăm după supersti-ţii, o să avem băiat și are deja promise de la mine multe gadget-uri. Dacă o să �e fată, o să ne bucurăm la fel de mult să îi amenajăm o cameră de prinţesă”, spune George.

Deja intraţi în febra amenajărilor, Lorena și George au de gând să-l în-tâmpine pe micuţ cât mai frumos cu putinţă: „Va primi camera cea mai li-niștită într-un bloc plin cu melomani nocturni și pasionaţi de dat găuri în pereţi. Dar să vedem partea bună: dacă tot ne apucăm de șurubărit, iată o ocazie numai bună să actualizez și sistemul HiFi de acasă cu un video-proiector și surround pentru seri per-fecte de cinema în familie”, promite viitorul tătic.

George Buhnici va deveni tătic

13TIMP LIBER 07.06 - 13.06.2012

Mersul pe jos, tratament împotriva depresiei

Plimbările în ritm alert pot avea un efect bun asupra persoanelor ce suferă de depresie, arată un studiu realizat de cercetătorii scoţieni.

Alte studii au demonstrat deja că exerciţiul �zic este bene�c persoa-nelor deprimate, motiv pentru care este adesea prescris de medici în ca-drul tratamentului depresiei.

Noul studiu, însă, realizat la Uni-versitatea Stirling, a urmărit să a�e dacă și una dintre cele mai simple și mai puţin extenuante forme de exerciţiu, mersul pe jos, poate avea efect.

Analizând opt studii precedente, ce implicau, în total, 341 pacienţi, cercetătorii au ajuns la concluzia că plimbările pe jos au o in�uenţă sem-ni�cativă asupra stării persoanelor deprimate, având un efect similar cu cel al unor forme mai intense de exerciţiu �zic.

În opinia lor, rezultatele sunt im-portante deoarece mersul pe jos este o activitate ce poate � întreprin-să cu ușurinţă de aproape oricine, se realizează cu costuri mici sau gratis și este ușor de incorporat în viaţa de zi cu zi.

Totuși, au adăugat ei, e nevoie de mai multe cercetări pentru a clari�-ca, de pildă, cât de lungi trebuie să �e plimbările, în ce ritm ar trebui făcute și dacă este mai avantajos ca ele să �e făcute în aer liber sau în in-terior.

* * *

E bine să �i „frate cu natura” După ce au observat că o plim-

bare în natură îl ajută pe om să „își reîncarce bateriile”, cercetătorii au încercat să a�e care este secretul din spatele acestui fenomen.

De-a lungul timpului, au existat mai multe teorii care susţineau că,

de fapt, cheia fenomenului este �e aerul curat, �e liniștea. Acum, însă, un nou studiu vine să susţină că principalul bene�ciu rezultă din mo-dul în care arborii, păsările și apusul ne in�uenţează, fără a ne atrage atenţia.

Studiul a fost elaborat pe volun-tari care sufereau de depresie și care au fost trimiși să facă �e o plimbare

într-un parc împă-durit, �e o plimbare prin oraș. Rezulta-tele au arătat că cei care s-au plimbat prin parc și-au îm-bunătăţit abilităţile cognitive. Spre de-osebire de cei care s-au plimbat prin oraș, voluntarii care s-au bucurat de peisajul împădurit și-au putut aminti o

serie de nume și au reușit să le redea în ordine inversă.

Explicaţia, spune Marc Berman, autorul studiului, stă în distincţia dintre tipurile de atenţie: voluntară, în care ne concentrăm conștient pe ceva și involuntară, în care ceva ne captează atenţia.

Capacitatea de a direcţiona aten-ţia voluntară este esenţială în viaţa de zi cu zi, dar este ușor obositoare. De aceea, specialiștii cred că plim-barea în parc reprezintă o pauză pentru atenţia voluntară, moment în care mintea are o șansă de a rătăci fără ţintă. În aceste condi-ţii, atenţia ne este captată involuntar de unele eveni-mente sau obiecte din împrejurimi.

În zonele înverzite sun-tem departe de zgomotele urbane, este mai puţin aglomerat, iar peisajul este mai interesant și captează mai ușor atenţia. În con-trast, zonele urbane sunt aglomera-te, zgomotoase și ne forţează să ne folosim neîncetat atenţia voluntară.

Dr. Berman recunoaște că studiile au demonstrat faptul că o simplă fe-reastră spre o grădină înverzită sau chiar unele imagini cu peisaje înver-zite ajută la relaxare prin utilizarea mai puţin intensă a atenţiei volunta-re, însă susţine că mediul �zic joacă cel mai important rol.

Unul dintre cele mai importante elemente este aerul. Po-luarea din aer poate ca-uza probleme pulmona-re sau cardiace, ceea ce, prin expunerea cronică, accelerează declinul cognitiv. Un alt element, propus de cercetătorii niponi, ar � emisia de uleiuri esenţiale prove-nite din arbori. O serie de studii au scos la ivea-lă faptul ca mersul pe jos timp de două ore într-o pădure îmbunătăţește funcţia sistemului imu-nitar, reduce nivelul de hormoni de stres și sca-de tensiunea arterială, în comparaţie cu plim-bări similare prin centrul orașului Tokyo.

Totuși, faptul că poze-le care ilustrează imagini

ȘTIAŢI CĂ? ZÂMBETEdin natură pot produce bene�cii cognitive sugerează că măcar o par-te din efect este mediat de ceea ce vedem. O ipoteză simplă ar � aceea că verdele, conţinut de majoritatea peisajelor, are un rol esenţial în rela-xare. O altă ipoteză se referă la exis-tenţa unor modele fractale în cadrul peisajelor naturale (o clasi�care ma-tematică care descrie formele com-plexe ale creaţiilor naturale precum liniile de coastă, lanţurile de munţi și buchetele de broccoli) decât cele simple, cu linii drepte, caracteristice mediului urban.

* * *

Celule imunitare speciale „mănâncă” sinapsele

leneșe din creier O populaţie speciale de celule

imunitare, numită microglia, pre-zente la nivelul sistemului nervos central, are un rol mult mai impor-tant decât se credea până acum: chiar în creierul sănătos, aceste ce-lule distrug circuitele și conexiunile slab utilizate. Descoperirea ar putea lămuri unele dintre misterele bolilor neurodegenerative și ar putea ajuta la prevenirea acestor afecţiuni.

Anterior, se considera că celulele microgliale ar � avut rolul de a pro-teja creierul și măduva spinării de vătămări datorate infecţiilor și de a elimina resturile de celule moarte în cazul unor leziuni, aceste celule �ind astfel principala linie de apă-rare imunitară a sistemului nervos

central.Cercetătorii de la Spitalul de Co-

pii din Boston, SUA, au descoperit, însă, că funcţiile celulelor microglia-le sunt mai extinse, iar aceste celule realizează munci complexe chiar și în creierul sănătos.

Specialiștii au modi�cat șoareci de laborator astfel încât unul dintre ochi să �e mai activ decât celălalt, creând astfel o diferenţă la nivelul celor două circuite neurale care lea-gă ochii de creier, în ceea ce privește intensitatea activităţii.

Ulterior, analizând creierele șoare-cilor, au constatat că, în circuitul ner-vos care deservea ochiul mai puţin activ, celulele microgliale distruse-seră un număr mai mare de sinapse –punctele în care se realizează co-municarea chimică dintre neuroni. Sinapsele respective erau „marcate” cu o substanţă secretată de celulele imunitare, substanţă denumită C3 și care, cred cercetătorii, este un fel de „etichetă” care semnalează că sinap-sa respectivă este prea puţin activă și trebuie distrusă.

Pierderea timpurie a sinapselor este unul dintre elementele ce ca-racterizează bolile neurodegene-rative (precum maladiile Parkinson și Alzheimer). Cercetătorii speră să a�e mai multe despre fenomenul marcării sinapselor cu C3 în vederea eliminării lor, ceea ce ar putea des-chide calea spre găsirea unor moda-lităţi de prevenire a instalării acestor afecţiuni.

Fetele se machiază, se dau cu cre-me, parfumuri, își așează părul în cel mai mic detaliu. Băieţii se uită la ele și zic: Mișto fund!

*** Doamna Meirovici tremură sub

plapumă:- Iubitule, murmură ea, când eram

mică și tremuram, mama mă lua în braţe și mă încălzea.

- Ei și? Doar nu vrei să mă duc la miez de noapte s-o aduc pe mama ta!

*** - Domnule pictor, aș vrea să-mi

faci portretul.- Cu plăcere, doamnă Blum.- Și cât mă va costa?- Două mii de shekeli, doamnă.- Aș vrea s-o pictezi și pe fetiţa mea

de cinci ani, cât mă va costa?- Tot atât.- Dar ea este atât de mică…- N-are a face; �ecare tablou costă

două mii.Bine, atunci să faceţi un singur ta-

blou, o voi ţine pe fetiţă în braţe. ***

Dumnezeu îl trimite pe Sf. Petru să vadă ce fac studenţii în sesiune.

Se întoarce Sf. Petru și zice:- Păi ăia de la Medicină învaţă de

rup, ăia de la Drept, la fel, iar ăia de la Politehnică petrec.

Nu trece mult timp și iar este tri-mis Sf. Petru.

Se întoarce și tot așa, ăia de la Me-dicină învăţau de rupeau, ăia de la Drept, la fel, în�pţi în cărţi, la Politeh-nică, tot bairam.

Se mai întâmplă faza de vreo câ-teva ori, în cele din urma Dumnezeu zice:

- S�nte Petru, ia vezi ce mai fac studenţii în sesiune.

Se întoarce Sf. Petru și dă rapor-tul:

- Păi, Doamne, ăia de la Medicină se rup cu învăţatul, ăia de la Drept, la fel, rup rândurile….

- Și Politehnica? întrebă Dumne-zeu.

- Păi Politehnica se roagă…- Bun!! Pe ăștia îi trecem…

*** Replicile copiilor, mai bune decât

bancurileCe este răscoala? Răscoala înseam-

nă când părinţii noștri nu găsesc bani și atunci răscolesc ca să găsească. (8 ani)

Ce sunt amprentele? Amprentele e când punem mâna pe o clanţă și rămân degetele acolo și le găsește poliţia. (8 ani)

De ce se bat potcoave cailor? La cal se pun potcoave să nu cadă pe spate atunci când pune frână, calul se înţe-penește în potcoave. (9 ani)

Dacă Pământul se învârtește, cum de nu cădem de pe el? Pământul este rotund. Noi nu cădem de pe el pen-

tru că străzile sunt drepte, nu sunt rotunde. (8 ani)

Pământul are formă rotundă, dar noi nu cădem de pe el, că noi nu mer-gem acolo unde se face el rotund. (7 ani)

La ce folosește steagul? Steagul fo-losește ca atunci când veneau turcii peste noi, ei nu știau peste ce ţară ve-neau și atunci noi le arătam steagul și după aia ei știau. (7 ani)

De ce ne spălam cu săpun? Noi ne spălăm ca să dăm săpun în ochi la mi-

crobi. (5 ani)Ce este injecţia? Injecţia folosește

ca să moară microbii. Serul ăla are în el otravă de microbi. Serul se duce la tot roiul de microbi, ei zic că aia e car-ne și mănâncă și mor. (8 ani)

Îi baga injecţia la popou și la om, și la microb, și pe el îl omoară, că e mai mic. (7 ani)

Ce sunt vecinii? Vecinii sunt niște oameni care stau la un loc și când nu au mălai, ei se împrumută. (7 ani)

Vecinii sunt niște oameni care se împrietenesc cu tatăl meu și mama mea, ca să le dea o sută de lei. (8 ani)

Ce sunt microbii? Microbii sunt niște gândăcei mici de tot, ei sunt as-cunși pe la aprozar. Ei văd că ai cum-părat carto�, sar pe carto� și dacă nu speli carto�i, mori. (7 ani)

Microbii intră înăuntru la om și acolo lasă fel de fel de murdării, că ei sunt murdari pe picioare și îl îmbol-năvesc pe om. (7 ani)

Cum luminează licuricii? Licuricii au un pic de păr și gaz și piticii le dau foc și se aprind. Licuricii sunt mici, au o lampă și vin la oamenii care visează și se uită la ei, cu lampa, ca sa vadă ce visează. (7 ani)

De ce au cruce pe spate unii pă-ianjeni? Unii păianjeni au cruce că ei sunt popa la păianjeni. (7 ani)

De ce își fac oamenii cadouri? Oa-menii își fac cadouri ca să nu �e ne-simţiţi. (7 ani)

De ce găina nu zboară pe sus, ca și celelalte păsări? Găina nu zboară pe sus ca celelalte păsări, pentru că-i e frică să nu scape oul când îi vine să-l facă. (10 ani)

La ce folosesc sprâncenele? Sprân-cenele folosesc ca să ţină fruntea sus, să nu vină fruntea pe ochi. (6 ani)

De ce există ceasuri cu cuc și nu cu cocoș, din moment ce cocoșul e cunoscut că ne trezește dimineaţa? Mult mai ușor învaţă un mecanism cu roţi dinţate să zică: Cu-cu decât Cu-cu-ri-gu. (13 ani)

Meșterul care a băgat prima dată cucul în ceas s-a gândit că nu poate să strâmteze ditamai cocoșul și să-l bage acolo, și de atunci ceasul a ră-mas așa, cu cuc și nu cu cocoș. (11 ani)

Chiar nu se poate învăţa fără note la școală? Profesorii nu renunţă la note în școală pentru că s-ar lipsi de plăcerea pe care o au când unii elevi îi imploră să nu-i lase corigenţi. (12 ani)

MUNCĂOferte: - Căutăm familie de români care să lucreze într-un restaurant. Oferim cazare. Tel.: 642 690 029 Cereri: - Ofer lunar 100 de euro unei persoane care poate să-mi dea de muncă în orice domeniu. Am cardul TPC. Tel.: 642 219 600 - Doamnă cu experienţă în menaj, caut de muncă în curăţenie, să îngrijesc copii sau persoane în vârstă, ca externă sau internă, în Comunitatea Madrid. Tel.: 642 237 875 - Doamnă cu experienţă în menaj și recomandări, de 8 ani în Spania, caut de lucru cu ora în me-naj sau îngrijit copii sau bătrâni. Comunitatea Madrid. Ofer recompensă. Tel.: 602 547 862 - Caut de muncă în orice domeniu, în toată Spania. Sunt electrician cu 22 ani experienţă. Vor-besc bine spaniola și am acte în regulă. Inclusiv agricultură, orice. Tel.: 642 279 566 - Doamnă serioasă, 30 ani, caut de lucru în august, ca externă, în Comunitatea Madrid. Tel.: 642 237 875 - Meseriaș în construcţii, caut de muncă în domeniu, în Comunitatea Madrid. Tel.: 666 775 295

ÎNCHIRIERICerere: - Femeie, caut cameră mobilată, cu liniște, preţ convenabil, cablu pentru televizor. Prefer zonele Nuevos Ministerios, Bilbao, Iglesias. Rog multă seriozitate. Sunaţi după ora 19.00 la tel.: 642 947 749. Oferte: - Se închiriază cameră pt. o persoană serioasă, nefumătoare, în Leganés, staţia de metrou Julian Besteiro. În apartament mai locuiește doar o familie. 180 €. Tel.: 620 077 861 - Închiriez cameră pt. o persoană, frumos mobilată, la 2 minute de staţia de metrou și tren Alu-che. 180 € + cheltuieli. Liniște, persoane serioase. Tel.: 602 547 862 - Închiriez cameră în Fuenlabrada, pt. o fată. Aproape de staţia de metrou Parque Europa, o staţie de autobuze, Día, Carrefour. De pe orice dată. Anunţ valabil și pt. o internă, pt. la sfârșit de săptămână. Tel.: 677 599 496 - Închiriez cameră în Moratalaz. Tel.: 642 288 370 - Caut colegă de cameră, în Madrid, la 5 minute de staţia de metrou Nueva Numancia. Tel.: 653 815 333 - Se închiriază cameră aproape de gara din Coslada, de pe 1 iulie, condiţii foarte avantajoase. Pentru o singură persoană. Se oferă baie și frigider proprii, internet. Se roagă multă seriozitate. Nu sunt multe persoane în casă, suntem numai noi, o familie de 4 persoane. Tel.: 606 065 828 - Închiriez cameră în Alcalá de Henares, pt. o fată ce lucrează ca internă, pt. la sfârșit de săptă-mână. 100 €. Tel.: 678 041 756 - Închiriez cameră în Villaverde Bajo, la 2 minute de staţia de metrou. Pt. o fată responsabilă și nefumătoare. Preţ avantajos. Tel.: 671 921 348 - Închiriez apartament de 2 camere în Torrejón de Ardoz, aproape de gară și autobuze, de pe 1 iulie. Tel.: 603 115 865 - Se închiriază 2 camere în Alcalá de Henares, de pe orice dată a lunii iunie, la 5 minute de staţia de autobuze Continental, în apartament cu 4 camere și 2 băi. Blocul are piscină comunitară. Încălzirea nu se plătește, condiţii bune, persoane puţine, liniște. Tel.: 667 203 448, 617 123 721 - De închiriat cameră pt. 2 persoane (sau matrimonio), în apartament complet utilat. Posibilităţi internet și Digi TV. Acces la staţiile de metrou Urgel (L 5), Oporto și Carpetana (L 6). Disponibilă de pe orice dată. Tel.: 603 348 413, 914 724 727 - Se închiriază cameră în Leganés Central. Pt. o persoană: 200 €, cu cheltuieli incluse. Pt. o fami-lie: 250 €, cu cheltuieli aparte. De pe orice dată. Tel.: 666 737 014 - Doamnă serioasă, caut colegă pentru a împărţi o cameră în zona Plaza Elíptica, de pe 1 iulie. Tel.: 654 653 191

VÂNZĂRI- Vând teren în Robleda (Salamanca), 204 mp, cu 104 metri de casă precizaţi în acte. Casa trebuie reconstruită și fără proiect. Preţ: 20.000 €. Tel.: 685 475 434 - Vând urgent teren intravilan de 1.000 mp, în Piatra Neamţ, zonă pitorească, vile noi, 50 m deschidere la drum, cu posibilitate de a construi două case. Cadastru făcut. Preţul, 35 €/mp,

REDACTORI ȘI COLABORATORI:

Ana-Maria Cornilă, Neli Dancu, Daniel Sorin Brumă, Marin Trașcă, Virgil Mihalcea (corespondent Castellón), Nicoleta Găletaru (corespondent Barcelona), Diana Ceaușu (corespondent Sevilla)

Corectură: Anne-Marie CodrescuDesign: GIG Press

Redacţia săptămânalului nu poartă răspunderea pentru veri-dicitatea reclamelor şi anunţurilor publicate şi nu împărtăşeşte întotdeauna poziţiile exprimate în articolele publicate în paginile sale.

“Noi în Spania” este marcă rezervată.

REDACŢIA:

Adresa: C/ Simancas, 3628491 Fuenlabrada (Madrid)Telefoane de contact: 916 156 384, 692 635 246Pentru cititori - de la ora 12 la 19,30, de luni până vineri Fax: 916 972 596e-mail: noiinspania@yahoo.es

Săptămânalul se tipăreşte în Spania.Imprenta Imcodávila S.A. (Ávila)D.L. AV-192-2005Editat de Nova Duma S.L.ISSN: 1888-1173

negociabil. Tel.: 617 666 332 - Vând apartament în orașul Cavnic, hud. Maramureș. Decoman-dat, 2 camere, et. 4. Apa și gazul sunt contorizate. Centrală pro-prie, acoperiș. Preţ: 16.500 €, negociabil. Tel.: 642 236 858, 0040/ 745 413 237. - Vând bilet de avion cu plecarea pe 4 august din Madrid spre București și întoarcerea pe 1 septembrie. Preţ: 360 €. Cu TAROM. Tel.: 642 727 101 - Vând 4 jante de aluminiu, fără cauciucuri. 100 € toate patru. Tel.: 662 342 029 - Vând Seat Leon, din 2004, motor 1.9, pe motorină, 140.000 km, geamuri fumurii, cauciucuri noi. Comunitatea Madrid. Tel.: 671 430 533- Vând bilet de avion pe ruta Madrid-Cluj, cu Wizz Air. Plecarea, pe 13 august. Întoarcerea, pe 22 august. Costă 266 € + taxa de schimbare de nume. Tel.: 659 267 406 - Vând Honda Accord, din noiembrie 2006, neagră cameleon, 72.000 km, full equipe, GPS, trapă solară, tapiţerie de piele cafea cu lapte. O pot da și la schimb + diferenţă. 8.500 €. Zaragoza. Tel.: 667 318 646 - Vând două bilete de avion. Plecarea, cu Blue Air, de la Madrid la București, cu plecarea pe 15 iulie, 140 €. Întoarcerea, cu Wizz Air, pe 12 august, 180 €. Tel.: 642 785 370

MATRIMONIALE- Vreau să cunosc o doamnă cu adevărat, de 33-47 ani, pentru toată viaţa. Tel.: 687 005 275 - Am 32 de ani, sunt ardelean, doresc o relaţie serioasă. Dacă și tu dorești același lucru, mes meu este dinum58@yahoo.com. Aștept să ne cunoaștem. - Tânăr din Madrid, de 28 de ani, foarte simpatic, sincer, serios și care știe ce vrea de la viaţă, caut o femeie singură, sinceră, serioa-să, care să simtă nevoia de afecţiune, dragoste, alint, care vrea să �e iubită cu adevărat. Nu mai dau alte detalii. Dacă ești interesată și atrasă de acest anunţ, te rog să mă suni la nr. 634 812 408. - Spaniol din Madrid, divorţat, fără copii, aș dori să găsesc o feme-ie româncă de 50 de ani, pentru relaţie serioasă. Am casă și loc de muncă. Tel.: 685 616 998 (Toño)- Ardelean creștin, sincer, atrăgător, sportiv, cu situaţie materială bună, 1,74 m, 69 kg, caut fată până în 30 de ani care mai crede în dragoste și care urăște minciuna, pt. relaţie serioasă. Tel.: 637 096 081. ID-ul meu de Facebook e doru stir. - Doresc să cunosc o doamnă de 33-49 ani, pt. o relaţie serioasă. Tel.: 687 005 275 - Doamnă, 48 ani, fără obligaţii, caut un domn fără obligaţii, cu situaţie clară, pt. prietenie/căsătorie. De preferinţă, de la ţară sau din Comunitatea Madrid. Momentan nu am de muncă, de aceea aș dori să mă poată ajuta cu lucrul. Neserioșii să se abţină. Nu su-naţi după ora 22.00. Tel.: 634 674 552 - Doamnă, 48 ani, caut un domn de vârstă apropiată, fără obli-gaţii, căruia să nu-i placă băutura (poate � fumător), serios, pt. o relaţie serioasă. Comunitatea Madrid. De preferinţă, din ţară să �e din Moldova. Tel.: 642 698 478 - Domn, 40 ani, 1,80 m, 76 kg, fără obligaţii familiale, doresc să cunosc o doamnă de vârstă apropiată, de preferinţă zodia Fecioa-ră, Pești sau Scorpion, pt. o relaţie stabilă. Comunitatea Madrid. Tel.: 698 617 879 - Spaniol, divorţat, 50 ani, caut o doamnă româncă de 27-43 ani, pt. relaţie stabilă. Comunitatea Madrid. Tel.: 650 743 340 - Doamnă, 48 ani, foarte serioasă, singură, fără obligaţii, caut un bărbat serios, până în 50 ani, pt. o relaţie serioasă. Comunitatea Madrid. Tel.: 678 123 726 - Doamnă simpatică, 44 ani, 1,70 m, 70 kg, fără obligaţii, caut un bărbat sincer, cu simţul umorului, responsabil, cu serviciu stabil, de 44-48 ani, peste 1,70 m, din Comunitatea Madrid. Pt. o relaţie de durată, chiar căsătorie. Tel.: 653 195 774 - Doamnă, 48 ani, 1,60 m, doresc să cunosc un domn nefumător, nealcoolic, numai în vederea căsătoriei. Tel.: 602 501 589 - Femeie din Comunitatea Madrid, caut bărbat de 32-40 ani, sin-cer, care să iubească copiii, pt. o relaţie serioasă. Tel.: 642 253 282 - Tânăr, 32 ani, caut o fată de vârstă apropiată, din Comunitatea Madrid, pt. o relaţie serioasă/căsătorie. Tel.: 642 211 954 - Domn, 56 ani, 1,62 m, 65 kg, fără obligaţii, niciodată căsătorit, cu loc de muncă stabil, caut o doamnă pt. prietenie/căsătorie. Lu-crez la o fermă, am putea munci împreună. Tel.: 642 859 768 - Tânăr, caut o fată de 20-30 ani, din Comunitatea Madrid, pt. o relaţie. Tel.: 693 986 161 - Tânăr, 30 ani, 1,72 m, cu un mic handicap auditiv, aș dori să cu-nosc o fată care să mă înţeleagă și să mă accepte așa cum sunt. Comunitatea Madrid. Tel.: 642 905 453 - Domn, 40 ani, manierat, liniștit, serios, antialcool, cu serviciu sta-bil, îmi caut jumătatea, dacă este posibil, până în 35 ani. Tel.: 602 133 026. Adresa mea de Mess: gebo46 - Domn, 54 ani, din Comunitatea Madrid, doresc să cunosc o doamnă pt. o relaţie de prietenie de lungă durată. Tel.: 665 062 026 - Spaniol, caut femeie româncă peste 40 de ani, brunetă, de apro-ximativ 1,75 m. Tel.: 664 697 284 - Doamnă, 51 ani, doresc o persoană de vârsta mea, serioasă, fără obligaţii, pt. o prietenie fără relaţii sexuale, eventual căsătorie. Comunitatea Madrid. Tel.: 642 266 095

DIVERSE: - Mesaj de la Ilie pentru doamna din Constanţa, care s-a oferit să îl ajute cu un loc de muncă în agricultură: Te rog din su�et, nu mă mai suna cu număr ascuns, doar așa ţi-aș putea răspunde la apeluri oricând. Nu văd sensul acestor apeluri cu număr invizibil. Sunt o persoană serioasă și respectuoasă și n-ai absolut nici un motiv să te îndoiești de seriozitatea mea! Sună-mă din nou, te rog, pe Vodafone (671 285 092) sau pe numărul de Digi! Chiar aș dori să pot lucra în agricultură, sper să mă poţi ajuta! Cu multă stimă, Ilie

Noi în Spania este membru al:Asociaţia pentru Cunoaşterea Populaţiei Imigrante (ACPI, Asociación para el Conocimiento de la Población Inmigrante), care promovează în fiecare an Studiul de Medii de Comunicare pentru Imigranţi (EMI, Estudio de Medios para Inmigrantes)

Asociaţia Spaniolă de Edituri de Publicaţii Periodice (AEEPP, Asociación Española de Editoriales de Publicaciones Periódicas)

14 ANUNŢURI 07.06 - 13.06.2012

Cum vă puteţi depune anunţul? 1. Sunând la numerele de telefon 916 156 384 şi 692 635 246, între orele 13.00-19.30, lunea, miercurea, joia şi vinerea. 2. Prin trimiterea unui fax la numărul 916 972 5963. Printr-un mesaj la adresa de e-mail: noiinspania@yahoo.es

Instalez și orientez toate tipurile de

antene

Orice fel de serviciu relaționat

cu antene

Toate tipurile de receivers

Montaj economicTel. 615 011 129

MAGAZIN DE PRODUSE ALIMENTARE

TRIMITERI DE BANI

O MARE VARIETATE DIN MÂNCAREA TA ROMÂNEASCĂ

FAVORITĂ

ÎN FIECARE ZI – PLĂCINTE CALDE!

ADRESĂ: C/ GUTENBERG, 5 - MADRIDMETRO MENENDEZ PELAYO – SALIDA GUTENBERGOrar: 9:30 - 21:30 Şapte zile din şapte

Tel.: 911 283 579, 658 955 783

PALINCĂ DE STRUGURI – 9,00 € LITRUL

Închiriem cameră spaţioasă, la 5 minute de staţia de me-trou Ascao (L 7), la etajul 2, unei femei responsabile și curate. Cerem și oferim seriozitate. În apartament locu-im doar o pereche. De pe orice dată. 200 €.

Tel.: 677 156 366

TRASPASO TIENDA DE ALIMENTACIÓN

de 50 metros cuadrados, en Fuenlabrada, Calle Pozuelo, 3

(la calle donde está la iglesia ortodoxa rumana).

Tel.: 664 770 151

15CASTELLANO 07.06 - 13.06.2012

Ion Grigorescu, uno de los artistas conceptuales rumanos más relevan-tes, participa en la Sección o�cial de PHotoEspaña 2012 con la exposición “Las cortinas de la democracia”, del 8 de junio hasta el 13 de julio de 2012, en el Instituto Europeo de Diseño (C/ Larra 14, Madrid). El proyecto, comisariado por Magda Radu, está organizado por el Instituto Cultural Rumano de Madrid.

La inauguración tiene lugar el 7 de junio, a las 19.30 horas.

“Esta exposición se construye en torno a un grupo central de obras realizadas por Ion Grigorescu en los

“Las cortinas de la democracia”, en PHotoEspaña2012últimos años y se corresponden con una pléyade de temas recurrentes en su trayectoria que se pueden in-terpretar en diversos niveles. Una de las principales preocupaciones del artista es explorar la relación entre el individuo y la autoridad política. Ion Grigorescu plantea la categoría del artista dentro de una jerarquía social –el artista parece que disfruta de una libertad sin condiciones, pero en rea-lidad es incapaz de alterar o in�uir en la autoridad política de ninguna ma-nera – o bien evoca referencias histó-ricas en las que resuena su biografía personal, cuestionando los límites

del psicoanálisis o re�exionando so-bre el destino de las ideologías en el mundo contemporáneo.

El artista proyecta su mirada pe-simista sobre la realidad actual y percibe que preocupaciones eter-nas, como la aspiración a la libertad política o la lucha por una expresión artística desenfrenada y no acomo-dada, siguen suponiendo un desa-fío en un contexto global cada vez más desorientado y complejo. Obras antiguas, de los años 70 y 80 –pin-turas, fotografías o fotogramas – son re contextualizadas, por lo tanto, se someten a un proceso de despla-

Rumanía es uno de los merca-dos del mundo más atractivos en cuanto a energías renovables, según el nuevo informe Country Attractiveness Indices, presenta-do el 28 de mayo por la compa-ñía de auditoría y asesoramiento Ernst & Young.

El índice calculado por Ernst & Young para los últimos tres meses sitúa Rumanía en la 14 posición delante de Polonia e Irlanda con los cuales en febrero había teni-do el mismo resultado en cuan-to las energías eólicas. Rumanía está cerca de países como Espa-ña, Suecia, Australia y Japón.

El índice general, que incluye puntuaciones para todas las cate-gorías de energía renovable – eó-lica, solar, geotermal y biomasa – mantiene a Rumanía entre los primeros 15 países del mundo en cuanto al atractivo del mercado local para desarrollar proyectos energéticos en estos sectores.

Según los últimos datos públi-cos, los productores de energía eléctrica de fuentes renovables ya han empezado a cobrar canti-dades importantes de dinero de parte del Estado rumano por las

cantidades de energía produci-das durante los primeros cuatro meses de este año, comunica Ernst & Young.

Rumanía ha hecho pasos im-portantes en promover, sostener y desarrollar la producción de energía de fuentes renovables, en comparación con otros Esta-dos del centro y del Este de Eu-ropa.

Pierpaolo Mazza, director ge-neral de la división de General Electric para turbinas con gas

aeroderivativas para la Europa Central y de Este, Rusia y CIS, ha declarado para el periódico rumano Capital que “la esque-ma de apoyo basada en cuo-tas obligatorias de certificados verdes que promueve Rumanía es muy atractiva para ciertos inversores. Rumanía tendrá un desarrollo muy interesante en este sector, siendo, actualmen-te, la más atractiva de la región para los inversores en energía verde”.

zamiento por el que su signi�cado original queda rea�rmado y, al mis-mo tiempo, ampli�cado a través de la creación de “imágenes pobres”, parábolas morales sobre la actuali-dad. El papel del artista se cuestiona constantemente y se pone a prueba desde la crítica. Grigorescu sigue el imperativo ético de ejercer sus ac-ciones en el mundo (en algunos mo-mentos, a través de una labor dura y humilde), sin pretender revolucionar la sociedad, sino más bien buscando que el arte se disuelva en el �ujo de la vida cotidiana”, considera la comi-saria Magda Radu.

Atraemos inversiones en energía verde

El valor del Castillo Bran ha crecido enormemente durante los úl-timos tres años, desde cuando ha sido devuelto a Dominic de Habs-burg, hijo del archiduque Anton de Habsburg y de la princesa Ileana de Rumanía. En el 2008 su valor fue de unos 60 millones de euros, hoy en día está valorado en 140 millones de euros.

También las ganancias obtenidas de la explotación del castillo son importantes. Desde 2009 hasta finales del 2011, el Castillo Bran ha tenido beneficios de 2,7 millones de euros. La receta de este éxito parece residir tanto en su valor histórico como en la posibilidad de or-ganizar bodas en la fortaleza de Dracula. Una boda allí cuesta 20.000 euros.

Cada día miles de turistas lo visitan. Un billete cuesta 25 lei (unos 5,60 euros). No faltan los vinos de colección y los re-cuerdos que contribuyen de una manera significativa a los ingresos.

El Castillo Bran es el obje-tivo turístico más visitado de Rumanía, con más de 500.000 visitantes cada año.

Actualmente los turistas pueden visitar 23 habitacio-

nes, el doble que durante el periodo cuando el Castillo Bran era parte del patrimonio nacional.

La mayoría de los muebles se han comprado de tiendas de objetos antiguos de Italia y datan del mismo periodo que las piezas origina-les. Por desgracia, los visitantes pueden ver pocos objetos que hayan sido de la familia real. Entre ellos está el traje popular preferido por la reina María, una de las coronas reales, un puñal del rey Ferdinand, pero también el libro de huéspedes de la reina María y de la princesa Ileana.

Bran, uno de los más caros castillos del mundo

16 PUBLICITATE 07.06 - 13.06.2012