Efectul exercitiului fizic asupra organismului

 Efectul exercitiului fizic asupra organismuluia. Efectele exercitiului fizic asupra organismului

Nu cu foarte multi ani in urma, majoritatea medicilor recomandau bolnavului de inima repaus, medicamente si, eventual, interventie chirurgicala. Dupa respectiva interventie chirurgicala recomandarile erau aceleasj: repaus, medicamente. Fara sfaturi privind dieta, tipul sau nivelul de activitate fizic£ permisa, comportamentul in familie sau in comunitate, fara ajutor pentru depasirea stressului si depresiei induse de boala, fara referiri la factorii de rise pentru evolutia negativa a bolii, cu exceptia fumatului, poate. Toate acestea fac acum parte din tratamentul bolilor cardiovasculare, nefiind considerate doar gesturi marginale, adjuvante. Mai mult, sunt componente de baza aleprogramelor de prevenire, profilactice, cat si ale programelor de refacere la un nivel maximal posibil a functiilor afectate de suferinta (473).

Notiunea de prevenire a bolilor cardiace in urma cu aproximativ patru decenii a fost aproape o revolutie in gandirea medicala a timpului, urmata de ideea de recuperare medicala a bolnavilor cardiovasculari. Aceasta presupune refacereaunui nivel functional optim al cordului si vaselor unui bolnav cardiac, care sa li permita desfasurarea vietii de zi cu zi, astfel incat sa-si asigure eel putin autoingrijirea si locomotia fara efort, fara aparitia unor simptome neplacute saupericuloase; in acest felul individul se poate reintegra in familie si in comunitate si poate avea o viata de buna calitate. Treptat, conceptul de calitate a vietii a prins consistent^ pentru toate suferintele cronice care creeaza invalidate (disabilitate), ultimii zece ani aducandu-l pe aceeasi treapta, eel putin cu longevitatea (120,133,630,631).

Atat prevenirea, cat si recuperarea dupa boli cardiovasculare se bazeaza pe controlarea factorilor cu rise aterogen major si prescrierea unui program de exercitii fizice aerobice. Boala coronariana ischemica reprezinta modelul tuturorprogramelor de recuperare cardiaca, fiind prima boala de inima pentru care a fost conceput si perfectionat un astfel de program (475,479).

Ultimii 10-15ani au adus dovezi incontestabile privind necesitatea unei activitati fizice sustinute pentru o functie cardiaca optima (fitness cardiac), respectiv pentru conditie fizica optima (fitness fizic) si pentru diminuarea riscului de boala aterosclerotica. Efectele benefice asupra sanatatii deriva din actiunea tuturor aparatelor si sistemelor, deci a intregului organism. Cel mai implicat si, in consecinta, eel mai studiat este aparatul cardiovascular (57,108,472,474,487).'

Exercitiul fizic este o functie naturala a corpului omenesc. Acesta pare special construit pentru miscare, care in timpurile mai vechi era esentiala pentru supravietuire. Marea Tntelepciune a practicarii miscarii sub forma exercitiului fizic consta in a pastra un echilibru

1

intre performanta fizica, sanatate si riscul de boala. in medicina, performanta fizica este strans legata de capacitatea functional a organismului si de calitatea vietii. Identificarea factorilor care potlimita performanta si determinarea capacitatii functional se face cu ajutorul testelorde efort (108).

Performanta fizica este rezultatul intricarii a cinci sisteme: mobilitate-flexibilitate, forta, coordonare, rezistenta si viteza de miscare. Pentru atingerea performantei sunt solicitate, in diferite grade, toate sistemele organismului, cu

2

preponderenta sistemul muscular si osteoarticular, cardiovascular, nervos, pulmonar si sanguin. Efectele exercitiului fizic sunt numeroase, unele neputand f'i obtinute prin alte tratamente:

—     creste nivelul conditiei fizice,

—     scade stress-ul, depresia, anxietatea

—     permite controlul greutatii

—     diminua riscul suferintelor degenerative articulare, inclusiv al durerii lombare

—     combate sindromul de deconditionare

—     faciliteaza cresterea armonioasa—     combate sechelele bolilor cronice ( bolile cardiovasculare, boala cerebrovascular^,

cancerul, hipertensiunea arteriala, bronsita cronica obstructive, diabetul zaharat, osteoporoza)

—     amelioreaza respiratia

—     scade durerea prin eliberarea de endorfine naturale ( substante secretate chiar de organism pentru a bloca perceperea senzatiei de durere)

—     scade riscul de producere al bolii cardiovasculare, diabetului zaharat de tip II, al unortipuri de cancere, al osteoporozei

—     scurteaza travaliul

—     determina o stare de bine generala si permite imbunatatirea imaginei despre sineInactivitatea fizica are consecinte negative, de aceeasi intensitate ca fumatul (235).

Pentru a-si releva beneficul, exercitiul fizic trebuie efectuat in conditii adecvate, la parametri care sa permita aparitia efectelor, fara riscul reactiilornegative, adaptat fiecarui individ in parte, cu atat mai mult daca este vorba de un om bolnav sau cu potential de imbolnavire. De aceea este indicata prescriptia avizata, medicala si supravegherea de specialitate.

b. Tipuri de exercitii fiziceExercitiul fizic este un ansamblu de miscari standardizate, care se executa intotdeauna

la fel, in aceeasi ordine, cu o aceeasi intensitate, avind o durata si un scop prestabilite. in momentul in care sunt standardizate pentru a fi folosite inmedicina, ele se mai numesc si exercitii fizice terapeutice; prescrierea lor presupune mai muite precautii si supraveghere decat simplele exercitii de la orele de educatie fizica din scoala sau decat cele ce alcatuiesc programul de antrenament al sportivilor, dar, in mare, deriva din acestea. Exista numeroase clasificari ale exercitiilor terapeutice, in functie de gradul de implicare

3

al pacientului in realizarea exercitiului, in functie de mecanismul energetic folosit, de gradul de deplasare a corpului in timpul exercitiului ori de scop (237,489,534,535).

In practica medicala, atat profilactica, dar si terapeutica sau de recuperare, exista trei categorii de exercitii, clasificate astfel atat in functie de scopul propus, cat si de mecanismul folosit: exercitii rezistive (concepute pentru crestereaselectiva a fortei si rezistentei unor grupuri definite de muschi), exercitii aerobice (pentru imbunatatirea conditiei fizice in general si a capacitatii functionale a aparatului cardiovascular in particular) si exercitii de mobilitate (237).

4

Exercitiile rezistive sunt contractii dinamice sau statice (altfel spus, care deplaseaza sau nu o parte a corpului din pozitia initials), ale unui muschi sau grup de muschi, care se realizeaza impotriva unei rezistente mecanice saumanuale. Scopul lor este de a creste forta si rezistenta muschilor implicati. Exista trei tipuri de contractii rezistive: isometrice, isotonice si isokinetice. Exercitiile rezistive au fost considerate contraindicate in suferintele, chiar subclinice, ale aparatului cardiovascular, pentru ca ar determina suprasolicitarea cordului. Aceasta se Tntampla la persoanele care nu sunt instruite pentru o respiratie corecta in timpul exercitiului si la care se produce blocarea respiratiei in inspir(fenomenul Valsalva) pe durata respectivei actiuni, Pacientilor cu boli cardiovasculare, varstnicilor etc li se recomanda evitarea unor astfel de eforturi, daca nu au fost testati si nu au fost antrenati special. Pericolul fenomenulu! Valsalva apare mai ales in contractia isometrica si la exercitiile cu contrarezistenta mare (534,535,608).

Exercitiile pentru mobilitate se adreseaza structurilor care determina sau limiteaza gradul de miscare la unei articulatii. Sunt exercitii de mica intensitate, care se pot executa activ sau pasiv; nu au contraindicatii pentru aparatulcardiovascular, dar nici nu il solicita in mod deosebit, neputand fi folosite pentru antrenarea sa. Sunt insa importante, pentru ca un sistem musculoarticular cu mobilitate redusa va diminua eficienta antrenamentului cardiac aerob. Dintre elefac parte mobilizarile articulare si stretching

Exercitiile aerobice sunt un set de exercitii foarte variate, care solicita intreg organismul sau o mare parte a acestuia si au drept scop stimularea rezervelor de energie si rezistenta ale organismului si aducerea acestuia la nivelul de conditiefizica maxim posibila (635).

c. Sistemele energetice ale activitatii fiziceCombustibilul pentru activitatea musculara este adenozintrifosfat (ATP), care se

desface in timpul contractiei, eliberand energia necesara. in primele 30 de secunde ale oricarui efort, combustibilul se obtine din stocurile de fosfocreatinina din fibra musculara, fara ca reactia respectiva sa necesite oxigen. Cantitatea de energie eliberata este foarte mare, intr-un timp foarte scurt, permitand contractii musculare intense, rapide, darde scurta durata.

Pentru a furniza energia necesara unei activitati musculare ce dureaza mai mult de 30 de secunde, intra in actiune in urmatorul minut sistemul glicolitic anaerob, care foloseste ca sursa de combustibil glucoza sj, de asemenea, nunecesita oxigen. El permite executarea unor contractii intense cu durata de'l-2 minute, in urma reactiilor chimice locale rezulta acidul lactic, responsabil in parte de durerea si oboseala musculara. Masurarea sa permite determinareaintensitatii activitatii fizice si a pragului dintre contractiile anaerobe si cele aerobe in timpul unei activitati fizice complexe sau al antrenamentului cardiac.

Deoarece exercitiile intense, de scurta durata isi iau energia din sistemele energetice ce nu necesita oxigen, ele se numesc exercitii anaerobe.

Sistemul aerobic foloseste ca surse glucoza, grisimile si proteinele, din arderea carora, cu ajutorul oxigenului, se elibereaza energia, in cantitate mare, necesara eforturilor de lunga durata, dar de intensitate moderata si care solicits

5

mare parte din organism, in timpul unei contractu musculare izolate prelungite, el intra treptat in actiune dupa primele 2 minute. Exercitiile bazate pe acest sistem se numesc aerobe. Activitatea musculara necesara in procesul muncii fizice, indiferent de intensitate, isj datoreaza energia aproape exclusiv sistemului aerob.'

Activitatea fizica uzuala, cotidiana, este, deci, in majoritatea cazurilor, aeroba. Situatiile in care este nevoie de eforturi foarte intense si de scurta dura'ta, adica eforturi anaerobe, sunt rare. Persoanele cu boala cardiovasculara sau potentialii bolnavi pierd capacitatea de a face fata cerintelor fizice cotidiene ale vietii a'ltfel decat cu pretul unui efort crescand, fizic si psihic. Mentinerea calitatii vietii la aceste persoane presupune mentinerea unei capacitati de functionare optima pentru toate sistemele si aparatele implicate in functionarea sistemului energetic aerob si mentinerea capacitatii de a efectua activitati fizice eficiente.

Pentru o activitate fizica, eficienta acesteia se masoara raportand intensitatea de executie a miscarii la consumul de energie necesar pentru realizarea respectivei activitati; se compara rezultatul activitatii cu cheltuielile facute. Acestcalcul este posibil In laboratoare speciale si este una dintre masuratorile facute in cadrul testelor de efort.

Consumul energetic se poate exprima prin kilocalorii sau in echivalenti metabolici. Masurarea lui este dependents de masurarea consumului maxim de oxigen pe minut.

1 kilocalorie este data de cantitatea de caldura necesara pentru a creste temperatura unui litru de apa cu 1 grad C. Pentru realizarea a 5 calorii, este necesara consumarea unui litru de oxigen.

Echivalentul metabolic (MET) reprezinta cantitatea de oxigen in mililitri consumata intr-un minut in timpul unui efort fizic si raportat la greutatea corporala. Organismul standard aflat in repaus absolut are un consum de 3,5 ml 02/ kg-corp/min. Aceasta valoare a fost echivalat cu 1 MET (535,608).

Tabelul CI-2 prezinta valoarea unor activitati fizice uzuale si a unor exercitii in functie de consumul de energie implicat. Energia totala consumata in timpul fiecarei activitati se obtine usor, prin Tnmultirea valorii respective cu durata in minute a efortului depus.

Tabel CI-2. Consumul energetic pentru diverse activitati fiziceCheltuiala activitati activitati activitati exercitiienergetica/ tip  de casnice, profesiona recreative pentruactivitate gospodaresti, de

autoingrijirele antrenamentfizi

cEfort foarte usor igiena activitate pescuit, Plimbare3MET=4kcal/min personala,   citit, de    birou, biliard,    golf (3km/h),10ml scris,        cusut, portar, static stretching,02/kg/corp/min tricotat, gatit vanzator,

condus

autot

mobilizari articulare simple

Efort usor igiena locuintei, activitati dans, calarit, mers   cu   4-3-5 MET gradinarit usor, usoare  cu volei, tenis si 6km/          h,4-6 kcal/min greutati folosirea badminton ciclism     20-

6

In concluzie, interesul tot mai crescut pentru un stil de viata activ si pentru realizarea starii de fitness isi are ratiunea in urmatoarele considerate

1.  exercitiul fizic este o functie si o necesitate a organismului uman.'

2.    starea de fitness descrie un status fiziologic continuu al sistemelororganismului si determina capacitatea lor de a face efort fizic3.         stilul de viata sedentar este recent dezvoltat, nefiind caracteristic fiintei umane Progresul tehnic este doar partial raspunzator de tendintele negative aie starii de sanatate.4.         doua treimi din populatia tarilor industrializate este sedentara, cu rise excesiv pentru aparitia bolilor cardiovasculare si a consecintelor lor5.         exercitiul fizic regulat si promovarea unui fitness fizic adecvat pot contracara efectele unui stil de viata nociv, care duce la boli cardiovasculare, hipertensiune arteriala, obezitate, diabet zaharat, osteoporoza, anxietate, depresie alte bolipsihice.6.         stilul de viata bazat pe activitate fizica si fara obiceiuri daunatoare va determina o viata sanatoasa, lunga, de buna calitate, fara suferinte

7