efectele stresului

2
Efectele stresului asupra organismului Când ne aflăm într-o situaţie de stres organismul reacţionează lansând un răspuns fizic. Sistemul nervos intră în acţiune, începe eliberarea de hormoni, iar organismul intră într-o stare de “luptă sau fugi”. Această stare este datorată SNS (sistemul nervos simpatic) şi constă în pregătirea organismului faţă de factorii exteriori pe care îi percepe ca fiind nocivi/periculoşi. În acestă stare se poate observa creşterea pulsului, mărirea frecvenţei respiraţiei, tensionarea muşchilor şi apariţia transpiraţiei. De obicei această stare este de scurtă durată şi temporară (stres acut), iar organismul îşi revine rapid din ea. Dar ce se întâmplă când starea de stres este persistentă (stres cronic)? Încep să apară problemele de sănătate. Primele semne care apar în cazul unui stres continuu sunt: durerea de cap; oboseala; tulburări de somn; dificultăţi de concentrare; dureri de stomac; iritabilitate. Dacă factorii declanşatori ai stresului nu sunt înlăturaţi la timp, iar starea de stres se continuă, încep să apară diverse afecţiuni, cum ar fi: depresie; hipertensiune arterială; aritmii; ateroscleroză (rigidizarea arterelor); boli ale inimii; atac de cord; tulburări gastro-intestinale: crampe, constipaţie, diaree, arsuri stomacale, ulcer gastric, sindrom de colon iritabil; creşterea sau scăderea în greutate; disfuncţii sexuale; probleme de fertilitate; crize de astm; probleme dermatologice: acnee, eczeme, psoriazis. Pentru a nu ajunge la aceste boli, singurul tratament împotriva stresului este auto-gestionarea acestuia. Studiile arată că

description

efectele stresului

Transcript of efectele stresului

Page 1: efectele stresului

Efectele stresului asupra organismului

Când ne aflăm într-o situaţie de stres organismul reacţionează lansând un răspuns fizic. Sistemul nervos intră în acţiune, începe eliberarea de hormoni, iar organismul intră într-o stare de “luptă sau fugi”. Această stare este datorată SNS (sistemul nervos simpatic) şi constă în pregătirea organismului faţă de factorii exteriori pe care îi percepe ca fiind nocivi/periculoşi. În acestă stare se poate observa creşterea pulsului, mărirea frecvenţei respiraţiei, tensionarea muşchilor şi apariţia transpiraţiei. De obicei această stare este de scurtă durată şi temporară (stres acut), iar organismul îşi revine rapid din ea.Dar ce se întâmplă când starea de stres este persistentă (stres cronic)? Încep să apară problemele de sănătate. Primele semne care apar în cazul unui stres continuu sunt:

durerea de cap; oboseala; tulburări de somn; dificultăţi de concentrare; dureri de stomac; iritabilitate.

Dacă factorii declanşatori ai stresului nu sunt înlăturaţi la timp, iar starea de stres se continuă, încep să apară diverse afecţiuni, cum ar fi:

depresie; hipertensiune arterială; aritmii; ateroscleroză (rigidizarea arterelor); boli ale inimii; atac de cord; tulburări gastro-intestinale: crampe, constipaţie, diaree, arsuri stomacale, ulcer

gastric, sindrom de colon iritabil; creşterea sau scăderea în greutate; disfuncţii sexuale; probleme de fertilitate; crize de astm; probleme dermatologice: acnee, eczeme, psoriazis.

Pentru a nu ajunge la aceste boli, singurul tratament împotriva stresului este auto-gestionarea acestuia. Studiile arată că persoanele care urmează programe de management al stresului trăiesc mai mult şi au o calitate a vieţii mult mai bună.