Efectele Produse de Radiatia Nucleara

8/18/2019 Efectele Produse de Radiatia Nucleara

1/10

Referat La disciplina : fizica

Tema :,, Efectele radia iilor nucleare ”ț

Efectuat de : Lefter AnEleva clasei a XII-a

A liceului Teoretic „Lucian Blaga

Coordonator tiin ificș ț : Secrieru Oxan

Chi inău 2011 ș


2/10

Descoperirea radioactivitatii

Becquerel, in timul cercetarilor sale gaseste niste ro!e de mineral fluorescent"e#!lenda$ ase%at e lafotografice, dar care nu fusesera e&use inca la soare' (in curio%itate , el cere ca acestea sa fie develoate descoera ca mineralul innegrise si de data aceasta laca fotografica' (eci , e#!lenda emitea radiatii fara ca ea sfie e&usa la lumina soarelui' )eetand e&erienta, fatul s-a confirmat : e#!lenda emitea in mod natural radiatinvi%!ile, care imresionea%a laca fotografica intocmai ca radiatiile X * cercetarile ulterioare au arata insa ca eerau de alta natura, rovenind c#iar din nucleele unor atomi ai minereului' Becquerel descoerise radioactivitateAceasta descoerire, datorita unei intamlari s-a dovedit mai tar%iu a avea o imortanta covarsitoare, constituin unctul de lecare entru o serie de cercetari teoretice si reali%ari ractice care au dus la re%olvarea imortant ro!leme a eli!erarii energiei enorme continute in nucleele atomilor'

+e#!lenda fiind un material constituit dintr-un amestec comle& de saruri, se unea ro!lema seararelementului radioactiv' Curand dua descoerirea lui Becqurel, doi c#imisti france%i, arie si +ierre Curie, ameritul de a fi searat entru rima data comonentii determinanti ai radioactivitatii e#!lendei' tudiind imreuno!tinerea de uraniu ur din minereuri, sotii Curie descoera doua noi elemente radioactive, si anume oloniul radiul' Au urmat atru ani de munca intensa, in conditii imrorii si daunatoare sanatatii lor, in urma caror relucrand tone de minereu au o!tinut rimul decigarm de radiu ur' In anul ./01 li s-a decernat sotilor Cur remiul 2o!el entru f%ica'

Dezintegrarea nucleelor

(ua ce Becquerel face o!servatia ca sarurile de uraniu emit o radiatie invi%i!ila care trece rin #artilemn, sticla etc', iar mai aoi innegreste #artia fotografica, urmea%a descoerirea radioactivitatii, sotii Curo!servand o comortare similara la saruri ale toriului' Ei seara radiul din 3 145' +rorietatile radiatiilor emise sustudiate de )ut#eford, Curie, Bragg, iar mai tar%iu, rin searari c#imice, se sta!ileste si comortarea i%otoilre%ultati' Astfel s-a a6uns la definitivarea unei teorii rivind radioactivitatea unor i%otoi ai uraniului si toriului, descendentilor acestora, care de asemenea sunt roduse radioactive, adica emit si ele radiatii, fie ele de naturcorusculara"alfa, !eta$, fie de natura electromagnetica"gama$' Totodata odd7 emite legea de delasare rin carse revede descendentul re%ultat in urma emisiei unei radiatii nucleare'

tudiile resective au relevat ca radiatia emisa are ca origine nucleul atomului si ca in urma de%activarinucleul isi sc#im!a continutul energetic trecand de e un nivel energetic suerior e altul inferior'

Ca o conclu%ie a celor enuntate se oate sune ca, rin de%integrare, nucleul initila va trece in anucleu"adica emite radiatii corusculare$ sau daca trece in i%ometrul sau se va afla e un nivel energetic inferior'

+rocesul rin care se face aceasta de%activare se numeste de%integrare radioactiva, radioactivitatea fiin rorietatea unor nuclee de a emite radiatii nucleare'

8elul in care are loc acesta de%integrare varia%a de la un i%oto la altul' Astfel s-a o!servat ca unii i%oto roasat searati e cale c#imica se de%integrea%a foarte reede"91+a$, iar dua cca' .0 minute nu se mai oadecela radioactivitate, in tim ce 9153, cu o vite%a de de%integrare mult mai mica, ractic isi mentine greutatea'

tudierea fenomenului in sine a dus la conclu%ia ca rocesul de de%integrare se suune calculul ro!a!ilitatilor'

8iecare nucleu are o viata a sa si deci o ro!a!ilitate de a se de%integra' Aceasta ro!a!ilitate nu deinde dmodul in care a aarut nucleul si nici nu oate fi influentata in re%ent de orice mi6loc s-ar folosi"resiunetemeratura, reactiv c#imic etc$' ingurul factor care-l influentea%a este timul' e oate astfel atri!ui o constantde de%integrare care indica numarul de nuclee de%integrate in unitatea de tim' Inceputul erei atomice

(ua cum am sus ana nu demult am fost ;sclavii soarelui” ,dar rimul as catre de%ro!irea fost facut dfi%icianul Becqerel e 9< fe!' .5/5 cand acesta a lasat cateva laci fotografice ferite de lumina , in aroierea unuminereu de uraniu ' develoandu-le le descoera innegrite, ca si cand ar fi fost e&use la lumina (e aici, el a traconclu%ia ca minereul de uraniu emite radiatii necunoscute' (e aceea fi%icienii france%i arie Curie si +ierre Cursi-au dedicat multi ani cercetarii radiatiilor radioactive ' Imreuna, acesti 1 cercetatori au rimit remiul 2o! entru fi%ica in ./01' Identificarea si cercetarea acestor radiatii incee sa-i asione%e e cercetatori'


3/10

Asa ca la inceutul secolului nostru )ut#efort si elevii lui , C#ad=ic>, Coc>froft si ?alton au investig rorietatile nucleelor cu a6utorul unor articule accelerate artificial la energii cinetice mai mari decat cele aradiatiilor, emise de su!stante radioactive'

8u%iunea sta la !a%a o!tinerii energiei nucleare' Acest roces consta in a!sor!irea unui neutron de catre unucleu atomic de dimensiuni mari cum este cel de uraniu, care va deveni astfel insta!il' El se va sarge in mamulte fragmente, cu dega6are mare de energie termica, ceea ce accelare%a uternic fragmentele re%ultate, care atinvite%e foarte mari' (atorita vite%ei lor mari, aceste fragmente, in urma fisiunii ot atrunde, la randul lor in alatomi, unde rovoaca alte fisiuni'

Fisiunea nucleară8isiunea se face rin a!sor@ia unui neutron de un nucleu greu de uraniu 91, n urma reac@iei re%ultnd cesiu .0ru!idiu /1, 1 neutroni Di 900 e sau F'F&.0-.9 calorii' Gn cadrul unei reac@ii de fisiune nuclearH este eli!eratH cantitate de energie de .0 milioane de ori mai mare dect n ca%ul unei reac@ii c#imice o!iDnuite' Energia eli!erade cantitatea de . g de uraniu 91 este de .5'F milioane =# de cHldurH' 2eutronii eli!era@i n urma reac@ireac@ionea%H cu alte nuclee de uraniu, n urma reac@iei neutronii nmul@indu-se' Gn urma acestui roces se formea%o reac@ie sus@inutH sau o reac@ie n lan@ care duce la o eli!erarea continuH de energie' Gn mod natural uraniul con@ine 0,F. J uraniu 91, restul fiind uraniu 915' 4 masH de uraniu natural, oricde mare, nu oate sus@ine o reac@ie n lan@ din cau%a fatului cH numai uraniul 91 froduce uDor fisiunea+ro!a!ilitatea ca un neutron cu o energie de aro&imativ . e sH roducH fisiune este scH%utH, dar ro!a!ilitate oate fi crescutH de sute de ori cnd neutronul este ncetinit rintr-o serie de coli%iuni elastice cu nuclee uDoare c#idrogen deuteriu sau car!on'

Gn decem!rie ./9 fi%icianul italian Enrico 8ermi a reuDit sH roducH rima reac@ie nuclearH n lan@ 3niversitatea din C#icago' Acest lucru a fost reuDit rintr-o com!ina@ie de uraniu natural Di grafit natural, acestavnd rolul de a ncetini neutronii'

Energia nuclearH se oate o!@ine rin fu%iunea a doi nuclei uDori n unul mai greu' Energia datH de stele Dde soare rovine din reac@ii nucleare de fu%iune din interiorul lor' Gn re%en@a unei resiuni enorme Di a untemeraturi de este . milioane K C ce este n stele, nucleul de #idrogen se com!inH ca n ecua@ia de mai 6os, dnnaDtere la ma6oritatea energiei dega6atH de soare'

Fuziunea Nucleară

8u%iunea nuclearH a fost reali%atH entru rima datH rin anii ./10 rin !om!ardarea unei @inte cont@innd deuterii%otoul #idrogenului cu masa 9, cu deuteroni ntr-un ciclotron' +entru a ccelera ra%a de deuteroni este necesarfolosirea unei imense cantitH@i de energie, marea ma6oritate transformndu-se n cHldurH' (in aceastH cau%fu%iunea nu este o cale eficientH de a roduce energie' Gn anii ./0 rima demonstra@ie la scarH largH a eli!erHrunei cantitH@i mari de energie n urma fi%iunii, necontrolatH a fost fHcutH cu a6utorul armelor termonucleare n 3A3), area Britanie Di 8ran@a' AceastH e&erien@H a fost foarte scurtH Di nu autut fi folositH la roducerea denergie electricH'

Gn cadrul fisiunii, neutronul, care nu are sarcinH electricH oate interac@iona uDor cu nucleul, n ca%ufu%iunii, nucleele au amndouH sarcinH o%itivH Di n mod natural nu ot interac@iona entru cH se resing conforlegii lui Coulom!, lucru care tre!uie contacarat' Acest lucru se oate face cnd temeratura ga%ului este suficiende mare 0-.00 milioane K C'Gntr-un ga% de #idrogen greu i%otoii deuteriu Di tritiu la aDa temeraturi are loc fu%iunea nuclearH, eli!erndu-aro&imativ .F,< e e element de fu%iune'Energia aare la nceut ca energie cineticH a lui #eliu , dar este transformatH reede n cHldurH' (acH densitatede ga% este sufucientH, la aceste temeraturi tre!uie sH fie de .0- atm, aroae vid, energia nucleului de #eliu oate fi transferatH ga%ului de #idrogen, men@inndu-se temeratura naltH Di reali%ndu-se o reac@ie n lan@'

+ro!lema de !a%H n atingerea fu%iunii nucleare este cHldura ga%ului Di e&isten@a unei cantitH@i suficiente dnuclee entru un tim ndelungat entru a ermite eli!erarea unei energii suficiente entru a ncHl%i ga%ul' 4 al ro!lemH este catarea energiei Di convertirea n energie electricH' La o temeraturH de .00'000 K C to@i atomii d#idrogen sunt ioni%a@i, ga%ul fiind comus din nuclee ncHrcate o%itiv Di electroni li!eri ncHrca@i negativ, stanumitH lasmH'


4/10

+lasma caldH entru fu%iune nu se oate o!@ine din materiale o!iDnuite' +lasma s-ar rHci foarte reede, ere@ii vasului ar fi distruDi de cHldurH' (ar lasma oate fi controlatH cu a6otorul magne@iilor urmnd liniile dcm magnetic stnd dearte de ere@i'

Gn ./50 a fost reali%at un astfel de diso%itiv, n timul fu%iunii temeratura fiind de 1 ori mai mare ca soarelui'

4 altH cale osi!ilH de urmat este de a roduce fi%iune din deuteriu Di tritiu us ntr-o sferH micH de sticlcare sH fie !om!ardatH din mai multe locuri cu ul laser ulsnd sau cu ra%e ionice grele' Acest rocedeu roduce imlo%ie a sferei de sticlH, HroducHndu-se o reac@ie termonuclearH care arinde car!urantul'

+rogresul n fu%iunea nuclearH este romi@Htor dar nfHtuirea de sisteme ractice de creare sta!ile de reactde fu%iune care sH roducH mai multH energie dect consumH va mai lua ceva decenii entru reali%are' Activitatede e&erimentare este scumH' TotuDi unele rogrese sau o!@inut n .//. cnd o cantitate imortantH de energ".,F milioane ?$ a fost rodusH cu a6utorul reac@ie de fu%iune controlatH n La!oratoarele ET din 8inlanda' G.//1 cercetHtorii de la 3niversitatea din +rinceton au o!@inut '< milioane ?' Gn am!ele ca%uri s-a consumat mmultH energie dect s-a creat'

(acH reac@ia de fe%iune devine racticH oferH o serie de avanta6e: o sursH de deuteriu aroae infinitH doceane, imosi!ilitatea de a roduce accidente din cau%a cantitH@ii mici de car!urant, re%iduriile nucleare sunt m u@in radioactive Di mai simlu de maniulat'

Reactorul Nuclear

Transmutatiile radioactive naturale recum si reactii nucleare roduse artificial, rin reactii de fisiune nucleara aca re%ultat, dega6area unor mari cantitati de energie e unitatea de masa a su!stantei cu care reactionea%a'+osi!ilitatea utili%arii energiei nucleare s-a reali%at o data cu descoerirea fisiunii nucleare si rocedeul o!tinerreactiei in lant' )eactia nucleara continua si regla!ila se reali%ea%a in reactori nucleari "ilele atomice$'In reactoare se utili%ea%a uraniu 91/93' Conditia necesara entru decurgerea reactiei nucleare in lant este massuficienta de uraniu din reactor' 2eutronii care se formea%a in rocesul reactiei nucleare, ot iesi rin surafata uraniului afara si articia de%voltarea reactiei in lant'+entru ca fractiunea de acesti neutroni sa fie mica, in comaratie cu volumul lui, tre!uie ca masa uraniului direactor sa fie suficient de mare si sa deaseasca o anumita masa critica' +e de alta arte, entru ca reactia sa ndecurga rea violent, tre!uie reglat numarul de neutroni, neermitandu-i s; creasca rea mult' Aceasta se reali%ea% rintr-o a!sor!tie a neutronilor termici e&cedentari cu a6utorul unor elemente ca !orul "B$ si cadmiul "Cd$'

Un reactor nuclear este alcatuit din:- satiul in care sunt ase%ate !locurile de uraniu "91/93$ si de moderatori "de o!icei, grafit$ A*- reflectorul de neutroni care au arasit satiul in care se desfasoar; reactia B*- strat de rotectie care rote6ea%a satiul incon6urator de actiunea radiatiilor emise in timul desfasurarii reactinucleare C*- !are de cadmiu "Cd$ sau !or "B$ ( si E care sunt introduse in volumul A si incetinesc reactia de fisiune nuclearIntroducerea !arelor se face in mod automat, imediat ce uterea reactiei nucleare deaseste o anumita limita' Aeste folosita entru racirea !locurilor de uraniu, iar a!urul re%ultat din fier!erea aei une in miscare tur!ina unugenerator electric care roduce energie electrica'Aceasta ar fi un asect al o!tinerii energiei in reactoarele nucleare, dar cel mai trist asect il constituie ro!lemdeseurilor nucleare radioactive si stocarea lor'

Intrebuintari ale energiei nucleare

In .//0 e&istau 1 de centrale nucleare oerationale acoerind .J din necesarul energetic mondial' Intr-un reactor nuclear se o!tine caldura rin de%integrarea atomilor radioactivi de uraniu-91' Aceasta esfolosita entru a roduce a!ur care une in miscare rotorul tur!inelor, generand electricitate'3-91 este un i%otorelativ rar al uraniului, rere%entand doar FJ din cantitatea totala de uraniu disoni!il'

)estul este i%otoul 3-915' 3n i%oto este o forma a unui element identica c#imic cu alti i%otoi, dar cu masatomica diferita' La fel ca si com!usti!ilii fosili, 3-91 nu va dura o vesnicie' E&ista un anumit ti de reacto


5/10


6/10

rima !om!H aruncatH asura oula@iei, ca mHsurH militarH de distrugere, entru ca n / august ./ sH e&lode%cea de-a doua !om!H atomicH la 2agasa>i' Gn urma acestor douH e&lo%ii !ilan@ul a fost:

Miros#ima 2agasa>i

or@i F5'.0 91'F1

(isHru@i .1'/51 9'/9

)Hni@i 1F'9 91'1

AtinDi de arsuri 91'uriumarii no'” au sesi%at un fenomen neo!iDnuit, glo!ul de foal e&lo%iei termonucleare de e atolul Bi>ini' (ret urmare to@i mem!rii ec#ia6ului Di eDtele rins au foafecta@i de cenuDa radioactivH att la surafa@H ct Di n interiorul organismului'

AltH urmare a acestei e&lo%ii a fost cHderea loilor radiactive n luna mai a aceluiaDi an, radioactivitatemen@inndu-se la un nivel mHsura!il nH n setem!rie./'

Imediat duH ./ L' +auling a demonstrat cH i%otoul C. aare n mod artificial cu o frecven@H crescnd

deunndu-se e sol' Tot el a atras aten@ia asura re%en@ei i%otoului r /0 n deunerile atmosferice de e teritori'3'A'

+oluarea radioactivH a atras aten@ia entru rima oarH n mod deose!it n anul ./e Cit7 tatele 3nite ale Americii, cnd nouH adolescen@i au fost interna@i n sital datoritH unor noduli anormali ai glandtiroide' Anc#etarea ca%urilor a condus la constatarea cH aceDti coii, cu . ani n urmH "./0$, au suferconsecin@ele unor deuneri atmosferice radioactive rovenite de la oligonul din 2evada, aceste deunecon@innd i%otoul I-.1.'

tudii recente au arHtat cH datoritH tuturor cau%elor de oluare radioactivH, do%a de radia@ii e ca dlocuitor a crescut n ultimii 90 de ani de nH la .0 ori'

Iradierea ndelungatH, c#iar cu do%e mici, oate roduce leucoenii, la malforma@ii congenitale, e cniradierea cu do%e mari duce la accentuarea leucoeniei, la eriteme, la #emoragii interne, cHderea Hrului, sterilitat

comletH iar n ca%urile e&treme roduce moartea'+rintre rincialele surse de oluare radioactivH se numHrH:a$ 3tili%area racticH n industrie, medicinH, cercetare a diferitelor surse de radia@ii nucleare, care,

materiale radioactive, se ot rHsndi necontrolate n mediu !$ E&loatHri miniere radioactive, la e&tragere, relucrare rimarH, transort Di deo%itare, ot contamin

aerul, rin ga%e Di aerosoli, recum Di aa rin rocesul de sHlarec$ etalurgia uraniului sau a altor metale radioactive Di fa!ricarea com!usti!ilului nuclear, care r

relucrHri mecanice, fi%ice, c#imice, oate curinde n cadrul rocesului te#nologic Di roduDi re%iduaga%oDi, lic#i%i sau soli%iN stocarea, transortul eventual evacuarea lor ot determina contaminarmediului

d$ Instala@iile de rafinare Di de retratare a com!usti!ilului nuclear

e$ )eactorii nucleari e&erimentali sau de cercetare, n care se ot roduce industrial noi materiaradioactivef$ Centralele nuclearoelectrice care oluea%H mai u@in n cursul e&loatHrii lor corecte, dar mult m

accentuat n ca%ul unui accident nuclear g$ E&lo%iile nucleare e&erimentale, efectuate ndeose!i n aer sau n aH Di su!teran, ot contamin

vecinHtatea oligonului ct Di ntregul glo!, rin deunerea rafului Di aerosolilor radioactivi, genera@i dcHtre ciuerca e&lo%iei

#$ Accidentele n transortul aerian, maritim, feroviar sau rutier a celor mai felurite materiale radioactive'

(u!larea necesitH@ilor de energie electricH, la fiecare .9-.1 ani, a fHcut sH creascH !rusc interesul entrreactorii nucleari, imunnd de%voltarea centralelor nuclearoelectrice, creDtere cometitivitH@ii energiei electrice d


7/10

origine nuclearH Di ridicarea continuH a erforman@elor atinse de reactorii acestor centrale, ca temeratura resiunea agentului transortor de cHldurH, a uterii instalate e unitatea de masH a %onei active a reactorului' GnfHrH mHsuri de radiorotec@ie coresun%Htoare, reactorii nucleari ot roduce Di:

a$ contaminarea ar@ialH a mediului am!iant Di anume- a atmosferei, rin rodusele de fisiune volatile ca .1.I, .11Xe- a aei folositH ca agent de rHcire- a solului din vecinHtatea care se contaminea%H cu roduse de fisiune

!$ o mare cantitate de deDeuri radioactive, a cHror evacuare une ro!leme grele entru a evita contaminarea mediului n care se face evacuarea'

AceastH sursH de energie - energia nuclearH O a fost adusH la cunoDtin@H omenirii rin for@a distructivH Di vfi multH vreme rivitH cu teamH Di susiciune, ntminnd destule o!stacole n drumul de%voltHrii ei n scou aDnice' (e aceea se imune familiari%area maselor largi cu ro!leme nucleare, ntruct alica@iile aDnice aenergiei nucleare se dovedesc esen@iale entru rogresele Di evolu@ia societH@ii umane'

!"ectele biologice ale radia#iilor $ radioprotec#ia

„Fără radiaţii nu am fi fost şi nu am putea fi, dar cu prea multe radiaţii nu putem trăi”

Activitatea vitalH a tuturor sistemelor organi%ate !iologic Di n secial a omului, se desfHDoarH ntr-uunivers suus ac@iunii unei multile Di variate game de radia@ii, de la cele sesi%a!ile direct cu sim@urile noastre nH la cele sesi%a!ile doar rin intermediul unei aaraturi, uneori foarte comlicate'

ediul ncon6urHtor con@ine surse naturale de radia@ii, e&istente de miliarde de ani e laneta +Hmnt ncH de formarea acestuia, nso@ind aari@ia Di evolu@ia vie@uitoarelor, inclusiv a omului' +rin activitatea sa economicH socialH de-a lungul timului, omul a modificat Di modificH sursele naturale de radia@ii, crend astfel radioactivitate naturalH sulimentarH'

)adia@iile sunt de origine Di naturH foarte variate, clasificndu-le astfel:

radia@ii electromagnetice, X sau γ de naltH frecven@H, avnd aceiaDi naturH ca lumina

radia@ii corusculare ncHrcate electric: α, β, ioni accelera@i

radia@ii corusculare neutre electric: neutroni'

)adia@iile nucleare ot ac@iona asura organismului n trei moduri: ac@iune directH, ac@iune indirectH ac@iune la distan@H'

+rin acţiune directă sunt le%ate macromoleculele de mare imortan@H, c#iar vitalH "roteine, aci%i nucleiccare suferH transformHri datoritH ioni%Hrii sau e&citHrii directe'

Acţiunea indirectă este datoratH elementelor care aar n urma roceselor radioc#imice' ediul rincial n case desfHDoarH rocesele !iologice fiind aa, efectele aar datoritH ioni%Hrii acesteia "aar ioni sau radicali$ carac@ionea%H ca agen@i o&idan@i Di reducHtori asura unor comonente esen@iale celulare, ertur!nd func@ionarenormalH a acestora'

Efectele !iologice care aar n urma iradierii, sunt deendente de: do%a de radia@ii Di de!itul do%ei' Efecte !iologice ale radia@iilor ot fi gruate astfel:

Efecte somatice O care aar la nivelul celulelor somatice Di ac@ionea%H asura fi%iologiei individului e&u rovocnd distrugeri care duc fie la moartea raidH, fie la reducerea semnificativH a seran@ei medii de via@Le%iunile somatice aar n timul vie@ii individului iradiat Di ot fi imediate sau tardive O efectele somatiimediate sau e termen scurt, se manifestH la cteva %ile , sHtHmni sau luni de la iradiere' Aceste efecte sunt dregulH nestoc#astice "nealeatorii$ adicH se roduc la to@i indivi%ii e&uDi la o do%H suerioarH do%ei de ragEfectele somatice tardive sunt cele care aar duH o erioadH mai lungH de tim, de ordinul anilor, numitH erioadde laten@H Di se manifestH n secial su! formH de leucemie sau cancer' Aceste efecte sunt de naturH stoc#astic"ntmlHtoare$ n sensul cH este imosi!il de eviden@iat o rela@ie cau%alH directH O ro!a!ilitatea roducerii unefect este roor@ionalH cu do%a de iradiere'


8/10

Efecte genetice O care aar n celulele germinale se&uale din testicule sau ovare O aceste muta@ii letale sasu!letale la descenden@i se datorea%H unor efecte imediate ale radia@iilor cum ar fi: alterarea cromo%omil"transloca@ii, aari@ia de e&trafragmente$ ruerea unor segmente de cromatinH, alterarea c#imicH a codului genetifie rin ac@iunea radicalilor li!eri asura !a%elor a%otate ale aci%ilor nucleici, fie rin ruerea lan@ului aceloraaci%i' Pravitatea efectelor mutagene aare rin transmiterea la descenden@i a unor transloca@ii cromo%omiale, efe !iologic, care aare Di la do%e mai mici'

(o%ele de radia@ii care ot roduce aari@ia unui minim de muta@ii ntr-o genera@ie de indivi%i, ntr-uecosistem, dacH sunt men@inute n ermanen@H ot conduce la adevHrate catastrofe ecologice n genera@ii

urmHtoare' Dozimetrie si radioprotectie

Dozimetria O rere%intH totalitatea metodelor de determinare cantitativH a do%elor de radia@ii n regiunile care e&istH sau se resuune cH e&istH un cm de radia@ii, cu scoul de a lua mHsuri adecvate entru rotec@i ersonalului ce Di desfHDoarH activitatea n acea %onH'

Radioprotecţia Q totalitatea metodelor Di mi6loacelor de reducere a efectelor nocive ale radia@iilor' ursede iradiere ot fi: surse eterne O aflate n afara organismului Di surse interne O aflate n interiorul organismului'

+rotec@ia motriva efectelor nocive ale radia@iilor, roduse de sursele e&terne, oare fi:• protecţie fizică O reali%atH rin mi6loace de reducere a do%ei de e&unere, ca: distan@a, ecranarea, tim

de e&unere*

• protecţie c!imică O rin folosirea unor su!stan@e c#imice "cistamina, gamofos, etc'$, care se administrea%nainte sau duH iradierea ersoanei*

• protecţie "ioc!imică O reali%atH rin folosirea unor rearate sau macromolecule !iologice "sng lasmH, etc'$ care administrate imediat duH iradiere, a6utH la refacerea celularH*

• protecţie "iologică O se reali%ea%H rin translantul de celule via!ile n mHduvH "#ematoformatoare$' )educerea gradului de contaminare radioactivH se oate reali%a rin: • decontaminare O ndeHrtar

i%otoilor radioactivi din tu!ul digestiv "cu alginat de sodiu, fosfat de aluminiu, etc'$ Di din ar!orele tra#eo!ronD"rin sHlHri cu ser fi%iologic* • decororare O eliminarea i%otoilor radioactivi fi&a@i n diferite organe "cu sare dRn sau Ca a acidului dietilen O triamino O entaacetic$* • dilu@ie i%otoicH O administrarea iodurii de otasmotriva Iodului O .1., consumarea unor cantitH@i mari de aH entru reducerea fi&Hrii tritiului n organism, etc'

Hsurile de radiorotec@ie, ot fi gruate n:mHsuri reventive*mHsuri de suraveg#ere*mHsuri de limitare Di lic#idare'

Efectul nociv al radia@iilor asura materiei vii este datorat rorietH@ii de a ioni%a mediul rin care treioni%area fiind modul dominant de ierdere a energiei de cHtre radia@ii cnd traversea%H mediul material' atervie este caracteri%atH rin e&isten@a unor molecule deose!it de mari ale cHror rorietH@i Di func@ionalita !ioc#imicH ot fi ireversi!il ertur!ate' Astfel, un act de ioni%are, de trecere a unui electron e un alt nivel n aceansam!lu, sau de smulgere a lui, rovoacH mari sc#im!Hri n caracteristicile moleculei resective, sc#im!Hri caracumulate la nivelul celulei se ot traduce rin grave dereglHri ale meta!olismului, culminnd cu moartea celulsau cu erori de structurH Di func@ionare a aaratului genetic celular, de ti cancerigen sau mutagen'

Lectiile Cernobâlului

#$menirea ar tre"ui sa%si sc!im"e

optica asupra a ceea ce se poate

numi calamitate mondiala”(ill=7n ?illiams

Am comemorat, de curnd, . ani de la catastrofa de la Cernobâl, cel mai mare de%astru nuclear din istoromenirii' E&lo%ia reactorului de la aceasta centrala nucleara din Belarus, n ./5


9/10

enorme de i%otoi radioactivi, aro&imativ . 0./ !ecquereli, iar norul radioactiv a afectat %one ntinse din Belarusi nordul 3crainei si o mica arte a teritoriului )usiei* un grad mai sca%ut de radioactivitate a fost deistat e toaemisfera nordica' La nceut, rasunsul organi%atiilor internationale fata de necesitatea de a studia consecintee&lo%iei e termen lung asura sanatatii a fost lisit de coordonare si nu este nici in re%ent adatat cerintelor' G.//0, 4rgani%atia ondiala a anatatii a rimit, din aonia, 90 de milioane S ". milioane $ entru a investigefectele asura sanatatii, dar donatia a fost controlata efectiv de catre un singur oficial, multi !ani au fost c#eltufara 6ustificare, iar re%ultatele au fost de%amagitoare' Tot n .//0, Agentia Internationala entru Energie Atomicaefectuat o investigatie searata' )e%ultatele cu rivire la osi!ilele consecinte asura sanatatii au fost, n generalinistitoare, cu toate ca se cunosteau ca%uri de neolasme tiroidiene la coii' 3A si 3niunea Euroeana au semntratate searate cu guvernele imlicate, ermitndu-le sa investig#e%e efectele asura sanatatii' La nceut, 3niunEuroeana si filiala euroeana a 4 au 6ucat un rol rincial n atragerea atentiei asura incidentei neolasmultiroidian la coii, dar ulterior au aarut studii searate ca, de e&emlu, cel al 8undatiei emoriale entru anatatasa>a=a din aonia' -au imlicat, fiecare in arte, si 3nesco, Crucea )osie Internationala, recum si mai mulalte organi%atii si state' Au fost o!tinute mostre de tesut tiroidian de catre diverse gruuri de cercetatori caruneori, nici nu aveau vreo aro!are guvernamentala* au e&istat si situatii n care diferite colective de cercetare si-a u!licat re%ultatele e&erimentelor e tumori fara sa stie ca aceleasi date fusesera o!tinute si de alti autori' Gn cele din urma, corul medical al oamenilor de stiinta rere%entnd asociatiile internationale entstudierea tiroidei a luat initiativa unei coordonari a cercetarilor in domeniu' La treisre%ece ani de la data etrecerincidentului s-a a6uns la un acord ntre guvernele din Belarus, 8ederatia )usa si 3craina, mreuna cu Institutu 2ational de Cancer al 3A, 8undatia emoriala entru anatate asa>a=a din aonia si 4, ceea ce a dus crearea !ancilor entru tumori' Gn re%ent, rin intermediul unui centru de coordonare din Cam!ridge, cercetatorau acces la o documentare comleta asura A(2-ului si A)2-ului din tesuturile tiroidiene normale si tumorale' Lisa de cooerare dintre organi%atiile internationale, manifestata n rimii ani de dua accidentul de Cernobâl, a fost influentata de mai multi factori' 3nele organi%atii nu doreau sa sri6ine studiile entru care n rimisera fonduri suficiente, e de-o arte si din cau%a conflictelor dintre ersonalitati' 4 Peneva a consideroortun sa controle%e coordonarea internationala, dar corurile de finantatori s-au ous ideii de a renunta control, date fiind ro!lemele cu care se confruntasera rogramele 4 anterioare' 4 rima dificultate ma6orarere%entat-o fatul ca multe ersoane au anticiat un ritm sca%ut de crestere a incidentei neolasmului tiroidiacu o erioada de latenta de .0 ani* ei au manifestat o atitudine reticenta n ceea ce riveste accetarea raoartelounei cresteri accentuate la atru sau cinci ani dua e&lo%ie' In anumite situatii, reticenta area sa reflecte regulgenerala conform careia gradul de riguro%itate a datelor necesare entru a acceta e&istenta unei legaturi intrcau%a si efect este strns corelata cu interesul manifestat de indivi%i sau de organi%atii fata de re%ultatul cercetarii' (ua e&lo%ia de la Cernobâl au aarut aro&imativ 9 000 de ca%uri de neolasm tiroidian la ersoanele carn erioada e&unerii la niveluri radioactive crescute, erau coii sau adolescenti'F-/ (in fericire, nu s-au inregistrdect utine decese n ca%urile resective "E (emidc#i>, comunicare ersonala$' 2u tre!uie sa ne limitam, nsnumai la efectele la nivel tiroidian, desi rimele emanatii nocive aveau o concentratie foarte mare de iod radioacti-a retins ca in rndul oulatiei e&use s-a inregistrat att o crestere a incidentei afectiunilor de natura imunitasi a malformatiilor congenitale, ct si o diversitate a formelor de cancer* lisesc, nsa, studiile adecvate' La fel, coiii ai caror arinti au fost e&usi la radiatii, e&ista dove%i ale cresterii insta!ilitatii microsatelite'.0 2u suncunoscute efectele e termen lung ale traiului ntr-un mediu contaminat cu cesiu-.1F* ar utea aarea si efectardive ale iodului radioactiv ca, de e&emlu, la nivelul snului' Este necesar sa se studie%e, la nivel international, toate efectele e care e&lo%ia de la Cernobâl le-a e&ercit e termen lung asura sanatatii* tre!uie incluse confirmari ale diagnosticelor initiale, rolul unor determinari sigusi corelarea incidentului cu valorile do%imetrice' +entru desfasurarea unui astfel de studiu ar fi necesar sa se alocdoar o mica arte din fondurile e care 4ccidentul le ofera 3crainei entru a nc#ide si ultimul dintre cele atrreactoare de la Cernobâl' Gn lisa unui studiu adecvat nu se va utea face o evaluare autori%ata a tuturconsecintelor* dret urmare, s-ar utea ca unele gruuri sa accete neconditionat cele mai grave dintre efecte retinse, iar altele sa afirme ca e termen lung nu au fost decelate dect ca%uri de neolasm tiroidian' 3n alt e&emlu al corelatiei dintre gradul de riguro%itate a datelor stiintifice si interesul fata de re%ultatecercetarii ni-l ofera rasunsul la ro!lemele ncal%irii glo!ale' Este imortant sa ne intre!am nu daca e&ista efecto corelatie intre cau%a si efect, ci daca este sau nu osi!il ca influenta activitatii umane asura fenomenului dncal%ire glo!ala sa 6ustifice modificarea acestei activitati' )asunsul este, categoric, da, si, in acest sens, gradul care contri!utia activitatii nucleare ar utea reduce ncal%irea glo!ala tre!uie suus unei de%!ateri serioase, !a%a


10/10

e comararea tuturor efectelor e&ercitate de generatoarele de energie conventionala si nucleara asura sanatatunt, insa, greu de deasit dificultatile create att de e&agerarea retinselor consecinte ale Cernobâlului asusanatatii, ct si de erorile si musamali%arile care aar c#iar la nivelul industriei nucleare' Este utin ro!a!il ca e&lo%ia de la Cernobâl sa rere%inte ultimul de%astru nuclear ma6or* indu!ita!il, vmai aarea si alte evenimente care sa imuna o reactie la nivel mondial' Agentiile internationale au ntmindificultati considera!ile n gestionarea unui eveniment cu semnificatie mondiala, survenit n cadrul unui utemondiale i%olata stiintific si suusa ea insasi unor uriase sc#im!ari economice si olitice' +entru a evita astfel dconfu%ii, e viitor e !ine sa fie avuta in vedere osi!ilitatea aaritiei unor situatii conflictuale ntre suveranitatetarii unde s-a rodus incidentul si imortanta lui entru restul lumii, asigurndu-se o investigatie imartiala' Gn ceece riveste consecintele unor atare incidente asura sanatatii, este evident rolul conducator al 4 care, fata d./5

Efectele Produse de Radiatia Nucleara

Documents

Transcript of Efectele Produse de Radiatia Nucleara