1.REFERAT ASPECTE PRIVIND NELEGEREA I EXPLICITAREA TERMENULUI COGNIIE N RAPORT CU TIPOLOGIILE COMPETENELOR DE

Scopul educaiei este dezvoltarea fiecrui individ pentru a-i putea valorifica potenialul propriu. Pentru sociologi, o problem central a educaiei este faptul c nevoile indivizilor i ale unor grupuri defavorizate se afl n conflict cu procesele sociale n curs de desfurare, precum meninerea unei stabiliti sociale n cadrul unui context n care exist un anumit grad de inegalitate. Premisele schimbrilor actuale din educaie au origini multiple i complexe: ntre acestea menionm contextul secolului al XX-lea schimbrile cauzate de cele dou rzboaie mondiale, rzboiul rece i globalizarea. Pornind de la urmtorul citat: O persoan este contient de sine ca existnd n mijlocul unei lumi exterioare sau cel puin , aa i pare. Omul nu numai c percepe aceast lume i pe el nsui, dar se i gndete la aceasta. Ca singur cuvnt care include ambele procese, al perceperii i al gndirii, psihologia modern utilizeaz cogniia, se poate face o analiz asupra nelegerii i explicitrii termenului de cogniie n raport cu tipologiile competenelor. Ce este a ti cum: cunoaterea procedural sau a ti cum cunotina despre cum se efectueaz o anumit sarcin de lucru? A ti cum este ceva diferit de alte forme de cunoatere, precum propoziiile specifice cunoaterii, n sensul c poate fi aplicat direct asupra unei sarcini care trebuie efectuat, realizat. Cunoaterea procedural referitoare la rezolvarea problemelor este diferit de propoziiile referitoare la rezolvarea de probleme. Concluziile Conferinei de la Lisabona au fost adoptate ca obiective ale educaiei i prezentate n Raportul Comisiei Comunitilor Europene privind Educaia (2001). Din acest punct de vedere, obiectivele pentru educaie i formare sunt: - respectarea standardelor educaionale prin creterea calitii nvrii de toate tipurile (colare, universitare, permanente, formale, non-formale, informale), precum i creterea calitii formrii profesorilor i a formatorilor; - accesul deschis la nvare (pe tot parcursul vieii; educaia mai atractiv; acces mai simplu i mai flexibil la educaie; trecerea de la o filier la alta); - reconsiderarea definiiei competenelor cheie necesare pentru societatea cunoaterii; - deschiderea educaiei ctre lumea nconjurtoare; - asigurarea unei ami bune utilizri a resurselor. n ianuarie 2004, Comisia Comunitilor Europene 6 extinde aceste direcii, ajungndu-se la elaborarea modelului celor 8 obiective: - ameliorarea nivelului de competen al profesorilor i formatorilor; - dezvoltarea de competene- cheie pentru societatea cunoaterii; - ntrirea recrutrii pentru studii tiinifice i tehnice; - utilizarea apropiat a resurselor; - deschiderea nvrii ctre mediul socio-cultural; - creterea atractivitii educaiei; - ameliorarea predrii limbilor strine; - creterea mobilitii i a schimburilor. 1

tiina cognitiv este un nou tip de tiin, afirmat pe temeiul c este legitim, de fapt necesar, s existe un nivel separat de analiz care poate fi denumit nivelul de reprezentare. Competena reprezint un ansamblu de comportamente poteniale (afective, cognitive, psihomotorii) de care dispune un individ pentru a realiza o activitate. La nivel european au fost elaborate mai multe modele, cuprinznd competene-cheie. Astfel, Modelul UE(2003) are n vedere urmtoarele competene: - alfabetizrile fundamentale: numeric, literal, funcional, digital; - Competene de baz n mateamtic, tiine, tehnologii; - Limbi strine; - ITC i folosirea tehnologiilor moderne; - A nva s nvei; - Competene sociale; - Competene antreprenoriale; - Cultur general. Ulterior, competenele cheie au fost definite de Grupul de Lucru pentru Deprinderile de baz ca fiind: - comunicarea n limba matern; - comunicarea n limba strin; - alfabetizarea matematic i competenele de baz n tiin i tehnologie; - ITC; - A nva s nvei; - Competenele interpersonale i civice; - Competenele antreprenoriale; - Contiina cultural. Obiectivele care sunt urmrite prin intermediul competenelor cheie sunt relevante la nivel individual i social. Astfel pot fi identificate trei obiective majore: - mplinire i dezvoltare personal de-a lungul ntregii viei (capital cultural): competenele cheie i determin pe indivizi s-i urmeze obiectivele n funcie de interesele i aspiraiile sale personale; - cetenie activ i integrare social (capital social); - angajabilitate: capacitatea de a obine un loc de munc n cadrul pieei muncii. Bibliografie Dragu, A., (1977), Structura personalitii profesorului, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti. Negre-Dobridor, I., (2001), Accelerarea psihogenezei. Puterea educaie asupra naturii umane, Bucureti, Ed. Aramis. Pnioar, I. O., (2009), Profesorul de succes. 59 de principii de pedagogie practic, Ed. Polirom, Iai.

2. STILUL DIDACTIC MODERN AL PROFESORULUI DE GEOGRAFIE

3

Profesorul de geografie, prin intreaga sa activitate, trebuie s realizeze dou mari componente: pe de o parte informarea, transmiterea de cunotine, iar pe de alt parte, formarea, respectiv asigurarea condiiilor optime pentru dezvoltarea armonioas a personalitaii elevilor. Activitatea instructiv-educativ a profesorului de geografie nu se poate rezuma doar la simpla desfsurare funcionreasca a unei zile de munca pe baza unui orar colar. Ea presupune formarea si orientarea unor colective de elevi, asigurarea tuturor condiiilor necesare formrii si dezvoltrii fiecrui elev, in funcie de posibilitaile sale si de cerinele sociale exprimate prin idealul educativ. In privina rezultatelor colare este demonstrat deja, c cea mai mare eficien o are tratarea coninuturilor intr-o manier realist, corelarea cu viaa real, cu nevoile cognitive si afective pe care le impune societatea contemporan. Un profesor modern nu inseamn numai sau in primul rand un profesor care s foloseasc cele mai performante computere, ci un profesor foarte bine informat, cu mintea flexibil si deschis la nou, un profesor care s fie contient c munca lui are misiunea s pregateasc elevii pentru viat; elevii de astzi vor trebui s fie competitivi, sa obtin succese in 2020, deci, profesorii lor ( i implicit profesorul de geografie) trebuie s intrevad cror provocri vor fi supui i s-I doteze cu cele mai utile cunotine, aptitudini si atitudini. Prin atitudinea si comportamentul su la clas, profesorul de geografie trebuie s confere credibilitate valorilor, coninuturilor si principiilor pe care le pred, demonstrand c ele nu sunt noiuni abstracte ci realitai valabile in lumea real, dincolo de zidurile colii. Elevul trebuie s fie partenerul profesorului in procesul de investigare a realitii si este evident deci, c acest tandem nu poate funciona dac metodele de predare folosite nu sunt acordate cu metodele de invare ale elevului. Astfel, profesorul trebuie s ii cunoasc foarte bine colectivul cu care lucrez i pe fiecare elev in parte, pentru a stimula, respectiv pondera la fiecare, exact elementele care necesit respectiva intervenie, n msura adecvat. nelegandu-i propriul stil de invare si predare, profesorul face primul pas spre realizarea faptului c, nu toi elevii inva ca el i c unele probleme apar din cauza nepotrivirii stilului de predare cu stilul de invaare al elevilor crora se adreseaz. Nimic nu este mai inechitabil decat tratamentul egal aplicat celor ce nu sunt egali spunea Vaughn. Astfel, nu exist un mod bun sau ru de predare, ci un mod mai adecvat decat altul pentru anumite situaii concrete. De aceea exist o multitudine de metode moderne, care, imbinate cu cele tradiionale, vin in sprijinul profesorului de geografie, care trebuie sa fie o punte spre ceea ce va deveni elevul su. W. Shakespeare spunea: tim ce suntem, dar nu ce vom deveni Dintre numeroasele strategii moderne pe care profesorul de geografie le poate folosi in procesul instructiv-educativ, am ales s prezint in continuare o strategie bazat pe joc: Turnirul intrebarilor .

Este un joc n care elevii sunt determinai s formuleze cu plcere intrebri de diferite tipuri pornind de la un text tiinific, s coopereze, dar i s concureze. Este o metod care se preteaza foarte bine la Geografia continentelor, clasele a VI-a si a VII-a. Comunicarea sarcinii de lucru. Se formeaz grupuri de cate patru sau ase elevi care vor concura dou cate dou. Grupurile concurente primesc aceleai materiale pentru documentare si aceeai tema. Doua grupuri vor studia prima parte a lectiei, legat de elementele fizico-geografice ale unei ari, iar celelalte dou, partea a doua, legat de Geografia populaiei i economic. Se stabilete o perioada de timp pentru ca elevii s citeasc textul, s formuleze intrebri si rspunsuri pe baza acestuia. Aceste intrebri vor fi adresate echipei concurente, care la randul ei va adresa intrebari. Activitate in grupuri. Deoarece fiecare elev lucreaz cu o vitez specific, citirea textului si formularea intrebrilor se face individual. Dac elevii au neclariti, discut problemele cu membrii grupului din care fac parte. Fiecare elev va citi intrebrile formulate de ctre colegi, pentru a se asigura c tie s rspunda la ele. Competitia intre grupuri. Echipele concurente sunt aezate fa n fa. Fiecare membru al echipei numarul unu adreseaz o intrebare membrului numarul unu din echipa advers. Echipa care formuleaz intrebrile primete un punct pentru fiecare intrebare corect formulat. Dac rspunsul primit nu este corect, alt membru al echipei va formula un rspuns, dar punctajul va fi de 0,5 puncte. Dac echipa advers rspunde corect la toate intrebrile primite, primete un numar egal de puncte cu echipa cealalt. Dupa ce primele dou echipe au adresat cate unul sau dou seturi de intrebari, ( in funcie de resursele de timp), intr in turnir celelalte echipe. Cand se organizeaz prima dat un astfel de turnir, permitei elevilor s formuleze orice tip de intrebri, dar n leciile urmtoare, turnirul devine mai valoros dac se specific diferite cerine in formularea intrebrilor. Deoarece la unele intrebri elevii gsesc uor rspunsurile in text, iar la altele au nevoie s actualizeze cunotine mai vechi ori s fac conexiuni, interpretari, analogii, la inceputul activitii se specific dac au sau nu permisiunea de a formula intrebri al cror rspuns nu exist in text. Dac elevii adreseaz echipei adverse intrebri dificile in afara textului, cu scopul de a o bloca, atunci se distruge plcerea turnirului. Dac formuleaz ntrebri strict legate de text, dar pe parcurs descoper ntrebri la care nu cunosc rspunsurile dar ar dori s le afle, acestea sunt adresate profesorului dup concurs. n aceast form de organizare a turnirului, echipele studiaz numai o parte din lecie. Pentru ca toi elevii s fie preocupai de coninutul leciei, profesorul le va cere s-i noteze intrebrile i rspunsurile formulate din coninutul nestudiat. Acest turnir este organizat in etapa de realizare a sensului unui coninut necunoscut, ins se poate organiza, in aceeai form, pentru evaluarea cunostinelor anterioare ale elevilor dintr-o lecie sau mai multe. 5

Turnirul intrebrilor are mai multe avantaje: incit la analiz, la descoperirea aspectelor inedite, la competiie; fiecare elev citete textul, produce intrebri si raspunde la intrebri; elevii primesc sprijin din partea grupului in clarificarea aspectelor mai dificile; fiecare elev ii asum un anumit rol in cadrul grupului. Cu toate c forma de organizare a activittii pare un joc, pentru a catiga turnirul elevii sunt provocai s investigheze cu atenie i cu placere continutul textului pentru a produce intrebri multe, variate, corecte, interesante si dificile. Aceast strategie de dobandire si evaluare a cunostinelor elevilor deplaseaz centrarea activitii in lecie de la profesor spre elevul care inva individual, dar i prin cooperare in cadrul grupului ori prin competiie cu alte grupuri. Exist i unele dezavantaje: nu se parcurge tot textul intr-o lecie in acelai mod, necesit resurse mari de timp, unele aspecte ale coninutului pot ramane neclarificate. Atat aceast metod, cat i altele ( Scaunul intervievatului, Copacul cu idei, Ciorchinele, Posterul, Eseul) pot fi adaptate in funcie de nivelul clasei , al fiecarui elev in parte, de climatul psiho-social din clas, de particularitaile varstei.n ceea ce priveste consolidarea si evaluarea cunostinelor noi ale elevilor, muli profesori sunt stresai pentru c nu exist suficiente resurse de timp pentru a organiza astfel de momente in lecie. Reflectand asupra propriei noastre invari realizat pe parcursul scolaritaii, ne vom aminti c acele momente de la finalul leciilor preau mai degrab ca o suit de intrebri plictisitoare care nu provocau in nici un fel elevii spre o aprofundare a cunostinelor. Astfel, in consolidarea si evaluarea cunostinelor noi dobandite de elevi, ar trebui s se in cont pe tot parcursul leciei de modul cum elevii au rspuns la intrebri, cat au fost de entuziati, curioi, prietenoi, cat de dinamic a fost clasa. n privina evalurii cunostinelor din leciile anterioare, ca efort individual, cu siguran c este mai uor s corectezi acas un teanc de lucrri decat s urmreti dezvoltarea unor aptitudini intr-o clas de 20-30 de elevi. De aceea se impune corelarea tehnicilor clasice de predare-invare-evaluare cu cele moderne care stabilesc eficiena predrii asupra aptitudinilor si atitudinii elevilor. Pentru ca profesorul de geografie s-i modernizeze stilul de predare n acord cu cerinele societii n care elevul su va trebui s se integreze, profesorul trebuie s se autoevalueze permanent, analizand dac: i trateaz pe toti elevii ca pe individualitai; Se uit in ochii lor pentru a-i asigura de atenia si interesul su; i cere scuze cnd face greseli; Le permite elevilor s ia decizii importante in cadrul activitaii comune; i incurajeaza pe elevi s se asculte ntre ei; Zambete n timpul leciilor; Se teme de confuzie si zgomot chiar cand el este cauzat de lucrul intens si eficient al elevilor; i felicit pe elevi pentru rezultatele obinute. Bibliografie: 1. Maria Eliza Dulam, Practica pedagogic- teorie si metodologie, 2005,

Ed. Clusium, Cluj-Napoca 2. Maria Eliza Dulam, Modele, strategii si tehnici didactice activizante, cu aplicatii in geografie, 2002, Ed. Clusium, Cluj-Napoca 3. Liliana Stan, Valerian Dragu, Eugenia Steva, Doru Valentin Vlasov Elemente de didactica geografiei,2003, Ed Polirom, Iasi 4. ********Internet

APLICAIE: La nivelul celor trei categorii de factori care definesc stilul profesorului, precizai, n ordinea importanei factori definitorii pentru stilul dumneavoastr.

7