EDITURA:COMUNITÃÞII

CULTURAL-INSTRUCTIVESELEUª

În faþa editurii:PÃUN BABA

REFERENT:MARIA MICLEA

SELEUª

Seleuº

PANTA CIOBANU

MIJLOCULCENTRULUI

S E L E U ª

1998

CUVÂNT ÎNAINTE

Nu cãuta în rândurile acestea o întâmplare!Ca sã afli adevãrul... aºteaptã sfârºitul...

Poeziile acestea nu au continuare,Le înþeleg doar suflete ca al meu, similare!

Ca sã vezi în aceste rânduri o întâmplareÎnseamnã sã cauþi acul în carul cu fân;

Deci nimic, sã activezi celula de deblocareLa sat nici omul bãtrân nu ºade la rãcoare.

Fãrã a munci înainte cu sudoareRepet:

Nu cãuta printre aceste rânduri o întâmplare...Ci rãbdare, pune creierul în prizã ºi

aºteaptã a scenei, mizã.Într-un alt ambient, fãrã de grijã, cu zâmbet...

P.S.: Opera mea nu este balet,

Este gãlãgia sufleteascã a unui om,

Care ºi-a închipuit cã este poet!

PANTA CIOBANU nãscut 07 septembrie 1970

La Panciova.La Sân-Mihai terminã ºcoala elementarã.La Alibunar cea medie de economie.La Sân-Mihai trãieºte, cãsãtorit, un bãiat.La sport, activeazã, antreneazã „ºah”.La muzicã, cântã la ghitarã ºi contrabass.La teatru... face câteodatã...La ... scuzaþi, poate cã ceva a rãmas.

A FOST ODATÃ, VIAÞA VIAÞÃ

ªi viaþa a fost odatã viaþã,nu regret...

O revãd ca ºi prin ceaþã.Auzind naiul lui Zamfir

Mã îndrept spre cimitir.Cãutând o viaþã, pãcat...

N-o sã mai fie.M-am nivelat (scuzaþi) cu tine, Mihai,

sper cã voi ajunge în rai.ªi viaþa... acum e vis?!

Cãci lumina, când se stinge,Aud numele C.O.ª.B.U.C

ªi toate pe rând le încurc.ªi viaþa a fost o datã viaþã

Pânã n-am murit, poate...cineva m-a pãcãlit,

Pe ºine n-am alunecat delocªi ºtiu cã din scântei iese foc.Azi se-ntoarce, o altã roatã...

Visãm la ceea ce a fost odatãS-avem mai fericitã gloatãPoate odatã...!

9

o faIANÞÃ DIN BAIA MARE

Ce cred eu, cu siguranþã,Nu te umple de speranþã.Ziceai cã viaþa e vacanþã,Ea a murit – condoleanþã -Sincer trãiai „ºi eraimare pedant”Mereu cel mai elegantCa o femeie arogantã, deseori la distanþã,Ce frumoasã performanþã!

Credeai totdeauna într-o balanþã,Dintre materie, nucleu ºi substanþã.Clar-obscur, negru-alb, color, în baie o faianþã.Pus la cravatã, de dedesubt poate ºi zdreanþã.

Ai plãtit, nu þi-au dat chitanþã.Aºteptai a timpului concordanþã,Dar totul a rãmas la aceeaºi distanþã.Suflet strâns „legat cu douã lanþã”Toate faianþele au aceeaºi nuanþã.

10

cânD eu, ea nu ºi viceversa

Când ea vruse, eu m-am oprit.Când toþi o voiserã, eu am intervenit.

Este de netãgãduit!ªi toate strãzile le-am cercetatSunt treaz ºi nu beat!Scriu din cauza lumânãriiCare încã nu s-a terminat.Scriu, din cauza fiinþei mele,care nu s-a dezarmat...

Când eu, ea... nu, sunt beat...Groapa e adâncã fãrã fund,

Scãpãm în ea, profund.Din ea nu existã salvareCi doar o alunecare „Pe nisipuri miºcãtoare”,

cãtre fund,... nu viceversa.

11

EU DESPRE POLITICÃ ªIPLURIPARTITISM

Cel din stânga (la dreapta de primul)Se gãseºte privind de sus, exact la mijloc.Iar cel din dreapta, puþin la stângaDe mijlocul privit din jos, aºa cred.

Dedesubturile mijloacelor drepte, din stânga,Sunt puþin mai la dreapta stângiiPrivind lateral, drept, cred eu,Bineînþeles din partea opusã.

Iar din mijlocul opoziþiei, opuse, amintite sus,reiese:Cã partea opusã e din jos demijlocul stâng, fixat la dreaptaamintit deja.ªi contrariul este, de asemenea, adevãrat...Sã recapitulãm;Lãsãm stânga la partea dreaptã ºiurmãrim mijlocul centrului (în speþã banul).

12

vineri, 13

Am obosit fizic,Psihic sunt neliniºtit.Mã simt ca un pitic,De dragoste pãcãlit

Am devenit cardiac,Sunt sufocat de probleme.Nu mai am nici un plac,Mã aflu în dileme.

Nu mã pot adresa nimãnui,Ajutor sã primesc.Azi fiecare urmãreºte þelul lui,E lucru firesc.

Mã uit în jurul meu,Toþi sunt cu nasul sus.Sting þigareta, respir greu,ªi lui Dumnezeu i-am spus:

Mi-e scârbã de toþicare-ºi ascund faþa sufleteascã,

13

În fond ei sunt hoþii,Sub aripã dumnezeiascã.

Dacã ascultaþi de mulþime,Vã pierdeþi fiinþa,Caracterul de om,ªi bineînþeles, conºtiinþa!

14

Aureola îngerului

Umblã noaptea, ca ºi-un lotru.Ziua la toþi le aratã cotu.

D-ar trãi ºi patru veacuriEl tot s-ar plimba prin parcuri.

Nume, el la mulþi le-a dat.Sã cunune trandafiri ºi flori

a încercat.Mult dorea dar nu s-a cununat!

A vãzut viaþa în culori,Era lipsit de valori...Modificându-ºi faþa din douã într-una

Vã daþi seama, realitatea e minciuna.Arãtând politeþea francezã în faþã,

Vorbeºte bine... Hm - Dar, cu ce greaþã!Vai de mine ºi de tine, ne vorbesc pe la spate

Se agãþa de nevestele mãritateEra indiferent cu tinerele fete

Zicea cã sunt crude, nu-s deºtepte...ªi ceea ce nu se povestea, el totuºi ºi fãcea...

15

MI-E STRICATÃ MAªINA

Sunt nervos ºi plec acasãNu mai rezist sã fiu prins în plasã...Când am dat sã plec, o scoicã sunãtoare...La ureche simþii o relaxare.

Ascultam atent, puþin dubiosEra cântarea interpretatãDe Tina ºi Eross.

Ah, limba italianã... ah fetele lor...Uite acolo aº vrea sã mor!

- Eross ºi Tina reparã maºina;- Tulpina dã drumul crenguþelor;- Ceþurile nevrozei se sparg,Mã cuprinde un dor... de drag.Trupul trece prin fotosinteze,Totul arde...Termometrul nu poate „sã gradeze”...

Erupþie totalã, gânduri frumoase, delicioase...Problemelor, pãrãsiþi atmosfera, sunteþi

veninoase...

16

Din nou începe jalea, se terminã cântarea,Dezechilibarea...Ospãtar, te rog, trage cortina”...Încet îmi reconstruiesc realitatea,... Ah! - Da, maºina!

17

permiteþi... o replicã

Doamne, nu-mi ajutã nici o parantezã!ªi nici un semn de exclamare!

În halul în care trãim, nici nu e de mirare!Gândindu-mã la tine caut „Semnul”,

De interpuncþie adecvat.O soluþie temporalã îmi veni în gândurile mele:

Cinci... trei puncte între ghilimele”.Ordine de viaþã:

1. Toate gunoaiele încap într-un coº de nuiele.2. Din fibrele sintetice - tabacuri grele...3. Multe comete mai zboarã4. Nu toate sunt stele5. Diversele ºi viceversele

Dumneavoastrã, primiþi replici?Eu...?

Nu...Nu am ce face cu ele,Nu port coº de nuiele,Nu fumez ºi de nimic nu abuzez.Nu ghicesc în steleNu cred nici în visele mele...Nu ºtiu cum sã închei aceastã poezie...!

18

tot ce zboarã... aterizeazã!

Credeam cã erai; nu, ai fost!Credeam cã fãceai; nu ai fãcut!Credeam cã vii; nu ai venit!Credeam cã uiþi; nu, ai plâns!Credeam în iubire; nu, am visat!

Tu ai aruncat toate florile!Voi nu vã tulburaþi, ci ascultaþi...

Nimeni nu înþelege cã mi-ai furat,Al sufletului gust, setea de viaþã...

Acum în mine predominã „o greaþã”!Adio flori...

La revedere, mãri...Piatra e povara mea...

ªi grea mai e grea... grea...

19

efectul ploii

Ieri searã m-a enervat,Panta, de la noi din sat.Dar greu e ca dupã ploaieNevroza sã nu se moaie!

Dupã o baltã, altã baltãPãmântul o sã se-ntoarcã,Vreau ca pe tine, apa sã se stoarcãSã fi udã leoarcã!

Inima nu recunoaºte,Ca ºi balta a ei broaºte.Iubirea nu vrea jignitã,Fericirea, trebuie clãditã.

Oaspeþii vor gãzduire,Tribunalele vor mãrturiePãcãtoºii – mântuire.Dar eu ºi tu ce vrem, mãrire?

Nu, un scurt moment de dragoste,Sã-l trãim, sã-l simþim,

20

Care este efectul, suntem doi?Dupã ploaie, dupã ploi...Poate doi cu doi...

21

„DUBLA DISPARIþIE...” - A MEAªI A TA

În mine fãrã tineE un lucru pentru noi.Dar, în tine, fãrã mine...În fond... e rãu pentru amândoi!

Dacã tu, fãrã mine gândeaiªi credeai pentru amândoiÎntr-un lucru voind bineExemplu: Doina din cimpoi,

Exagerarea dinspre tineCred cã... nu duce la bine.Pentru tine e absurdCând profit de o fatã mult.

Dupã crezul tãu,Dezamagitã, suspectã...Dar comportarea ta,A fost totdeauna corectã?

22

O COAfURÃ aranjatã PENTRUOCAZIi FESTIVE

În adâncimea fotoliuluiAm aºteptat sã-mi vinã rândulMi-am reluat ideea...

Cel mai frumos „salon” de coafurãDin tot Banatul,

Reflecta în oglinzile sale,O mulþime de feþe din sat.

Limpezime sincerã la prima vedere...Hm! Nu sunt mulþumit!

Aºa am fost educat...Dedesubturile feþelor nu aratã plãcere...

Omul se slujeºte cu mii de farduri,Pentru a-ºi ascunde în machiaj, gândurile rele.

Uneori ºi machiajul profesionistÎl demascã pe artist...

Coafura - pãrul acoperã capul.Capul protejeazã gâtul de ploaie.

Carminul, fardul acoperã obrazul câteodatãLa ocazii festive!

Ceva, totuºi, nu se vede, dupã cum se pare,Rãmâne sub semn de întrebare.

Rãmân fapte descriptiveOameni fãrã perspective!

23

...mii, sute, zeci, unu...

Dezamãgit ºi cu þigara în gurã cere foc...Dobitoc, dar prost deloc!

Vã întrebaþi de ce am pus semnulExclamãrii – desigur, din cauza mirãrii.

E un voluntar în viaþã,Cu sensuri absurde înþelese numai de el.

De altfel, oile de iarbã pãscuteºi nãscute de miel!

Voluntar fãrã voinþã,Beþivan fãrã pahar!

Mii de pietricele se reunesc în munte,Sute de dãunãtoare împletesc cãciulaSã i-o punã pe frunte.Zeci de paravane îi închid cortina.El, unul, descarcã elemente blocate

Transformând visul, în gând, în realitate.Chiar ºi semenii luiCând se-ntreabã despre viaþã,Spun cã el a fost o specie ciudatã,De ºtiinþã neidentificatã.

24

un rechin somnoros

Vorba aceea; pe o anume temã,zicea ceva un individ...

Microfonul e aºezat pe stativ...Mingea aruncatã peste o barã sus...

Nu înþeleg jocul;Ce v-am spus?

Arbitrarea corectã, medicii punctuali...E firesc sã nu-l cuprindã somnul în plasãCând seara se lasã...Când depresia-l apasã!

E de-nþeles sã fie somnoros,Cãci bioritmul îi e întors pe dos.

La birt nimeni nu serveºte pe datorie,Vrea banul la podea, jos, aruncat sã fie...

Am trecut apele Iordanului,Îmi imaginez rechinul adormit

pe fundul oceanuluiO, nu în Marea Moartã.

Am zis: Fire-ai al dracului,Iatã am ajuns în preajma Israelului,cu picioarele bifurcate.ªi aceasta înseamnã, ºtafetã, frate!

25

26361,

de motive pentru aceastã poezie...!Literar frumoasã dar cu emblemã cenuºie...

Sã fie fãrã de mânie!

26361-a de idei, nu-i ierta Doamne!Dar fi cu ei!

Inventivitatea lipseºte cu desãvârºire,Perspicacitatea la fel,

Viaþa e fãrã de þel.

26361-a de figuri de lut, de porþelan,Aspectul social aduce c-un orfan

Cãci se impune întrebarea – mai câºtigivreun ban?

26361-a de scuze, pentru adevãrul expus.Concepþii diferite, nimic de spus,

Dar pentru a d-voastrã siguranþãªtiu preferaþi aceeaºi nuanþã.

26

din traista corbului

Cu muzica pe câmpuri alergau,Ale soartei amãnunte descifrau...

Patru þigani cu dinþi de aur; în gura ghitãrii...Celui de la contrabas,Mereu îi curgea ceva, din nas.Nu i-a lipsit nimicdoar cã – era bãtrân ºi gras.

Ca sã fim serioºi trecem la cei... nemucoºi.Unul era negru ca un corbCu mustãcioare adolfiste, semi-orb...Altul cu un nas lung dã te bate gândul ºiun element blocat,care nu-i precizat.Dintre cei doi rãmaºi, erau unu-altuia nãnaºi,Rude complicate, de autor neidentificate.

Patru þigani ghitariºti simpli, modeºti,Dar mari artiºti.Celui de la contra-bas, bãtrân ºi gras,Nu-i lipsea nimic, avea tot la el, decât,Un ºerveþel, de ºters la nas.

Sã fim serioºi, toþi eram cândva mucoºi!

27

PÃRUL ALB, SUFLETUL NEGRU

Sunt la margine de abis,Numai o pietricicã între mine... ºi... vis!Ea alunecã demult...

Pe timpul acela nici pãrul nu mi-a fost cãrunt...Acum sunt surd... nu aud, vãd tot, absurd!

Mã întreb, viermele cum produce mãtasãÎn frunza din dudul de lângã casã?

Mintea mi-a obosit... am îmbãtrânit,de regulã tac,

Încã nu s-a indicat ce ar trebui sã fac...Las’, fie, ce þi-am dedicat,Eu þie!

Mã gândesc la toþi cã puteam avea ºi nepoþi...Din tot ce a fost, o nimica toatã...Hai atunci, fii calm...

Dacã poþi!

28

principiul vieþii a(morale)

Ce am vrut sã spun?!Ah da...Detergentul e mai bun decât un sãpun!Dar...Nici o apã nu te spalã, cãciCãci din joc...Nu poþi ieºi afarã!Aflându-te în al centrului mijloc,Îþi rãmâne doar bãþul – tulpinaDe la „busuioc”.Vreodatã sau deloc ne întrebãm:– Cine-i în al centrului mijloc,ªi-n mijlocul centrului?

29

existã ºi lume... printre noi?

Sã nu crezi cã fac ce vreau,Din mânã sticla când þi-o iau.

Intenþionez sã stau, sã cântDe bãut, beau vrând-nevrând!

Cu ce fac, nu vreau sã-mi vin de hacCred în Dumnezeu ºi nu în vreun drac!

Principiul meu e: cântã, taci ºi faci!Nu bea, cã dai de draci...

De sunt beat sau de sunt treazAm într-una acelaºi haz,

Aceasta nu þine de drag,ci de necaz!

Ce-i amorul?Din start, pânã încã mai eºti echilibrat,Ia toporul...Pentru cã, cum se spune,Trebuie imediat capul tãiat,Inamicul demascat!

30

trãiascã „mârtanii” – moarãduºmanii!

Plãtim cu toþii câteodatã vreun impozit.Apare calculul relativ, publicul auditiv...

Roata e cerc, sensul giratoriu...Curba e semi-cerc, sau cerc incomplet.

Eu trebuie sã plãtesc un cec...nu e timpul – totuºi tu ghicive-i chipul!

Viaþa e durã ºi rea,Dar n-ai ce-i face dacã e aºa!„Nu eºti marvã ca sã borãi” – în speþã,Pisoi sã mârloi!

Mârtanii miaunã doar în februarie,O ºtim deja dar el vrea la soare –

unde... „ªarpele bãrbierit”sau nebãrbierit, moare!

Iute mârtanii îºi numãrã aniiCã trec repede... atunci,nu-i un lucru mai cuminþeldecât sã ascultãm de „El”!„Trãiascã mârtanii - moarã duºmanii”!

mârtan � motan

marvã � animal

borãi � zbiera

mârloi � mieuna

31

tot aºtept trenul dar încãnu-i construitã calea feratã!

Stau, fumez...Ce fatã dragã, mã doare în piept, oftez!

Dar de ea nu vreau sã abuzez...O aºtept, vine cu trenul.

Pregãtesc terenul...Pe unde va trece calea feratã, acum e o grãdinã...

cu ceapã,cu morcovi... cu salatã, cu þelinã.Mã gândesc deseori ºi suspin

din plâns nu pot sã-mi revin.Stau ascuns pe o crenguþã, sus (suuuuus)Gândul îmi zboarã departe dus, (duuuuus)!

Peste nori e o grãdiniþã,Cu muuulte flori – acolo ajungi când mori.

Ai bãieþi; – vei avea ºi nurori...Fiecarea aºteaptã trenul sãu; în colibe, în palate...

Eu, însã mã angajez la construirea cãii ferate.

32

cu „paharele” în sus”

MartieFulgi de nea cad de sus.Mã-ntreb, rãmân fãr’ rãspuns.Azi lucrurile sunt întoarse pe dos,La ceea ce mã gândesc,

ªtiu cã nu-i frumos,Sunt fãlos,

Pofticios,Chiar curios...

Ninge, ninge nu ploua, sã m-agãþ de soarta mea.Cu ploaie;

Cu ceaþã;Cu vânturi;

Cu þigãnci;Zãu cã mi-e greaþã!Toþi cu ele în sus, cu eleganþã ºi spirit de viaþã,Cu voinþã, fãrã pãr pe limbã...Limba noastrã mult vorbitoare,

Mai mult nefolositoare,Deseori, lingãtoare – ah... îngheþatã!

Ridicaþi „paharele în sus”... scuzaþi voi fetelor,cu picioarele fix pe pãmânt.

33

UN AFIª ÎNTORS PE DOS!

Toatã lumea vede clarSe uitã curios,Un afiº, colo în vitrinãÎntors pe dos!

Începe pãlãvrãgeala.ªi cearta nu lipsea.Ce o fi, în fond, pe faþã?Toatã lumea se-ntreba.

Aºa e când aratã dosul!Mulþi dintre ei strigau...Dar ceilalþi într-un stampedoCãtre afiº prompt, alergau.

Nu cumva ei primii,Sã-l poatã descifra?Dar, geamul n-a rezistat,ªi poanta nu s-a depistat.

Sticle în mii de bucãþeleAfiºul ºi el mãrunt – mãrunþel...

34

A rãmas doar întrebarea:Oare ce scria pe el ºi în ce fel?

35

0 : 0

Þi-am dat tot ce am avutDar tu mi-ai luat ºi ce mi-a mai rãmas.Un ºerveþel plin de lacrimi ºiSecreþie din nas!

Nu ºtiu ce-þi înseamnã Dumnezeule, asta,De la mine i-ai dat coasta...Sau poate cu aia faci experimente.

ªi ce înþeleg jurnaliºtii prin:„O femeie sterilã, medicamente, a nãscut cu

ajutorul medicului...”E bine sã fi suporter al echipei preferateDar nu ºi când joacã contra ta, când te bate.

Din aceste notiþe – ilustrate incolor,reiese:

WC-ul (0:0) din spate,Nu-i nicidecum departe,Dacã pleci la timp!

36

LA DREAPTA DE ZERO

Ziua - douã - trei cincinale, fãpturi cu patrupicioare...

Pe ºoseaua E-6 din strada a ºaptea,Ne-au spus ºi nouã cã fãceau opþi pe drum.Erau trecute zece, în jur de unsprãzece,O orã mai târziu, dupã douãsprãzece,S-trei-goi,Strigoi - plini de forþã apãreau ºi dispãreau...Dupã coaja - miezului nopþii,Se prefãceau Doamne în draci...Umblând, treceau tinerei pe lângã ei.ªi domniºoare - douã - trei, nu-i precizat...Dar nici nimeni n-a negat...Îndepãrtând iarna, apropiem o primã, poate o a

doua varã.Ziua se-ncãlzeºte, noaptea-i încã receS-trei-goii, plini de forþã înghit: un-doi-treiCincinale cu patru picioare ce fãceau opþi,Care ne-au spus nouã,Pe ºoseaua E-6 din strada a ºaptea.Nu va fi, sau va fi?ªi mâine din noapte-zi!

37

Cei umbriþi la soare:Regia: Un regizor profesionist – „amator”

de la arta a ºapteaColaboratoare: ...Asistent: !!!Sponsor: ???

38

NU VÃD PÂNÃ NU CRED

Vreau concret, dovezi,Mereu pe stradã... aud.Zãu, sã vezi ºi sã nu crezi,Cât pare de absurd!

Abateri, cicã, nu prea sunt,Pe meleagurile noastre...Fiindcã de legi sunt oprite,De lume, nu prea dorite...

De bisericã sunt blestemate,Dar în calendarul ortodox,Nu sunt însemnate.

Afaceri fãrã fãcãturi... da.Viaþa fãr’ de amar... ba.Sper cã vezi ºi dumneataEu nu înþeleg încã, da ori ba.

Omul învaþã pânã moare,Munceºte cu sudoareªi iar la urm-a constatatCã nimic n-a învãþat!

39

MIJLOCUL CENTRULUI

Intenþia mea în aceastã poezieEste sã lovesc în tine,Nu dorinþa de-a scrie.

Culminând, ajuns în cãlãtoria minþii la extaz,Reflectarea inimii mele, în corpul tãu,Toate tainele trãdeazã, tresar treaz...

Aºteptaþi pânã vine cuvântul potrivit.Nu vreau sã greºesc,ªi nici ideea s-o mãrit.

Dragã Florica,Nu-mi pune piedica,Ce stã în centrul chipului tãu,Rezolvã numai mijlocul meu.

Mã scuz dacã te-am jignit dar nimic în viaþã...Nu þi-am minþit,Te-am pãcãlit doar printre rândurile acesteaDezvãluind toatã povestea.

40

Intermezzo

Þ

ÅPoeziile dintrecopertele acestuivolum nu sunt scriseintenþionat...Marile creaþii poetice nuse scriu din simplã dorinþa dea scrie ci din râvna de a exprima ideile ascunse,

lãuntrice, inexplicabile prin mimicã ºi gesticulãri.Punând versurile între puncte a dorit sã dezvãluie

gânduri logice, reale.Din pãcate, volumul reprezintã ceva contrar

aºteptãrilor eului.Fãrã de voie a alunecat într-un stil nou, necunoscut,

pendulând între douã extreme care nu se ating niciodatã- absurdul ºi realitatea.Aºa cum ºi realitatea e absurdã de multe ori ºi

absurdul este foarte real.S-ar putea ca unele versuri sã vã parã neclare...

nici autorului nu-i sunt toate limpezi.

semnãtura: TOÞI ºi NIMENI

Un gând al fiului meu, Mihael, (4 ani)

despre Mijlocul Centrului exprimat prin desen

scurt mesaj – pentru uniifãrã de obraz

Cineva din poºtaºi, colportori, încurcã scrisoriAltcineva – din emisari amestecã sorþi.

Aceastã comportare masonicã a unoraE de înþeles...

Ei sunt patroni!Unii sunt la capãtul satului,

Alþii în centrul oraºului.Unde sunt cei din mijloc?

Nu mai activeazã?Pe toþi ne vânturã acelaºi vânt.

Dracu ºtie cine sunt!

Un moment de reculegere pentru unul dingiganþii lumii,

O telegramã de condoleanþãtrimisã la familie, de unii,

care, între timp, s-au despãrþitde mãrþiºoare monocromatice.

O barã în aer fãrã de stativ,Treziþi-vã n-am ce sã vã fac!Doar vã avertizez cã vã cade-n cap!

43

CONFRUNTAREA

O insulã singuraticã, un palmier pe ea.Tot pe insulã o palmã.O maºinã de tãiat iarbã, taie fire subþiri.

Firea dumitale e mai groasã puþin...N-o sã pot tãia tulpina, mã abþin dar...Nici un zâmbet, nici un suspin...Aceste simple lucruri la citire,La suflet sunt încãlzire:

– Petalele florilor sunt pe Rhodos în Grecia;lângã Nodos.

– Ne înconjoarã mãri profunde,facem zgomote, þipãm... nimeni nu ne-aude!

– Complicat lucru al simplului creier; între noine înþelegem, dar nu veniþi sã confirmaþi!

44

SUNT MAHMUR PUÞIN

Vorba dificilã doare, nu-i ca un leac,Ci te-apasã la stomac.ªi la creierul cel mic.Atunci, dezechilibrat de tot,Nu mai înþelegi nimic.Crezi cã þuica-i apã distilatã,ªi-o dai pe gât toatã...Ai încurcat-o cãci:– Starea, produce „hazardarea”– Apa distilatã, dizolvã sarea...– Procurorul, ridicã inculparea.– Te aºteaptã, închisoarea,– Te apucã, sudoarea,– Te mâncã, spinarea ºi ceri consultãricu avocaþii apãrãrii. Aºa cã...Ai grijã, nu fii ca ieri,Nu te deda la plãceri!

45

„Realul” din adâncimeacreierului

Realitatea este sufocare,Metamorfoza, e mascã, îngrijorare...

În gândurile adânciNe izbim de stânci.

Realitatea e sugrumãtoare,Tot ce atingi doare.

Singurãtatea e desãvârºitã,De nimeni încã pãcãlitã.

E decisiv doar un fapt real,Întrebarea din final:

Dacã tot ce miºcã,E sau nu (a)moral?

46

IARTÃ-MÃ VIAÞÃ – CAPULEPLÃTEªTE!

Am sã mã omor cu dinadinsul.Am sã-mi dovedesc eu însumi cã e greºealã,

Sã trãieºti ca mort – ce contradicþie mortalã!Amarul sugrumã amorul

ªi e doar o întrebare. Cât rezistTimpului alergãtorSistemului anatomic necruþãtor,

Pânã-mi aleg secunda în care mor?

Am s-o fac pe cuvântul meu de om cinstit ºiO sã am planul îndeplinit; sunã absurd, nu?Visele, însã nu sunt ca ºi faptele?

Am sã calc cu piciorul pe un spinDe trandafir, de salcâm eventual.Am sã mor în drum cãtre spital!

Nu mai cred în ºtergerea memoriei.Nimeni nu mã pãcãleºte,

Iartã-mã viaþã – capule, plãteºte!

47

CEI VERZI – LA CONªTIINÞÃ

Poate nu formulam bine, iniþial,Dar fiecare animal,Are viaþã, colectivã sã-i zicem socialã.Recunoaºte natura ºi se acomodeazã la ea.Fãrã moralã...

- Pentru orchestrã acompaniamentul;- Petru minte, un pãr cãrunt înseamnã mult.- Pentru vulpe un iepure ºchiop.- Pentru leneº umbra de plop.

Vai de cei ce li se explicã mult ºi nu înþelegCaut pe toate sã le dezleg!E greu sã ai în faþã un bleg...Îmi dau truda dar nici euNu pot multe sã dezleg.

48

HAM(BIS)UL

Noi am putea fi ce alþii nu au fost.Dar pentru ce?

Nu are rost. Þinem post...Ceea ce se-ntâmplã între noi,

Se reflectã prin nevoi.Caut scrisoarea ºi timbrul poºtal,

Caut soluþia sã ies din spital!Întreb lumea cine sunt...De parcã ei ar ºti ceva, de parcã m-ar ajuta,

Cu vreun sfat, cu altceva?Ei din sat m-au alungat,

Nu m-au scos, bineînþeles,Am ºtiut eu singur ca sã ies!

Lumea de toate vorbeºte...Dar cine tace ºi priveºte!

Nicidecum „nu cãcãleºte”!

49

ACTORUL KABIR BEDI –SANDOCAN

O fântânã când îºi lãcrimeazã apele sale,E ca omul care cade pe ºale, la vale,Ca ºi cascada care cade pe teren abruptCa ºi insul care ceva ºi-a rupt...

Tragedia sa este snopul de luminã,Prea tare, care bate în ochi,Ca ºi hipnotizatului, o lumânare.„Dobitoc”!!! se poate oare Sandocan!Sã-o fi pierdut pe Mariana?Ai observat ºansa vieþii,La o sticlã de bere privesc bãieþii...O simplã vedere, fie ea ºi din Tahiti,Femeie brunetã cu frunze în loc de bichini,Tradafirii vieþii cu spini.Îmi imaginez o serie de aventuri, uitate de timpÎntr-un han,O ilustratã cu Marianaºi Sandocan.

50

CULMEA PUBERTÃÞII

Aºteptând capãtul celui mai dulceSegment al vieþii, pun trei puncte...Mai departe fetelor... aici e interzisîn fuste scurte...!Da, domniºoara Cristina, nu eºti prima,Dupã care se lasã cortina!Au fost multe greºeli în viaþa dulce,Sã nu cãutãm de din jos...Sãnãtate sã fie, dar interdicþii ba!Sã nu cãutãm direcþia decisivã a vieþii,Lãsând la o parte gustul libertãþii...Nu-i superfluuã ºi-o aventurã, dar scurtã,Fãrã publicitate prea multã!Urcã în a vieþii trãsurãLasã hãþurile din mânã creaturã!Mâine în mânã ia soarta,Urcã într-o altã barcã,Vâsleºte cu sudoare,Din trupul tãu, sã se stoarcã licoare!

51

titlul, titulatura...

Pentru mine, eu sunt eu,ªi-i pãcat de Dumnezeu,Sã-mi umplu sufletul de rãu,Cu un chip de vai º-amar,ªi cu falsul har al tãu!

Pentru mine, eu sunt eu,ªi nu lasã Dumnezeu,Sã-mi golesc sufletul de flori,Cu un chip fãrã de valori,Care sã intre în trupul meu.

Nu se poate!... eu sunt eu,ªi întrebat, de DumnezeuSã rãspund ºi ce-i cu tine,Ce-am fãcut adineaori?

Dezvãluind membrana, eu sunt eu,Intru direct în nucleu ºi întreb;Ce-i cu titlu-mi de boier?De cine am ajuns sã pier?

52

JOCUL LUI BOLE(RO)

Prietenul meu regretã ºi suspinã,κi dã truda ca o albinã...Dar nimic; poate tu eºti de vinã?Aþi uitat iubirea, care,Nici nu a existat, aici la noi la sat,Cãci pãrinþii s-au vorbit ce-ar fi dorit...Toþi te bat, n-ai banul tãu,Nimeni nu te observã, la bine, la rãu,De aici ºi pânã la Dumnezeu!Iar tu, zici:– Poate cã nu-i atât de greu

ºi speri, speri, mereu...Eu zic:– Dumneata doamnã Colero,

Ai spart caseta lui Bole(ro).

53

OPTIMISMUL JONESCHIAN

A fost odatã ca nici acum,Eram noi doi ºi cine apoi,S-a mai gândit dintre toþi noiCã o sã ajungem în noroi?

Cã ne vom trezi plini de amarÎn strâmtoarea Gibraltar!Am ajuns fãrã sã vreau,Tu sã plângi iar eu sã beau!

Visez acum de multe ori,Cã ai de gând sã mã omori.Nu cu mânã nici cu faptã,Biatã soartã, beatã!

ªi dacã zicea cineva sã m-arunc vreodatãPentru tine în foc,Aº fi intrat, cu tot...Lãsând afarã mâna dreaptã!

54

UN MORCOV ÎNVELIT ÎN STICLÃPISATÃ

Fereastra s-a ceþuitDe suflatul suflãtorilorªi a celor ce fumeazã.Eu m-am sãturatDe suc de morcovi pisatªi nu mai dorm la amiazã.

Cine înveleºte „morcovelul”Se aruncã pe fereastrã,Deschide portofelul,Geamul sã plãteascã...Dar nu e vina noastrã,Nici fereastra voastrã...

Dacã înþelegeþi sau nu,Fereascã domnul fie voia cereascã.Un morcov învelit în sticlã pisatãÎntr-un ambient gol,De parcã trage ca din pistolAoleu, e cineva, la voi undeva, ocol?!

55

AªTEPTÂND CORNUL SÃ-MICREASCÃ

Mã uit peste umãrZâmbetul acru,O vãd pe blondinaCe mã trimite la dracu...

Ea însã, altfel zâmbeºte,Nu de drag, ci din, fireºte,Eleganþã femeiascã.

O privire nedefinitã pe undeleUltra-scurte ale creieruluiDizolvã adrenalina, eu cu un gest bãrbãtesc...Încep mai activ s-o urmãresc.

I-am cerut o Coca Cola,Trimite zâmbet controversSe pare cã din halul ãsta,Nu mai pot sã ies.

Nu e întâmplare cereascãCi cu totul fireascã,Stau ºi aºtept doar,

56

Un corn sã-mi creascã,Mai lung – mai scurt,Iar ea sã bãnuiascã!

57

raþiunea

Totul este trecãtor!Zgomotul lung, uluitor,

Timpul mereu în zbor...

Totuºi, trebuie sã ne resemnãm!Raþiunii prioritate sã dãm!

Calmaþi-vã, puþinticã rãbdare,Inima este stãtãtoare...

Sã sperãm, sã gândim uºorCã sufletu-i nemuritor!

Concluzia:Toate evenimentele sunt deja scrise,În ale vieþii tratate, calendareAºadar, rãbdare, rãbdare,Rãmâne doar o simplã întrebare,Care-i stilul de realizare?

58

DE VIN EU, ÎNVINUIÞI TOÞI

Vin.Nu am fost, dar vin!Voi veni, zic eu; dar nu mai vin! zic ei;Voi veniþi, învinuiþi?Sã venim cu toþii, just.Vin sã bei cu mine,Nu, nu vin, ci must,E mai cu gust...!– Vin, vin cu tine sã beau vin!Struguriþe, strugureleNu vin eu – vin ele...Degustarea vinurilor s-a terminat;Învinuiþi sunteþi!Voi m-aþi îmbãtat!Dar pânã toþi vin...Eu de obicei am apãrut,Îmi vine sticla... s-o sãrut!Dar numai vin n-o sã beau.Cã de beau, eu iarãºi vin!Deci, vin ºi nu(mai), vin!

59

încãlziþi bunica sã-miîmpleteascã „nike”

Nãframã de mãtase, ciorapi albi...E un bãiat de boier...Patru babe vin de la ºezãtoareAlãturi de ele moºi – cavaleri.M-am oprit la monologul bãbesc ieri...– Nepotul meu, pupã-l mãicuþa, m-a încãlzit

Sã-i croºetez... e al meu ce sã fac?Vai! Nu cumva, sã nu-i fie modelul pe plac?

Am sã organizez întreceri la croºetat,Bunã idee bãbuþa ºi altor semene le-a dat.Iatã, deci ºi pentru bunici un sport de înnodat.

ü

60

taINA de la o cinã

Pe dedesubt, mai precis pe din jos,Nu, pe aici nu am mai fost...!

Ospãtarii cu perfecþiune incontestabilã,Servesc cina, în jur lume adorabilã...Taina însã nu trãdau – o mãnâncã trãdãtorii!

Din zborul meu uniform am aterizat,La masã... sunt invitat...

Nu ºtiu, sã mãnânc, sã beau,Poate sã trãdau?

Galbeni sunt cei ce cred cã la ei acasã,Am sã m-aºez la masã...Fãrã ca sã îmi dau seama care este,Incursuiunea, drama din poveste,Vãzui cã vinul cu gãleata se bea

Roºeaþa pe faþã deodatã apãreaOchii sclipirã, ºi ei tulburaþiGalbenii se-auzeau în buzunar... intraþi!Eu, unul... nu...

Mi-am reluat zborul...Cei indiferenþi au mâncat adevãrul.Trãdãtorii galbeni ºi ceilalþiªi-au bãut sângele-nfometaþi.

61

Asta-i taina de la o cinãªi-acum cine-i trãdãtorul

ªi cine-i de vinã?

62

sã ne unim!

Nu pot sã-þi explic ce nu ºtiu.Adâncimea iubirii noastre

Este la puterea de pricepere a oricui –Nu este clar nimãnui,Noi nu vrem dar sufletele noastre

Doresc sã aprindã focul, sã ardã ca salcâmul,În cãminele din filmele americane.

Acolo sã izbucnim...Tot sã ignorãm!

Sã ne unim trupurile arzãtoare,Sã stãm din nou pe picioare tremurãtoare...ªi sã gândim: bolnavul fãrã leacuri moare!

Tot ce-a fost e istorie,Un pui fript, învelit în folie!Dezvãlui coaja vieþii, nu-i uºor,Sacrific istoria pentru viitor...Te vãd din nou, aproape de mineSuflete, dor!

63

dacã mor am sã vin înapoi, sãdau de voi!

Moartea este un lucru „normal”...ªi animalul moare numai cã...Omul nici în clipa aceea,Nu-i lipsit de sudoare.

Sã lãsãm gluma.Toþi ne ducemDar el acuma...Cã a murit...O ºtim...Dar...Ce-i moartea, dealtfel, o sã-l consultãm pe el.Poate se va reincarna în vreo fatã... Ce dracu?Mâine-poimâine vom avea lumea toatã!De la uºa cea din rai, sãracul,L-au întors de a berbeleacul,În iadul întunecos...Nici nu-i fair play,Nici nu-i frumos.Toþi cei vii sunt muritori.Cei morþi, nu sunt între flori.Dar unde sunt cei care se cred feciori?!

64

mãgãruºul cu povarãsufleteascã; sã respirãm

mirosul banilor!

Munceºte sãracul ca japonezii pe bandã...Ce sã facã... ce sã creadã, e dusOmul nostru în lume, pe jos, pe sus...Sã câºtige – mult ºi pierde, minune!Nu vede decât banul în faþa sa...De dimineaþa pânã seara...Lucruri tipice româneºti,Sã tot umbli, aºa ceva nu gãseºti!Asemenea inºi nu gândesc,ªtim „scrie” la carte:„Dacã mult ai gândi –Nici nu vei pãcãtui”Acasã le-a rãmas vreun odor,Ori mãgãruºul în oborLa casnici plictisitor!Unda „lor” de gândire, le cauzeazã fericire.Banul „lor” e mareDar „ei” pe plafonuri dorm în hangare...Suflete mici, povarã poartã mereu.Nu cumva – pentru un mãgãruº,Ce greu, e, ce greu!

65

la mine în „scripturã” e ºi-obãuturã!

Nu mãnânc, nu dorm...M-am pierdut orientarea în tastaturã.Am dat drumul hãþurilor de la trãsurã.Bãuturã mi-a rãmas, dar ºi eaDin minte îmi furã!Ceþurile alcoolului sunt tot mai prezente,Cu cât se apropie „sfârºitul” poeziei,

tot mai multe lucruri inerente.– Cravata mi-e strânsã la gât, sugrumatã– Ochii vor sã-mi iese, umflaþi, faþa mi-i umflatã...– Nasul roºu ca o ciupercã de ploaie udatã...De parcã sunt „statistul din western”,(Sau cineva aºa vrea sã mã creeze)Cineva care aºteaptã fiinþa sã-mi decedeze!Fie ca ultima lumânareSã mai lumineze speranþele, sã nu visez...Fiindcã opera mea nu este balet,Este gãlãgia sufleteascã a unui om,Care ºi-a închipuit cã este poet!

66

PISICA PRINDE ªOAREcI – E ÎNFIREA EI!

Cum se umple mijlocul centrului mã întreb?ªi ce se pune pe margini?

Istoria porunceºte: stai puþin!Domnul Floricã,

Eu sunt Panta fãrã fricã!Lasã fetele, nu le mângâia picioarele!Lasã nevestele, nu aprinde cuptoarele!

A iubi ºi-a gãzduiDacã ai analizat, vine cam ciudat;Dar nu e de râs,Multe dupã tine au plâns!

Plãteºte un vin sã mai închinMâine sã scriu poate n-o sã mai fiu...De lumea aceasta complicatã nu scapi,

Cu faþa curatã.Lasã-te de mândre, domnule Floricã,Cã rãmâni fãrã de picioare, toate se complicã,

Chiar ºi fãrã de cap, pisica face hap!Trebuie sã prindã ºoareci – iar ºi iar!

E în firea ei, n-o dezveþi,Încercãrile toate-s în zadar!

67

LARG DESPRE DRAG

Închipuit ºi plin de sine,Singur ca cucul pleacã ºi vine...Prin parc adesea se plimbaFãrã vreun þel în viaþa sa!

Dar... nu e bine cã se agãþaDe altcineva sau de ea.Uitã-te la tine ºi vezi...Nu critica, când n-ai dovezi!

Va continua...

Bineînþeles scriu în continuareNu de voia de a scrie,Ci din întâmplare...

Pe cineva aceasta totuºi atinge...Îl doare, dragostea, mânia, viaþa...Nu mai am nici concentrare,ªi ideea-i... muritoare!

68

ULTIMA ÞIGARETã

Ultimul aer, l-am inhalatÎn mine a intrat, prin fumat...Prin spiritul meu.E ultima pauzã dintre rânduri,Sunt sufocat, respir din greu...

Frumuseþea sufletelor de vrãbiiPe crenguþe invizibile,Eu, suflet strãpuns de douã sãbii,Vã lãmuresc – fapte teribile!

Ridicaþi-vã domnilor perdeleleA trecut somnul de-o varã, jocul cu ielele;Norocul de multe oriVã ocoleºte, feciori!

Nu vã lãsaþi traºi pe sfoarãCu, sau fãrã de þigarã.Nu sãriþi din tren în trenDin garã-n garã.

Afarã cu obstrucþiile invizibile,

69

Þineþi-vã de fapte plauzibileIeºiþi la aer, afarã,Ieºiþi la soare.S-aveþi viziuni mai clare!

70

SFÂRªITUL LUMII E... MI-AU maiRÃMAS DOUÃ PAGINI

C-am puþin de creat imagini, în douã pagini,ªi niºte versuri.Explicã tot în mai multe sensuri.

ªcoala vieþii spune clar,Pânã nu pãþeºti – nu înveþi,

Te chinuieºti doar în zadar,Nu asculta la poveºti!

Un moment de reculegere a omului viu,este egal cu:

Corpul zboarã, sufletul rãmâne în sicriu!Nu putem gândi în tot momentul,

Stiu, dar,Ne vom recapitula cu toþii „Fragmentul”:

Când e roºu testamentulCând va arde continentul!

Când va arde peste tot...Când nu mai este drept de vot...

Când viitorul ºi trecutul se reunesc în prezent...Nimeni nu va fi absent...

71

ULTIMA POEZIE

E poezie cu mesajPentru mine,

ªi pentru tine.Înainte nu era nimic...

Mai târziu a venit,Ideea!

Iatã, sunt la mijloc(ul) centrului!Acum închei,

Fãrã ca sã amintesc prea multe cuvinte, idei:Frunze

Politicã,Ochi, sau

Morminte.Pun cheia deoparte dacã îmi permite

Onoratul cititorªi-i stau la dispoziþieªi-i rãmân dator...

72

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE 5AUTOBIOGRAFIE 7A FOST ODATÃ, VIAÞA VIAÞÃ 9O FAIANÞÃ DIN BAIA MARE 10CÂND EU, EA NU ªI VICEVERSA 11EU DESPRE POLITICÃ ªI PLURIPARTITISM 12VINERI, 13 13AUREOLA ÎNGERULUI 15MI-E STRICATÃ MAªINA 16PERMITEÞI... O REPLICÃ 18TOT CE ZBOARÃ... ATERIZEAZÃ! 19EFECTUL PLOII 20DUBLA DISPARIÞIE - A MEA ªI A TA 22O COAFURÃ ARANJATÃ PENTRU OCAZII FESTIVE 23...MII, SUTE, ZECI, UNU... 24UN RECHIN SOMNOROS 2526361, 26DIN TRAISTA CORBULUI 27PÃRUL ALB, SUFLETUL NEGRU 28PRINCIPIUL VIEÞII AMOR(ALE) 29EXISTÃ ªI LUME... PRINTRE NOI? 30TRÃIASCÃ MÂRTANII - MOARÃ DUªMANI 31TOT AªTEPT TRENUL DAR ÎNCÃNU-I CONSTRUITÃ CALEA FERATÃ 32

CU „PAHARELE„ ÎN SUS 33UN AFIª ÎNTORS PE DOS! 340 : 0 36LA DREAPTA DE ZERO 37NU VÃD PÂNÃ NU CRED 39MIJLOCUL CENTRULUI 40INTERMEZZO 41SCURT MESAJ - PENTRU UNII FÃRÃ DE OBRAZ 43CONFRUNTAREA 44SUNT MAHMUR PUÞIN 45„REALUL„ DIN ADÂNCIMEA CREIERULUI 46IARTÃ-Ã VIAÞÃ - CAPULE PLÃTEªTE! 47CEI VERZI - LA CONªTINÞÃ 48HAM(BIS)UL 49ACTORUL KABIR BEDI - SANDOCAN 50CULMEA PUBERTÃÞII 51TITLUL, TITULATURA... 52JOCUL LUI BOLE(RO) 53OPTIMISMUL JONESCHIAN 54UN MORCOV ÎNVELIT ÎN STICLÃ PISATÃ 55AªTEPTÂND CORNUL SÃ-MI CREASCÃ 56RAÞIUNEA 58DE VIN EU, ÎNVINUIÞI TOÞI 59ÎNCÃLZIÞI BUNICA SÃ-MI ÎMPLETEASCÃ NIKE 60TAINA DE LA O CINÃ 61SÃ NE UNIM 63DACÃ MOR AM SÃ VIN ÎNAPOI SÃ DAU DE VOI 64

MÃGÃRUªUL CU POVARà SUFLETEASCÃ;Sà RESPIRÃM MIROSUL BANILOR! 65LA MINE ÎN „SCRIPTURÄ E ªI-O BÃUTURÄ 66PISICA PRINDE ªOARECI - E ÎN FIREA EI! 67LARG DESPRE DRAG 68ULTIMA ÞIGARETà 69SFÂRªITUL LUMII E... MI-AU MAI RÃMASDOUà PAGINI 71ULTIMA POEZIE 72

POSIBILI SPONSORI LAPREZENTAREA CÃRÞII ªI NU

NUMAI...

CENTRUCENTRUCENTRUCENTRUCENTRUDE VÂNZARE

A MAªINILOR AGRICOLE

d.o.o.

Zrenianin, Petra Kovaliæa 126

Tel. 023/49-500, tel/fax. 46-444

Locve, Lenjinova 141

Tel. 013/646-060

RACA

PREGÃTIREA COMPUTERIZATÃDimitrie Miclea

TIPARULROMARK, Panciova

CIP - Katalogizacija u publikaciji

Biblioteke Matice Srpske, Novi Sad

859.0(497.1)-14

CIOBANU, Panta

Mijlocul centrului /Panta Cioban - Seleuº: Comunitatea

Cultural-instructive, 1998

(Panciova: Romark). - 72 str; 21 cm.

Tira& 200.

SELEUª

Seleuº