Ectima_contagioasa

7/22/2019 Ectima_contagioasa

http://slidepdf.com/reader/full/ectimacontagioasa 1/8



Bi ţ a G. Romulus _______________________________________________ Tez ă de doctorat

temporale în ferma studiată, s-a putut constata un număr sporit de cazuri în anul 2006

(42,0%), urmat de o scădere în 2007 (32,0%), pentru a urma o evoluţie ascendentă în

anii 2008 (37,0%) şi 2009 (45,0%). Mortalitatea s-a înregistrat la un număr redus de

cazuri, fiind cuprinsă între 4% până la 8%. Curba mortalităţilor urmăreşte îndeaproapecurba morbidităţii, fiind corelată cu dinamaica îmbolnăvirilor.

În cazul gospodăriilor populaţiei boala a evoluat concomitent la oile şi caprele

adulte mulgătoare în toată perioada studiată, incidenţa şi prevalenţa îmbolnăvirilor

prezentând variabilitate în funcţie de specie (oi, capre), caprele dovedindu-se mai

sensibile comparativ cu oile. Curba morbidităţii la cele două specii a avut o

configuraţie asemănătoare la nivelul circumscripţiilor, dar la ovine a fost în toate

cazurile inferioar ă celei de la caprine. Mortalitatea a fost scăzută nedepăşind 1%-2%,

şi s-a înregistrat numai în două-trei turme de caprine, în cele în care morbiditatea a fost

ridicată. În baza analizei valorii medii anuale a morbidităţii (cumulat la cele două

specii) s-a constatat existenţa unei variabilităţi de la un an la altul a acestui indicator de

frecvenţă, fiind înregistrate următoarele valori: 2006 (29,55%), 2007 (20,90%), 2008

(30,33%), 2009 (26,33%). Acest mod de evoluţie s-a produs mai mult prin sporirea

numărului de cazuri în cadrul turmelor (intensivitate) şi nu atât prin sporirea numărului

de focare (extensivitate).

În privinţa r ăspândirii spaţiale a bolii la fermele particulare, s-a constatat că din

cele 56 CSV existente pe raza judeţului Bistriţa Năsăud, s-au înregistrat focare de

ectimă în mai multe circumscripţii, după cum urmează: în anul 2006 în 17 (30,35%),

în anul 2007 în 11 (19,64%), în anul 2008 în 15 (26,78%), în anul 2009 în 14 (25,0),

rezultând o morbiditate medie de 25,44%. Analizând distribuţia spaţială a focarelor s-a

constatat o zonare a circumscripţiilor cu focare de boală, ceea ce înseamnă că întreacestea există relaţii comerciale mai strânse între efectivele de ovine şi caprine din

aceste circumscripţii, fie prin cumpăr ări, schimburi de animale (mai ales masculi de

reproducţie), care favorizează transmiterea virusului. Se precizează că în arealul

judeţului Bistriţa Năsăud boala se întâlneşte în turmele din mai multe circumscripţii, în

care are tendinţă de permanentizare ca urmare a persistenţei surselor de infecţie de la

un an la altul, aspect favorizat de rezistenţa ridicată a virusului timp de mai mulţi ani

în mediul exterior. Acest aspect este observat mai ales pentru turmele care nu schimbă

___________________________________________________________________________

253




Complicaţiile cu mamită s-au constatat la un număr de 11 cazuri (53,38%), iar

alte complicaţii s-au întâlnit tot la 11 cazuri (53,38%) ce au constat din: hemoragii

consecutive desprinderii crustelor; erupţii în faza de maculă pe pielea mamelei în

apropierea bazei mameloanelor; cianoza pielii mamare pe zone mai mult sau mai puţinextinse în cazul complicării cu mamite; complicaţii purulente cu prezenţa puroiului

sub cruste, evidenţiat mai ales la ridicarea acestora; mai rar s-au constatat leziuni cu

aspect de ulcere cu tendinţă de necrozare. La unele animale cu mamită s-a constatat şi

hipertrofia limfonodulilor retromamari şi tulbur ări generale, manifestate prin apatie,

febr ă, inapetenţă, sensibilitate mamar ă şi modificări ale secreţiei lactate.

La mieii din gospodăriile particulare leziunile de ectimă s-au întânit mai rar,

evoluând cu forme peribucale şi bucale foarte grave, favorizate şi de lipsa de îngrijire

ceea ce a dus la agravarea leziunilor prin complicţiile secundare; la aceştia s-au

constatat şi leziuni perianale şi la faţa internă a cozii. R ăspândirea bolii în populaţia de

oi şi capre lactante a fost favorizată de mieii care prezentau forme bucale, dar şi de

către mulgători cu ocazia efectuării mulsului.

Pentru confirmarea diagnosticului s-au efectuat examene de laborator: examen

histopatologic pentru evidenţierea leziunilor care sunt caracteristice; examen

imunologic pentru evidenţierea anticorpilor prin tehnici de imunodifuzie în gel de agar

şi examen bacteriologic pentru evidenţierea florei bacteriene care intervine în

producerea complicaţiilor de suprainfecţie.

În secţiunile histologice efectuate din probe de ţesuturi recoltate de la miei cu

forme de ectimă peribucală şi de la oi/capre cu leziuni ale mameloanelor, s-au

constatat modificări patologice la nivelul epidermului, care au relevat evoluţia unui

proces inflamator de tip eruptiv, caracteristic la modul general, virusurilor din familia Poxviridae. S-au evidenţiat leziuni de dermatită supurată cu necroza epidermului şi un

infiltrat predominant neutrofilic în dermul profund şi în epiderm cu hiperkeratoză,

fiind afectate straturile spinos, granular, lucidum şi cornos, cu un bogat infiltrat

inflamator limfohistiocitar şi neutrofilic. Au fost constatate aspecte în care apare o

reacţie proliferativă a epidermului, ce a început cu degenerare hidropică şi picnoza

nuclear ă a keratinocitelor, cu numeroase mitoze în stratul bazal, iar papilele dermice

apareau semnificativ alungite. S-a mai evidenţiat vacuolizarea keratinocitelor din

___________________________________________________________________________

255




stratul spinos, proliferare epidermală – acantoză, apariţia de microabcese

intraepidermale şi constituirea crustelor la suprafaţă, degenerescenţă vacuolar ă a

celulelor din stratul spinos şi granular, cu apariţia de incluzii acidofile

intracitoplasmatice cu dimensiuni de 4-8 μm, leziuni cu mare semnificaţie pentrudiagnostic.

Pentru efectuarea testelor imunologice s-a procedat la prepararea unui antigen

după un procedeu propriu, folosind cruste recoltate de la mieii cu leziuni peribucale,

care au fost supuse tritur ării mecanice (mojararea), şi unor cicluri de îngheţ-dezgheţ şi

ultrasonicare, urmare de centrifugare. Supernatantul obţinut s-a folosit în reacţiile de

imunodifuzie (tehnica Ouchterlony şi tehnica Mancini).

Prin testul de imunodifuzie în gel de agar s-au testat un număr de 25 probe de

ser provenite de la tineret ovin care se afla în faza de evoluţie a bolii cu prezenţa de

cruste peribucale şi bucale, sau aflaţi în faza de tratament, cât şi 30 probe (15 oi şi 15

capre) care prezentau leziuni mamelonare. S-au examinat şi un număr de 25 probe ser

prelevate de la tineret ovin dintr-o turmă din judeţul Cluj, în care nu a evoluat ectimă

contagioasă (probe martor negative).

La toate cele 25 de probe provenite de la tineretul ovin din ferma Livezile care

prezentau leziuni de ectimă, s-au înregistrat reacţii pozitive. S-a evidenţiat o singur ă

linie de precipitare la 21 (84,0%), la 4 (16,0%) s-au evidenţiat două linii de precipitare,

prezentând comunitate între godeurile adiacente. Reacţiile s-au citit zilnic, încadrarea

definitivă s-a f ăcut la 72 de ore, plăcile fiind menţinute în microcamere umede. În

privinţa amplasării liniilor de precipitare se poate ar ăta că din cele 25 probe examinate,

la 15 (60,0%) linia a fost plasată la jumătatea distanţei dintre godelul cu antigen şi

godeurile cu serurile de examinat, la 4 (16,0%) linia de preciptare era plasată spregodeul cu antigen, iar la 6 (24,0%) linia de preciptare a fost plasată spre godeurile cu

ser. Toate probele provenite de la tineret din judeţul Cluj, au fost negative ceea ce

demonstrează că antigenul preparat are o bună sensibilitate şi specificitate. Probele

provenite de la capre au prezentat reacţie pozitivă un număr de 11 (73,3%), reacţia

fiind intensă şi bine exprimată la 24 de ore, iar din probele de la oi au fost pozitive 12

(80,0%), reacţia fiind mai slab exprimată, de aspect lax şi interpretabilă la 36 de ore.

___________________________________________________________________________

256




Prin tehnica Mancini s-au examinat un număr de 10 probe pozitive la testul de

imunodifuzie simplă. Toate serurile testate au dat reacţie pozitivă, zonele circulare de

precipitare au avut un diametru cuprins între 8-12 mm la 3 zile (media 10 mm) şi între

10-14 zile la 5 zile (media 12 mm). Se demonstrează capacitatea de difuzare aantigenului şi producerea zonelor circulare de precipitare în condiţii de echivalenţă

dintre antigen şi anticorpii încorporaţi în gelul de agar. Privitor la tipul anticorpilor

care s-au sintetizat în urma infecţiei cu virusul ectimei contagioase, se poate considera

că aceştia apar ţin clasei IgG, în baza faptului că s-au identificat prin reacţii de

precipitare (precipitine), cât şi a faptului că s-au produs într-o fază mai târzie de

evoluţie a bolii.

Se poate preciza că testele imunologice de difuziune în geluri de agar sunt teste

simple, uşor de efectuat în orice laborator şi care permit prelucrarea rapidă a unui

număr mare de probe, mai ales prin testul de dublă imunodifuziune; în plus apreciem

că aceste teste au şi o bună sensibilitate şi pot fi utilizate pentru confirmarea

diagnosticului mai ales în focarele în care boala apare pentru prima dată şi trebuie

f ăcută diferenţierea de alte boli eruptive sau care evoluează cu leziuni difteroide şi

necrotice.

Examenele bacteriologice efectuate din probe recoltate de la miei şi tineret ovin

cu leziuni peribucale şi bucale de ectimă, ca şi de la oi/capre cu leziuni ale

mameloanelor, au permis evidenţierea în toate probele examinate a unor bacterii atât

Gram pozitive, cât şi Gram negative, care alcătuiau flora microbiană de suprainfecţie

care complică leziunile produse de virusul ectimei. Caracterizarea bacteriilor

evidenţiate prin examenul bacterioscopic sau izolate pe mediile de cultur ă, s-a f ăcut în

baza aprecierii caracterelor morfologice, a caracterelor culturale, a unor particularităţistructurale, a afinităţii tinctoriale, şi comportarea la KOH 3%, scopul fiind stabilirea

apartenenţei la un gen şi nu de identificare a speciei. Examenul bacteriologic a permis

izolarea de tulpini bacteriene care, în baza caracterelor culturale şi morfologice

(frotiuri din culturi), au apar ţinut următoarelor genuri: Bacillus, Staphylococcus,

Arcanobacterium, Streptococcus, Diplococcus, Micrococcus, Neisseria,

Fusobacterium şi Clostridium. S-au identificat şi tulpini de bacterii Gram negative

care, în baza caracterelor morfologice, aspectul coloniilor şi gelifierea suspensiei în

___________________________________________________________________________

257




___________________________________________________________________________

258

soluţia de KOH 3%, au corespuns în general celor din familia Enterobacteriaceae;

prezenţa lor a fost însă mai redusă comparativ cu a cea bacteriilor Gram pozitive, care

au fost dominante.

Un număr de 5 tulpini apar ţinând genurilor Bacillus, Staphylococcus,

Arcanobacterium, Micrococcus şi Escherichia, au fost testate prin antibiogramă faţă

de un număr de 9 microcomprimate cu antibiotice, în scopul recomandării celui mai

eficace antibiotic pentru a fi utilizat în efectuarea tratamentelor în scopul combaterii

infecţiilor bacteriene secundare. Cele nouă antibiotice testate au manifestat efect

antibacterian în următoarea ordine în funcţie de numărul tulpinilor şi a zonelor de

inhibiţie: oxitetraciclina (20-30 mm); enroxilul (20-24 mm); amoxiclilina* (18-30

mm), spectinomicina* (16-20 mm); florfenicol* (26-30 mm); flumequin* (12-26 mm),

colistin (10-16 mm), sinulox* (14-30 mm) şi ceftiofur* (12-20 mm). * 1-2 tulpini au

manifestat rezistenţă la antibioticul respectiv.

În efectuarea tratamentelor s-a recomandat includerea în formulele terapeutice a

oxitetraciclinei, antibiotic care s-a dovedit eficace faţă de toate tipurile de tulpini

testate. La tineretul ovin din ferma de creştere pentru carne care prezentau forme

peribucale şi bucale, au fost f ăcute tratamente locale timp de 3-5 zile (după

îndepăratrea crustelor) folosind produse condiţionate în flacoane spray: Terramycin

(Pfizer), Alamycin (Norbrook) şi Donarom (Romvac). Eficacitatea produselor utilizate

a dus la ameliorarea treptată a leziunilor după 3 zile de tratament şi la vindecarea a

peste 90,0% din cazurile tratate după 5 zile. La femelele cu forme mamare de boală

tratamentele s-au f ăcut prin aplicaţii locale zilnic, timp de 3-5 zile, cu o medicaţie

constituită dintr-o substanţă antiseptică (albastru de metilen), un antibiotic cu spectru

larg (oxitetraciclină) şi o substanţă emolientă (osmatin, vaselină, miere de albine,untur ă de porc). În urma tratamentelor efectuate s-a constatat o ameliorare a leziunilor

după 3 zile şi vindecarea după 5 zile la mai mult de 90,0% din animalele tratate.

Pentru prevenirea r ăspândirii bolii s-a recomandat un set de măsuri bazate pe

respectarea măsurilor de profilaxie generală, vizând îndeosebi controlul circulaţiei

animalelor şi a produselor, achiziţionarea de tineret pentru populare numai din ferme

indemne, efectuarea regimului de dezinfecţii şi dezinsecţii pentru a reduce presiunea

de contaminare şi modalităţile de difuzare a virusului.

Ectima_contagioasa

Documents

Transcript of Ectima_contagioasa