Economia Bazata Pe Cunoastere
6
Societatea bazată pe cunoaștere În anii '90, în contextul amplelor schimbări tehnologice şi sub presiunea globalizării economice, a început să fie tot mai utilizat conceptul de societate a cunoaşterii. Trăsătura fundamentală a economiei mondiale este astăzi evoluţia rapidă spre globalizare şi folosirea tehnologiilor informaţionale şi ale comunicaţiei. De aceea politicile cunoaşterii - cercetarea, inovarea, educaţia şi formarea profesională - sunt de o importanţă radicală pentru viitorul Uniunii în tranziţie spre o Europă a cunoaşterii. Societatea cunoaşterii o înlocuieşte progresiv pe cea industrială, care a înlocuit-o, la rândul ei, pe cea agrară, ultimele două fiind axate pe producţia valorilor materiale. Societatea cunoaşterii este cea în care informaţia semnifică puterea în sensul cel mai general – indiferent că este vorba de cea politică, cea economică, cea financiară - obţinerea, stăpânirea şi valorificarea superioară a informaţiei, fiind astfel cheia de boltă a acestei societăţi. Ea conorganizaţie celebra maximă, emisă cu peste trei secole şi jumătate în urmă de Francis Bacon, “cunoaşterea înseamnă putere”. Ea constituie apogeul dezvoltării societăţii omeneşti, în care cunoaşterea este ultima şi cea mai înaltă sursă fundamentală a puterii sociale, succedând altor surse ce au marcat dezvoltarea societăţii omeneşti – violenţa (forţa) şi bogăţia (banul). Cunoaşterea înseamnă putere de înaltă calitate, aşa cum o defineşte sugestiv Alvin Toffler, întrucât este foarte versatilă, amplifică în măsură apreciabilă forţa şi bogăţia, este eficientă, face ca forţa şi bogăţia să depindă de ea. Societatea viitorului şi, implicit, mediul viitor al organizaţiii, vor fi axate pe cunoaştere, pe valorificarea în cea mai mare măsură a acesteia. Societatea cunoașterii conferă noi dimensiuni procesului învăţării. Acesta nu va mai fi cantonat exclusiv în școli și instituţii de învăţământ. Centrul de greutate al învăţării se va transfera progresiv din școli spre organizaţii și instituţii, de la școlari, liceeni și studenţi către salariaţi. Fiecare organizaţie și
description
economia bazata pe cunoastere
Transcript of Economia Bazata Pe Cunoastere
Societatea bazat pe cunoatere
n anii '90, n contextul amplelor schimbri tehnologice i sub presiunea globalizrii economice, a nceput s fie tot mai utilizat conceptul de societate a cunoaterii. Trstura fundamental a economiei mondiale este astzi evoluia rapid spre globalizare i folosirea tehnologiilor informaionale i ale comunicaiei. De aceea politicile cunoaterii - cercetarea, inovarea, educaia i formarea profesional - sunt de o importan radical pentru viitorul Uniunii n tranziie spre o Europ a cunoaterii.Societatea cunoaterii o nlocuiete progresiv pe cea industrial, care a nlocuit-o, la rndul ei, pe cea agrar, ultimele dou fiind axate pe producia valorilor materiale.Societatea cunoaterii este cea n care informaia semnific puterea n sensul cel mai general indiferent c este vorba de cea politic, cea economic, cea financiar - obinerea, stpnirea i valorificarea superioar a informaiei, fiind astfel cheia de bolt a acestei societi. Ea conorganizaie celebra maxim, emis cu peste trei secole i jumtate n urm de Francis Bacon, cunoaterea nseamn putere. Ea constituie apogeul dezvoltrii societii omeneti, n care cunoaterea este ultima i cea mai nalt surs fundamental a puterii sociale, succednd altor surse ce au marcat dezvoltarea societii omeneti violena (fora) i bogia (banul). Cunoaterea nseamn putere de nalt calitate, aa cum o definete sugestiv Alvin Toffler, ntruct este foarte versatil, amplific n msur apreciabil fora i bogia, este eficient, face ca fora i bogia s depind de ea. Societatea viitorului i, implicit, mediul viitor al organizaiii, vor fi axate pe cunoatere, pe valorificarea n cea mai mare msur a acesteia.Societatea cunoaterii confer noi dimensiuni procesului nvrii. Acesta nu va mai fi cantonat exclusiv n coli i instituii de nvmnt. Centrul de greutate al nvrii se va transfera progresiv din coli spre organizaii i instituii, de la colari, liceeni i studeni ctre salariai. Fiecare organizaie i instituie care utilizeaz salariai va deveni, astfel, o a doua coal, n care diverse forme de instruire vor constitui moned curent: nvarea salariailor cum s nvee; rotirea specialitilor n domenii ale specialitii lor i n alte domenii; lucrul n echipe de intervenie (task force) ncruciate funcional; participarea la cursuri i seminarii periodice, la reuniuni periodice de reflecie, la edine de stimulare a creativitii; efectuarea de stagii de specializare i de vizite de studii, studiul individual continuu pe baz de programe actualizate etc.n societatea bazat pe cunotine schimbrile sunt mai consistente i se succed ntr-un ritm care se accelereaz continuu. Iar aceste schimbri se concentreaz n cteva mari direcii care, chiar dac nu pot fi considerate exhaustive, dau o imagine suficient de clar asupra provocrilor viitorului i a impactului pe care acestea le vor avea asupra existenei i activitii organizaiilor.
1.Accelararea ritmului inovrilor de noi produse/servicii, a proliferrii acestora, a schimbrilor politice i socialeStatisticile ultimelor decenii indic creteri abrupte, de multe ori exponeniale, ale schimbrilor demografice (de exemplu, mbtrnirea populaiei n unele ri dezvoltate), structurii forei de munc (de exemplu, modificarea raportului dintre gulerele albe i gulerele albastre), nzestrrii tehnice a muncii (de exemplu, creterea ratei capitalului fix pe muncitor), nivelului de trai n majoritatea rilor lumii (de exemplu, reducerea ponderii cheltuielilor familiale cu alimentaia i creterea celor destinate achiziionrii bunurilor de folosin ndelungat) etc.
n condiiile actuale sunt considerate ca sectoare industriale prioritare urmtoarele: mijloace de tehnic de calcul i birotic electronic de vrf, mijloace mass-media i audiovizuale, edituri i poligrafie, aparatur de telecomunicaii. Printre factorii care au influenat dinamica acestor industrii se pot enumera, pe lng avansul cunotinelor tehnologice, gradul de saturare a unor piee asociat evoluiei structurii cererii, impactul msurilor de politic industrial i al msurilor de restructurare ntreprinse de societile productoare, impactul legislaiilor de protecie mediului, influena mediului economic i a progresului tehnico-tiinific.Ramurile industriale asociate societii bazate pe cunotine pot fi clasificare astfel :A. Ramuri strategice Cele care asigur funcionarea unui-sistem socio-economic naional chiar i n condiii de instabilitate social, politic (alimentar, subramuri ale industriei textile, de medicamente, subramuri ale industriei constructoare de maini sau ale industriei energetice, de armament, etc.) Cele care care susin infrastructura unei ri i producia de energie a acesteia (prelucrarea combustibililor, industria extractiv, distribuia de energie termic i electric). B. Ramuri cu specializare a produciei relativ la piaa internaional - pentru care indicele calculat de specializare a produciei n raport cu Uniunea European este sensibil mai mare dect unitatea i n care se accentueaz aceast specializare pe fondul creterii eficienei industria de prelucrare a pielii i de nclminte industria confeciilor de textile industria de prelucrare a nemetalelor C. Ramuri cu specializare a exporturilor relativ la comerul mondial industria de prelucrare a lemnului i cea de mobilier industria produselor textile de baz ramuri cu tendin de cretere a importurilor pentru care ponderea produciei industriale este relativ mare.Evoluia unor astfel de ramuri este incert, de obicei, prezentnd variaii ale ritmului de cretere a produciei n funcie de cererea intern i extern i fiind foarte sensibile la evoluia preurilor mondiale (de exemplu, construciile de maini i echipamente).D. Ramuri cu tendine accentuat de cretere pe piaa internaional, eseniale pentru susinerea infrastructurii n viitor: echipamente de birotic i tehnic de calcul, aparatur de telecomunicaii i radio, edituri-poligrafie, mijloace de transport rutier i aerian cu accesoriile acestora.2.Datorit caracterului de bun public al cunoaterii i dimensiunilor globale ale competiiei n producerea i comercializarea acesteia, statul trebuie s se implice activ n crearea premiselor construirii unei societi a cunoaterii (n principal, prin investiii n cercetarea fundamental i n finanarea nvmntului public, dar i printr-o politic activ, de creare a unei culturi a cunoaterii). Beneficiile economice i sociale ale investiiilor n dezvoltarea cunoaterii i/sau n calificrile profesionale neputnd fi prefigurate pe termen scurt, sunt uneori considerate drept cheltuieli neproductive, fcute ca obligaie social i nu ca investiii reale, ce pot aduce venituri socio-economice mari i externaliti pozitive. De fapt, cheltuielile publice pentru educaie difer n mod fundamental de cheltuielile guvernamentale pentru protecie social i medical ntruct nu sunt cheltuieli de ntreinere a capitalului uman, ci de dezvoltare a acestuia". Investiia n educaie poate s reduc necesitatea de a se cheltui mai mult din venitul public pentru sntate, protecie social i justiie. O cretere a gradului de educaie reduce cheltuielile publice pentru prevenirea crimelor, a incendiilor, pentru sntate public i ngrijire medical.3.Descentralizarea crescnd a activitii economice i sociale, sporirea importanei autoritilor publice locale.Multiplicarea centrelor de decizie, departe de a slbi sistemul social, l fortific prin nsui faptul c sistemele birocratice uriae pe care le presupun structurile centralizate se reduc treptat, iar deciziile sunt luate n condiiile cunoaterii mai bune a realitilor. Rezolvarea problemelor energetice la nivel local, focalizarea campaniilor promoionale pe piee regionale, avntul conceptului dezvoltrii regionale sunt doar cteva dintre cele mai recente tendine care anticipeaz schimbrile profunde, iminente, n aceast direcie.
4.Acutizarea problemelor ecologiceAccelerarea dezastrelor ecologice produse n ultimele dou-trei decenii (reducerea fondului genetic al planetei prin dispariia unor specii de plante i animale, srcirea solurilor, poluarea marin ca urmare a deversrilor de hidrocarburi i de substane nocive, fenomenele ngrijortoare de epuizare a resurselor neregenerabile, deertificarea, apariia gurilor n stratul de ozon al Pmntului etc.), asociat cu tendina de accentuare a epuizrii resurselor, au impus progresiv n contiina factorilor de decizie politic i economic i a opiniei publice mondiale conceptul de dezvoltare sustenabil, viabil. Acesta este un concept ecologic cu implicaii economice, ntruct postuleaz dependena creterii economice i a bunstrii oamenilor de disponibilitatea resurselor naturale.
Individul i rolul su complex n societatea bazat pe cunoatereFactorul uman se afl n centrul procesului de producere a cunoaterii. Cel mai important factor de producie devine fiina uman - cheia competitivitii st n capacitatea indivizilor i a grupurilor de a produce cunoatere i a o utiliza n mod eficient. Rolul central acordat actorului social, individ sau colectivitate, n producerea cunoaterii, modific percepia privitoare la avuia productiv a naiunilor. Aceast nou realitate impune un tratament diferit aplicat capitalului uman n calitate de factor de producie, innd cont de faptul c el difer de celelalte categorii de factori de producie prin urmtoarele trsturi caracteristice: a. Spre deosebire de capitalul fizic capitalul uman nu poate deveni proprietatea unui alt individ dect nsui subiectul ce deine calificarea, educaia sau cunoaterea respectiv. n schimb, el este mai mobil i mai maleabil n utilizare dect orice alt categorie de factor de producie; b. Spre deosebire de pmnt i resursele naturale, care sunt un dat natural, capitalul uman se creeaz cu aceleai fonduri de investiii ca i capitalul fizic, dar investiiile n capitalul uman necesit un orizont de timp mult mai mare nainte de a deveni productive. n schimb, ratele venitului din investiiile pentru calificare sunt de peste dou ori mai mari dect cele pentru investiiile n uzine i echipamente productive. c. Dac alte categorii de resurse pe msur ce se consum determin diminuarea profiturilor, capitalul uman funcioneaz conform altui principiu: de obicei, valoarea activitii oamenilor crete pe msur ce ei capt experien. Cei care au avut ansa unei pregtiri foarte bune, urmat de o perioad de experien la locul de munc, avnd o activitate complex, pot s devin tot mai valoroi cu timpul, fiind greu de depit de alii. De fapt, avantajele lor se pot prelungi peste generaii, atunci cnd ctigurile lor suplimentare sunt investite n studiile copiilor lor. Din aceste motive, investiia n capitalul uman devine strategic pentru orice ar ce urmrete s-i creeze o economie a cunoaterii, avnd n vedere tendina general de cretere a cererii de for de munc mai instruit n toate ramurile industriale i de personal foarte nalt calificat n sectorul serviciilor de specialitate bazate pe infrastructura informaiei.
