Ecomorfologia: -are ca obiect de studiu relatia dintre 2 factri; -evidentiaza influenta unui factor asupra celuilalt; -studiul relatiei dintre rolul ecologic al unui individ si adaptarile sale morfologice; -reprezinta studiul adaptarilor unui organism , adica a ajustarilor sale “benefice” la conditiile de mediu; - reprezinta studiul structurii si functiilor unui organism intr un anumit context ecologic. Ecomorfologia animala- Adaptari: -Descriptiva:bazata pe conceptual de forma si structura a organismelor; -Functionala:bazata pe conceptual de functie a diferitelor tipuri de structure; -Ecologica:rolul ecologic al unui organism sau a organelor sale comp.; -Evolutionista:bazata pe descrierea morfologiei organismelor din perspectiva evolutiilor acestora.

Adaptari: -comportamentale, -fiziologice, -morfologice si structurale.

2 moduri de a coantifica influenta mediului asupra speciilor prin biomarkeri(individual si subindividual), relevanta ecologica scazuta sau bioindicatori(supraindividual)raspunsuri in timp indelungat cu relevant ecologica ridicata. !! Suita adaptativa : Orice trasatura adaptativa a unui organism animal trebuie sa fie integrata sau compatibila cu celelalte adaptari , dand nastere unei suite adaptative . Cuticula, frecventa la nevertebrate , este alcatuita din 3 straturi : endocuticula+exocuticula=> exoschelet. Consecinte adaptative : insectele se gasesc in toate mediile de viata. Suita adaptativa : reorganizarea SN si specializarea organelor de simt (formatiuni tegumentare); -dezvoltarea sistemului muscular; - sistemul circulator este deschis –hemocel; Consecinte comportamentale: aparitia unui comportament complex care permite adaptarea la toate mediile de viata.

!!Modificarea habitatului de viata(de la padure la savanna): -statiunea si mersul biped ; -modificarea formei si pozitiei coloanei vertebrale si a pelvisului; - modificarea caracteristicilor si fiziologiei nasterii(existent fantanelelor); - cresterea encefalului; - adaptari ecomorfologice ale oaselor membrelor ; - modificari ecomorfologice ale sistemului tegumentar. Teorii, legi si conceptii in ecomorfologie: Lamark(1744-1829), savant francez, arata ca “nevoia (folosirea) creeaza organul”, iar nefolosirea il atrofiaza, actiunea mediului fiind indirect. Spre exemplu girafa “dorind” sa consume frunzle din partea superioara a arborilor “forteaza” alungirea coloanei vertebrale. Ca urmare mediul actioneaza direct asupra plantelor si indirect asupra animalelor prin inpunerea de noi necesitati. Charles Darwin: variabilitatea intraspecifica cu origine genetic sau determ de mediu. Organele preexista selectiei naturale : gatul girafei este lung (character mostenit ereditar) si de aceea se hraneste cu frunzele superioare din coroana arborilor. Erik Erikson : activarea unor gene sub influenta mediului se refera la interactiunea gene-factori de mediu. Weddington , termenul epigenetic se refera la totalitatea factorilor care controleaza expresia genelor si diferentierea celulara.

Legea progresului si regresului: In aceeasi linie evolutiva unele organe s au dezvoltat in forme, dimensiuni diferite, iar altele s au atrofiat si au disparut. Legea ireversibilitatii: daca un organ a suferit o regresie, aceasta nu se mai poate dezvolta din nou ca structura anterioara, ci sub alta forma. Legea cresterii taliei: Drinker Cope remarca la multe specii de vertebrate ca acestea tind sa creasca in dimensiuni pe parcursul evolutiei. Legea hiperbolei: anumite organe pe parcursul evolutiei devin disproportionale in raport cu organismul care le poarta. (ex:coarne de cerb, coada de paun) Legea specializarii : specializarea este o adaptare la cond de viata particulara. Legea nespecializarii: organele specializate nu mai pot evolua , dand nastere la urmasi ce nu se mai pot specializa. Adaptari strict specializate impiedica evolutia . Regula lui Bergmann(1847): intr un grup sistematic de specii homeoterme, talia corpului este mai mare la speciile din regiunile mai reci (ex:pinguini). Animalele de talie redusa au in raport cu volumul o suprafata mai mare de racire, de aceea un animal de talie redusa va fi mai inefficient in mentinerea temperaturii in raport cu unul de talie mai mare. Regula Allen(1877): mamiferele din regiunile cu climat rece prezinta o reducere importanta a extremit corpului:membre, coada, gat, urechi (vulpea)…. Legea biogenetica fundamentala a lui E Haeckel: teoria sustine recapitularea caract. stramosilor adulti in cursul ontogenezei descendentilor (ontogenia repeat filogenia). Principiu corelatiei intre organe: un organ nu poate suferi o schimbare importanta fara ca la acesta sa nu participe si alte organe. Legea convergentei caract morfologice/teoria organelor omoloage si analoage. Organe omoloage :organ al caror plan morphologic de organizare si origine sunt similare, dar au functii diferite:oasele care formeaza scheletul aripii la liliac , paleta inotatoare la delfini, aripile pasarilor. Organe analoage:organ care au functii asemanatoare si origine diferita :plamanul la mamifere si sistemul trahean al insectelor, aripa insectelor si aripa pasarilor/liliacilor, etc. Organe vestigiale:org sau parti de organe care sunt nefunctionale /degenerate:aripile vestigiale la pasari, oasele membrelor posterioare la balena, etc. Regula lui Gloger: pasarile din zone mai umede sunt mai inchise la culoare decat cele din regiuni cu ariditate mai mare (populatia umana). Regula oului: pasarile care traiesc in zona nnordica :nr de oua depuse de o pasare creste pe masura ce aceasta se gaseste spre o latitudine mai Nordica. Adaptari morfo structurale: 1. Nivelul cellular – hematiile isi modifica forma in functie de mediul in care se gasesc. Adaptari ecomorfologice ale organismelor animale la mediul acvatic: A. forma : 1.forma fuziforma: hidrodinamica :corp ascutit la ambele copete; mai mult sau mai putin aplatizat latero-lateral. 2.forma torpedo: aplatizat dorso ventral, asigura efectuarea unor miscari rapide( vulpea/pisica de mare, calanul) serveste si la camu floaj. Fromele insectelor acvatice prezinta tot aceste 2 forme. Caracteristici ale mediului acvatic: 1. Compozitia chimica: a) apa oceanelor –salinitate ridicata; Mediul marin mai stabil decat apele dulci. b)apa dulce-salinitate redusa(0,5g/l) contine

aceeasi ioni , dar in cantitati variabile, in directa legatura cu conditiile de mediu. 2.Osmolaritatea : -apa marina:1000mOsm –>presiune atmosfera ; -apa dulce:8 mOsm. a)mediu marin :org tind sa fie IZOTONICE in raport cu apa de mare; numeroase organism nu au nevoie de mecanisme special => sunt OSMOCONFORME. b)apele dulci OSMOREGLATOARE. 3.Adaptari ecomorfologice si fiziologice pt osmoreglare: -insecte acvatice :epicuticula ceroasa->limiteaza schimburile dintre organism si mediu(adaptare ecomorfologica); -produc o urina mult mai diluata decat hemolimfa, in parallel cu eliminarea deseurilor (amoniac).(adaptare fiziologica); -prezenta celulelor osmoreglatoare si modificarea nr in functie de salinitate (adaptare ecomorfologica)->preiau ioni din apa pentru a mentine c% m intern; - consumul de apain exces(adaptare fiziologica) prezenta traheobranhiilor la insectele acvatice cu cellule osmoreglatoare. –celulele osmoreglatoare -> biomarkeri ai salinitatii mediului.

Carnivorele - au ghiare,incisivi+canini acutiti pt taiere si dinti jugali. Tractul intestinal ascurt, astef carnea in descompunere sa treaca rapid prin el, au acid clorhidric in stomac puternic pentru a digera carnea. Erbivorele – majoritatea sunt copitate,incisivi +canini aplatizati,uneori acestea dispar,dar au molari cu cuspizi rotunjiti pt macinare.Au in stomac de 20 mai putin aici clohidric de aici rezulta tractul intestinal mai lung. Oamenii- au unghii,glande sudoripare, incisivi + canini plati,dar au molari cu cuspizi rotunjiti. Au un tract intestinal lung deoarece au un aici mai slab in stomac. Carnivore-dentitia = dintii rechinilor nu sunt implantati in alveolele pulmonare,dintii sunt dispusi in siruri,dantitile haplononta si homodonta. La pesti ososi dintii se gas pe lungul cav bucale, dintii faringinenii se gas la nivelul ultimei perechi de bronhii. La serpi poate apuca si retine hrana insa nu o poate mesteca si o inghite intreaga. La crocodil dintii sunt impartiti numai pe marginile falcilor in alveole,dentitile heterodonta,dinti conici haplodonti. Insecte-omnivore –= la mamifere nr primitiv de dinti este de 44 . formula dentara pe jum de falca : 3 incisivvi,1 canin,4 premolari,3 molari.

Adaptari ecomorf la mediul terestu -caracteristici ale mediului terestu- uscaciunea,oxigenul mai disponibil ,temperatura invariabila , radiatii mai intense. 3 grupe de organism s-au adaptat la mediul terestru : plantele vasculare; artropodele; vertebratele superioare. -piele este groasa si sufera un proces de cheratinizare soldat cu formarea unei paturi moarte superficiale groase;cheratinizarea ofera protectie impotriva uscacimii;grosimie pieli este variabila.

Adaptari fiziologie respiratorii Cainele – prin inspiratie are loc incalzirea aerlui; prin expiratie se elimina temp la niv corpului. Reptilele – au solzi de natura epidermica Ursul polar – blanda deschisa,piele inchisa; fire de par dispuse in 2 straturi; strat gros de grasime; ghiare puternice,canini bn dezvoltati, reducerea nr de dinti.